Alexandru Lapuneanul

De Costache Negruzzi

Nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este prima nuvel istoric din
literatura romn, o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Publicat n perioada paoptist, n primul numr al Daciei literare (1840), nuvela ilustreaz
dou dintre cele patru idei formulate de Kogalniceanu, conductorul revistei, n articolul-
program intitulat Introducie, care constituie manifestul romantismului romnesc. Cele dou
idei sunt: promovarea unei literaturi originale i inspiraia din istoria naional.
Opera literar Alexandru Lapusneanul este o nuvel istoric de factur romantic.
Costache Negruzzi este ntemeietorul nuvelei istorice romnesti i primul scriitor care
valorific intr-o creaie literar cronicile moldoveneti.
Autorul se inspir din diverse opere cu caracter istoric: Letopisetul Tarii Moldovei de
Grigore Ureche (de unde preia episodul uciderii boierilor), cronicile lui Miron i Nicolae Costin,
legendele lui Ion Neculce i creaii folclorice. Unele date sunt nsa modificate n scopuri
artistice.
Tema nuvelei este istoria Moldovei ntr-o perioada zbuciumat si sngeroas.
Titlul reprezinta numele personajului principal, domnitorul Alexandru Lapusneanul, venit
la tronul Moldovei pentru a doua oar, dup ce, n prima domnie, trdat de boieri a fost nlocuit
de Toma.
Actiunea e condensat, linear, viziunea romantic, iar faptele sunt evocate verosimil.
Compoziia nuvelei este riguroas, subiectul concis, iar prile echilibrate intr-o maniera
clasic. Naraiunea se desfasoar cronologic prin nlanuirea secvenelor narative i a
episoadelor.
Nuvela este alcatuit din patru capitole precedate de un moto semnificativ care esenializeaza
faptele relatate.
Capitolul I, Dac voi nu m vrei,eu v vreu cuprinde expoziiunea (intoarcerea lui
Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei) i intriga (hotrrea domnitorului de a-i relua
tronul i dorina sa de rzbunare fa de boierii trdtori). Replica din moto aparine
domnitorului in faa soliei boierilor care l intmpina la Tecuci i ii cere s se intoarc.
Capitolul al II-lea, Ai s dai sama, Doamn! corespunde desfaurrii aciunii i cuprin-
de o serie de evenimente declanate de reluarea tronului de catre Alexandru Lapuneanul: fuga
lui Toma in Muntenia, incendierea cetilor, desfiinarea armatei pmnte-ne, confiscarea
ave-rilor boiereti, uciderea unor boieri, interventia doamnei Ruxanda pe lng domnitor pentru
a n-ceta cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face. Moto-ul conine avertismentul
adresat doamnei Ruxanda de ctre vaduva unuia dintre boierii ucii.
Capitolul al III-lea, Capul lui Mooc vrem surprinde participarea i discursul domni-
torului la slujba duminical de la mitropolie i uciderea boierilor i a lui Mooc, ce reprezint
punctul culminant. Replicat din moto apartine multimii care l acuza pe vornic de frdelegile
domnitorului.
Capitolul al IV-lea, De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu nfieaz dez-
nodmntul, moartea tiranului prin otrvire. Replica din moto reprezinta ameninarea rostit de
Lapuneanul la adresa celor care l-au clugrit.
 Conflictul nuvelei este complex i pune n lumina personalitatea puternic a personajului
principal. Conflictul exterior este de ordin social: lupta pentru putere ntre domnitor i boieri,
iar conflictul secundar este ntre domnitor si Mooc, boierul care il trdase n prima domnie,
iar a-cum i sttea alturi din interes i oportunism.
Personajele sunt realizate in manier romantic i grupate in perechi antitetice. Per-
sonajul eponim reprezinta tipul domnitorului feudal, crud si tiran. El este un personaj
excepional ce evolueaza n mprejurari excepionale. Ii arat voina nestramutat i tria
caracterului nca de la inceput. Atitudinea sa iniiala este motivata de dorinta patriotica de a
reda Moldovei str-lucirea din vremea lui tefan cel Mare. Atitudinea vindicativ a
domnitorului este motivat i de trdarea boierilor n prima domnie, de aici i ameninarea
adresat lor direct: A venit vremea s va mulg si eu pe voi!. Odat ce a infrnt rezistena
boierilor si a semanat teroare in ar, faptele lui ncep sa nu mai fie motivate politic,
transformndu-se astfel intr-o fiar insetat de snge si de razbunare. Gndurile personajului,
complexitatea sa interioara sunt redate prin gesturi, mimi-ca i atitudinea sa. Alexandru
Lapusneanul ilustreaza tot in spirit romantic tipul tiranului, iar sfritul sau este un
avertisment adresat tuturor tiranilor. Personaj machiavelic, el stie s ii foloseasca pe cei din
jur in favoarea sa, de aceea il mentine pe Mooc in preajma sa i o ia pe doamna Ruxanda de
sotie.Cuvntarea din capitolul al treilea este un model de ipocrizie: le promite boierilor cu
abilitate mpacarea i ii atrage la osp pentru a-i ucide. Preferina pentru crim, scenele
violente, groteti in de romantism i fac din domnitor un individ lombrozian.
Doamna Ruxanda este perechea antitetica a Lapuneanului. Labil, blnd, tematoare, ea
este uor de impresionat, deoarecea ea este cea care i da domnitorului paharul cu otrav, fiind
inspimntat de soarta fiului ei.
Mooc e tipul curteanului feudal, intrigant, las, nvechit n rele. Spancioc si Stoici,
perso-naje episodice, ilustreaza tot in spirit romantic boierii cu dragoste de moie.
Pentru prima data in literatura romn, Negruzzi introduce personajul colectiv, multimea.
Ingramadit la porile cettii e mai inti confuz, dar dupa ce este rostit numele lui Motoc,
toat furia sa se revarsa asupra lui.
Autorul d dovad de obiectivitate, cel care prezint faptele este naratorul omniscient.
El domina universal opera, tie tot despre personajele sale, despre aciunile lor, putnd s le
dezvluie i cele mai ascunse gnduri. Omnisciena se realizeaza fie prin interventii directe, fie
prin comentarii neutre. Naratiunea este la persoana atreia, iar personajele ni se prezint prin
faptele, gesturile si vorbele lor. Interventiile naratorului sunt puine, foarte rar
caracterizeaz ceva sau pe cineva. Remarcm dou exceptii de la stilul obiectiv: cnd naratorul
afirm c dis-cursul domnitorului din biserica este denat, iar n timpul mcelului el noteaza
c era groaz a privi aceasta scen sngeroas.
Autorul reconstituie, in spirit realist, atmosfera epocii i culoarea local prin folosirea
regionalismelor(pn,epte) i a arhaismelor (spahii,pre,junghi etc.).
Prima nuvela istorica din literatura romn nu aduce n fata contemporanilor un model de
patriotism, ci un antimodel de conducator.
Alexandru Lapusneanul este o nuvel istoric n contextul literaturii paoptiste, dar i o
nuvel de factur romantic prin respectarea principiilor enunate n Introductie la Dacia
literara.