Você está na página 1de 5

Analiza interviurilor

Abordarea calitativ const n investigarea unui fragment de realitate socio-istoric despre care se
tiu puine lucruri.n cazul cercetarii calitative pe care am efectuat-o, s-au colectat date despre
Petrecerea timpului liber al oamenilor.Obiectul de studiu Lumile sociale, reprezint moduri de
funcionare ce se construiesc n jurul unui tip de "activitate social specific"- Petrecerea timpului liber,
incluznd aici att activitile profesionale, ct i activitile culturale, sportive, asociative i se pune n
eviden temporalitatea.
Povestirea vieii este o mrturie asupra experienei trecute, o mrturie orientat ctre intenia de
cunoatere a cercettorului care o recolteaz.Ceea ce cercettorul crede c tie dinainte se dovedete a
fi doar nite stereotipuri, prejudeci i alte feluri de reprezentri colective. Una dintre caracteristicile
metodei calitative este aceea c aduce n spaiul public elemente ale cunoaterii obiective fondat critic
pe observaia direct. Aceast tehnic de a ancheta nu caut s verifice ipotezele stabilite a priori, ci
caut s neleag funcionarea intern sub forma unui corpus de ipoteze plauzibile.Povestirea vieii, n
calitate de mrturie asupra experienei traite, aduce dimensiunea diacronic.
Povestirile vieii pot aduce o mare bogie de informaii factuale i descrieri fiabile,dar incomplete,
a nlnuirii situaiilor interaciunilor i aciunilor. Apelul fcut la povestirile vieii propune, din punct
de vedere calitativ, trecerea de la particular la general prin asocierea cazurilor particulare, prin
descoperirea recurenelor de la un parcurs al vieii la altul, prin elaborarea de ipoteze pornind de la
aceste recurene i prin conceptualizarea lor.
Povestirile vieii au trei funcii:
1. Funcia exploratorie: n aceast prim faz, primele povestiri ale vieii contureaz terenul.
2. Funcia analitic: cercettorul cunoate deja terenul, iar povestirile vieii vor fi utilizate n scop
analitic.
3. Funcia expresiv: cnd cercettorul ajunge deja n punctul n care modelul su este saturat, dar
este decis s recolteze povestirea vieii unui subiect care i se pare lui c ar pune n eviden
fenomenele deja studiate, cu scopul de a publica fenomene exemplarre din aceast povestire, ei
bine, atunci ne ntlnim cu funcia expresiv.
n practic, cele trei funcii se suprapun parial !!!
Povestirea vieii recoltat prin interviuri, poate fi considerat drept un document cu caracter
intimist, pe care cea mai mic intervenie o denatureaz. Acest material calitativ personalizat trebuie
transcris n stare brut pentru c ofer sugestii profitabile n depistarea unor noi ipoteze sau contradicii.
Chiar dac subiectul face greeli de pronunie sau gramaticale, materialul trebuie transcris n stare
brut.

Dup cum spuneam, tema aleas pentru aceast anchet calitativ este Petrecerea timpului liber,
sau Leisure time.
Leisure este un termen comun a crui rdcini etimologice dateaz din vremea romanilor i
provine din substantivul licere din limba latin. Mai trziu a evoluat n leisir n franceza veche, iar
mai apoi n leisure n limba englez modern- probabil prin cucerirea normand a Angliei n 1066- i
n le leoisir n franceza modern.
n limbajul de zi cu zi, leisure se refer att la timpul rmas dup munc i la timpul rmas dup
activitile gospodreti ct i la felul n care petreci acest timp. ncercrile tiinifice de a defini ideea
au gravitat, n mare parte, n jurul problemelor generate de aceast definiie simplist. tiinific
vorbind, petrecerea timpului liber este o aciune voluntar ntreprins atunci cnd ne permite
programul. Activitatea voluntar sau uncoerced- cum o denumesc englezii- este pozitiv prin faptul
c oamenii i folosesc abilitile i resursele i chiar i doresc s o fac la un nivel ct mai nalt.
Din datele colectate prin intermediul anchetei calitative, am descoperit felul n care i petreceau i
i petrec timpul subiecii din cadrul acestei cercetri. Acetia au fost alei dup un criteriu, i anume, s
fie nscui n urmtoarele perioade: 1950-1964, 1964-1989, 1989 pn n prezent.
Diferenele majore ntre generaii n ceea ce privete modul lor de gndire sunt bine cunoscute, ns
acetia sunt diferii i din prisma petrecerii timpului liber. Regimul politic a avut o mare influen
asupra generaiilor. Societatea a suferit schimbri drastice i la fel i modul de petrecere a timpului
liber a suferit modificri de-a lungul anilor. Dac prin anii '80 o ieire la film era ceva mre ce se
ntmpla rar , generaiile mai tinere vd acest lucru ca pe o chestie normal, chiar plictisitoare i nu
apeleaz des la aceast metod de petrecere a timpului liber deoarece au o gam variat de activiti din
care pot alege.
Tinerii zilelor noastre, dei au de unde alege s practice diverse hobby-uri, prefer doar s navigheze pe
internet.. Bunicii i prinii de astzi, adic tinerii anilor '50-'89 erau mult mai preocupai de coal, nu
aveau timp pentru hobby-uri -sau cum unul dintre subieci mi-a zis Hobby, ce pot s spun, pe vremea
aia nu era un cuvnt prea mare...ca s spui c ai un hobby .. Acest lucru se datora lipsei de timp, dup
cum spuneam mai devreme, dar i din cauza lipsea de varietate a activitilor din cauza restriciilor
regimului din acea perioad. Acetia se axau pe studii pentru c, nu aveau altceva de fcut. i-ar fi dorit
cu siguran s aib aceleai anse de alegere precum cei de dup '89, i afirm c nu i-ar fi pierdut
timpul aiurea stnd doar n faa calculatorului. Activitile lor recreatorii se rezumau la practica agricol
-pe care o gseau benefic i plcut- i sport.
Petrecerile de care aveau parte erau cu mult diferite de cele din zilele noastre. Acetia au avut ocazia s
surprind i s triasc schimbarea major care a avut loc atunci cnd regimul politic a czut, i susin
c a fost o mare debandad. Faptul c s-a dat liber la aproape orice, a nsemnat o interpretare greit a
democraiei. Violena care zace n rndul generaiilor mai tinere este de nedescris i ruinoas.
Acest lucru se datoreaz faptului c tinerii zilelor noastre nu cunosc greul; ei nu au stat ore n ir s ia
un litu de lapte i cteva portocale- n preajma srbtorilor. O zi normal de cumprturi pentru tinerii
de dup '89 nseamn distracie, ns pentru cei dinaintea lor, era o modalitatea de a vedea starea
deplorabil n care se aflau, era felul n care au realizat c le era aproape interzis s se gndeasc la mai
mult dect ceea ce li se oferea.
Dei dup '89 , libertatea de practicare a religiei era confirmat, tinerii nu au aceste obiceiuri, cum
ar fi mersul la biseric.Afirm c , odat cu trecerea timpului, dei nu sunt practicani ai unei religii n
adevratul sens al cuvntului, simt cum srbtorile i pierd din farmec i tiu c nainte, tiu de la
bunicii lor c lucrurile stteau altfel. Tradiiile, precum mersul cu Steaua, Banda de mascai, sunt
simple poveti spuse cu melancolie de ctre cei n vrst. Srbtorile n prezent, se rezum la masa n
familie, de cele mai multe ori muli dintre membrii familiei lipsind (pentru c lucreaz n alte ri),
simple discuii i nimic altceva. Mersul la lcaurile sfinte nu mai este practicat, fiind un lucru pe cale
de dispariie din tiparele mundanului .
n ceea ce privete vacanele / concediile, am observat o asemnare deosebit ntre generaiile
intervievate. Diferenele care apar sunt de ordin economic; comparativ cu prezentul, era mult mai uor
din punct de vedere financiar s faci un concediu la mare / munte, aceste destinaii fiind n topul
preferinelor subiecilor de toate vrstele, dect n prezent.
O alt destinaie pentru vacan era i este satul bunicilor. Subiecii au relatat o multitudine de
ntmplri care i-au marcat pe via sau care le aduc mereu zmbetul pe buze atunci cnd intr n
discuie. Activitile desfurate pe parcursul ederii lor la bunici, de regul n timpul vacanelor de
var, erau chiar i cu profil productiv.
Asemnrile dintre generaii aduse n discuie mai devreme cu privire la activiile din vacane,mai
exact vacanele petrecute la bunici ,se refer la pescuit, culesul ciupercilor, ngrijitul animalelor i
poznele specifice vrstei. Toate aceste lucruri au fost de bun augur pentru experiena lor de via.
Conform informaiilor culese despre locaiile alese pentru ieirile n ora, diferenele i fac simit
prezena n mare parte din cauza diferenei dintre regimul politic dinainte de '89 i cel de dup '89.
Gradul de libertate era sczut n timpul totalitarismului. Cofetriile i slile de cinema erau locurile n
care tinerii mergeau. Cnd regimul pluralist s-a instalat, ara noast a nceput s copie modelul
Occidental. Dac nainte le era interzis s intre n baruri / bistro-uri, i chiar s umble noaptea pe strzi,
diferena de regim politic este foarte bine conturat prin aciunile tinerilor i metodele lor de petrecere a
timpului liber. Mai exact, tinerii zilelor noastre, ncep de la vrste fragede s frecventeze localuri n
care se vnd buturi alcoolice i se joac jocuri de noroc. Mai mult de att, organizeaz ntlniri cu
scopul de a face bani din jocurile de noroc cum ar fi poker-ul. Consumul de alcool i tutun a crescut
puternic n rndul tinerilor n ultimele dou decenii, avnd n vedere gradul de libertate de care dispun
tinerii regimului democrat.
Toate aceste activiti desfurate n timpul liber au fost i sunt i vor fi mereu influenate de
regimul politic, educaia primit, de principiile dup care fiecare i ghideaz viaa, de familie /
prieteni.

Analiza comportamentului religios

Studiul lui mile Durkheim Formele elementare ale vieii religioase nu este un simplu studiu
sociologic al religiei. El a fost n primul rnd interesat de a demonstra cum procesele sociale motiveaz
aciunea individual. Durkheim a concluzionat spunnd c singura surs de via la care ne putem
reanima din punct de vedere moral este format de societatea semenilor notri, singurele fore morale cu
care le putem susine i spori pe ale noastre sunt cele pe care le obinem de la semenii notri.
Semnificaia comunitii morale ca recompens de gndire i practic religioas rmne o problem
central n sociologie ca dezbatere despre la gradul de secularizare n societatea modern ce continu s
creasc.
Acest document analizeaz impactul religiei asupra modului de petrecere a timpului liber a unor
generaii, mai exact ncepnd cu anii '50 i pn n prezent.
Ancheta calitativ de tip povestirea vieii a identificat variabile importante n ceea ce privete
comportamentul religios al subiecilor, mai exact, variabile socio-politico-economico-demografice.
Subiecii care au prins i perioada comunist au susinut c au fost mpiedicai ,din cauza politicii
vremurilor respective ,s se manifeste religios. Nu se mergea foarte des la biseric n mediul urban, ns
tradiiile legate de srbtorile religioase erau respectate att n urban ct i n mediul rural i au lsat o
amintire plcut subiecilor. Acetia au discutat despre Crciun i Pate. Conform datelor colectate,
observm faptul c dup schimbarea regimului politic, lucrurile nu s-au schimbat n mai bine n ceea ce
privete comportamentul religios. Libertatea adus de democraie a distras societatea i chiar a dus la
pierderea valorilor comportamentale religioase i a tradiiilor. Cei nscui dup '89 nu simt o diferen
att de mare precum predecesorii lor, ns confirm faptul c de la an la an, dau dovad de lips de
interes fa de religie i tradiiile legate de religie din anumite motive. Un motiv cunoscut ar fi faptul c
, membrii familiei sunt nevoii s plece( din cauza problemelor financiare actuale) n strinatate, iar
pentru ei srbtorile semnific momentul n care familia se reunete i i petrece timpul liber
mpreun. Ei susin c doar n mediul rural religia ar avea un impact mai mare asupra populaiei, i c
adevratele tradiii numai acolo se mai respect. Un alt motiv pentru care religia nu are nicio influen
n petrecerea timpului liber este nencrederea care o simt fa de slujnicii lui Dumnezeu. Subiecii
susin faptul c Biserica a fcut o adevrat afacere i c unii preoi nu sunt nite exemple de urmat.
Religia nu are un mare impact asupra modului de petrecere a timpului liber, iar comportamentul
religios pe care l afieaz subiecii participani la ancheta calitativ se rezum la a merge cteodat la
biseric.

Você também pode gostar

  • Fisa de Observatie
    Fisa de Observatie
    Documento2 páginas
    Fisa de Observatie
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Comunicare Organizationala - Ghid Minimal Pentru Proiect
    Comunicare Organizationala - Ghid Minimal Pentru Proiect
    Documento1 página
    Comunicare Organizationala - Ghid Minimal Pentru Proiect
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Grilă de Interviu
    Grilă de Interviu
    Documento1 página
    Grilă de Interviu
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Fişa Postului
    Fişa Postului
    Documento2 páginas
    Fişa Postului
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    50% (2)
  • Prima Pagina
    Prima Pagina
    Documento2 páginas
    Prima Pagina
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Proiect Marketing Bun
    Proiect Marketing Bun
    Documento38 páginas
    Proiect Marketing Bun
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Sondaje de Opinie
    Sondaje de Opinie
    Documento10 páginas
    Sondaje de Opinie
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Resurse Umane-Sociologie Economica
    Resurse Umane-Sociologie Economica
    Documento43 páginas
    Resurse Umane-Sociologie Economica
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Analiza
    Analiza
    Documento4 páginas
    Analiza
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Rezumat Sondaj
    Rezumat Sondaj
    Documento3 páginas
    Rezumat Sondaj
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Lucrare Practica La Managementul Resurselor Umane
    Lucrare Practica La Managementul Resurselor Umane
    Documento21 páginas
    Lucrare Practica La Managementul Resurselor Umane
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Continuare
    Continuare
    Documento18 páginas
    Continuare
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Comunicarea de Masă
    Comunicarea de Masă
    Documento3 páginas
    Comunicarea de Masă
    Manuela Porfireanu
    Ainda não há avaliações
  • Sondaje de Opinie
    Sondaje de Opinie
    Documento10 páginas
    Sondaje de Opinie
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Grupul Tinta
    Grupul Tinta
    Documento3 páginas
    Grupul Tinta
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Analiza Cercetare Calitativa
    Analiza Cercetare Calitativa
    Documento4 páginas
    Analiza Cercetare Calitativa
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Analiza Cercetare Calitativa
    Analiza Cercetare Calitativa
    Documento2 páginas
    Analiza Cercetare Calitativa
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Analiza
    Analiza
    Documento5 páginas
    Analiza
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Sandovici Relansare
    Sandovici Relansare
    Documento2 páginas
    Sandovici Relansare
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Referat Management
    Referat Management
    Documento30 páginas
    Referat Management
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Legenda
    Legenda
    Documento1 página
    Legenda
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Parte Teoretica
    Parte Teoretica
    Documento25 páginas
    Parte Teoretica
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Analiza
    Analiza
    Documento4 páginas
    Analiza
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Ghid de Interviu 1
    Ghid de Interviu 1
    Documento22 páginas
    Ghid de Interviu 1
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Modul 6 Calitate Final
    Modul 6 Calitate Final
    Documento73 páginas
    Modul 6 Calitate Final
    Alex Baicu
    Ainda não há avaliações
  • Indiferent de Gradul de Dezvoltare
    Indiferent de Gradul de Dezvoltare
    Documento4 páginas
    Indiferent de Gradul de Dezvoltare
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Interviu 1
    Interviu 1
    Documento12 páginas
    Interviu 1
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • Referat
    Referat
    Documento4 páginas
    Referat
    Cătălina Ipati - Constantinescu
    Ainda não há avaliações
  • ISE Cultura Organizaţională
    ISE Cultura Organizaţională
    Documento37 páginas
    ISE Cultura Organizaţională
    Gina Chiriac
    Ainda não há avaliações