Onoreaza-ti durerea!

Ai suferit vreodata o pierdere? Ai incetat o relatie? Te-ai despartit de

cineva? Ti-ai permis tie insuti sa simti durerea acelei pierdei sau ai incercat sa o ingropi si sa o ignori ?
Inca mai porti acea durere in interiorul tau? Ai constientizat-o pe deplin?

De multe ori, cand suferim o despartire, intr-o forma sau alta, procesam atata durere si schimbare pe
care o percepem ca amenintatoare, astfel incat am putea sa plangem intr-una.

Cu toate astea, in timpul zilei suntem atat de ocupati incat nu ne acordam timpul de a simti nimic. De
obicei, durerea se accentueaza in timpul noptii. Si simtim nevoia sa plangem. Dar de multe ori nu
onoram aceasta nevoie de a plange, pentru ca nu dorim sa ne simtim tristi si singuri, ci puternici si
optimisti.

Si pentru a fugi de sentimentul de tristete si singuratate, incepem sa ne gasim tot felul de

preocupari, astfel incat sa nu cumva sa plangem. Vorbim cu prieteni la telefon sau prin skype, privim
la TV pana ne saturam. Problema e rezolvata. Nu mai ai timp pentru plans. Oricum a plange e o prostie.

Pana cand, intr-un anumit moment, auzi o voce in interiorul tau care iti spune: Plangi daca simti nevoia
sa plangi. Nu-ti mai bloca sentimentele. Lasa-le sa iasa la suprafata.

Si atunci, daca intr-adevar te iubesti pe tine insuti si intelegi ca bucuria si tristetea sunt doua fete ale
aceleiasi monede, vei inchide televizorul si vei inceta sa fugi de durere. Vei sta singur si vei lasa lacrimile
sa iasa la suprafata. Vei lasa toata durerea sa iasa la lumina, pentru ca vei sti ca pana nu este
recunoscuta si onorata, nu se va putea transforma in bucurie.

Vei constientiza fiecare gand care iti va veni :

Sunt singur/a.
E greu.
Sunt speriat/a.
Ma doare.
Nu stiu cum sa fiu eu insumi/insami.
Nu voi supravietui.
Nu voi reusi.
Nu pot indura asta.
Am facut o greseala.

Si vei lasa sa iasa toate aceste lucruri la lumina, fara sa mai incerci sa-ti opresti vreodata lacrimile, fara
sa filtrezi sau sa evaluezi gandurile care iti parvin. Doar le vei lasa sa iasa la iveala si sa fie
constientizate. Si vei simti tot ce ai vrut sa innabusesti pana atunci. Si vei plange pana cand nu va mai
ramane nimic de plans. Fiecare gand care a vrut sa iasa la suprafata, a iesit. Si s-a dus.

Dupa aceea va fi liniste si plansul se va opri. Te vei simti impacat. Nu vor mai fi frici in tine, pentru ca ele
au fost eliberate prin lacrimile tale. Te vei simti ca si cum ai pluti.

Apoi, poate ca vocea ta interioara iti va spune din nou: Ok. Acum haide sa punem la un loc toate
bucatile vietii tale. Poate vei descoperi ca situatia nu e atat de rea pe cat te temeai tu.

Si poate ca, privind acum cu ochii spalati de lacrimi, chiar vei descoperi perspective noi in viata ta. Si vei
deveni optimist si motivat sa mergi pe poteci noi in viata ta.

Cred ca e timpul sa invatam ca e in regula sa plangem. E sanatos. Purificator. Eliberand sentimentele de

frica si de lipsa de putere, faci loc vindecarii sa inceapa. Cand simti nevoia sa plangi, acorda-ti timp sa o
faci.

Este in regula sa simti durere emotionala. Frica, singuratate, panica, anxietate, tristete, vina, rusine sau
furie. Constientizeaza sentimentele, nu le ingropa. Exprima-le si apoi elibereaza-le.

Cand incercam sa trecem peste durere fara sa o constientizam pe deplin, e ca si cum ne-am pune
haine noi peste niste haine murdare. E mai bine sa ne scoatem hainele murdare, sa le spalam, sa le
uscam si apoi sa ne punem haine curate.

Onoreaza-ti lacrimile, lasa-le sa te curete si sa te pregateasca pentru un nou traseu al vietii tale!