Analiz comparativ:

Consiliul European i Consiliul Uniunii Europene

Dac denumirile acestor dou instituii genereaz confuzie, ele au

componen, misiune i obiective cu totul diferite.
Ambele instituii fac parte din instituiile Uniunii Europene, alturi de
Parlamentul European, Comisia European, Curtea de Justiie a Uniunii
Europene, Banca Central European i Curtea de Conturi, ambele instituii i
desfoar activitatea n ramura dreptului internaional public i ambele institu ii
au acelai sediu, respectiv Bruxelles, Rue de la Loi, 175, B-1048, Belgia.
Transparena i accesul la documente caracterizeaz ambele instituii. Principiul
transparenei nseamn c publicul are drept de acces la documentele instituiilor
Uniunii Europene, inclusiv ale Consiliului European i ale Consiliului Uniunii
Europene i c minitrii dezbat i voteaz n mod public cu privire la toate
viitoarele acte legislative ale Uniunii Europene. Caracterul deschis al procesului
decizional referitor la proiecte de acte legislative sunt prevzute n Tratatul
privind funcionarea Uniunii Europene.
Consiliul European, conferin interguvernamental de drept internaional
public, a devenit instituie cu caracter politic a Uniunii Europene odat cu
intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, pe cnd
Consiliul Uniunii Europene, cunoscut nainte de intrarea n vigoare a Tratatului
de la Lisabona sub denumirea de Consiliul Ministerial Special, Consiliul
Ministerial sau Consiliul de Minitri, este un pol de decizie esen ial pentru
Uniunea European, fiind caracterizat drept o conferin interstatal care
adopt hotrri specifice dreptului internaional public.
Componena Consiliului European o reprezint efii de stat sau de
guvern ai statelor membre, preedintele su i preedintele Comisiei, iar dac
este considerat necesar poate participa naltul Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe i politic de securitate, minitri sau membri ai Comisiei, drept
sftuitori. Consiliul Uniunii Europene este format din cte un reprezentant la
nivel ministerial al fiecrui stat membru, competeni n anumite domenii, n mod
excepional putnd fi parte ai acestei instituii i secretarii de stat sau
reprezentantul statului membru.
 Preedintele Consiliului European este ales de ctre membrii Consiliului,
cu votul majoritii calificate, pentru un mandat de 2 ani i 6 luni care se poate
renoi o singur dat. Pentru culp grav mandatul poate nceta. n aceast
materie opereaz interdicia de a exercita un mandat naional n paralel cu
mandatul de preedinte al Consiliului European. n prezent Preedintele
Consiliului European este Herman Van Rompuy. Consiliul Uniunii Europene
este prezidat prin rotaie de cele 27 de state membre ale Uniunii, fiecare
dispunnd de o perioad de ase luni (n prezent pre edenia este asigurat de
Cipru, Romnia urmnd a deine preedenia n perioada iulie-decembrie 2019).
Preedenia este asigurat, pe o perioad de 18 luni, de grupuri prestabilite de 3
state membre, trio care elaboreaz un program comun al activit iilor
Consiliului, mai puin n ceea ce privete Consiliul Afacerilor Externe, care este
prezidat de naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de
securitate.
Dac confuzia ntre cele dou instituii este creat de denumirile acestora,
atribuiile sunt cele care fac diferena. Consiliului European define te orientrile
i prioritiile politice generale ale Uniunii Europene, fr a exercita func ii
legislative, conduce derularea procedurilor de revizuire ordinar i de revizuire
simplificat a tratatelor de nfiinare i funcionare ale Uniunii Europene,
numete cu majoritate calificat naltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru
afaceri externe i politic de securitate, propune Parlamentului European un
candidat la funcia de preedinte al Comisiei Europene, nume te Comisia
European cu votul majoritii calificate urmare a aprobrii date de Parlamentul
European, adopt cu majoritate calificat diferite decizii (decizia privind
stabilirea listei formaiunilor Consiliului, decizia privind stabilirea pre eden iei
formaiunilor Consiliului), identific interesele strategice ale Uniunii Europene,
stabilete obiectivele i definete orientrile generale ale politicii externe i de
securitate comun adoptnd deciziile necesare, constat existena unor nclcri
grave i persistente a valorilor de ctre un stat membru. Consiliul Uniunii
Europene este principalul organ legislativ al Uniunii Europene, adoptnd acte
normative de drept unional secundar, aceasta fiind diferena semnificativ ntre
cele dou instituii care fac obiectul prezentei analize comparative. Consiliul
Uniunii Europene confer Comisiei atribuiile de executare a normelor, are
posibilitatea de a solicita Comisiei s iniieze anumite acte normative, are
atribuii de control, putnd exercita aciuni n anulare i n constatarea abinerii
nejustificate, ncheie n numele Uniunii Europene, n domeniul relaiilor externe,
diferite convenii, tratate internaionale cu state tere i cu organiza ii
internaionale, numete membrii Comitetului Economic i Social, ai Cur ii de
Conturi, ai Comitetului Regiunilor i pe responsabilul pentru protec ia datelor
personale, adopt Statutul Funcionarilor Unionali i stabilete remuneraiile
membrilor Comisiei i ai CJUE, elaboreaz proiectul de buget i adopt bugetul
mpreun cu Parlamentul European, completeaz tratatele de nfiinare, are
funcii de execuie.
Consiliul European se ntrunete de dou ori pe semenstru, la convocarea
preedintelui su care prezideaz lucrrile Consiliului, sau n edine
extraordinare dac situaiile o impun, momente la care se discut ordinea de zi,
se ascult discursul invitatului preedintele Parlamentului European, se poart
diferite discuii ntre cei prezeni, se dezbat problemele ridicate i propunerile
fcute, se voteaz cu majoritate simpl sau calificat cu privire la chestiunile de
procedur, adoptarea regulamentului de procedur. Consiliul Uniunii Europene
se ntrunete n edin public atunci cnd delibereaz i voteaz un proiect de
act legislativ. Dezbaterile din domeniile fr caracter legislativ nu sunt publice.
Consiliul hotrte de regul cu majoritate calificat (este important de subliniat
c majoritatea calificat este obinut atunci cnd majoritatea statelor membre i
dau acordul sau cnd minimum de 255 de voturi sunt exprimate n favoarea
propunerii dintr-un total de 345 de voturi. Conform repartizrii voturilor pe state
Romnia se bucur de un numr de 14 voturi, clasndu-se pe a treia pozi ie,
dup state care au un numr de 29 i respectiv de 27 de voturi, precum Germania
i respectiv Spania), excepiile fiind voturile care se iau cu majoritatea simpl
(votul majoritii statelor membre, fiecare stat avnd un singur vot) sau n
unanimitate.
Aa cum am artat mai sus cele dou instituii ale Uniunii Europene se
aseamn i difer n acelai timp, fiind extrem de important a se cunoa te rolul
acestora, mai ales pentru c ara noastr face parte din familia cunoscut sub
numele de Uniunea European. Ca o concluzie repetm diferena izbitoare dintre
cele dou instituii i anume: Consiliul European este o instituie cu caracter
politic, pe cnd Consiliul Uniunii Europene este legislativul Uniunii Europene.
Aceasta este versiunea html a
fiierului http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/347/342.
G o o g l e genereaz automat versiuni html ale documentelor cutate pe Web.
Page 1
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
38
DanielBuda
CONSILIULEUROPEIORGANIZAIEINTERGUVERNAMENTALI
INTERPARLAMENTAR
Inthisarticlediscussedaboutoneofthemostimportantinstitutionsininternationalrelations,
CouncilofEuropewhichistheoldestinterguvernamentalandinterparlamentaryEuropean
Organisation
nceleceurmeazvomabordaunadintrecelemaiimportanteinstituiiale
momentuluiianumeceaprivindConsiliulEuropei.Aceastabordareovomface
structural
peparcursuladoumaterialedatfiindcomplexitateaacesteia.nprimapartene
vomocupa
deistoriculacesteiinstituiiprecumistructuraacesteiaurmndcanparteaadoua
sne
ocupmdemoduldelucruefectivalacesteiinstitutii.ConsiliulEuropeieste
esenialmenteo
organizaieinternaionaldetipclasic.
Potrivitart.1alStatutului,ConsiliulEuropeiarfiomnicompetent.Pelng
proteciaipromovareaidealuriloriprincipiilorcareformeazmotenirea
comuna
statelormembre(preambul),Organizaiasepoateocupadeaproapetoate
problemele
colaborriieuropene:economice,sociale,culturale,tiinifice,administrative,
juridiceiale
drepturiloromului.Singuralimitareaacesteicompeteneatotcuprinztoareconst
nfaptul
cpotrivitart.1.dproblemeleaprriinaionalenucadncompetenaConsiliului
Europei
i,conformalin.c,participareastatelormembrealeConsiliuluiEuropeinutrebuie
s
prejudiciezecooperarealorlaaciunilesaulucrrileONUorialealtororganizaii
dincare
acesteafacparte*.
ConsiliulEuropeiarmonizeazpoliticilestatelormembreiadoptpracticii
norme
comune.nacestscop,elreunete,laniveluridiverse,parlamentari,minitri,
experi
guvernamentali,aleilocaliiregionali.
ConsiliulEuropeiestealctuitdinComitetulMinitrilor,AdunareaParlamentari
CongresulPuterilorLocaleiRegionaledinEuropa.

Page 2
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
39
CONSILIULEUROPEIORGANIZAIEINTERGUVERNAMENTALI
INTERPARLAMENTAR
nfiinareaConsiliuluiEuropei.RoluliscopulOrganizaiei
ConsiliulEuropeiesteceamaivecheorganizaieinterguvernamentali
interparlamentareuropean,acreisarcinprincipaloconstituientrirea
democraiei,
drepturiloromuluiiastatuluidedrept.
Dupcatastrofaceluidealdoilearzboimondialsaurmritcreareaunuictmai
cuprinztorspaiueuropeandepaceioprirearenateriisistemelortotalitare.De
aiciaccentul
asupradrepturiloromuluiidemocraieicasarcinesenialaOrganizaieii
contribuiasa
ceamaiimportantpentruunitateaEuropei.
RaiuneadeafiaConsiliuluiEuropeiesteexprimatclarnTratatuldelaLondra
(careconstituieStatutulConsiliuluiEuropei),semnatla5mai1949,laPalatulSt.
James,de:
Belgia,Danemarca,Frana,Irlanda,Italia,Luxemburg,MareaBritanie,Norvegia,
Olandai
Suedia:ScopulesenialalConsiliuluiEuropeiesteaceladearealizaouniunemai
strns
ntremembriisi,pentruaapraipromovaidealurileiprincipiilecareconstituie
patrimoniullorcomunipentruafavorizaprogresulloreconomicisocial.
NscutdindorinadeaconstruioEuropapcii,ConsiliulEuropeiaatras,
succesiv,
nprimii40deanideexisten,toatestateleliberedepecontinent;ncepndcu10
state
membren1949,nmai1989organizaianumra23demembri.
ConsiliulEuropeiafostprimastructurpolitic,n1989,careaacceptat
cooperarea
europeancurileEuropeiCentraleideEst,confirmnduiastfelstatutulde
unic
organizaiecapabilscuprindtoatedemocraiiledepecontinent.n10ani,
numrul
membrilorsiacrescutdela23la41,considerndusecintegrareaeste
preferabil
excluderii.Organizaianupoateinfluenadezvoltareademocraticauneiricare
doretes
sealturefamilieistatelordemocratice,innduleladistan.Aleoferisprijin,
prin
intermediulunuivastprogramdecooperareeste,nendoielnic,multmaiutil.
ActivitateaConsiliuluiEuropeivizeazarmonizareapoliticilorstatelormembrei
adoptareadepracticiinormecomune,carespermit:aprareadrepturiloromului
ia
democraieipluraliste;favorizareacontientizriiivalorizriiidentitiiculturale
europene;
cutareadesoluiiviabileeuropenepentruproblemelesocietii(minoriti,
xenofobie,
proteciamediuluinconjurtor,bioetica,consumuldedrogurietc.);sprijinirea
rilordin

Page 3
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
40
estulicentrulEuropei,prininiiereadeprogramedecooperarecomplexe,n
cadrul
reformelorpolitice,legislativeiconstituionale.
CompoziiaConsiliuluiEuropei
Calitateademembrualorganizaieipoatefiobinutnumaidestateleeuropene
care
respectcondiiilestabiliteprinStatutulConsiliuluiEuropeiicareaderla
prevederile
Convenieieuropeneadrepturiloromului.CEDOnumaiestedemultoconvenie
obinuit.
Eaestedefactoobligatoriepentrutoatestatelemembre,fiindcalificatdrept
conveniecu
rangstatutaripartedindreptulconstituionalalOrganizaiei.
Angajamenteleasumatedestatelemembre
Principalaobligaieastatelormembreesteaceeadearespectaprincipiilestatutare
ale
organizaiei.FiecaremembrualConsiliuluitrebuiesaccepteprincipiilestatului
dedrepti
principiulnvirtuteacruiafiecarepersoanaflatsubjurisdiciasatrebuiesse
bucurede
drepturileilibertilefundamentalealeomului(art.3dinStatut).
Adouaobligaieimportantconstnangajamentulfiecruimembrudeacolabora
la
realizareascopuluiConsiliuluiEuropei.
nafaraacestorcategoriideangajamente,maiexistalte2categoriide
angajamente
carerevinstatelormembre:uneledecurgdinConveniileConsiliuluiEuropei
acceptatede
statelemembre;celelaltesuntaanumiteleangajamenteindividualizate,asumate
destatele
nouadmisenConsiliuntimpulnegocierilordeaderare,categorieceanregistrat
o
extensiunenotabildup1989,nprocesulcomplexdeadmiterenOrganizaiea
tinerelor
democraiidinEuropaCentralideEst(deex.angajamentelereferitoarela
efectuareaunor
reforme,adoptareasaumodificareadelegi,nvedereaarmonizriilegislaieilorcu
standardeleConsiliuluiEuropei).
Monitorizareandepliniriiangajamentelor
ConsiliulEuropeidispunedeunsistemcomplexdemonitorizareamoduluincare
statelemembreirespectangajamenteleasumate,carecuprindeattproceduri
judiciarect
inejudiciare.
ProcedurajudiciarafoststabilitdeConveniaeuropeanadrepturiloromului.
Conveniasocialeuropean,Conveniaeuropeanpentruprevenireatorturiii
Conveniacadrupentruproteciaminoritilornaionaleconinprevederi
referitoarela
monitorizareandepliniriiangajamentelorasumatedectreprilecontractante.

Page 4
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
41
Oformdemonitorizareconstnexaminareaperiodic,dectrecomisiile
permanentealeConsiliuluiEuropei,aaplicriidectreprilecontractante,a
instrumentelor
internaionaleelaboratesubauspiciileConsiliului.
naciuneademonitorizare,suntimplicatedirecturmtoareleorganeale
Consiliului:
ComitetulMinitrilor,AdunareaParlamentar,SecretariatulConsiliuluii
CongresulPuterilor
LocaleiRegionaledinEuropa.
DaciniialacestgendemonitorizareselimitalastatelemembredinEuropa
Central
ideEst,admiserecentnOrganizaie,ulteriorelsaextinslatotalitateastatelor
membre.
DeclaraiadelaViena,adoptatlareuniunealavrfdela9octombrie1993,a
jucatunrol
esenialnaceastprivin,efiidestatideguverndeclarndusehotris
asigure
respectareadeplinaangajamenteloracceptatedetoatestatelemembreale
Consiliului
Europei.
Proceduraadmiteriidenoimembri
nStatutulC.E.(art.3,coroboratcuart.4ipreambululStatutului)searatc,spre
a
puteafiinvitatsdevinmembru,unstattrebuiesfieeuropean,democratic,s
respecte
principiulsupremaieilegiiisgarantezerespectareadrepturiloromuluioricrei
persoane
aflatesubjurisdiciasa.
nscopulaplicriiart.4dinStatut,AdunareaParlamentaradefinittermenulde
stat
europeanastfel:teritoriulunuistatsituatpecontinentuleuropean;statele
transcontinentaleal
crorteritoriuestedoarnparteeuropeandinpunctdevederegeografic;statele
trans
caucaziene(Georgia,Armenia,Azerbaidjan),cucondiiacaelesimanifeste
fermvoinade
aficonsideratecafcndpartedinEuropa.
Statutulprevede(laart.5)iposibilitateainvitriiunorstateeuropene,n
circumstanespeciale,sdevinmembriasociaiaiConsiliului.Unmembru
asociatare
dreptulsfiereprezentatnumainAdunareaParlamentaraConsiliuluiEuropei.
Apreciereaprivindcapacitateanoilorcandidaideaseconformaprevederilor
statutare
ivoinalordealeaplicaesteoprerogativcareaparineattComitetului
Minitrilor,cti
AdunriiParlamentare.
ComitetulMinitrilorinvitunstatsdevinmembruplin,nfunciedeavizul
adoptat
deAdunareaParlamentar.ConformRezoluieistatutaredin1951,acestaviznu
arecaracter
obligatoriu.nrealitate,ns,lare.

Page 5
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
42
nproblemaadmiteriidenoimembri(inunumai)AdunareaParlamentarnua
adoptatniciodatoatitudinedogmatic,cisaghidatdupeticaresponsabilitii,
care
presupuneoadncpreocuparepentruposibileleconsecinealepropriiloraciuni.
Astfel,PortugaliaafostadmisnC.E.,n1976,deiConstituiaportugheznou
adoptatconineaprevedericareerauncontradiciecustandardeleC.E.Adunarea
Parlamentaraconsideratatuncictnrademocraieportughezaveanevoiedeo
ncurajare.
Rezultatulnuantrziatsapar,ConstituiaPortugalieifiindulteriorsupusunor
revizuiri
pentrurealizareaconcordaneicustandardeleC.E.
ncazuladmiteriistatuluiLichtenstein,n1978,discriminareafemeilor(carenu
obinuserncdreptullavot)afostcriticatdeAdunareaParlamentar.Eaa
acordattotui
acesteiribeneficiulndoielii,exprimnduisperanacacesteiformede
discriminareise
vapunecapt.Lucrucaresaintmplatn1985,cndfemeileauobinutdreptul
deavota.
DupobinereaavizuluiAdunrii,ComitetulMinitrilordecideprintrorezoluie
admiterea
statuluincauzcamembrualOrganizaieiiautorizeazSecretarulgenerals
adreseze
guvernuluiacestuiainvitaiadeaderare.
Statutuldeobservator
Statutuldeobservatorpoatefiatribuitoricruistatsauorganizaiiinternaionale
interguvernamentalecareacceptsrespecteprincipiiledemocraiei,supremaia
dreptului,
precumidrepturileilibertilefundamentalealeomuluiicaredoretes
cooperezecu
ConsiliulEuropei.
Stateleiorganizaiileinternaionaleinterguvernamentalecarebeneficiazdeacest
statutpottrimiteobservatorilareuniunilecomitetelordeexperi
interguvernamentaliila
conferineleminitrilorspecializai,darnuilareuniunileComitetuluiMinitrilor
sauale
AdunriiParlamentare.ElepotnumiunobservatorpermanentpelngConsiliul
Europei.
Statutuldeinvitatspecial
nscopulfacilitriiprocesuluideaderarearilorEuropeiCentraleideEst,
AdunareaParlamentarainstituit,n1989,statutuldeinvitatspecial,aplicabil
tuturor
parlamentelornaionalealestateloreuropenenemembrecareauratificatsauau
aderatlaActul
finaldelaHelsinki.
Statutuldeinvitatspecial(inventatn1989dectreparlamentarulliberalelveian
PeterSager)acordparlamentelorcarebeneficiazdeel,lacererealorinurma
deciziei
BirouluiAdunriiParlamentare,dreptuldeaparticipalalucrrileAdunriiila
lucrrile

Page 6
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
43
majoritiicomisiilor,cudrepturidepline,cuexcepiaceluideavotaideadepune
propuneri
detextespreafiadoptatedeAdunare,sauamendamentelaacestetexte.
RetragereadinConsiliulEuropei
RetragereadinConsiliulEuropeiesteundreptsuveranalfiecruistatmembru.
Statul
caredoretesseretragdinOrganizaietrebuiesadresezeonotificareoficial
Secretarului
generalnlegturcuinteniasa(art.7dinStatut).
Retragereadevineefectivlasfritulanuluifinanciarncaresafcutnotificarea,
dacaceastasaprodusntimpulprimelor9lunialeanuluifinanciar.Dac
notificareasa
fcutnultimele3lunialeanuluifinanciar,eadevineefectivlasfritulviitorului
an
financiar.
Suspendareairetragereacalitiidemembru
Art.8dinStatutprevedecoricruimembrualOrganizaiei,careanclcatnmod
gravcele3principiifundamentale,ipotfisuspendatedrepturiledereprezentare.
Maimult,
ComitetulMinitriloripoateceresseretragdinconsiliu,retragereafiindn
acestcaz,o
sanciune.
STRUCTURACONSILIULUIEUROPEI
ConsiliulEuropeiestealctuitdinurmtoareleinstane:
ComitetulMinitrilor,organdedeciziecarereuneteminitriiafacerilor
externedincele41destatemembre.
AdunareaParlamentar,organdeliberativformatdin296dereprezentanii
296supleani,aleideparlamentelestatelormembre,compoziiafiecrei
delegaiinaionalereflectndcompoziiaparlamentuluideorigine.
CongresulPuterilorLocaleiRegionaledinEuropa,organconsultativcare
numr291dereprezentanii291supleaniicarearevocaiadeaasigura
ntrireastructurilordemocraticelanivellocal.

Page 7
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
44
CONSILIULEUROPEI
ORGANIZAIEINTERGUVERNAMENTALIINTERPARLAMENTAR
COMITETUL
MINITRILOR
ORGANDEDECIZIE
CAREREPREZINT
DIRECTGUVERNELE
STATELORMEMBRE
ALCTUITDIN41DE
MINITRIDEEXTERNE
ADUNAREA
PARLAMENTAR
ORGANDELIBERATIV
CAREREUNETE
FORELEPOLITICE
ALESTATELOR
MEMBRE
296REPREZENTANI
CONGRESUL
PUTERILORLOCALEI
REGIONALEDIN
EUROPA
ORGANCU
CARACTER
CONSULTATIVCARE
ACORDASISTEN
NOILORSTATE
MEMBRE,N
DOMENIUL
AUTONOMIEILOCALE
IREGIONALE
291REPREZENTANI
SECRETARIATULORGANIZAIEI
ORGANCUUNROLESENIALEMENTETEHNICIADMINISTRATIV
1.200FUNCIONARI
COMITETULMINITRILOR
SupranumitVoceaguvernelor,ComitetulMinitrilorndeplineteunroltriplu:de
prezentare,ncondiiideegalitate,aabordriloripoziiilornaionalecuprivirela
problemele
cucareseconfruntsocietileEuropei,deelaborarearspunsuriloreuropenela
aceste
problemeiprovocriideaprare(mpreuncuAdunareaParlamentar)a
valorilor
fundamentalealeConsiliuluiEuropei.

Page 8
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
45
ComitetulMinitrilor,organstatutaral
ConsiliuluiEuropei
Componen.ComitetulMinitrilorreuneteminitriiafacerilorexternedincele41
de
statemembre.
LucrrilecurentealeComitetuluiserealizeazdeDelegaiiMinitrilor.Fiecare
ministrudesemneazundelegat,careestecelmaiadeseaireprezentantul
permanental
statuluimembru.ReprezentaniipermanenisuntacreditaioficialpelngConsiliu
i
beneficiazdestatutdiplomatic.
PreediniaComitetuluiMinitrilorseasigurprinrotaie,peoduratde6luni,
schimbndusecuocaziafiecreisesiuni,potrivitordiniialfabeticeenglezea
statelormembre.
PreediniareuniunilorDelegailorestedeinutdereprezentantulpermanental
statuluicare
asigurpreediniaComitetuluiMinitrilor.
Sesiunileministerialeaulocde2oripean(naprilie/maiioctombrie/noiembrie).
n
general,reuniunilesedesfoarlaStrasbourg,lasediulConsiliuluiEuropeii
dureazozi.
LacerereaunuiadintremembriisisauaSecretaruluigeneralicuacordula2/3
din
majoritateareprezentanilor,ComitetulMinitrilorpoateineireuniunispeciale.
Ordineadeziiconinutulsesiunilorministeriale.Secretarulgeneralstabileteo
ordinedeziprovizorie,pentrufiecaresesiuneaComitetului.Eacuprinde:
rezoluiileAdunrii
ParlamentaremenionatenStatut;problemeleacrorexaminareafostsolicitatde
un
membrusaudeSecretarulgeneralieventualpropuneriderezoluii;fixareadateii
locului
urmtoareireuniuni.
OedinestestatutardaclaeaparticipmajoritateamembrilorComitetului.
edineleComitetuluiMinitrilorseincuuilenchise;discuiilesuntconsemnate
ntrunprocesverbalconfidenialisintetizatentruncomunicatcomun,caresed
publicitii.
npractic,cuprilejulfiecreisesiuniministeriale,PreedinteleiSecretarul
general
organizeazcteoconferindepres.
Proceduradeadoptareadeciziilor
Dinpunctuldevederealmajoritiinecesarepentruadoptareadeciziilordectre
Comitet,sedisting4categoriidedecizii:
a)Deciziicareseiaucuunanimitatedevoturi(art.20dinStatut):
recomandrilectreguverne;

Page 9
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
46
problemelelegatederapoartelepecareComitetulMinitrilorleprezint
AdunriiParlamentare;
deciziilelegatedeprocedurasecretareuniunilorminitrilor;
deciziileprivindinereasesiunilorAdunrilorParlamentarenaltlocalitate
dectStrasbourg;
hotrrireferitoarelaamendareaunorprevederialeStatutuluiOrganizaiei;
oricealtchestiunepecare,datoritimportaneiei,Comitetuldecideso
supunreguliiunanimitii.
b)Deciziileadoptatecumajoritateadedoutreimisuntcelereferitoarela
admitereadenoi
membri.
c)HotrrileimportantealeComitetului(cadeexemplu,ceareferitoarelastabilirea
bugetului
iaProgramuluideactivitiinternaionale)seadoptcuomajoritatededou
treimidin
voturileexprimatedemajoritateareprezentanilorcareaudreptulsfacpartedin
Comitet.
d)Deciziileadoptatecumajoritatesimpldevoturisuntcelereferitoarela
problemelecarein
deRegulamentulinteriorsaudereglementrilefinanciareiadministrative.
Deregul,Comitetulevitsadoptedeciziicuvotmajoritarichiarsrecurgla
vot,
cutndrealizareaconsensului(excepiefacuneleproblemedeproceduri
atribuiunile
exercitatenaplicareaConvenieieuropeneadrepturiloromului).
CompetenelestatutarealeComitetuluiMinitrilor
a)Dialogulpolitic,carevizeazurmtoareleobiective:examinareaaspectelor
politiceale
cooperriieuropene;realizareauneiarmonizriapoziiilorasupraproblemelor
internaionale
deinterescomun;discutareaunorevenimentelegatedepromovareasauviolarea
flagranta
principiilorConsiliuluiEuropeiiadoptareauneiatitudinicomune;facilitarea
adoptriide
msuriconcretepentrusoluionareaunorproblemeimportantealesocietii
europene;
contribuirea,nmsuraposibiluluiinacordcuprilencauz,larezolvarea
problemelor
existententrestatelemembre.
b)AdoptareaiurmrireaaplicriiProgramuluiinterguvernamentaldeactiviti.
La
sfritulfiecruian,DelegaiiMinitriloradoptunprograminterguvernamentalde
activiti
(corelatcubugetulpentruanulurmtor),ncelenoudomeniideactivitateale
Consiliului:
democraie,libertiidrepturifundamentale;mediuicomunicaie;probleme
socialei
economice;educaie,cultur,patrimoniu,sport;tineret;sntate;gestiunea
spaiuluii
mediuluinatural;democraielocal;cooperarejuridic.

Page 10
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
47
Principalelecriteriiiorientrinstabilireaprioritiloractivitilor
interguvernamentalesunt:contribuialaprocesuldeconstrucieeuropean;
interesul
manifestatdectreunnumrmaredestatepentruoparticipareactiv;ameliorarea
relaiilor
custateleeuropenenemembre;cooperareacuriledinEuropaCentralideEst;
protecia
minoritilornaionale;luptampotrivaintoleranei;cooperareacultural;
cooperarea
transfrontalier;coeziuneasocial;mediulnaturaliurban;fluxuriledemigraie.
PotrivitStatutului,ComitetulMinitriloresteabilitatscreeze,nscopurilepecare
le
considernecesare,comitetesaucomisiicucaracterconsultativsautehnic.n
structura
ConsiliuluiEuropei,existnprezentpeste30comitetedirectoare(investitecu
rspunderea
activitilorinterguvernamentalentrunanumitsectordeactivitate)idecomitete
adhoc
(createntrunscopprecis).
c)Adoptareaderecomandrictrestatelemembre.ncazuladoptriidectre
guverneaunei
politicicomunefadeanumiteproblemeconcrete,ComitetulMinitrilorpoate
adresa
recomandriguvernelorstatelormembre.Elesuntadoptatecuvotulunanimal
reprezentanilorprezenilaedin.
ExpresiecolectivaopinieiguvernamentaleamembrilorConsiliuluiEuropei,
recomandrileauoautoritatemoralcert,chiardacnuauforajuridic
obligatoriea
conveniilor.
d)ncheiereadeconveniiiacorduri.Dinproprieiniiativsaularecomandarea
Adunrii
Parlamentare,ComitetulMinitrilorexamineazmsurileceseimpunpentru
nfptuirea
elurilorConsiliuluiEuropei.Concluziileluipotaveaformauneiconveniisaua
unuiacord.
Secretarulgeneralvasupuneconveniasauacordulncauz,ratificriidectre
statele
membre,instrumentuljuridicrespectivneangajnddectrilecarelauratificat.
ncei50deanideexisten,ConsiliulEuropeiaadoptatiadeschisspresemnare
i
ratificare174deconveniiiacordurindiversedomenii,celemaiimportantefiind:
Conveniaeuropeanadrepturiloromuluiicele11protocoalealesale;Carta
social
european;Conveniaasuprapreveniriitorturiiiapedepselorsautratamentelor
inumanesau
degradante;Conveniaculturaleuropean;Conveniacadrupentruprotecia
minoritilor
naionale.
e)Competenestabiliteprinconveniiinternaionale.ComitetuluiMinitrilori
revinanumite
rspunderinaplicareaunorconveniialeConsiliuluiEuropei.
nurmaintrriinvigoare,nnoiembrie1998,aProtocoluluiadiionalnr.11la
Conveniaeuropeanadrepturiloromului(princaresahotrtcreareaCurii
europeneunice

Page 11
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
48
adrepturiloromului),Comitetuluiirevineunrolimportantncontrolulaplicrii
sentinelor
Curiieuropeneadrepturiloromului.
ialteinstrumentealeConsiliuluiEuropeiCartasocialeuropean,Codul
european
desecuritateconferComitetuluiMinitrilorfunciiprivindcontrolulaplicrii
lor.
f)Admitereadenoistatemembre.DupcumsaprezentatlaCapitolulI,Seciunea
1.2.,
apreciereaprivindcapacitateanoilorcandidaideaseconformaprevederilor
statutarei
voinalordealeaplicaesteoprerogativcareaparineattComitetului
Minitrilor,cti
AdunriiParlamentare.
ComitetulMinitrilorinvitunstatsdevinmembruplin,nfunciedeavizul
adoptat
deAdunareaParlamentar.ConformRezoluieistatutaredin1951,acestaviznu
arecaracter
obligatoriu.nrealitate,ns,lare.
g)Punereanpracticaprogramelordecooperareiasistennfavoarearilor
din
EuropaCentralideEst.Programeleaucascopsprijinireaacestorstaten
procesulde
instaurareaunuiregimdedemocraiepluralist,derespectareadrepturiloromului
ia
principiilorstatuluidedreptiintegrarealortreptatnConsiliulEuropeiinalte
structuri
europene.
Elesuntconceputepetreiplanurimajore:
promovareainformaiei,adialoguluipoliticiauneibunecunoateri
reciproce;
cooperareiasistenpentrupromovareademocraieipluraliste,adrepturilor
omuluiiastatuluidedrept;
integrareaprogresivnprogramele,instituiileistructurileConsiliului
Europei.
h)Competenendomeniulfinanciaradministrativ.ComitetulMinitrilordecide,
cuefect
obligatoriu,asupraoricreiproblemereferitoarelaorganizareaiaranjamentele
interioareale
ConsiliuluiEuropei,adoptndnacestscop,dispoziiifinanciareiadministrative,
care
mbracuneoriformaunorrezoluii(deciziicucaracterdefinitiv).
nmateriefinanciar.ProiectuldebugetalConsiliuluiEuropeiseprezintanual,
de
ctreSecretarulgeneral,spreexaminareiaprobare,ComitetuluiMinitrilor.
Acesta
repartizeazcheltuielileSecretariatuluiialtecheltuielicomune,ntrestatele
membre.
ComitetulMinitriloraprob,periodic,statutulfuncionarilorSecretariatului,
baremurilederemunerareaacestorai,caparteintegrantabugetuluianual,
schema
posturilorpermanenteiorganizareaSecretariatului.

Page 12
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
49
nmaterieadministrativ.NumireanposturiledeSecretargeneral,Secretar
general
adjunctiGrefieralAdunriiParlamentarefaceobiectulunorprocedurispeciale.
ExaminareacandidaturilorpentruacesteposturisefacedeComitetulMinitrilor,
cu
consultareaAdunriiParlamentare,ncadrulComitetuluimixt.Comitetul
Minitrilorsupune
apoiAdunriiParlamentareolistdecandidai,coninndcelpuindounume
pentrufiecare
dinceletreiposturi.
AlegereasefacedectreAdunareaParlamentar.
Ceitreifuncionarisuperiorisuntnumiipentruoperioadde5aniipotfirealei.
Secretarulgeneralasigurgestiuneaadministrativapersonalului;ncazulnumirii
funcionarilorderangsuperiorelseconsultcuDelegaiiMinitrilor.Pentru
numirea
controloruluifinanciariaSecretaruluiComitetuluiMinitrilor,estenecesar
aprobarea
ComitetuluiMinitrilor.
ncetareaactivitiiacestoranposturilerespectivesedecidedeSecretarulgeneral,
cu
asentimentulComitetuluiMinitrilor.
RelaiileComitetuluiMinitrilorcucelelalteorganealeConsiliuluiEuropei
RelaiileComitetuluiMinitrilorcuAdunareaParlamentarmbracurmtoarele
forme:
prezentareadectreComitetulMinitrilorarapoartelorprevzutedeStatut:cu
ocaziafiecreisesiuniparialeaAdunriiParlamentare,ComitetulMinitrilor
publicunraportintitulat:ComunicareprivindactivitileComitetului
Minitrilor:raportstatutar.Elreprezintoanalizamoduluideaplicarea
programuluiinterguvernamentaldelaultimasesiuneparial;
cererideavizeadresateAdunriiParlamentare;
prezentareadectreAdunareaParlamentaraconcluziilorasupraproblemelor
dezbtute,subformauneirecomandriadresateComitetuluiMinitrilor;
atitudineaadoptatfaderecomandrileformulatedeAdunareaParlamentar;
hotrrileAdunriiParlamentarerecomandri,rezoluii,avize,directive
suntnscrisepeordineadeziaprimeireuniuniaDelegailorMinitrilor,de
dupfiecaresesiuneaAdunrii.
ComitetulMinitrilorpublicrspunsurileadresateAdunriiParlamentarentro
culegereintitulatDeciziiadoptate,corespunztorreuniuniilacareafostadoptat
rspunsul.
Maitrziu,acesterspunsuriaparseparatnseriaDocumenteoficialealeAdunrii
Parlamentare.

Page 13
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
50
Prinnaturalui,unrspunstrebuiepublicat.Conformart.20i21dinStatut,orice
text
referitorlaoreuniuneaComitetuluiMinitrilortrebuiesfievotatnunanimitate
pentruafi
publicat,ceeace,uneori,antrziatmultpublicarearspunsurilorctreAdunare.
Pentruremediereaacesteisituaii,DelegaiiMinitrilorauluat,nnoiembrie1994,
urmtoareadecizie:
Delegaii,constatndcnStatutnuexistodispoziiecontrar,suntdeacordca
de
acumnainte,sadopterspunsurilectreAdunareaParlamentarcumajoritatea
prevzutla
art.20(d)dinStatut(2/3dinreprezentani),nelegndusefaptulcvorfidepuse
toate
eforturilepentruaseajungelaunconsensntruntermenrezonabil.
ComitetulMinitrilorpoateacceptasaurefuzaorecomandareaAdunrii,dar,n
general,eladoptcelpuinunrspunscuprivirelaaceastrecomandare.
rspunsurilantrebri;ntrebrilepusenvedereaobineriiunuirspunsscris
potfiadresate,noricemoment,dectreparlamentari,ComitetuluiMinitrilor,
prinintermediulpreedinteluiAdunriiParlamentare.Eletrebuiesvizeze
subiectecarefigureazsauaufiguratpeordineadeziaAdunrii.Preedintele
decideasupraadmisibilitiintrebriiiotransmiteComitetuluiMinitrilor.
ntrebrilepusenvedereaobineriiunuirspunsoraloriceparlamentarpoate
depunepeperioadauneisesiuniparialeosingurntrebare,lacaresobinun
rspunsoral
icareseadreseazPreedinteluiComitetuluiMinitrilor.
ReprezentareaComitetuluiMinitrilorladezbaterileAdunriiParlamentare.
ComitetulMinitrilorpoatemputerniciunreprezentantsauoriceministrualunui
stat
membrusprezinteAdunriiParlamentarepunctulsudevedereasupraunei
anumite
probleme.
OricemembrualComitetuluisepoateadresaAdunriiParlamentare,nnumele
guvernuluisusaunnumepersonal,ntroanumitproblemaflatpeordineade
zia
acesteia.
OricereprezentantalComitetuluiMinitrilorsauundelegatalsupoateasistala
lucrrileAdunriiialcomisiilorsaleipoateluacuvntulatuncicndsolicit
acestlucru.
ComitetulmixtesteprincipalulorgandecoordonareaactivitilorComitetului
MinitriloriAdunriiParlamentare,avndcaatribuii:
examinareaproblemelordeinterescomunpentrucele2foruri;
discutareaunortemedensemntatedeosebitpentruConsiliulEuropei
(relaiilecuriledinEuropaCentralideEst,cereriledeaderare,probleme

Page 14
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
51
legatedeactivitileinterguvernamentale,reformeleinstituionalesauresursele
financiarealeorganizaiei);
formulareadepropuneripentruordineadeziareuniunilorComitetului
MinitriloriAdunriiParlamentare;
analizaunormsurivizndaplicarearecomandriloradoptatedeComitetsau
Adunare.
Comitetulmixtestealctuitdincteunreprezentantalguvernuluifiecruistat
membrualConsiliuluiEuropeiidintrunnumregaldereprezentaniaiAdunrii,
inclusiv
preedinteleacesteia,careasiguripreediniareuniunilorComitetuluimixt.
Secretarul
generalalConsiliuluiEuropeiparticipcutitluconsultativlareuniunile
Comitetuluimixt.
Comitetulmixtdelibereazcuuilenchise,nuadoptdecizii(decinuvoteaz),iar
concluziilediscuiilornuseconsemneaznproceseverbalesauprotocoale.
Comitetulmixtsentrunete,deregul,odatpean,cuprilejulsesiunii
ministeriale
detoamnaComitetuluiMinitrilor,nformaunuiComitetmixtlrgitsauaunui
colocviu,sauoridecteorisituaiaocere.
RelaiilecuCongresulPuterilorLocaleiRegionaledinEuropa.
ComitetulMinitriloriAdunareaParlamentarconsultCongresulasupra
problemelorcaresuntdenaturspunncauzcompeteneleiinteresele
esenialeale
colectivitilorlocaleiregionale.
RecomandrileiavizeleCongresuluiPuterilorLocaleiRegionaledinEuropa
sunt
adresate,dupcaz,ComitetuluisauAdunrii,sauambelorforuri.
PentrurecomandrileadresateComitetului,Delegaiiminitrilorpotadoptaun
rspuns
ctreCongres.DacrecomandareaesteadresatsimultanComitetuluiiAdunrii,
Comitetul
MinitrilorformuleazunrspunscteC.P.L.R.E.,dupceAdunareasapronunat
asupra
recomandriincauz.
RelaiiledintreComitetulMinitriloriconferineleministerialedespecialitate.
ComitetulMinitrilorareunrolimportantnstabilireaunorraporturispecialede
lucru
cufiecaredintreconferineleministerialedespecialitate,rolcarevizeaz:
pregtirea
conferinelor;participareaunorstatenemembreiaunororganizaiiinternaionale
ncalitate
deobservator;ordineadezi;aplicareadeciziilorrespectivelorconferine.

Page 15
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
52
PrincipalelecomisiipermanenteiadhocaleComitetuluiMinitrilor
Comisiilepermanentesauadhocaunresponsabilitateporiuninsemnatedin
Programulinterguvernamentaldeactiviti,aflndusensubordineadirecta
Comitetului
Minitrilor.
Celemaiimportantecomisiisunt:Comisiapermanentpentrudrepturileomului;
Comisiapermanentpentruegalitateadintrefemeiibrbai;Comitetuladhocde
experi
pentruschimburidepreriprivindactivitilevizndstabilireadenormeale
NaiunilorUnite
ndomeniuldrepturiloromului;Comitetuladhocdeexperiprivindproblemele
dimensiunii
umaneaO.S.C.E.;Comitetuladhocdeexperiprivindmecanismuldendeplinirea
Convenieicadrupentruproteciaminoritilor;Comisiapermanentprivindmass
media;
Comisiasecuritiisocialeeuropene;Comisiapermanentprivindpoliticasocial;
Comisia
permanentpentrufolosireaforeidemunc;Comisiapermanentprivind
infraciunea;
Comisiapopulaieieuropene;Consiliulcooperriiculturale;Comisiapentru
dezvoltarea
sportului;Comisianvmntuluisuperioricercetrii;Comisiapatrimoniului
cultural;
Comisiaeducaiei;Comisiacultural;Comisiapermenenteuropeanpentru
cooperare
interguvernamentalndomeniultineretului;Comisiaeuropeanasntii;
Consiliulpentru
strategiapaneuropeanadiversitiibiologiceiapeisajului;Comisiapentru
activitile
ConsiliuluiEuropeindomeniuldiversitiibiologiceiapeisajului;Comisia
permanent
privindputerilelocaleiregionale;Comisiaeuropeanprivindcooperareajuridic;
Comisia
europeanprivindproblemelecriminale;Comisiapermanentprivindbioetica;
Comitetulad
hocdeexperiprivindaspectelelegalealeaziluluiteritorial,refugiailori
apatrizilor;
Comisiaconsilierilorjuridiciprivinddreptulinternaionalpublic.

Page 16
REVISTATRANSILVANDETIINEADMINISTRATIVEnr.
1(7)/2002
53
BIBLIOGRAFIE:
NicolaeEcobescu,AndaFilip,NicolaeMicu,MirellaHagiopol,MarianaNielea,
SandraEcobescu,ManualulConsiliuluiEuropei,CentruldeInformarei
DocumentarealConsiliuluiEuropeilaBucureti,1999
ConsiliulEuropei,DireciaAfaceriJuridice,RezumatealeTratatelorConsiliului
Europei,Strasbourg,septembrie1998
HeinrichKLEBES,DiplomaiaParlamentar,StudiulAdunareaParlamentar
ContiinpoliticaEuropei,p.34,IRSI,CentruldeInformarei
DocumentarealConsiliuluiEuropeilaBucureti,1998
StatutulConsiliuluiEuropei,nManualulConsiliuluiEuropei,Centrulde
InformareiDocumentarealConsiliuluiEuropeilaBucureti,1999,p.279
ConsiliulEuropeaniConsiliulUniuniiEuropene

Delimitriconceptuale
ConsiliuldeMinitriaaprutpecaleconvenional,printratatele
institutive,avnd,lanceput,denumiridiferite:ConsiliulSpecialal
Minitrilor(TratatulconstituindComunitateaEuropeanaCrbuneluii
OeluluiCECO)iConsiliu(TratateledelaRoma).Dupunificarea
instituiilor,prinTratatuldelaBruxelles(1965),poartdenumireade
ConsiliudeMinitri.TratatulasupraUniuniiEuropeneconsacrpentru
instituiaavndatribuiidecizionaleterminologiadeConsiliulUniunii
Europene.
Consiliuleuropeanafostnfiinatprinvoinaefilordestatideguvernn
anul1974,cndacetiaauhotrtssentlneasc,curegularitate,mpreun
cuministrulordeexterne,cupreedinteleComisieiiunvicepreedinteal
acesteia.
ConsiliuleuropeannutrebuieconfundatcuConsiliuldeMinitri.Criteriilede
separareacelor2instituiicomunitaresunt:
a)Criteriulapariiei:
Consiliuleuropeanaaprutpecaleneconvenional,adicprinntlnirilela
vrfaleefilordestatiguvern;
ConsiliuldeMinitriaaprutpecaleconvenional,fiindnfiinatprin
TratateleconstituindComunitileeuropene.
b)Criteriulcomponeneicelor2instituii:
Consiliuleuropeanarencompunere,pedeoparte,minitriiafacerilor
externeConsiliulgenerali,pedealtparte,pelngminitriiafacerilor
externeiminitriideresortConsiliispecializate.
c)Criteriulatribuiilorndeplinite:
Consiliuleuropeanesteoinstituiecucaracterpolitic;
ConsiliuldeMinitriesteveritabilulsupremlegislativalComunitilor
europene.
ConsiliuleuropeancainstituieaComunitiieuropene,nutrebuie
confundatcuConsiliulEuropeiorganizaieinternaional,regionaldesine
stttoare.
nfiinareaConsiliuluiEuropean
ConsiliulEuropeansaconstituitlanceputncadruneconvenional,ulterior
fiindrecunoscutprintratate.ConsiliulEuropeansecompunenumaidinefii
destateiguverne.ConsiliulEuropeanpoatefuncionaincalitatede
ConsiliualMinitrilorUniuniiEuropene.ConsiliulEuropeanalefilorde
stateiguvernenuesteprevzutntratateleiniiale,darestereglementatde
ActulUnicEuropeaninTratatuldelaMaastricht.Elaluatfiinprin
voinaefilordestatideguvernn1974cndacetiaauhotrtsse
ntlneasccuregularitatempreuncuminitriilordeexterneicu
preedinteleicuunvicepreedintealComisieieuropene.

CompeteneleConsiliuluiEuropean
Seapreciazcelareunroldublu:dedecizieidedirecionare.
CompeteneleoriginalealeConsiliului,aacumaufostdefiniteprin
ComunicatulFinaldelaParisdin1974iDeclaraiaSolemndelaStuttgart,
sunt:
impulsionareairelansareapoliticilorcomunitaregenerale;
orientareaconstrucieieuropeneprinstabilirealiniilordirectoaredeordin
politicgeneral;
coordonareapoliticilorcomunitare;
definireanoilorsectoaredeactivitate.
ndomeniulcooperriipolitice,Consiliulare,nprincipal,unroldemediere,
degsireaunuipunctdevedereconvergent,deaafirmapescena
internaionaleuropeanideaadoptapoziiicomuneicoordonarea
aciunilordiplomaticentoatedomeniileafacerilorinternaionalecare
afecteazintereselecomunitii.

DocumenteleConsiliuluiEuropean
nexercitareacompetenelorsale,ConsiliulEuropeanlanivelulefilorde
stateiguverneadopturmtoareledocumente:
decizii(nproblemelecelemaiimportante);
deciziideprocedur,caresuntmainumeroaseicarepresupuntrimitereala
oaltinstituiecomunitar,nspeciallaConsiliulMinitrilor;
directiveiorientri,carederegulnsoescdeciziiledefondide
procedur,fiindcelemainumeroase;
declaraiile,carederegulsuntcomunepentrudoisaumaimuliefide
guverneicareexprimpoziialorcomunfadeunasaumaimulte
probleme.
NaturajuridicaConsiliuluiEuropean
Avndnvederesituaiaspecificncareaaprutfapticisadezvoltat,
ConsiliulEuropeanafostapreciatdiferitnceeaceprivetenaturasa
juridic.
Saavutnvederecelafuncionatoperioaddetimpfrafireglementat
dinpunctdevederejuridiciaavutonaturhibrid,fcndusedistincie
ntrecompetenelendomeniulcooperriipoliticeicompetenele
comunitare.ntructniciActulUnicEuropeannuaadusprecizrilenecesare,
nedumeririleaucontinuat,avndnvederepoziiasaintermediar,ntre
conferineleeuropene,lavrfiConsiliuldeMinitrialComunitilor
europene.
Sauexprimatmaimulteopiniiconformcroraarfiunorgan
interguvernamentaldecooperare,oricarfiunorgansuigeneris.
FaptulcreuniunilelanivelnaltnusausubstituitreuniunilorConsiliului
MinitrilorifaptulcTratatuldelaMaastrichtreglementeaznmodexpres
Consiliullanivelulefilordestatesauguverne,conducelaconcluziac
acestaesteunorgansuigeneriscareareatribuiideceamaimareimportan
nvedereaimpulsionriidezvoltriiistabiliriiorientrilorpoliticiigeneralea
UniuniiEuropene,aacumdealtfelprevedearticolulDalTratatuluidela
Maastricht.
ConstituireaConsiliuluiUniuniiEuropene
Lanfiinarealor,fiecaredintreceletreicomunitieuropeneaveacteun
organsimilar:
ConsiliulspecialalMinitrilorncazulCECO;
ConsiliulComunitiiEconomiceEuropene;
ConsiliulComunitiiEuropeneaEnergieiAtomice.
Fiecaredinacesteorganeseconstituiaifuncionanbazaprevederilor
tratatelorinstituindcomunitilerespective.PrinTratatuldefuziunedin1965
saconstituitunConsiliuUnic,caresesubstituiacelortreiexistente.Astfel,
conformart.1alacestuitratat,seprevedeacacestaexercitputerilei
competeneleatribuiteacestorinstituiintratatelecareinstituiaucomunitile
respective,caiceleprevzutenTratatuldefuziune.
Consiliulsecompuneadinminitridelegai,reprezentaniaistatelormembre.
ConformTratatuluidelaMaastrichtConsiliulesteformatdincteun
reprezentantalfiecruistatmembru,lanivelministerial,abilitatsangajeze
guvernulacestuistat.
FuncionareanormalaConsiliuluiestencompunereaminitrilorafacerilor
externe,darnafaraacesteicompoziii,caresentrunetelunar,maiexist
reuniunialeminitrilordinaltedomeniideactivitate(agricultur,finane,
economie,transporturi,afacerisociale)nfunciedeimportanaunordomenii
saudeproblemelecarefigureazpeordineadezi.
AtribuiileConsiliuluiUniuniiEuropene
nanalizaatribuiilorConsiliuluisedistingatribuiileconferiteacestuiaprin
tratatelecomunitaredeatribuiileceirevinprinTratatulasupraUniunii
Europenencadrulpoliticiiexterneidesecuritatecomunincelal
cooperriindomeniilejustiieiiafacerilorinterne.
ncercndosistematizare,rezultprincipaleatribuiialeConsiliului:
seocup(nconformitatecuprevederiletratateloriniiale)cucoordonarea
generalaaciunilorcomunitarecuaciunilestatelormembre,avndn
vederefaptulcpoliticileeconomicenaionalenusuntdecompeten
exclusivnaional;
neconomiaTratatuluidelaMaastrichtcooperareatindesmbraceiun
caracterpolitic,vorbinduse,dincencemaiinsistent,desprerealizarea
uniuniieuropene,uniunecarentruchipeaztrecereadelastadiuleconomic
ctrecelpolitic;
arecompetennormativdeprincipiu,astfel:
a)esteunveritabilforsupremlegislativcomunitar(iarnuParlamentul,aa
cumarputeasseneleaglaprimavedere),celpuinnspiritulprevederilor
tratatelor,elaborndregulamenteidirective;
b)uneleatribuii,nmaterienormativ,aufostdelegatedectreConsiliu
Comisiei,prinproceduradelegriideputere,proceduracceptatprinActul
UnicEuropean(acestlucrusentmplipentrucorganismulConsiliului
estesupusunorpermanentefluctuaiipoliticeexistentenstatelemembre,
Comisiademonstrndomarestabilitate).
FuncionareaConsiliuluiUniuniiEuropene
PreediniaConsiliuluiesteexercitattimpde6lunidectrefiecarestat
membru,ntroordinestabilitdectreacestea,nunanimitate,aacum
prevedeTratatuldelaMaastricht.
ConformDecizieiConsiliuluidin1ianuarie1995,Preediniaafost
exercitat:
nprimeleaselunialeanului1995deFrana;
nurmtoareleaselunialeanului1995deSpania;
pentruperioadeleulterioarede6lunideurmtoareleStatemembren
ordineaurmtoare:Italia,Irlanda,Olanda,Luxemburg,MareaBritanie,
Austria,Germania,Finlanda,Portugalia,Frana,Suedia,Belgia,Spania,
Danemarca,Grecia.Romniaivaasumapreedinianadouajumtatea
anului2019.
Consiliul,statundnunanimitate,lapropunereastatelormembrerespective,
poatesdecidcaunstatmembrusexercitepreediniapeparcursulunei
alteperioadedectordineaastfelstabilit.

ConsiliulUniuniiEuropenefuncioneazpebazaunuiRegulamentinterior
careischimbdispoziiilecaurmareafiecreiaderridenoistate.Acesta
sereunetelaconvocareapreedinteluiacestuiadininiiativasa,aunui
membrusauaComisiei.
RegulamentulConsiliuluinuprevededectfaptulcpreedinteletrebuies
anunedataurmtoareireuniuni.Preedintelestabileteordineadezi
provizorieionainteazmembrilorConsiliuluicu40dezilenaintea
reuniunii.Pentrunscriereaaltorpunctepeordineadezisecerevotulunanim.
Ordineaastfelstabilitsesupuneaprobriiprinvot.Pentruluareadeciziilor
sale,Consiliultrebuiesacionezepotrivitprincipiuluivotuluiponderatcu
diversemajoriti.
ngeneralConsiliulvaacionacumajoritateamembrilorsi,fiindvorbade
principiulvotuluimajoritar,delacaresepoatederogaatuncicndsecere
majoritateacalificat.naceastsituaieacteleConsiliuluivorfiadoptatecu
ntrunireaacelpuin62voturifavorabile,dacelvadecidepebazaunei
propuneriaComisiei,sauacelpuin62voturifavorabileexprimndvotula
celpuinzecestatemembre,ncelelaltecazuri.
Uneledeciziitrebuieluatecurespectareaprincipiuluiunanimitii,
unanimitatecerutnsituaiistrictdelimitateimaialesatuncicndncauz
sunthotrrideoexcepionalimportan.
nluareadeciziilorsaleConsiliulacioneaz,nmodobinuit,pebazaunor
propunerisaurecomandrialeComisieiidupcaz,dupconsultarea
Parlamentuluisauaaltorinstituiisauorganisme.nafaraactelorcucaracter
normativ,Consiliulpoateshotrascimpunereadeamenzintruncuantum
determinatsausadresezerecomandristatelorlapropunereaComisiei.
AndreeaPREDA

PROCESUL DE
INTEGRARE EUROPEANA

ISTORIC

Ideea unei Europe unite a fost sustinuta de-a lungul secolelor de imparati si intelectuali
 deopotriva, dar numai dupa cel de-al doilea razboi mondial statele europene au institutionalizat
forme de cooperare internationala, cu competente in domenii specifice, cum ar fi: Organizatia
pentru Cooperare Economica Europeana (OCEE), Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord
(NATO), Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizatii au pus bazele unei solidaritati mai
stranse intre statele europene, dar inca manifestau trasaturile clasice ale unei uniuni a statelor si
ale cooperarii interguvernamentale.

Inceputul procesului de integrare europeana - caracterizat prin trasaturi originale si specifice,

care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene -poate fi considerat anul 1950 , cand
ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea catorva state
europene intr-un proiect de cooperare mai stransa, comparativ cu formele traditionale existente
la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate catre o
organizatie cu puteri de constrangere asupra membrilor sai. Initiativa a constat in integrarea
productiei de carbune si otel a Frantei si Germaniei, in cadrul unei organizatii deschise participarii
si altor state europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas catre o
cooperare largita: o integrare sectoriala ce ar fi putut influenta si alte sectoare economice.
Aceasta era ideea declarata, insa obiectivul politic imediat il constituia alipirea Germaniei la
Europa si eliminarea rivalitatilor existente intre Franta si Germania privind zonele strategice ale
Ruhr-ului si Saar-ului.

In 1951 , negocierile desfasuarate intre sase tari - Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si
Luxemburg - au condus la semnarea Tratatului de la Paris , prin care se infiinta Comunitatea
Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO ). Comparativ cu alte organizatii internationale
existente la acel moment, principalul element de noutate il constituia caracterul supranational al
acestei Comunitati, reprezentat de transferul de competente catre o institutie (Inalta Autoritate)
responsabila cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre.

O alta initiativa sectoriala este reprezentata de crearea unei Comunitati Europene de Aparare
(CEA), initiativa care a esuat insa, datorita faptului ca Tratatul aferent - semnat in 1952 - nu a fost
niciodata ratificat de catre Parlamentul Frantei.

O relansare in forta a "initiativei europene" a avut loc in anul 1955 , in cadrul conferintei de la
Messina, la care ministrii afacerilor externe ai CECO au cazut de acord asupra infiintarii unei
uniuni economice bazata pe o piata comuna si asupra crearii unei organizatii pentru energia
atomica. O comisie de experti condusa de Paul - Henry Spaak, ministrul belgian al afacerilor
externe, a elaborat doua proiecte ce au condus la semnarea, in 1957 , a celor doua Tratate de la
Roma - cel prin care se infiinta Comunitatea Economica Europeana (CEE) si tratatul Comunitatii
Europene pentru Energie Atomica (EURATOM) .

Dupa prima experienta sectoriala a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizatie
supranationala - adica o organizatie creata prin transferul de suveranitate de la Statele Membre
la "Comunitate". In acest context, transferul de suveranitate inseamna o delegare - de la membrii
fondatori ai Comunitatii catre anumite institutii comune - a puterii de decizie asupra unor aspecte
comune, conform principiilor democratiei si statului de drept. In acest scop au fost create
mecanisme de decizie si un cadru institutional complex, capabile sa asigure reprezentarea
intereselor guvernelor Statelor Membre, a interesului general al Comunitatii, precum si a
intereselor cetatenilor europeni.

Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma , semnat la 25 martie 1957 si intrat in vigoare la 1

ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei "piete comune" si de abordarea progresiva a
politicilor economice ale SM, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue si echilibrate, a
unei cresteri accelerate a standardelor de viata si a unor relatii mai stranse intre Statele Membre.

Crearea unei piete comune nu inseamna numai eliminarea tuturor barierelor existente in calea
liberei circulatii a bunurilor si stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamala); piata comuna
inseamna si liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulatie a persoanelor, serviciilor si
capitalului) si stabilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultura, comert, transport
si concurenta) pentru crearea unor conditii omogene in vederea cresterii performantei
activitatilor economice. Astfel, in 1968 , CEE avea deja incheiata uniunea vamala si avea o piata
agricola comuna.

Incepand cu 1950, gradul de integrare europeana a crescut progresiv, atat din punct de vedere
 geografic - prin aderari succesive - cat si din punctul de vedere al dezvoltarii de politici si
structuri institutionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economica cu sase membri, in
momentul de fata s-a ajuns la o uniune politica a 25 de tari (cu negocieri in plina desfasurare
pentru admiterea de noi membri) si care va avea in curand o noua Constitutie.

EXTINDEREA INTEGRARII EUROPENE

Extinderea integrarii europene inseamna extinderea geografica (sau integrarea pe orizontala) si

consta in aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfasurat
in cinci valuri succesive de aderare, etapele intregrarii geografice fiind urmatoarele:

Membri fondatori : 1957 - Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg;

Prima extindere : 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie;

A doua extindere : 1981 - Grecia;

A treia extindere : 1986 - Portugalia, Spania;

A patra extindere : 1996 - Austria, Finlanda, Suedia;

A cincea extindere : 2004 - Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria.

ADANCIREA INTEGRARII EUROPENE

Procesul de adancire a intregrarii europene (sau integrarea pe verticala) a demarat in anii '50 si
are in vedere urmatoarele aspecte:

a) cresterea progresiva a obiectivelor comune, pe care SM decid sa le realizeze impreuna, prin

extinderea ariilor politicilor comune;

b) intarirea caracterului supranational al Comunitatii, prin utilizarea extensiva a sistemului de vot

majoritar (in locul celui bazat pe unanimitate existent la nivelul Consiliului), prin care sunt
reprezentate interesele nationale ale fiecarui SM, precum si prin intarirea rolului Parlamentului
European (unde sunt direct reprezentati cetatenii europeni).

Tratatul CEE a fost amendat de cateva ori si suplimentat prin Tratatul Uniunii Europene, pana la
consolidarea sa finala intr-o Constitutie (aflata inca in stadiul de proiect, finalizat in iulie 2003 si
urmand a fi rediscutat in octombrie 2003) 8 . In tabelul de mai jos sunt prezentate tratatele prin
care a fost amendat Tratatul UE:

Tabelul 1 : Tratatele Uniunii Europene

Anul Documentul

1986 (ratificat in 1987) Actul Unic European

1992 (ratificat in 1993) Tratatul de la Maastricht

1997 (ratificat in 1999) Tratatul de la Amsterdam

2001 (ratificat in 2003) Tratatul de la Nisa

Aceasta abordare are in vedere dezvoltarea graduala a procesului de integrare, centrata pe

tratarea acelor aspecte asupra carora se poate ajunge la un acord si pe amanarea acelor
chestiuni care nu sunt inca in stadiul la care pot constitui obiectul unei decizii.

Dupa Tratatul de la Roma, procesul de adancire a integrarii a fost cuprins in Actul

Unic European, semnat la 17 februarie 1986 si ratificat la 1 iulie 1987.

In urma unui preambul ce exprima intentia statelor membre de a transforma Comunitatea

Economica intr-o Uniune Politica (intentie care se va concretiza cativa ani mai tarziu, prin Tratatul
de la Maastricht), au fost introduse urmatoarele inovatii:

institutionalizarea formala a Consiliului European (format din sefii de stat sau de guvern si de
presedintele Comisiei Europene), ca principalul organism responsabil pentru stabilirea directiilor
de dezvoltare ale Comunitatii;

introducerea sistemului de vot al majoritatii calificate in cadrul Consiliului, pentru adoptarea

acelor deciziilor care au in vedere finalizarea pietei interne, politica sociala, coeziunea economica
si sociala si politicii cercetarii;

intarirea rolului Parlamentului European (PE), prin introducerea procedurilor legislative de

cooperare si a necesitatii acordului PE pentru deciziile privind aderarea de noi SM si acordurile de
asociere;

infiintarea Tribunalului Primei Instante , alaturi de Curtea Europeana de Justitie (CEJ);

cresterea numarului politicilor comune, prin adaugarea politicilor de mediu, cercetare

stiintifica, coeziune economica si sociala;

stabilirea unei date (31/12/1992) pentru definitivarea pietei interne (notiunea de "piata
interna" fiind mai puternica decat cea de "piata comuna", implicand nu numai realizarea celor
patru libertati - libera circulatie a bunurilor, libera circulatie a serviciilor, libera circulatie a
persoanelor si libera circulatie a capitalului - ci si implementarea a noi politici si a coeziunii
economice si sociale).

Schimbarea peisajului politic european dupa caderea regimurilor comuniste din Europa Centrala
si de Est a condus la un proces de regandire a structurii Comunitatii Europene, in directia crearii
unei uniuni politice si a uniunii economice si monetare. Baza legala a noii Uniuni Europene este
reprezentata de Tratatul de la Maastricht , semnat la 7 februarie 1992 si ratificat la 1
nov 1993 . Uniunea Europeana (UE) inseamna, pe de o parte mentinerea si extinderea acquis -
ului Comunitatii Europene si, pe de alta parte noi forme de cooperare in domeniul Politicii Externe
si de Securitate Comuna (PESC) si al Justitiei si Afacerilor Interne (JAI). Astfel, conform imaginii
comune despre UE, prin Tratatul de la Maastricht aceasta devine o constructie cu trei piloni, care
va fi mentinuta si dezvoltata continuu.

SIMBOLURI EUROPENE

Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, deviza, moneda unica euro si Ziua Europei, 9
mai. (Art. I-8, Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa )

STEAGUL
 Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea
popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12,
reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede). Istoria
steagului incepe in 1955. Intai, el a fost folosit de Consiliul Europei, organizatie internationala
aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. In anul 1985, statele membre UE l-
au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE), incepand cu 1986 el este utilizat de catre
toate institutiile Uniunii Europene.

IMNUL

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca "Oda bucuriei" (ultima parte a Simfoniei a
IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca
imn oficial al Uniunii Europene.
Uniunea Europeana nu a urmarit, prin aceasta decizie, sa inlocuiasca imnurile nationale ale
Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune,
unitatea in diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii
Europene.

DEVIZA UNIUNII EUROPENE

"Unitate in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data in
2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire a unei
Constitutii pentru Europa , incheiat in 2004. Articolul I - 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia
devizei este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna
pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite
care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare in cele 20 de limbi
oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei, pe care le puteti vedea
accesand linkul http://www.europa.eu.int/abc/symbols/9-may/gallery_en.htm
 MONEDA UNICA - EURO

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene.
Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii
Europene ce va contribui la o "uniune mai stransa intre popoarele Europei". Tratatul Uniunii
Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei
unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte
numele de "euro".
Incepand cu 1 ianuarie 2002 , Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor
europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat
Grecia. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele nationale ale
statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002.
Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa
faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din
cuvantul "Europa". Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro.

ZIUA EUROPEI - 9 MAI

Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea
Europeana.
In acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Frantei, Robert Schuman, a citit presei internationale o
declaratie prin care chema Franta, Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca
productiile de otel si carbune, ca "prima fundatie concreta a unei federatii europene".
Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia membrii sa isi puna sub
control comun productia de otel si carbune - ca baza a puterii lor militare -, in scopul evitarii
izbucnirii unui nou razboi. Tarile carora li se adresa in primul rand aceasta provocare - Franta si
Germania - fusesera in razboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al doilea razboi mondial
aproape ca le distrusese. In 1985, cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat,
cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeana, au hotarat ca ziua de
9 mai sa devina Ziua Europei.

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE UNIUNII EUROPENE

Principalele obiective ale Uniunii sunt: asigurarea pacii si a valorilor sale (respectul pentru
demnitatea umana, libertate, democratie, egalitate, domnia legii precum si respectarea
drepturilor omului si ale minoritatilor), dar si asigurarea bunastarii cetatenilor sai. Pe langa
acestea, Uniunea isi propune sa promoveze:

un spatiu al securitatii, libertatii si dreptatii fara frontiere interne;

o piata interna in cadrul careia libera concurenta sa se desfasoare nestanjenita;

dezvoltare durabila bazata pe crestere economica si stabilitate financiara, o economie de piata

competitiva care tinde catre progresul social si eliminarea somajului, un nivel ridicat de protectie
a mediului;

dezvoltarea progresului stiintific si tehnic;

combaterea discriminarii, promovarea dreptatii sociale si a protectiei cetatenilor, egalitatea

 dintre femei si barbati, solidaritatea dintre generatii precum si protectia drepturilor copilului;

asigurarea coeziunii sociale, economice si teritoriale, precum si a solidaritatii intre statele

membre.

Pe langa aceste obiective, Uniunea se angajeaza sa respecte si sa pastreze specificul cultural si

diversitatea lingvistica a statelor membre.

ACTE SI TRATATE IMPORTANTE

Actul Unic European (1987)

Stabilea ca data de referinta 1 ianuarie 1993 pentru implementarea deplina a celor patru libertati
fundamentale ": libera circulatie a marfurilor/persoanelor/serviciilor/ capitalurilor;

Tratatul de la Maastricht (1993)

Tratatul de constituire a Uniunii Europene care are la baza trei piloni:

a)Comunitatile Europene (Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Otelului si
Carbunelui, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) si Institutiile UE stabilite prin tratatele
fondatoare: Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul European si Curtea Europeana
de Justitie;
b) Tratatele care au la baza inceputurile unei politici externe si de securitate comune;
c) Introducerea cooperarii in justitie si afaceri interne.

Tratatul de la Amsterdam (1997)

Tratatul pregateste temeiul pentru a aduce Uniunea Europeana mai aproape de cetateni, de a o
face mai puternica, mai eficienta si de a o pregati pentru primirea unor noi membri. Acest tratat
vizeaza si Agenda Sociala (directivele care stabilesc cursul actiunilor cu caracter social pe
urmatorii cinci ani).

Tratatul de la Nisa (2000)

Este un acord referitor la problemele institutionale si la cele legate de procesul de largire al

Uniunii Europene.

Declaratia cu privire la Viitorul Uniunii Europene se refera la

- drumul spre largirea UE este deschis, incheindu-se procesul de schimbare institutionala

necesara pentru primirea noilor membri;
- incurajarea dezbaterilor intre partile implicate in procesul de largire a UE, inclusiv cu statele
candidate;
- procesul de largire a UE trebuie sa aiba in vedere urmatoarele probleme:
- cum sa se stabileasca si sa se monitorizeze mai precis competentele intre UE si statele membre
reflectand principiul subsiariditatii;
- simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare si mai bine intelese fara a le schimba
semnificatia;
- rolul parlamentelor nationale in realizarea arhitecturii europene.

Tratatul Constitutional al Uniunii Europene (2004)

La 29 octombrie 2004, sefii de state si de guverne ale celor 25 de State Membre si 3 tari
candidate au semnat Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa , unanim adoptata de
catre ei in 18 iunie acelasi an. Tratatul va intra in vigoare doar cand va fi adoptat de catre fiecare
dintre tarile semnatare in concordanta cu propriile proceduri constitutionale, Statele Membre
avand doi ani la dispozitie pentru ratificarea textului Constitutiei.

Constitutia Europeana este un punct de cotitura in constructia Europei. Ea are rolul de a

raspunde provocarilor unei Uniuni care traverseaza cea mai mare extindere din istoria ei si, nu in
ultimul rand, unei Europe unite in care locuiesc peste 450 milioane de locuitori. Acestora trebuie
sa le asigure un mediu de viata aflat sub semnul democratiei, libertatii si transparentei, aproape
de fiecare dintre ei.

Constitutia Europeana nu va inlocui constitutiile nationale ale statelor membre, ci va inlocui

principalele Tratate ale Uniunii Europene cu un singur text, unitar.
Constitutia Europeana defineste competentele si rolul Uniunii, atat in interior, cat si in exterior.
Uniunea Europeana nu inlocuieste cu structurile sale structurile nationale, fiecare functionand in
continuare. Nou si important insa, in contrast cu textele constitutionale si institutiile nationale,
Constitutia si institutiile europene se aplica uniform pe intreg teritoriul Uniunii, tuturor cetatenilor
- fara deosebire, drepturi si obligatii - , la fel ca si jurisdictia acestora. Noua Constitutie va
imbunatati gradul de transparenta si eficienta al deciziilor si actiunilor Uniunii Europene si ii va
oferi flexibilitatea necesara in atingerea scopurilor propuse la inceput de mileniu.

Constitutia este structurata in patru sectiuni

Prima sectiune defineste Uniunea Europeana, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile si

institutiile sale. A doua parte cuprinde Carta Drepturilor Fundamentale, a treia descrie politicile si
modul de functionare al Uniunii Europene, iar a patra sectiune cuprinde prevederile finale,
inclusiv procedurile de adoptare si revizuire a Constitutiei.

Conform acordului incheiat cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles din 17 - 18 iunie 2004,
Statele Membre vor detine, pana in 2014, cate un singur membru in Comisia Europeana. Totusi,
cu incepere de la aceasta data, numarul Comisarilor va fi redus la 2/3 din numarul Statelor
Membre (inclusiv Presedintele Comisiei si Ministrul UE pentru Afaceri Externe), care vor fi numiti
pe baza unui sistem de rotatie echitabil. Ordinea de rotatie va fi stabilita printr-o decizie unanima
a Consiliului European. O prevedere inclusa in ultima faza a negocierilor imputerniceste Consiliul
European sa modifice numarul de Comisari, pe baza unei decizii votate in unanimitate.

Consiliul European a definit majoritatea calificata ca fiind 55% din Statele Membre (dar cel putin
15 la numar), reprezentand cel putin 65% din populatia Uniunii. O minoritate de blocare a
deciziilor poate fi formata din patru state. In cazurile in care Consiliul actioneaza din proprie
initiativa, la o initiativa a unui Stat Membru sau la o recomandare a Comisiei sau a Bancii
Centrale Europene, votul cu majoritate calificata este definit ca si 72% dintre membri Consiliului,
reprezentand 65% din populatia Uniunii. Aceasta situatie apare cel mai des in domeniul justitiei si
al afacerilor interne, al politicii externe si de securitate comuna, al politicii economice si monetare
si in eventualitatea suspendarii sau retragerii unui Stat Membru.

Constitutia introduce o "frana de urgenta", un mecanism care va permite unui Stat Membru sa
faca apel la Consiliul European in cazul in care interesele sale nationale sunt lezate. Daca un grup
de state totusi doreste sa continue in actiunea lor, li se permite sa dezvolte o cooperare intarita
in domeniu, existand posibilitatea ca alte state sa li se alature pe parcurs.
Documentul face referire la domenii in care doar unii membri ai Consiliului au dreptul sa voteze
(de exemplu, zona Euro sau cooperarea sporita). In aceste cazuri se aplica aceleasi formule de
calculare a voturilor, insa doar Statelor Membre cu drept de vot.

Votul in unanimitate se va aplica in continuare politicii in domeniul impozitarii, unei serii de

aspecte legate de politica externa, de securitate si de aparare, precum si viitoarelor revizuiri
constitutionale.

Noul sistem de vot va fi aplicat de la 1 noiembrie 2009.

Cu incepere din urmatorul mandat parlamentar, respectiv anul 2009, Constitutia ridica pragul
minim de locuri in Parlamentul European la 6 pe Stat Membru si un maxim de 96. Acelasi text
stipuleaza ca Consiliul European va trebui sa adopte o decizie privitoare la componenta
urmatorului Parlament European, pentru mandatul 2009 - 2014, la o propunere a Parlamentului
si cu vot in unanimitate.

Alte prevederi importante cuprinse in Tratatul Constitutional se refera la:

Carta Drepturilor Fundamentale, ca parte integranta a Constitutiei (sectiunea a doua);
Un mecanism de "avertizare timpurie" pentru parlamentele nationale in monitorizarea noii
legislatii;
Posibilitatea ca un milion de cetateni comunitari sa inainteze spre dezbaterea Comisiei un proiect
 legislativ;
Noi fundamente legale in domeniile energie, sport, turism, zboruri spatiale si cooperare
administrativa;
Noi drepturi pentru grupul Euro, care vor putea acum impune politici de impozitare comune;
Baza legala pentru infiintarea Oficiului Procurorului European;
O clauza de solidaritate in cazul atacurilor teroriste.

O vocaie pluralist

Consiliul Europei trateaz toate chestiunile majore cu care se confrunt

societatea european, n afar de problema aprrii. Programul lui cuprinde,
printre altele, urmtoarele domenii de activitate: drepturile omului, media,
cooperarea juridic,

6
coeziunea social, sntatea, educaia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul,
democraia local i cooperarea transfrontalier, protecia mediului i
amenajarea teritorial