Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
2
i a caracteristicilor lor de funcionare, receptorii electrici alimentai de la
REA-JT se mpart i n trei tipuri din punct de vedere al coexistenei lor n REDA-JT.
1.3.1. Receptori de for
A c e t i a s u n t a l i m e n t a i d e l a u n s i s t e m e l e c t r i c t r i f a z a t simetric
380/220V (UR, US, UT), fiind caracterizai din punct de vedere electric p r i n t r e i
i m p e d a n e Z 1 , Z 2 , Z 3 c e p o t f i c o n e c t a t e n s t e a , s a u n triunghi.
Fig.1
.
1.2.2 Receptori de iluminat
Acetia sunt constituii din corpurile de iluminat, sursa de lumin din cadrul
sistemelor electrice de iluminat interior, sau exterior. Sursele electrice de lumin cu care
se echipeaz un corp de iluminat au t e n s i u n e a n o mi n a l d e 2 2 0 V .A c e a s t
t e n s i u n e , n c a d r u l s i s t e mu l u i e l e c t r i c t r i f a z a t c u tensiunile 380/220V se
obine ntre o faz i nulul sistemului electric trifazat al sursei fig.2. Din acest
motiv REDA-JT pentru alimentarea receptorilor de iluminat trebuie s fie alimentat de
la o surs (post de transformare sau generator electric) cu nfurrile conectate n
stea (Y), cu neutrul accesibil (YO), respectiv cu neutrul " prelungit" printr-un
conductor de nul pn la fiecare receptor n parte. F i i n d s a r c i n i m o n o f a z a t e ,
n c r c a r e a c e l o r t r e i f a z e a l e R E - J T v a f i nesimetric i ca urmare, la
proiectarea i execuia acestor reele trebuie s se urmreasc echilibrarea puterii pe cele
trei faze. O caracteristic a receptorilor de iluminat o reprezint, p o s i b i l i t a t e a
r e d u s d e e l e c t r o c u t a r e p r i n a t i n g e r e i n d i r e c t d a t or i t a mp l a s r i i l o r
la nlime
3
Fig2.
CAPITOLUL II
Aparate electrocasnice
Din momentul in care domeniul electricitii a nceput sa se dezvolte semnificativ
la jumtatea secolului al XIX-lea, inventatorii de pretutindeni au nceput sa caute cu
insistenta realizarea unui dispozitiv practic si ieftin pentru iluminarea electrica a
locuinelor. Britanicul Sir Joseph Swan si americanul Thomas Edison au reuit amndoi,
aproximativ in acelai timp (1878, respectiv 1879), sa gseasc soluia atepta la aceasta
problema: becul cu incandescenta. La nceputul secolului XX, in mai putin de 25 de ani
de la aceasta invenie remarcabila, milioane de oameni din ntreaga lume beneficiau
deja in locuinele lor, pe strzi, la locurile de munca de iluminatul electric.
Inventarea si utilizarea becului cu incandescenta nu a nsemnat numai apariia
unei noi tehnologii - ieftina, sigura si uor de utilizat, ci si debutul unei noi ere, cea a
aparatelor electrocasnice. De-a lungul secolului XX, tipurile, numrul si rspndirea
aparatelor electrocasnice au cunoscut un progres impresionant - orice locuin moderna
din ziua de astzi beneficiind de confortul adus de utilizarea frigiderului, a mainii de
splat, a fierului de calcat, a televizorului si a altor asemenea aparate.
Construcia aparatelor electrocasnice este rezultatul concret al aplicrii in tehnica
a descoperirilor tiinifice din diferite domenii. Ideile de baza privind funcionarea
acestor aparate le putem nelege cunoscnd fenomenele si legile fizice utilizate in
proiectarea si construcia lor.
Informaiile referitoare la orice aparat electrocasnice le obinem din cartea
tehnica a acestuia. Cartea tehnica prezint att modul de utilizare (inclusiv masuri de
protective), modul de ntreinere a aparatului, cat si principalele sale date tehnice
(inclusiv parametrii nominali de funcionare): tensiunea electrica de alimentare,
4
frecventa curentului de alimentare, puterea electrica, turaia motorului (daca este cazul),
condiii de ambient pentru funcionarea (temperatura, umiditate) etc.
5
- Vase fierbtoare
- Termoplansoane
B) aparate pentru pregtirea alimentelor:
- Rni de cafea
- Mixer
- Aparatul universal
.
Aspiratorul:
Atunci cnd bem un lichid folosind un pai, utilizam cel mai simplu mecanism de
aspiraie posibil. Diferena de presiune pe care o realizam intre cele 2 capete ale paiului
8
este cea care determina lichidul sa urce in acesta. Aceeai metoda simpla sta si la baza
funcionarii aspiratorului - cu toate ca executiv este un pic mai complicata.
Din punct de vedre constructiv, un aspirator este format din urmtoarele
elemente:
- Intrare pentru aer (captul tubului de aspiraie) la care se pot ataa diverse accesorii
pentru curire;
- O ieire pentru aer, formata din unul sau mai multe orificii si prevzut cu filtre;
- Un motor electric;
- Un ventilator;
- Un sac pentru filtrarea aerului;
- Circuite electrice pentru punerea in funciune, schimbarea turaiei etc.
In timpul funcionarii aspiratorului:
- Motorul aspiratorului nvrte un ventilator;
- Paletele ventilatorului mping aerul spre ieire pentru aer, ceea ce determina
scderea presiunii aerului lng ventilator, in partea din spre intrarea pentru aer;
- Datorita diferenei de presiune dintre mediul nconjurtor si intrarea pentru aer,
aerul din vecintatea intrrii pentru aer este mpins spre interiorul aspiratorului;
- Aerul care intra in aspirator antreneaz in micare particulele mai grele aflate in
vecintatea intrrii pentru aer: praf, nisip, scame, etc.; utilizarea unei perii la
captul tubului de aspiraie permite desprinderea din suprafaa aspirata a
particulelor de praf, nisip, etc.
- In micarea sa prin aspirator, aerul trece prin sacul de filtrare; acesta este realizat
dintr-un material poros (hrtie, esturi) care permite aerului sa treac mai
departe, dar oprete majoritatea particulelor mai mari.
Unul dintre cele mai noi tipuri de aspiratoare este aa numitul Dyson Cyclon
Vacuum. Acest tip de aspirator, dezvoltat in anii '80 de James Dyson, nu are
obinuitul sac de filtrare a aerului ntlnit la celelalte modele de aspiratoare.
Pentru ndeprtarea particulelor antrenante de curent de aer, in aspiratorul de tip
Dyson Cyclon Vacuum, aerul se mic ci viteza foarte mare printr-un sistem de
cilindri si conuri, de-a lungul unei traiectorii elicoidale. Micarea rapida a aerului pe
traiectoria elicoidala determina ndeprtarea particulelor grele din curentul de aer
prin centrifugare. Sistemul Dyson Cyclon Vacuum constituie o inovaie remarcabila
in dezvoltarea tehnica a aspiratoarelor: nu mai este necesar sacul de filtrare a aerului
si puterea de absorbie a aspiratorului nu se mai diminueaz datorita acumulrii
prafului in sac.
10
Fig.2 Schema de principiu a instalaiei frigorifice cu compresie mecanica cu
vapori.
Vaporii saturati de stare 1 (fig.3), aflai la presiune sczut p1 sunt comprimai politropei
in compresorul 1 (fig.2) pana la presiunea din condensator p2. Agentul frigorific in faza
de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.2) unde are loc racirea izobara pana
la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1
mediului exterior, prin agentul de racire al condensatorului. Dupa condensare, agentul
frigorific, la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig.2) pana la nivelul
presiunii p1 din vaporizator. Transformarea (4-5) este entalpica si ireversibila, rezultnd
un amestec lichid-vapori, la starea 5. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in
vaporizatorul 4 (fig.2), prelundu-se cldura qo de la spaiul refrigerat.
<
Caracteristicile principale ale instalaiilor frigorifice sunt:
A) Capacitatea frigorifica specifica:
Qo = h1 - h5 [kJ/kg],
B) Cldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta:
q1 = h2. - H5 [kJ/kg],
Deoarece laminarea are loc la entalpie constanta, deci h4, = h5 ,
C) Lucrul mecanic consumat de instalaie in valoare absoluta:
X lr x = h2. - H1 [kJ/kg]
D) Eficienta frigorifica reala:
[W]
11
Daca se impune ca o instalaie frigorifica sa realizeze o anumit capacitate frigorifica
Qo, atunci din relaia (5) se determina debitul de agent frigorific necesar.
F) Puterea necesara antrenrii compresorului:
[kW]
12
Fig.4 Instalaia frigorifica cu comprimare mecanica de vapori.
La pornirea instalaiei se citete indicaia contorului cu precizie de trei zecimale,
temperatura agentului de lucru in punctele 1, 2', 5' a ciclului (t1, t2', t5').
Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp = 30 min. mutndu-se din 5 in
5 minute temperaturile t1, t2 si t5".
Pentru fiecare interval de msurare se calculeaz o temperatura medie t1m, t2m si t5"m .
Avnd valorile temperaturilor si cunoscnd presiunile p1 si p2, care au valorile p1 = 1,3 -
1,7 bar, p2 = 13,7 bar, din diagrama p-h se extrag entalpiile h1, h2 si h5.
Pentru determinarea lui h5, cunoscnd t3, p1 si p2, se stabilete punctul 3 in diagrama p-h
(fig.3). Din 3, pe o izobara-izoterma se gsete punctul 4 (pe curba lichidului saturat),
iar h5 = h4. Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct., pana la
intersecia cu izobara p2, iar h5' innd seama ca h5' = h4'.
Elementul Peltier
13
USCATORUL DE PAR
Definitie:
Un uscatorul de par sau feon este un dispozitiv electromecanic proiectat pentru
a sufla aer rece sau cald peste firele de par ude sau umede, in scopul de a accelera
evaporarea particolelor de apa si de a usca parul. Uscatorul de par permite de a controla
mai bine forma si stilul de par, prin accelerarea si controul formarii temporare prin
legaturi de hidrogen in interiorul fiecarei componente.
Uscatorul de par s-a inventat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. Primul model
a fost creat de Alexandru Godefroy intr-un salon din Franta in 1890. Uscatorul de si a
fost inventat in 1890 a aparut pentru prima data pe piata in 1920, iar acum sunt folosite
atat in salonul de infrumusetare de stilistii profesionisti cat si in medii ale gospodariilor
de catre orice fel consumator.
Functia:
Cele mai multe modele folosesc asa numitii colaci de sarma care au o mare
rezistivitate electrica si termica cu curent electric. Un ventilator de obicei, sufla aer rece
din mediul inconjurator care trecut prin bobina, rezulta aer incalzit eficient pentru
uscare. Elementul de incalzire in cele mai multe uscatoare de par este un gol,o sarma
spiralata de nicrom care este infasurat in jurul sau de placi de incalzire.
14
(scheletul unui uscator de par)
In ceea ce priveste modelele moderne, un sondaj de catre magazine din 2007 a aratat ca
cele mai multe uscatoare de par au ceramice ca element de incalzire (cum ar fi
radiatoare ceramice), datorica acestora caldura este instanta. Acest lucru inseamna ca
este nevoie de mai putin timp pentru uscatoare sa se incalzeasca, si astfel este nevoie de
mai putin timp pentru un par sa se usuce.
17
CAPITOLUL III
Reguli generale exploatarea corecta i-o buna ntreinere asigura o lunga durata de
serviciu a aparatelor.
In timpul exploatrii se va respecta durata maxima admisa pentru funcionarea
nentrerupta care este indicata in instruciunile de utilizare a aparatului respectiv
evitndu-se nclzirea motorului electric.
In timpul funcionari aparatele de putere mica vor fi ferite de lovituri si cderi care pot
provoca determinarea lui. Daca in cursul funcionri se produc zgomote anormale sau
vibraii neobinuite aparatul va fii imediat oprit pentru a se descoperii defeciunile.
Unele electrocasnice trebuiesc splate si curate cu deosebita grija.
Toate piesele expuse murarii in timpul pregtirii alimentelor sunt uor accesibile si ce
pot curata periodic cu apa calda sau cu o soluie slaba de detergent.!!!!
Atenie!!!! Este interzis sa se utilizeze pudre abrazive pentru curenie deoarece se pot
produce zgrieturi pe suprafaa pieselor cromate sau emailate.Se interzice curarea
suprafeelor emailate in stare calda.
Aparatele trebuie pstrate la locuri curate si uscate.
Periile si lamele colectorului murdare de praf, ulei, etc se vor curata. Colectorul trebuie
sa fie fara asperiti.
Daca prile metalice ale aparatului ajung sub tensiune datorita unei defeciuni
interioare aparatul va fii deconectat de priza si reparat. Protecia aparatelor de
buctrie
Frigiderul
are i ea o siguran fuzibil, i carcasa trebuie s fie s fie legat la pmntare. n mod
reglementar
cablul de racordare la reea trebuie s aibe 3 fire : 1 pentru faz
1 pentru nul
1 pentru pmntare
Rezult c la frigider trebuie s folosim fi i priz Shuko.
Dac locuina nu are instalaie de pmntare firul de pmntare se leag la nul , deci trebuie
folosit mcar sistemul de nul de protecie.
18
nainte de spla frigiderul ,ea trebuie deconectat de la priz. Splarea , curarea cu ap ,
cu detergeni duce la formarea unui mediu foarte periculos.
Dup eventuale reparaii (care se efectueaz bineneles scondu-l de la priz ) se
conecteaz aparatul la tensiune, dar nainte de a-l da n folosin trebuie verificat carcasa
sa cu creion de tensiune, cu lamp de control , sau ampermetru electronic . Unul din poli se
pune pe carcas , cellalt la pmntare, lampa de control va indica dac exist o scurgere
de curent mai important prin carcas ctre pmnt, ampermetrul electronic va semnala i
defeciuni mai mici .
Frigiderul va putea fi dat n folosin numai dac nu exist nici cea mai mic scurgere de
curent.
Prjitorul de pine
n componena sa intr
- dou elemente nclzitoare
- dou grtare interioare metalice
- alte componente mecanice care i asigur funcionarea
Temperatura de nclzire mai mic sau mai mare dect cea normal nu trebuie neglijat .
Aceste mici nereguli sunt cauzate de defecte ale aparatului , iar orice defect al unui aparat
electric
poate duce la consecine grave, dac nu este rezolvat din timp.
Termoplonjonul
Este folosit pentru nclzirea i fierberea lichidelor. Elementul principal este o rezisten
electric, introdus ntr-un tub metalic , nichelat sau cromat, n form de spiral, rezistena
fiind nglobat
19
ntr-un material termoizolant. Capetele rezistenei electrice sunt mbinate prin lipire cu
capetele conductoarelor cordonului de racordare, mbinarea e protejat de un corp izolant.
Cnd se manipuleaz acest aparat el trebuie inut cu mna numai de acest corp izolant,
astfel utilizatorul este protejat chiar dac izolaia rezistenei se deterioreaz (de exemplu se
arde) ,i partea
metalic ar fi pus sub tensiune.
Rnia de cafea ,Mixerul electric,Main electric de tocat carne
Din punct de vedere electric sunt valabile consideraiile generale ntlnite pn acum.
Pericolul
flosirii acestor aparate provine din faptul c ele lucreaz nenncetat , chiar i dac se produce
un
accident. Trebuie s avem grij la degete, i la prul lung,care se aga de elementele n
micare
ale acestor aparate. Tot timpul trebuie s fim n astfel de poziie, nct s putem deconecta
foarte
rapid aparatele.
Maina de splat
Din punct de vedere al electrocutrii este cel mai periculos aparat din locuin , prin natura sa
fiind un mediu periculos , deoarece lucreaz cu ap i detergeni , care maresc conductivitea
natural a apei.
De ce trece curentul electric prin corpul uman spre pmnt i nu direct de la carcas spre
pmnt?
Din simplul motiv c nu are contact direct cu pardoseala . Maina de splat are patru picioare
de obicei din material izolant , cauciuc sau material plastic pentru a putea fi aezat, mutat
comod n locuin de la un loc la altul.
nainte de a umbla la rufele umede din maina de splat ea trebuie nu numai oprit de la
butonul de oprire, ci i deconectat total de la sursa de tensiune, deci scoas din priz.
De ce nu ajunge s oprim maina cu butonul de oprire ?
ntreruptorul la orice instalaie sau aparat se pune pe firul de faz . La mainile mai vechi
priza a fost o priz simpl , astfel schimbnd poziia fiei , ntreruptorul este pe faz ,dar
schimbnd din nou
poziia fiei acelai fir acum e legat la nul. Dac ntreruptorul ntrerupe nulul , degeaba am
ntrerup aceast poriune de circuit cnd tot restul a rmas sub tensiune. Mainile moderne
toate n mod obligatoriu au fi i priz Shuko , unde este sigur poziia fazei , nulului i
pmntrii. Dar i aici putem avea probleme , dac un meter al casei schimb fia din
cauza unei defeciuni i din neatenie sau necunotin de cauz leag nulul i faza invers,
20
iar am ajuns la situaia de pericol foarte mare n cazul unei defeciuni interioare , cu punere
sub tensiune a carcasei.
Din aceast cauz nainte de scoate rufele umede din maina de splat ea trebuie oprit de
la ntreruptor dar i scoas din priz.
n concluzie orice main de splat electric trebuie s aibe pmntare. Instalaia de
pmntare trebuie executat mpreun cu restul instalaiei electrice nc de la construcia ,
sau renovarea locuinei. Dac ea nu exist trebuie chemat un specialist ,care la case va
efectua o priz de pmnt, la locuine de bloc va lega firele de pmntare la conductele de
ap sau la calorifere, deoarece acestea sunt obiecte metalice care conduc foarte bine
electricitatea i printr-o cale destul de lung , dar ajung n contact cu pmntul.
Dac persoana care folosete simte un curent orict de slab la atingerea rufelor umede ,sau
la carcas cnd maina e oprit, trebuie s cheme un instalator autorizat, astfel de semnale
de alarm nu trebuie neglijate, ignorate , deoarece consecinele pot fi fatale.
Trebuie s avem grij ca la motor i nstalaia electric a mainii s nu ajung ap, de
exempu splnd concomitent cu maina de splat i lng ea, n alte vase ,cu mna
,stropind n jur.
Maina de splat se poate localiza n baie, dar priza sa nu se pune niciodat n baie ci n
exteriorul su.
De asemenea cnd maina de splat este n baie trebuie s avem grij ca geamul s fie
deschis asfel nct condensarea vaporilor de ap care pot ptrunde i n ineriorul mainii s
nu fie i ele surse de pericol.
Fierul de clcat
Elementele sale componente sunt
- talpa din oel care nmagazineaz cldura de la elementul nclzitor i o trasmite
obiectului de clcat
- elementul nclzitor format dintr-o rezisten electric nglobat ntr-o plac ceramic
21
- carcasa din tabl de oel nichelat sau cromat pe care sunt montate mnerul
termoizolant, fia de aparat cu guler de protecie i suportul de aezarea fierului de clcat n
timp de repaus
- termoregulatorul- un releu termic care ntrerupe circuitul electric de alimentare a
elementului nclzitor
punerea sub tensiune a carcasei metalice se poate ntmpla din dou motive :
1. deteriorarea izolaiilor rezistenei electrice din interior ceea ce se ntmpl foarte rar (i
mai ales la aparate foarte vechi , unde materialul ceramic s-a nvechit i se frmieaz)
2. deteriorarea firelor de alimentare,fiei de aparat
Cordonul trebuie mereu verificat s fie n bun stare de funcionare, iar maina de clcat
trebuie s fie manipulat numai de la mnerul izolator
Aspiratorul de praf
Are n componen:
- carcas
- motor electric
- ventilator
- filtru de praf
- capete demontabile ale carcasei
Deoarece puterea absorbit nu e mare , n jur de 500W i regimul de funcionare nu este
continuu, dup durate scurte de funcionare urmeaz perioade lungi de repaus, lucreaz n
condiii de mediu nepericuloase din punct de vedere electric (camerele de obicei sunt fr
aburi, umezeal, materiale chimice) este unul din aparatele cel mai puin periculoase.
Totui dac are carcas metalic trebuie s aibe fi cu contacte de pmntare, trebuie s-i
verificm cordonul de alimentare, ntreruptorul, i starea general de funcionare.
Perna electric
Are n componen:
- elementul nclzitor, care este o rezisten electric izolat cu o sfoar de azbest i dintr-un
suport textil din pnz de bumbac , pe care se fixeaz rezistena electric prin custuri
speciale
- faa de protecie
- comutator special
- termostat
Deoarece carcasa nu este din metal nici nu se poate folosi metoda de protecie a
pmntrii.
Rezistena electric este izolat cu sfoar de azbest, nu se pot folosi elementele de ceramic
, deoarece acestea ar fi incomode , perina nu s-ar putea folosi. Astfel ns protecia este mai
vulnerabil.
Trebuie s fim ateni ca perina s nu fie strpuns de materiale metalice ascuite, de
exemplu: ac, ace de tricotat, cuit,srm...deoarece acestea pot provoca scurtcircuite, sau
pot deterioara izolaia de azbest.
Protecia perinei o reprezint faa de perin din material textil. tim c materialele textile sunt
izolatoare , dar numai n stare uscat. Dac cel care folosete perina transpir puternic ,
sau din greeal se toarn ap peste perin, materialul textil va deveni umed i va conduce
electricitatea.
22
Se inerzice folosirea perinei electrice n stare umed , deoarece ea poate duce la
electrocutare grav.
Usctor de pr electric
Are n componen :
- carcas din material plastic
- element nclzitor : o rezisten electric fixat pe un suport izolator
- motor electric
- ventilator
- comutator
Dup cum am amintit carcasa e din mateial plastic , deci izolator din punct de vedere electric,
ofer protecie din construcie. Totui prin natura sa , este un aparat expus pericolelor.
Rezistena sa electric degaj cldur, care este transportat ctre exterior de ctre
ventilator. Dac ventilatorul se defecteaz, rcirea sistemului nu mai fucioneaz , ntregul
aparat se supranclzete , carcasa de plastic se poate topi , poate aprinde materialele
inflamabile din jur (de exemplu: ne uscm prul, cineva sun la u, punem usctorul n
funciune pe pat, la u suntem reinui , sau chemai de urgen undeva i uitm de usctor)
Este cu desvrire interzis folosirea usctorului de pr cnd stm n vana plin cu ap.
Radiatorul rolul su este transformarea energiei electrice n energie termic de aceea
funcioneaz la puteri mai mari dect restul aparatelor electrocasnice. De obicei lucreaz la
1000-2000W . Poate ar fi
nevoie de puteri i mai mari , mai ales pe timpul iernii, dar prizele , instalaia locuinei sunt
astfel proiectate , nct la puteri mai mari pe o faz , firelele de legtur se supranclzesc, n
cazuri extreme s-ar topi, sau ar provoca incendii, dac n-ar exista sigurana fuzibil.
Sigurana fuzibil protejeaz att la scurtcircuit topindu-se ntr-un timp extrem de scurt,
fraciuni de secund, ct i n caz de supranclzire, topindu-se mult mai lent, dar naite ca
instalaia s sufere din cauza supranclzirii.
Cnd un radiator funcioneaz la puterea sa maxim , pe acelai circuit cu el trebuie limitat
numrul i mai ales puterea consumatorilor pentru a evita situaia neplcut de
supranclzire, arderea siguranei fuzibile, explicate anterior.
Securitatea n funcionarea radiatoarelor se refer n mare msur i la protecia mpotriva
incendiilor. Chiar dac din punct de vedere electric radiatorul funcioneaz perfect, el poate fi
periculos dac n preajma sa sunt lsate , sau depozitate materiale uor inflamabile.
Radiatorul nu trebuie lsat nesupravegheat niciodat. Nu se las n priz cnd plecm de
acas, sau cnd suntem pe puctul de a adormi.
Prin natura sa radiatorul nclzete aerul din mediul nconjurtor , dar se nclzete i ea
nsi. Din aceast cauz carcasa sa nu poate fi confecionat din material plastic. tim c
materialele plastice obinuite, ieftine nu sunt rezistente la nclziri repetate, de aceea
carcasa radiatoarelor se execut din material metalic. Carasele metalice ale aparatelor
electrice trebuie legate la firul de pmntare, cum s-a explicat anterior la frigider i maina de
splat.
23
CAPITOLUL IV
24
BIBLIOGRAFIE
25
1. D. Miron, M .Tuca Microunde in procese industriale
Editura ICPE - Bucuresti 1995
2. G. Rulea tehnica microundelor Editura didactica -
Bucuresti 1991
3. G. Rulea bazele teoretice si experimente ale
tehnicii microundelor Editura stintifica Bucuresti
1989
4. D.D. Sandu dispozitive electronice pentru
MicroundeEditura stintifica Bucuresti 1982
5. N. Satirescu radiotehnica frecvente inalte
Editura militara Bucuresti 1976
6.Ghid de practic pentru proiectul
7.POSDRU/90/2.1/S/63611, Pregtii pentru piaa muncii
8.http://www.electrotehnica.ro
9.http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electric
26
ARGUMENT........................................................
..........................1Capitolul I structura reelelor
electrice de joas tensiune2
Capitolul II. Aparate
electrocasnice...............................................4
2.1 Clasificarea
electrocasnicilor....................................5
2.2 Plite
electrice...........................................................
6
2.3 Cuptoare cu
microunde...........................................8
2.4 determinarea caracteristicilor principale ale
unei instalatii frigorifice cu
compresor9
Capitolul III. Exploatarea, ntreinerea si repararea aparatelor
electrocasnice de mica putere........................................................18
Capitolul IV.Norme de protecia muncii.....................................24
Bibliografie......................................................................................26
27
28