Anatomie MICROCURS

Vena hepatica stanga -> I, II, III

Vena hepatica medie -> IV, V

Vena hepatica dreapta -> VI, VII, VIII

Anterior Vezica biliara

Posterior VCI

Lig falciform corespunde santului longitudinal stang(pe fata viscerala, dar

anterior)

Lig venos Arantius corespunde santului longitudinal stang(tot pe fata

viscerala, dar posterior) 50% sange care trece prin ficat in perioada embrionara,
apoi se oblitereaza.

Santuri transversale impart ficatul in lobi.

Anterior de santul transversal = lob patrat; posterior = lob caudat

STRUCTURA
E un viscer parenchimatos peritoneal(acoperit la exterior de peritoneu in cea
mai mare parte cu exceptia ariei nuda sau pars afixa = intre reflexia foitelor
ligamentului coronar).

Sub acest peritoneu, ficatul are o capsula conjunctiva descrisa de Glisson,

care, la nivelul hilului se condenseaza si formeaza Placa hilara a lui Glisson, iar din
aceasta placa, pornesc in parenchim niste teci conjunctive care mansoneaza
pediculii.

Pe baza acestui mod de distributie a pediculilor, Glisson a zis ca insertia

ligamentului falciform imparte ficatul in 2 lobi, dar acest lucru mergea doar pe fata
diafragmatica.

Conform aspectul fetei viscerale => 4 lobi.

Vazand distributia pediculilor, Colangio(?) a impartit ficatul in segmente si

subsegmente => 8 pediculi, fiecare distribuindu-se unei unitati de parenchim.

Santurile corespund unor zone slab vascularizate(paucivasculare) => planuri

imaginare ce sa compartimenteze ficatul.
 Lobul hepatic este unitatea morfofunctionala a ficatului si reprezinta masa de
parenchim deservita de pediculi vasculobiliari proprii, pediculul lobar care rezulta din
ramificarea pediculului hepatic.

Pediculii lobari se impart in pediculi segmentari. Segmentul e unitate de

parenchim cu unitate morfofunctionala, foarte utilizata in chirurgia hepatica,
pediculul segmentar fiind derivat din pediculul lobar.

Planul care corespunde santului longitudinal drept = planul fisurii

longitudinale primare. Este planul ce imparte ficatul teoretic in lobul drept si
stang.

La 2cm la stanga acestui plan este planul ligamentului falciform = planul

fisurii longitudinale accesorii care ne imparte lobul stang intr-un segment
medial si un segment lateral.

In cadrul lobului drept exista un nou plan paucivascular : fisura accesorie

orizontala ce imparte lobul drept in segment anterior si posterior.

Segmentele, la randul lor, sunt impartite in subsegmente. Pediculii se impart

in pediculi subsegmentari. Segmentele sunt date de cifre romane.

Reper: Planul venei cave/Arantius: Lobul caudat. (I)

Lobul patrat: Anterior de caudat.(IV)

I + IV = segment medial al lobului stang

II + III = segmentul lateral al lobului stang

Alt reper: Vezica biliara separa IV de V.

Subsegmentul IV are 2 parti: IV(a) si IV(b)

Planul fisurii longitudinale primare corespunde v. hepatica medie.

Planul fisurii longitudinale accesorie corespunde v. hepatica stanga.

Lobulii hepatici = masa de parenchim de forma hexagonala.

Unui subsegment hepatic(I,II,..) corespund mai multi lobuli.

Lobulii sunt dispusi, astfel incat delimiteaza spatii portale Kiernan, centrate
de elementele triadei portale: ram de vena, artera, canalicul biliar.

Lobulul(hexagonul) are in centrul sau vena centrulobulara ce reprezinta

originea sistemului venos hepatic.

Lobulul e alcatuit dintr-o structura 3D de structuri hepatice dispuse in siruri.

Aceste siruri sunt dispuse radiar si formeaza impreuna cordoane celulare Remak.
 Modul in care sunt orientate hepaticitele in cordon e un mod
particular:

- Un pol catre interiorul cordonului = polul biliar al hepatocitului

- Celalalt pol = polul vascular al hepatocitului, la nivelul caruia se gasesc
cili orientat catre capilarul sinusoid.

Segmentele (I,II etc) sunt de fapt SUBSEGMENTE.

Spatiul dintre polul vascular al hepatocitului si capilarul sinusoid se

numeste spatiul interstitial Bizet, unde incepe limfa.

La periferia lobulului se gaseste placa celulara limitanta = celule cu

activitate metabolica redusa, dar cu mare capacitate de regenerare.

Cate 2 siruri de hepatocite marginesc un canalicul biliar.

In peretele capilarului sinusoid se gasesc celulele litorale Kupffer, ce

apartin sistemului reticulohistiocitar cu rol fagocitar si de aparare.

Zona adiacenta a 3 lobuli hepatici formeaza lobulul portal Kiernan.

Acinul e o masa de parenchim diforma ce se organizeaza in jurul a 2 venule

interlobulare.

Acinul are 3 zone:

- Zona I = centrul acinului cu cea mai intensa activitate

metabolica(periferia lobulilor clasici)
- Zona II = intermediara
- Zona III = centrul lobulului cu activitatea metabolica cea mai redusa

VASCULARIZATIA
Este dubla : Nutritiva si functionala

Vascularizatia nutritiva e asigurata de artera hepatica, ramura a

trunchiului celiac = 20-25% sangele din ficat. Exista varianta ca a. hepatica sa se
desprinda direct din aorta SAU sa existe hepatica stanga accesorie(din gastrica
stanga).

Exista hepatica dreapta, ce se desprinde din mezenterica

superioara(varianta).

Indiferent de unde ia nastere, traiectul este retroperitoneal, din ea se

desprinde gastroduodenala, apoi isi schimba directia, patrunde in hil si se imparte
in lobara stanga si lobara dreapta.
 Foramen Hiss(foramen bursae omentale descrisa in cursurile anterioare) e
delimitata de plicile gastropancreatica dreapta si stanga.

Ajunsa in hil, V. Porta e posterior, V. Hepatica e anterior si la stanga, Anterior

si la dreapta e calea biliara.

Lobara dreapta se imparte intr-o segmentara anterioara si posterioara

=> subsegmentara superioara/inferioara. Se mai desprinde o ramura pentru
procesul caudat(proeminente osoase) al lobului caudat.

Lobara stanga, mai subtire si mai lunga comparativ cu cea dreapta, ajunge
la nivelul hilului se imparte intr-o segmentara mediala si una laterala.

Segmentara laterala se imparte in subsegmentara inferioara/laterala.

Segmentara mediala da 4 ramuri pentru lobul patrat si un ram pentru

procesul papilar al lobulului caudat.

Vena porta asigura vascularizatia functionala a ficatului(75-80% sange

din ficat), sange cu substante nutritive din tubul digestiv si pigmentii din splina dupa
degradarea hemoglobinei.

Porta se formeaza posterior de colul pancreasului, in dreptul discului

dintre L1-L2, modul in care se formeaza fiind variabil(Tr. splenomezaraic +
mezenterica superioara in general).

Dupa formare, porta e un ram destul de gros(1.5-2cm) si o lungime de 8-

10cm. Descrie, in traiectul sau 3 portiuni:

- Un segment retropancreatic
- Un segment retroduodenal(in spatele duodenului 1)
- Un segment ligamentar(sau intraligamentar)

In segmentul retropancreatic are noduli limfatici retropancreatici, iar prin

intermediul lor e separata de cava si de lantul simpatic paravertebral lombar drept.

- La dreapta are patrulaterul Quenu -> D1,D2,D3 si Porta cu mezenterica

(laturile).
- La stanga are aorta separata prin pilierul diafragmatic drept.

In portiunea retroduodenala are duodenul I retroperitoneal.

- Posterior are tot vena cava, pe care o incruciseaza in X.

- La dreapta are canalul coledoc(intre cele 2 elemente exista triunghiul
inter-porto-coledocian cu varful spre hil si este element despartitor).
 - La stanga are crosa arterei hepatice si gastroduodenala.

Portiunea ligamentara intre foitele ligamentului hepatoduodenal.

- Anterior de porta e artera hepatica proprie(la dr), iar la stg e canalul

cistic. Tot anterior e lobul patrat.
- Posterior prin intermediul insertiei omentului mic este vena cava.

Ajunsa la nivelul hilului se imparte si ea in lobara dreapta si lobara stanga.

Lobara dreapta e la fel ca artera(scurt si gros), se imparte in segmentarele

anter/post cu subsegmentarele superioara/inferioara.

Lobara stanga e la fel ca artera, doar ca la nivelul hilului se imparte intr-un

segment transversal si segment ombilical care fac intre ele un unghi de 90 de
grade.

Segmentul transversal se dispune in profunzimea santului transvers, iar

din el se desprind ramuri pentru procesul papilar al lobului caudat.

Segmentul ombilical se dispune in profunzimea santului fisurii longitudinale

accesorii. In acest sant avem 3 elemente dinspre superficial spre profunzime:
Planul venei hepatice stangi, planul segmentului ombilical, planul
ligamentului rotund(=vena ombilicala stanga obliterata).

Ligamentul rotund nu e permeabilizat total.

Segmentul ombilical are un flanc drept si un flanc stang. De pe flancul stang

se desprind ramuri pentru segmentul lateral, iar de pe flancul drept se desprind 4
ramuri pentru lobul patrat.

Explicatii poza: (desene de Tudor Ioana)

- Hexagon(care e octagon) = LOBUL HEPATIC

- 3 cerculete albastre (fiecare dintre ele = vena centrulobulara)
- Triunghi albastru = Trigon = LOBUL PORTAL
- Triunghiuri mici in trigon = spatii portale centrate de elementele portale
care sunt derivatele cailor(triada portala artera, vena, canalicul biliar) =
SPATIU PORTAL
- Masa de parenchim condensata in jurul a 2 lobule
- I,II,III = 3 zone ale acinului(din teoria acinara). Zona centrala a acinului(I)
corespunde periferiei lobulului, iar zona periferica(III) e zona cea mai slaba
metabolica ce corespunde aproape centrului lobulului clasic.

Cuvinte cheie(rubrica noua, va rog sa-mi dati feedback asupra acestei rubrici):
- Lig venos Arantius
- Capsula conjunctiva descrisa de Glisson
- Placa hilara a lui Glisson
- Aria nuda
- Spatii portale Kiernan
- Cordoane celulare Remak
- Placa celulara limitanta
- Celulele litorale Kupffer
- Patrulaterul Quenu, triunghiul inter-porto-coledocian