PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015

TERMOENERGETIC

Stand for Experimental Evaluation of Effects of Hydrogen Use in Internal

Combustion Engines

Levente B., Lelea D., Birsan N.

University Politechnica Timisoara
Timisoara, Romania

Abstract. Hydroxy gas or the Brown gas or simply HHO, as it is called more often now days, is a highly
flammable gas that has been around since the beginning of the XX-th century, when scientist Yull
Brown has dedicated his work to study the properties and means of production of HHO by water
electrolysis. In the second half of the century, the oil crisis, the simplicity of HHO production and its
high combustion temperature and flame propagation have spurred the interest of garage inventors
around the world, who started doing practical experiments with HHO injection on personal vehicles and
power-generators, in trying to reduce gas mileage, increase the engine performance and lower tailpipe
emissions. Today, this technology is being rediscovered, again due to higher fuel prices and this time
also due to some increasing concerns over global warming. Many have learned that HHO injection into
the IC engine improves the gas mileage and reduces emissions, some reporting fuel savings of up to
40%, while others even claim to have reached the performance of operating their engines on HHO
entirely produced onboard of the running vehicle. There are also reports that claim increased life span
of the engine and engine lubrication, due to reduction effect of HHO on the solid hydrocarbon
depositions onto the engine critical components, like pistons, valves, cylinder walls, etc. In this regard,
the University Politehnica Timisoara Department of Mechanical Machines, Equipment and
Transportation and Department for Applied Chemistry and Engineering of Inorganic Compounds and
Environment, have joined together in a project to study and understand the mechanism that take place
during HHO injection to IC engines, quantify the benefits and develop safer, better and more reliable
materials for HHO on-demand and on-board production by water electrolysis.
Keywords: hydroxy gas, internal combustion motor.

Stand pentru estimare experimental a efectelor utilizrii hidrogenului n motoarele cu ardere intern
Levente B., Lelea D., Brsan N.
Universitatea Politehnica Timioara
Timioara, Romnia
Rezumat. Majorarea preului la combustibil are ca urmare sporirea interesului ctre tipuri noi de combustibili
utilizai n motoarele cu ardere intern (MAI), inclusiv i problemei utilizrii n aceste scopuri a hidrogenului.
Injectarea HHO n Mai conduce la micorarea consumului de combustibil (pn la 40%) i crearea a unor condiii
mai favorabile a motorului, inclusiv majorarea duratei de via. Totui, pentru a obine rezultate msurabile i
veridice privind impactul utilizrii noilor combustibili n Mai este necesar de efectuat cercetri suplimentare n
acest domeniu. La Universitatea Politehnica din Timioara s-a realizat un proiect de cercetare, a crui obiectiv a
constat n obinerea informaiei credibile privitor la impactul utilizrii injeciei HHO n MAI, ca urmare a
cercetrii proceselor condiionate de injecie i elaborarea recomandrilor privitor la sporirea eficienei generrii
HHO, de exemplu prin metoda de electroliz, inclusiv i la bordul automobilului. S-a demonstrat, c la consumuri
mici de combustibil, pn la unu litru pe minut a motorului cu volumul cilindrilor de 1500 cm3 injecia HHO
contribuie la mbuntirea regimului de funcionare a MAI, inclusiv i a majorrii duratei de exploatare a uleiului
motorului.
Cuvinte-cheie: motor cu ardere intern, oxihidrogenul, tand.

., ., .
,
,
.
(), .
( ) .
40%.
. ( , ,

70
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC
), .
, ,
,
, ,
.
1500 3 , .
: , , .
1. Introducere
Fiind o tema controversata cu multe pareri
PRO i CONTRA, prin abordarea acestei teme
ncercam s clarificam consecinele pozitive i
negative ale utilizrii acestui tip de gaz n
funcionarea motoarelor cu ardere interna.
Hidrogenul poate fi utilizat in motoarele cu
ardere interna (MAI) sub diferite forme i in
diferite condiii de injecie, astfel, din punctul de
vedere al procentului masic sau volumic de
hidrogen din masa sau volumul total al
carburantului injectat pe ciclu, putem avea
urmtoarele situaii:
1-30% - hidrogenul este injectat ca i un
aditiv care s duc n general la
mbuntirea arderii din motor.
100% - motoare care funcioneaz
exclusiv cu hidrogen.
In cadrul primei categorii putem avea i aici
diverse situaii:
o Injecie sub presiune (1-3 Bar).
o Injecie de joas presiune (300-3000Pa),
sau daca tinem cont de puritatea
hidrogenului utilizat sau in general de
compozitia amestecului de gaze utilizta,
putem avea:
Puritate hidrogen de 98-99,9%.
In amestec cu alte gaze funcie de
procedeul de obinere utilizat.
In cadrul acestei lucrri vom examina injecia
hidrogenului sub forma unui amestec de gaze de
presiune joasa (300-3000Pa), rezultate in urma
procesului de electroliza al apei, numit
Oxihidrogen sau Brown Gas, fiind un amestec de
hidrogen si oxigen molecular, monoatomic
respectiv vapori de apa i eventual alte gaze n
procente masice foarte mici funcie de tipul de
electrolizor utilizat.
Oxihidrogenul este un gaz sau mai exact o
mixtura de gaze in care se gasesc in proportii
variabile oxigen si hidrogen sub diferite forme i
cu proprietati chimice speciale. Ca reprezentare
chimica acestea ar fi: H2, H, O2, O, OH, HO,
H2O, H2O2, HO2. Procesul prin care se obine
oxihidrogenul se numeste electroliz i/sau
71
hidroliz. Sunt diverse tehnologii dezvoltate pe
baza hidrolizei i electrolizei pentru producerea
de diferite mixturi de gaze n proporii varilabile
de oxigen, hidrogen atomic i molecular. De aici
apar i diferenele de rentabilitate a producerii
gazului din ap i a folosirii lui. nsa fenomenul
de baza este cel descris mai jos:
Catod: 2 H 2O 2e H 2 2OH
Anod: 2 H 2O O2 4 H 4e
Gazul a fost descoperit de omul de tiina
Johan Wilhelm Ritter prin anii 1800, nsa
denumirea de Brown Gaz a primit-o dup numele
savantului bulgar Yull Brown nscut la nceputul
anilor 1900 in Bulgaria, fiind cel care s-a ocupat
pentru prima dat mai intens de acest gaz i
tehnologia de producere a acestuia, cel care a
brevetat nsa tehnologia de baz a electrolizei a
fost William A. Rhodes (USA) in 1960.
Acest gaz poate fi obinut prin multiple
proceduri chimice sau fizice, eventual combinaii
ale acestora, nsa aa cum a fost prezentat i mai
sus procedeul de baz de obinere al acestui gaz
este prin electroliz, adic reacia are loc ntr-un
recipient umplut cu electrolit bun conductor de
curent (sare, acid, baz), n care se gsesc doi
electrozi printre care circul un curent continuu.
Scopul principal al lucrarii este evidenierea
consecinelor pozitive i negative rezultate ca
urmare a utilizrii oxihidrogenului la alimentarea
motoarelor cu ardere interna prin injecie de
presiune joas i procent volumic sczut de
maxim de 3% din debitul total de carburant
introdus n cilindrii motorului, cu accent pe
dezvoltarea elementelor cu influena pozitiva
asupra arderii din motor i posibilitatea aplicrii
la motoarele noi i deja existente n exploatare.
Primul pas n demararea cercetrii este
realizarea stadiului actual in domeniul studiat,
prin cautarea susinuta de materiale bibliogarfice,
care s aib tema comun cu fenomenul abordat,
atat pe suport digital, cat i pe suport fizic (crti
scrise i editate), parcurgerea acestei bibliografii
i respectiv analiza acesteia pentru a se putea
seleciona materialul util din punctul de vedere al
lucrarii, n vederea realizrii unei imagini de
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC

ansamblu al fenomenului i respectiv al stadiului acestui amestec arat ca indiferent de prezena

actual in domeniu. B20 n motorin sau nu au loc fenomene ce
Dupa atingerea unui anumit grad de influeneaz modificarea cantitilor de noxe n
documentare in domeniu, iniiem conceptul gazele de ardere att pozitiv, ct si negativ, si
tandului sau a tandurilor de ncercri i probe, anume:
primele idei, respectiv primele schie ale Creterea concentraiei de NOx in
tandului ce urmeaz a fi utilizat pentru studiul gazele de ardere la viteze mari ale
fenomenelor ce intervin in cadrul lucrrii. In motorului.
prima faz se iniiaz principial, la nivel de Scderea concentraiei de fum
concept, dup care se avanseaz pas cu pas (particule diesel) in gazele de ardere.
funcie de materialele i echipamentele deinute i Scderea concentraiei de monoxid de
cele necesare a fi achiziionate, respectiv starea carbon in gazele de ardere.
echipamentelor deinute, la nceput spre o form
Astfel ca se constat efectul benefic asupra
funcional ca principiu dup care tandul se
reducerii fumului mai ales la viteze mari ale
doteaz cu elemente de sesizare, control si
motorului, reducerea de CO, respectiv, ca efect
comand, pentru a fi automatizat la un nivel
negativ apare crestea concentratiei de NOx in
minimal n vederea realizrii posibilitii
gazele de ardere.
achiziiei de date, cu scopul obinerii unei precizii
Cui KR, Gao XH, Timoshevsky BG, Sirota AA,
i acuratee corespunztoare n achiziia de date
Belykov SU(1992) n lucrarea dedicat reducerii
necesare ulterior analizei fenomenelor care
consumului de carburant prin mbogire cu
intervin. Bineinteles, se continua in paralel
hidrogen n diferite procente masice, constat c
documentarea bibliografica, aceasta fiind
pan la 2% masic consumul specific de
necesar n continuare pentru a putea rezolva
combustibil (sfc) scade, fapt ce il atribuie
diferite probleme aprute pe parcursul procesului
cresterii randamentului termic al motorului, nsa
de cercetare i respectiv pentru a putea fi la zi cu
crescnd concentraia masic de hidrogen
schimbrile i elementele noi care apar n
observa funcionarea mai zgomotoas a
domeniul studiat.
motorului.
Un pas decisiv n cadrul procesului de
Zhang B, Fu WB, Wu XH (2006) n lucrarea
cercetare este obinerea datelor experimentale n
dedicat influenei utilizrii hidrogenului in
diferite faze ale lucrrii, aceste date putnd fi
motoarele diesel constat, ca mbogirea cu
legate iniial de anumite aspecte ale fenomenului,
hidrogen a motorinei poate duce la reducerea
ulterior prin analizarea i discutarea la nivelul
consumului de combustibil pe intreaga plaja de
grupului de cercetare i compararea cu rezultatele
funcionare a motorului, nsa nu duce la
obinute i de ali cercettori n diverse lucrri, pe
reducerea consumului total de combutibil
plan naional sau chiar internaional, trecem la
(motorina+hidrogen) n condiii de sarcini mari,
urmtoarele faze ale achiziiilor de date necesare
putnd ajunge i la creterea acesteia. O alta
pentru explicarea intermediar a fenomenelor
concluzie ar fi, ca cresterea temperaturii de
sesezate, acest proces ciclic de achiziie de date,
inducere a hidrogenului, in anumite conditii
analiz si comparaie, continuand pn n
particulare poate duce la reducerea consumului
momentul concluziilor finale ale lucrrii.
total de combustibil chiar i in condiii grele de
Rezultatele vizate n plan stiintific ar consta
sarcin.
evident n concuziile calitative i cantitative ale
Song YC (2008) concluzioneaz faptul, ca in
lucrrii cu utilizare direct n activitile zilnice
cazul funcionrii motoarelor diesel
ce vizeaza exploatarea unor motoare cu ardere
convenionale cu un procent masic ridicat de
interna, iar in plan aplicativ ar fi realizarea unui
imbogire cu hidrogen n prima faz se aprinde
tand care face posibil studiul influenei utilizrii
amestecul motorina-aer, iar caldura degajat de
gazului oxihidrogen in motoarele cu ardere
acest proces va constitui in faza urmatoare sursa
intern.
de aprindere pentru amestecul aer-hidrogen,
generandu-se astfel o variaie a energiei de
2. Stadiul actual al cercetrii n tematica miscare turbionara mult mai accentuat n
tezei propuse cilindru decat n condiii normale de ardere.
Radu Chiriac (2013) n lucrarea sa dedicata H. Kse, M. Ciniviz (2013) care in lucrarea
studiului influenei adaosului B20 n motorina dedicat studiului comportrii motorului diesel ca
comercial respectiv mbogirea cu hidrogen a urmare a imbogirii cu hidrogen, concluzioneaz

72
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC
cresterea puterii motorului, al momentului motor,
al randamentului termic al motorului, respectiv,
cresterea concentraiei de NOx in gazele de
ardere i a temperaturii gazelor de ardere, iar in
tendinta invers avem reducerea concentraiei de
hidrocarburi nearse din gazele de ardere,
reducerea monoxid de carbon din gazele de
ardere, reducerea nivelului de oxigen din gazele
de ardere. Aadar, exist atat efecte pozitive, cat
si negative, nsa per global putem concluziona
efectul pozitiv.
Duraid F. Maki, P. Prabhakaran (2011) in
lucrarea dedicat studiului funcionrii
motoarelor diesel imbogite cu hidrogen
constata faptul, ca pentru un motor cu cilindre de
1500cmc, la un debit optim de hidrogen de
aproximativ 7lpm obtine o reducere a consumului
de motorina cu pana la 20% i a randamentului
termic de 8-9%, respectiv o reducere a
concentratiei de NOx .
Ali Can Yilmaz, Erinc Uludamar, Kadir Aydin
(2010) in lucrarea dedicat studiului
performanelor i emisiilor motorului diesel n
condiii de imbogire cu hidrogen provenit din
gaz oxihidrogen obinut prin electroliza apei,
concluzioneaz, ca din punctul de vedere al
funcionrii motorului cu un adaos de astfel de
gaz, plaja de funcionare a acestuia se poate
impari in doua raportat la o turatie critica: a) sub
care efectul adaosului de oxihidrogen conduce la
rezultate negative (in sensul pierderii de putere i
moment motor fa de funcionarea cu motorin
Fig. 1 Dinamometrul cu Role MAHA LPS 3000 R100
a. Dinamometru cu role tip MAHA
LPS 3000 R100:
Aceasta instalaie este utilizat n general
pentru a se putea msura puterea de traciune a
73
exclusiv), nsa care se pot corecta prin reducerea
debitului de gaz la unul optim ,care poate duce
chiar i la ridicarea performanelor motorului pe
aceast plaj de turatii n comparare cu
funcionarea denumit conventional; b) peste
care efectul adaosului de oxihidrogen conduce la
rezultate pozitive att din punctul de vedere al
performanelor mecanice, ct i a emisiilor de
noxe.
3. Structura instalaiei experimentale
a. Dinamometru cu role tip MAHA LPS
3000 R100, utilizat in vederea realizrii
masurtorilor de putere la roata autovehiculului
i momentul motor corespunztor.
b. Instalaie de generare gaz oxihidrogen
cu posibilitatea montajului pe un autovehicul.
c. Autovehicul utilizat pentru test: Dacia
Logan 1,5 dci, prezentand motorul K9K 790, cu
unitatea de comanda diesel tip DCM12 i numar
soft 004C, versiune soft 0071, versiune calibrare
4845;
d. Laptop utilizat pentru achiziia de date
din sistemul automat de achiziie de date a
autovehiculului de test, inclusiv cablu USB/VAG
- KKL si soft adecvat, utilizat pentru realizarea
legturii informatice intre priza OBDII a masinii
i calculatorul n care se va memoriza achiziia de
date.
unui autovehicul att la roat, ct i la cupla
motorului (vezi fig. 1 poza din imagine este
unul cu titlu informativ pentru a se putea vedea
toate elementele tandului dinamometric cu role).
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC

Dinamometrele cu role reprezinta n general n diferite condiii a motorului

un ansamblu de elemente active i pasive care autovehiculului cu posibilitate de achiziie
permit preluarea miscrii de la roile motoare ale de date n timpul diferitelor tipuri de teste
autovehiculului i il transmit ctre un generator existnd operaiuni n care datele de la
electric, care funcie de parametrii electrici care ii acest subansamblu pot fi doar urmarite n
furnizeaz in continuare n lanul de msurare, da timp real, nu i salvate ca iruri de date.
ca rezultat final n urma procesrii datelor In cadrul experimentului acest tand va fi
electrice i convertirea lor n date mecanice reale, utilizat la determinarea caracteristicilor de
curbele de putere i moment motor ale funcionare ale motorului autovehiculului n
autovehiculului att la roat, ct i la cupla diferite condiii, respectiv, testul de noxe pentru a
motorului, asta n cazul general, deoarece putea determina opacitatea gazelor de ardere n
tandurile moderne sunt de fapt multifuncionale, aceleai condiii de ncrcare a motorului, ns cu
ele putnd fi folosite i la simulare de trafic sau diferite procente de adaos de oxihidrogen in
ncarcarea autovehicolului n diferite condiii de galeria de admisie a motorului autovehiculului.
ncercare, precum i altele. Mai jos vom da cteva date tehnice principale
Prezentam in continuare succint elementele ale tandului dinamometric cu role tip MAHA
principale ale unui astfel de tand: LPS 3000 R100:
corpul principal al ansamblului, care Acurateea msurrii: 2%
nglobeaza n general celelalte Sigurana 16A
subansambluri componente ale sistemului, Frecvena Alimentare Reea 50Hz
poate fi nsoit sau nu de o ramp de ncrcarea pe Ax 2500kg
acces suprateran pentru accesul Masa Total 1200kg
autovehiculului la role; Viteza Max Test
rolele pentru preluarea miscrii; 260km/h
liftul pentru urcarea i coborrea roilor Fora Max Tractiune 6000N
motoare din poziia de repaus n poziia de Putere Max la Roat 260kW
ncarcare dinamic; Dimensiuni Principale
generatorul electric care transforma Subansamblu Role LxBxH
parametrii mecanici n parametri electrici 3345x1100x625mm
pentru a putea fi cuantificate de ctre un Distana Role 540mm
sistem de achiziie de date; Diametru Role 318mm
sistemul de achiziie de date central care Lungime Role 750mm
asigur colectarea datelor de la toate Lime Max Autovehicul
subansamblele sistemului pentru a putea fi 2300mm
furnizate ct mai complete i corecte (aici Lime Min Autovehicul 800mm
intr inclusiv calculatorul de procesare i Tensiune Alimentare 230V
respectiv interfata umana - monitorul Diametrul Max Testabil de Roata 305mm
cu tot cu partea de control de la distanta);
sistemul de racire al autovehiculului care b. Instalatie de generare gaz
const dintr-un ventilator ntru furnizarea oxihidrogen:
aerului de rcire ctre radiatoarele de Reprezint un electrolizor uscat cu placi
rcire principale ale masinii pentru a nu se multiple deservit de o serie de elemente anexe,
supraincalzi, deoarece intreg ansamblul, sub forma unui ansamblu electromecanic cu rolul
fiind plasat intr-o incapere la rularea de a realiza electroliza apei. Principalele elemente
autovehicului un timp indelungat poate ale acestei instalatii sunt urmatoarele (vezi fig. 2):
incalzi aerul nterior i acest lucru ar 1 - Generator gaz oxihidrogen, sub forma
putea influena parametrii de funcionare unui vas de electroliz cu anod, catod i plci
ai motorului; neutre interpuse existnd o mare diversitate de
sistemul de evacuare a gazelor arse celule de electroliz n literatura de specialitate,
asigura evacuarea gazelor de esapament fiecare dintre acestea prezentnd o serie de
rezultate n timpul funcionrii motorului avantaje i dezavantaje. n urma analizei
n exteriorul ncaperii de ncercari; efectuate asupra acestora am ales celula uscat de
sistemul de msurare a emisiilor i electroliz cu volum mic de electrolit, electrozi
noxelor rezultate ca urmare a funcionrii multiplii (11 electrozi), tensiune medie aplicata

74
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC

(10-14V), avand ca soluie de electrolit 2 - PWM - modulator de puls cu reglaj de

hidroxidul de sodiu de concentraie mare (28%)
pentru a se putea utiliza i pe perioada sezonului
rece, avnd n vedere, ca suntem sub influena
climatului Temperat Continental Moderat de
Tranzitie (vezi fig. 3):
Elemente:
1 Anod tabla INOX 316L SS.
2 Catod tabla INOX 316L SS.
3 Placa de presiune cu rol de imbinare a
pachetului de electrozi i distaniere. Este
construit din PLEXIGLASS, acesta fiind un
material cu bune proprieti izolatoare att din
pinct de vedere electric, ct i termic, rezistent
mecanic corespunztoare i n plus este un
material transparent, astfel ca se pot observa
macrofenomene ce au loc n interiorul celulei;
4 Distaniere executate din cauciuc
vulcanizat cu bune proprietati electroizolatoare;
5 Electrod neutru ce se interpune intre Anod
i Catod;
6 Ansamblu surub, piulite, saibe, utilizate
pentru mbinarea pachetului de electrozi i
distaniere.
tensiune (U), curent(I) si frecventa (F)
ansamblu construit la comand pe baza schemei
electrice ataate (vezi fig.4.), avnd rolul de a
menine relativ constant curentul de electroliz
pentru o anumita tensiune aplicat vasului de
electroliz i o anumita frecven a formei de
unda.
3 - Sursa de tensiune (baterie) 12V Curent
Continuu - intr n construcia standard a
autovehiculului utilizat la test Rombat Premier
12V, 70Ah.
4 - Sigurana fuzibil 32A: sigurana fuzibil
standard achizitionat din comer.
5 - Filtre de picaturi pentru separarea fazei
lichide a apei rmase sub forma de umiditate n
gazul generat. Se utilizeaz filtre de benzin cu
montaj pe conduct din motive de simplitate
constructiv, economicitate (acesta fiind de fapt
un consumabil), prezentnd un raport bun
pre/funcionalitate, respectiv, accesibilitate.

Fig. 2 Schema generala al generatorului de oxihidrogen

75
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC
Fig. 3 Structura generatorului de oxihidrogen
Fig. 4 Schema Electrica al modulatorului de unda (PWM)
6 - Element de siguran cu volum de ap
pentru mpiedicarea propagrii flcrii n cazul
producerii unui rateu accidental.
7 - Priza de msurare pentru manometru
digital utilizat pentru eventuale achizitii de date
a valorilor de presiune a gazului injectat,
respectiv, pentru reglajul presostatului de lucru al
generatorului 8.
8 - Presostat pentru limitarea presiunii de
lucru a generatorului in funcionare,
generatorul de oxihidrogen poate debita diferite
valori ale debitului de gaz n funcie de reglajele
de tensiune, curent i frecventa a modulatorului
de unda (2) prin care se alimenteaz vasul de
electroliz, iar motorul de asemenea aspir
cantitati diferite de gaz n funcie de regimul de
turaie i sarcin la care acesta funcioneaz pe
moment, astfel, ca se produc minime i maxime
de presiune n punctul de control; pentru a evita
atingerea unor maxime n punctul de control
presiunea de alimentare se limiteaz ca valoare
maximal 350Pa.
9 - Presostat presiune ulei din rampa
principal de ungere a motorului pentru
intercondiionarea funcionarii generatorului de
gaz acesta este un element original al motorului
autovehiculului de test, avnd funcia de
semnalizare (intercondiionare) a existenei unei
presiuni corespunztoare n rampa de ungere a
motorului; tinand cont de acest aspect, acest
semnal a fost divizat i utilizat la
intercondiionarea pornirii generatorului de
oxihidrogen, astfel ca n cazul n care motorul se
opreste fie in mod normal, fie accidental,
generatorul se opreste odata ce nu mai exista
semnal de presiune pe presostatul de ulei.
10 - ntrerupator electric general pentru
dezactivarea sistemului acesta este
ntrerupatorul general al sistemului, cu ajutorul
acestuia se poate porni sau opri sistemul
indiferent de starea autovehiculului.
11 - Tubulatura principala de aer din traseul
de aspiraie al motorului situat dupa filtrul de aer
principal element original al sistemului de
aspiraie al motorului autovehiculului, in care se
va implementa punctul de injectie al
oxihidrogenului.
12 - Punct de injectie a gazului oxihidrogen
n tubulatura de aspiraie principal al motorului
realizat sub forma unui ajutaj Venturi, acesta are
76
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC

rolul de a crea un efect de aspiraie al gazului din Tip Injecie Directa cu Common Rail Sferic
instalaia de producere indiferent de regimul de si Turbocompresor
functionare al motorului, deoarece s-a constatat, Carburant Motorina
ca undele staionare ce se genereaz n traseul de Consum Conform Normelor CEE 99/100
aspirae datorit funcionrii motorului, prezint o Ciclu Complet 4,8 [l/100km]
variaie sinusoidal a valorii presiunii statice n Ciclu Urban 5,8 [l/100km]
tubulatura n punctul de injectie, iar utilizarea Ciclu Extra-Urban 4,3 [l/100km]
unui astfel de ajutaj elimin acest neajuns. Emisie CO2 128 [g/km]
13 - Generator electricitate - intr n
construcia standard a autovehiculului utilizat la d. Laptop utilizat pentru achiziia de
test, avnd ca parametrii principali: 125Ah, 14V. date din sistemul automat de achiziie de
date a autovehiculului de test, inclusiv cablu
Date tehnice generale ale generatorului de USB/VAG - KKL i soft adecvat, utilizat
oxihidrogen: pentru realizarea legturii informatice intre
Debite de gaz priza OBDII a masinii i calculatorul n care
Max 1,5 l/min se va memoriza achiziia de date.
Nominal 1 l/min
Parametrii Electrici Concluzii
Max 20A, 14V
Nominal 15A, 13,6V Inducerea de oxihidrogen in galeria de
Min 1,5A, 8V admisie la debite mici de pn la 1l/m in cazul
Dimensiune gabarit electrozi: 140x185mm unui motor diesel supraalimentat cu cilindreea de
Soluia de electrolit folosit NaOH, 28% 1500cmc favorizeaza urmatoarele fenomene:
masic Nu are efect asupra parametrilor mecanici
Carcasa PLEXIGLASS maximali dezvoltati de motor.
Electrozi INOX 316L Functionarea tot mai stabila a motorului
Configura.ie electrozi 3 electrozi in timp.
principali
Schimbarea culorii tobei in sectiunea
final de evacuare din negru inchis spre
c. Autovehicul utilizat pentru test:
negru cenusiu.
Dacia Logan 1,5 dci, prezentand motorul K9K
Creste durata de meninere a uleiului la
790 (norma de poluare Euro 3), cu unitatea de
culoarea iniiala de fabricaie, de dinainea
comand diesel tip DCM12 numar soft 004C,
introducerii n motor la schimburile de
versiune soft 0071, versiune calibrare 4845;
ulei de la cateva minute la cateva
Autovehiculul este unul standard, model
saptamani.
Euro3 din 2006, pe care s-a montat instalaia de
De asemenea se menioneaz, ca se vor
producere oxihidrogen de construcie proprie sub
efectua msurtori pe instalaia experimental
forma unei celule uscate de electroliz dupa
descris n capitolele anterioare, care vor genera
schema de principiu prezentata mai sus (vezi fig.
mai multa lumina cu privire la consumul specific
2).
al combustibilului, puterea efectiv sau emisiile
Date tehnice principale ale motorului
de poluani.
autovehiculului de test conform cu fia tehnic
dat de constructor:
References
Motorizare Diesel
Cilindre 1461 [cmc]
[1] Radu Chiriac, Nicolae Apostolescu - Emissions
Alezajx Cursa 76x80,5[mm] of a diesel engine using B20 and effects of
Numar Cilindrii 4 in linie hydrogen addition - International Journal of
Raport Volumetric 18.3:1 Hydrogen Energy, Volume 38, Issue 30, 8
Numar Total de Supape 8 October 2013, Pages 13453-13462.
Norma de Depoluare Euro 3 [2] H. Kse, M. Ciniviz - An experimental
Putere Maxima 48(65) [kW/CP] investigation of effect on diesel engine
Regim de Putere Maxim 4000 [rot/min] performance and exhaust emissions of addition at
Cuplu Maxim CEE 160 [Nm] dual fuel mode of hydrogen - International
Regim de Cuplu Maxim 2000 [rot/min] Journal of Hydrogen Energy.

77
 PROBLEMELE ENERGETICII REGIONALE 1 (27) 2015
TERMOENERGETIC

[3] Duraid F. Maki, P. Prabhakaran - An engines - Journal of Wuhan University of Water

Experimental Investigation on Performance and
Emissions of a Multi Cylinder Diesel Engine
Fueled with Hydrogen - Diesel Blends World
Renewable Energy Congress 2011 Sweden.;
[4] Ali Can Yilmaz, Erinc Uludamar, Kadir Aydin -
Effect of hydroxy (HHO) gas addition on
performance and exhaust emissions in
compression ignition engines - International
Journal of Hydrogen Energy XXX 2010 (1-7).
[5] Cui K.R., Gao X.H., Timoshevsky BG, Sirota
A.A., Belykov S.U. - Research on reducing fuel
consumption by adding hydrogen into diesel
Transportation Engineering 1992;16(3):253e9.
[6] Zhang B, Fu WB, Wu XH - Effect of hydrogen
on fuel consumption of diesel engine - Journal of
Combustion Science and Technology
2006;12(3):238e42.
[7] Song YC - Study on fuel-air mixture forming
and combustion process in hydrogen-diesel
engine of premixed charge compression ignition -
Dissertation for degree, Beijing: Beijing Jiaotong
University, 2008.
[8] Lee Schipper - Fuel Economy Trends in Industrialized
Countries When the Rubber Hits the Road Sneak
Preview of a Spring 09 Course.

Despre autor:
Nicolae Birsan. Masters of Science from the University of Windsor, Ontario-Canada, PhD
candidate at UPT Timisoara-Romania, is a former Automotive Engineer from Detroit-USA,
currently working in the Green Energy field and representing Westinghouse Plasma Corp.
www.westinghouse-plasma.com in the Republic of Moldova and Romania.
E-mail: nbirsan@westinghouse-plasma.com

78