Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
PROCESUL DE NURSING
Bolile endocrine determin manifestri caracteristice, care pot fi observate de asistentul medical, ceea ce
l ajut n elaborarea unei strategii de ngrijire. Prin contactul direct cu persoanele ngrijite are posibilitatea s
depisteze precoce semnele unor boli i s ndrume persoana sau familia, n cazul copiilor, s se adreseze
medicului.
CULEGEREA DATELOR
Manifestri de dependen:
1. Cefaleea:
- este determinat frecvent de compresiune n tumorile hipofizei, cu localizri diferite n funcie de direcia n care
se dezvolt tumora (frontal, supraorbital, bitem-poral, occipital);
- apare n crize de scurt durat, apoi devine permanent, insuportabil, nu mai rspunde la antialgice;
- se asociaz cu: tulburri vizuale, vrsturi explozive, n jet, fr grea, bradicar-die;
intensitatea sa este influenat de schimbarea poziiei capului;
- apare sub form de migren n disfunciile ovariene.
2. Oboseala:
- se manifest att n plan fizic, ct i intelectual; este mai accentuat n cursul dimineii;
- se ntlnete n: boala Addison, insuficiena hipofizar global;
- n tireotoxicoz, oboseala este matinal, se trezete mai oboist dect s-a culcat.
3. Tulburrile somnului:
insomnii, somn nelinitit, insuficient cantitativ, populat de comaruri n hipertiroi-die, sindromul adipozo-genital;
hipersomnia apare n tumorile hipotalamo-hipofizare;
n hipotiroidism bolnavul pare adormit tot timpul.
4. Transpiraia:
- apare n sindromul adipozo-genital, feocromocitom;
n tireotoxicoz predomin la nivelul palmelor i n regiunea capului;
la diabetici, anunnd o hipoglicemie sau o com.
5. Sughiul:
- poate aprea ca urmare a compresiunii nervului frenic pe traiectul su (gu tiro-idian).
6. Setea:
- se ntlnete n diabetul zaharat i insipid, n hiperparatiroidism.
7. Tulburri gastrointestinale:
- inapetena n insuficiena hipofizar global, hiperparatiroidism, boala Addison;
- diaree n hipertiroidism, boala Addison;
- constipaie n hipotiroidie, hiperparatiroidism;
- vrsturi n tumorile hipofizare;
- dureri abdominale n insuficiena corticosuprarenalian, hiperparatiroidism, hipertiroidism, diabet zaharat.
8. Tulburri cardiorespiratorii:
- palpitaii, ameeli la schimbarea din decubit n ortostatism n insuficiena corticosuprarenalian;
- dispnee n insuficiena tiroidian.
9. Tulburri ale aparatului genital:
- instalarea precoce sau tardiv a pubertii;
- la femei: amenoree primar n mixedem congenital i secundar n afeciuni hipofizare;
- tulburri de ritm (bradimenoree) n boli tiroidiene i suprarenaliene; tulburri de cantitate n tireopatii,
hiperfoliculinemie;
- menopatii algice.
10. Alte manifestri:
- modificri aie vocii: disfonia dup operaii pe tiroid, ngroarea vocii sau sub-ierea ei n disfuncii gonadice;
- tulburri de vedere: diplopie, ngustarea cmpului vizual pune n eviden manifestri obiective.
Examen fizic:
1.Poziia: exprim disconfort, fatigabilitate, apatie, neatenie.
2. Micri i contracii involuntare:
tremuraturi fine, rapide, apar la nivelul extremitilor, pleoapelor, cu asinergia micrilor oculo-palpebrale n
hipertiroidism;
contracii tonice ale musculaturii somatice, mai ales la extremiti n hipoparatiro-idism;
convulsii pariale n tumori.
1
3. Aspectul feei:
a) facies hipertiroidian
- exprim spaim, nelinite, prezint exoftalmie, clipete rar;
- pleoapele nchise tremur, uneori nu acoper n ntregime globul ocular.
b) facies hipotiroidian sau mixedematos
- un aspect pufos, buhit, cu piele aspr, ngroat, palid, rece, ceroas;
- sprncenele sunt rare sau absente n partea extern, pleoapele edemaiate;
- buzele ngroate, limb edemaiat.
c) facies cushingoid, Cnd are aspect de lun plin" - pielea prezint teleangi-
ectazii, acnee, hirutism; grsimea facial se acumuleaz periauricular.
d) facies acromegalic
- exist un aspect caracteristic prin prognatism; pielea este ngroat, cu cute frontale;
nasul, buzele i urechile sunt ngroate, lite; limba mrita (macroglosie), spaii interdentare lrgite, dnd dinilor
aspect de evantai.
- facies addisonian - caracterizat prin modificri de culoare a pielii, asemntoare cafelei cu lapte; pe acest fond
de hiperpigmentare difuz, apar pete i mai pigmentate, repartizate neuniform, ceea ce d un aspect de murdar;
pete asemntoare apar i pe mucoasa bucal.
- facies hipopituitar (din nanismul hipofizar) - se caracterizeaz printr-un contrast ntre aspectul infantil general i
cel mbtrnit al pielii.
- faciesul din insuficiena hipofizar global (necroza hipofizar) - prezint trsturi terse, pielea din jurul ochilor
este colorat galben-deschis, buhit i ridat.
4. Statura:
a) gigantismul - creterea de peste doi metri cauzat de hipersecreia hipofizar
de hormon somatotrop;
b) nanismul - nlime mic (1,20-1,50 m); are dou variante:
- nanism hipofizar - proporionat, armonic, dar cu dezvoltare somatic deficitar i, n schimb, cu funcii psihice
normale;
- nanism tiroidian - disproporionat, disarmonic, pitic cu membre scurte fa de trunchi, capul mare n raport cu
corpul, funcii psihice retardate.
5. Starea de nutriie: poate fi evaluat dup anumii parametri: dezvoltarea muscu-
laturii, a esutului adipos i a greutii corporale, raportat la sex, vrst, nlime.
OBEZITATEA
a) de tip Cushing
- grsimea se dispune caracteristic la nivelul gtului (ceafa de bivol), feei (faa n lun plin") i abdomenului
(ort abdominal);
- membrele rmn subiri proximal i distal.
- obezitatea din sindromul adipozo-genital - apare la vrste foarte tinere, cuprinde snii, - abdomenul, regiunea
pubian, rdcinile membrelor, oldurile i coapsele, ceea ce d bieilor un aspect feminin;
- obezitatea din hipotiroidie - dominat de mixedem, se dispune difuz, cu predominan la fa, gt, cap,
periarticular la glezn i genunchi;
- obezitatea hipotalamic - rar, predomin la femei (80%), i se instaleaz brusc, de obicei dup o traum; este
dispus pe abdomen, trunchi, la rdcina membrelor, cap i gt;
- obezitatea din insuficiena gonadic, difer dup sex: la brbai, are dispoziie feminin; nu intereseaz
extremitile membrelor, gtul i capul.
SLBIREA
- reprezint scderea sub greutatea ideal;
- scderea cu 10-15 kg, n cteva luni, avertizeaz asupra hipertiroidiei, bolii Addison sau este un prim semn n
diabet;
- caexia, apare n insuficiena hipofizar global.
6. Starea mental:
labilitate afectiv, ideaie rapid n hipertiroidism;
lentoare n gndire, dificultate n vorbire (bradilalie), tulburri de memorie n hipotiroidie;
- depresie, labilitate emoional, tulburri de memorie i de atenie n sindromul Cushing.
7. Aspectul tegumentelor:
hiperpigmentare generalizat, mai accentuate pe regiunile descoperite, de plicile de flexiune ale membrelor, plic
cotului, axile, pe eventualele cicatrici operatorii: apare i pe mucoasa bucal (bolta palatin, gingii, obraji) n
boala Addison;
piele ngroat, aspr, rece, ceroas n hipertiroidie;
piele cald, umed i subire n hipertiroidie;
2
vergeturi roii-violacee la nivelul abdomenului, coapselor i snilor n sindromul Cushing.
8. Unghiile:
- concave, cu aspect de linguri, subiri, friabile n boala Addison;
- friabile, ngroate n tireotoxicoz;
- lungi i nguste n eunucoidism (insuficien gonadic congenital sau dup intervenii chirurgicale) i
hipopituitarism;
- cu aspect ptrat n acromegalie;
- subiate, fisurate longitudinal n mixedem.
9. Edemul: n hipotiroidism este o infiltraie edematoas (o acumulare de polizaharide n soluie vscoas,
proteic); este generalizat, alb-pstos cu elasticitate redus, nu las godeu; uneori, apare mixedem pretibial, care
are caracter elefantiazic; intereseaz i mucoasele, ceea ce determin voce rguit, vorbire lent, macroglosie,
disfagie.
10. Ochii:
- exoftalmie, tipic n boala Basedow, nsoit de lcrimare;
- scderea secreiei lacrimale n diabetul zaharat.
11. Oase i muchi:
- deformri, osteoporoz;
- scderea forei musculare;
- hipertrofie muscular la femei, n ovarul polichistic virilizant.
12. Aparat genital i sni:
- secreie lactat anormal (galactoree) n prolactinom;
- absena caracterelor sexuale secundare sau involuia acestora, dezvoltarea precoce sau insuficienta dezvoltare a
organelor genitale;
- dezvoltarea snilor la brbai (ginecomastie).
13. Semne vitale
Temperatura: crete la hipertiroidieni i scade la hipotiroidieni din cauza modificrilor metabolice.
Pulsul: tahicardie n hipertiroidism, bradicardie n hipotiroidism Tensiunea arterial:
creteri foarte mari pn la 200-300 mmHg n feocromocitom;
- crete maxima i scade minima n hipertiroidism;
- scade maxima i crete minima n hipotiroidism;
- hipertensiune n boala Addison.
Respiraia:
- dispnee n feocromocitom;
- respiraie dificil la efort, n boala Addison i hipertiroidism;
- laringospasm n hipoparatiroidism.
Surse de dificultate
Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare insuficient sau n exces, con-stipaie, deficit auditiv,
olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor, dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea
peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi
alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale membrelor etc.
Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa de
diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine, pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii,
tulburri de gndire.
Surse sociologice: condiii de munc inadecvate, insuficiena resurselor familiale
Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere
4
-creterea riscului de infecie i rnire;
-importanta examenului periodic.
Prioriti de ngrijire:
Intervenii nursing
Intervenii proprii (autonome)): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic i
psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei.
a) pentru mbuntirea capacitii de cooperare:
-ajut pacientul s neleag c starea de anxietate este legat de procesul de boal i se ateapt o schimbare
datorit tratamentului;
-i rezerv mai mult timp pentru a sta de vorb cu pacientul, i ofer posibilitatea s-i exprime gndurile; l
antreneaz ntr-o activitate relaxant - distractiv, dac este posibil - asigurndu-i o preocupare nou;
-sftuiete familia i vizitatorii s evite discuiile i situaiile tensionate, vetile neplcute.
b) pentru meninerea i mbuntirea proceselor de gndire:
-explic pacientului cauzele bolii la nivelul actual de nelegere (ex: hipotiroidia, unde exist bradipsihie);
-colaboreaz cu familia pentru a sprijini pacientul;
-asigur condiii de mediu, care s liniteasc bolnavul: lumin difuz, muzic lent, limitarea vizitelor sau
evitarea celor nedorite.
c) pentru creterea confortului, se asigur:
-camer mai cald sau mai rcoroas, n funcie de tulburrile de termoreglare;
-mbrcminte adecvat, schimbarea lenjeriei;
-igiena corporal;
-calmarea durerilor articulare prin repaus, comprese calde sau reci (dup necesitate), aspirin, antiinflamatoare
nesteroidiene, dac sunt compatibile cu restul tratamentului.
d) n vederea mbuntirii i acceptrii imaginii modificate:
-ajut pacientul s neleag c unele manifestri de boal dispar sub tratament; l ascult cu rbdare, rspunde la
ntrebri;
-l informeaz c disfuncia sexual va fi influenat pozitiv de tratament;
-ajut pacientul (l sftuiete) s foloseasc machiajul pentru corectarea imaginii (mai ales a modificrii
tegumentelor).
e) pentru mbuntirea strii nutriionale:
-asigur un regim alimentar adecvat cantitativ i calitativ; dac este posibil, ine seama de preferinele bolnavului;
-supravegheaz respectarea regimului alimentar;
-cntrete pacientul cu acelai cntar, la aceeai or, n aceleai condiii, noteaz greutatea;
-asigur servirea igienic a alimentelor;
-sftuiete pacientul s corecteze gustul alimentelor.
f) n vederea meninerii echilibrului hidric i electrolitic:
-identific hipovolemia i semnele de deshidratare prin:
-msurarea tensiunii arteriale n decubit, eznd, ortostatism;
-msurarea pulsului n aceleai condiii;
-cercetarea turgorului; persistena pliului cutanat mai mult de 20 de secunde arat deshidratare;
5
- supravegherea mucoasei bucale;
- evidena intrrilor i ieirilor lichidelor (bilan hidric) pe ci naturale pierderi patc-logice;
- asigur echilibrul hidric normal prin:
- hidratare oral, dac tolereaz, administrare frecvent de lichide;
- punerea la ndemna pacientului imobilizat a lichidelor;
- folosirea sucului de roii, a laptelui i supei de carne, n locul apei;
- hidratarea parenteral, la nevoie, conform prescripiilor medicale;
- supravegherea diurezei, care trebuie s creasc la 25-30 ml/or, cu o densitate de 1015-1020;
- identific excesul de volum lichidian prin:
- supravegherea tensiunii arteriale i a pulsului;
- observarea atent a pacientului pentru depistarea edemelor;
- cntrirea;
- evit excesul (acumularea) de lichide prin:
- reducerea cantitii de lichide la 1200-1500 ml/zi, ceea ce determin sete greu tolerat de pacient;
- reducerea sodiului, folosirea alimentelor care conin sodiu, n cantitate mic (cereale, fructe, cartofi, miere);
- sftuirea pacientului s mestece gum, care stimuleaz salivaia i menine mucoasa umed;
- administrarea unor cantiti mici de lichide (cnd nu suport setea); cltirea gurii,
dup care este rugat s arunce lichidul;
- identific semnele unor tulburri electrolitice prin:
- evaluarea unor simptome: grea, diaree, slbiciune muscular;
- ionogram sangvin i urinar;
- acioneaz pentru creterea aportului de potasiu prin:
- ncurajarea consumului alimentelor care conin potasiu (citrice, pepene galben, banane, cartofi, fasole);
- instruirea pacientului pentru cunoaterea acestor alimente i alctuirea meniului; anun medicul de toate
modificrile survenite n starea pacientului.
g) pentru creterea participrii la activiti:
- sftuiete pacientul s reduc, la nceput, efortul fizic la minimum posibil, s-i reia treptat activitatea, s
alterneze odihna cu efortul;
- sprijin pacientul n desfurarea unor activiti zilnice, l ncurajeaz atunci cnd ntreprinde ceva, l stimuleaz
s-i asume unele responsabiliti identific, mpreun cu acesta, factorii care favorizeaz creterea toleranei la
activitate.
h) n vederea reducerii riscului de rnire i infecie, sftuiete pacientul:
- s evite rnirile, n special la picioare, s nu foloseasc pantofi strmi, s nu umble cu picioarele goale;
- s evite aglomeraia i contactul cu persoanele bolnave;
- s schimbe locul de munc, dac exist risc de rnire;
- s se prezinte Ia medic, la orice semn de infecie;
- s evite tehnicile invazive (injeciile la minimum necesar).
i) pentru educaia pacientului, va realiza:
- informarea pacientului privind modul de producere a bolii, factorii favorizani i agravani
instruirea pacientului referitor la tratament:
-medicamente prescrise (denumirea); doze, orar, cale de administrare;
-efectul terapeutic i reaciile adverse;
-cnd se ntrerupe tratamentul, cnd se schimb doza;
-ce face cnd nu poate lua medicamente;
- instruirea referitor la modificarea regimului alimentar:
-scopul dietei;
-tipul i cantitatea alimentelor care trebuie evitate;
-substanele folosite pentru corectarea gustului nlocuind pe cele interzise (ex: za-harin, oet, lmie,
plante aromatizante);
- instruirea pacientului privind evitarea riscului de rnire.
Intervenii delegate:
- pregtirea pentru investigaii i analize,
- administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
- pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
Pregtirea preoperatorie
- informarea pacientului i obinerea consimmntului;
- asigurarea confortului psihic i fizic;
- pregtirea general i local: bilan clinic i biologic;
6
- pregtirea cmpului operator.
ngrijirea postoperatorie
- ngrijiri generale comune altor intervenii;
- ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i pe glandele suprarenale.
1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului,
acizi grasi liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin, ionogram, iodemie.
Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor.
2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid, paratiroide, reprarenale, gonade.
3. Examene imagistice: radiografia cranian si a scheletului, tomografia computerizat, rezonana magnetic
nuclear, ecografia, probe cu izotopi
radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea )
4. Alte examinri: examene oftalmologice (determinarea cmpului vizual si a acuitii vizuale, examenul fundului
de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian; electromiograma, testul hiperpneei
provocate.
EXPLORAREA HIPOFIZEI
Explorarea funcionala:
Hipofiza dirijeaz direct, prin produsele sale de secreie intern numite trofine, glanda tiroid, glandele
corticosuprarenale i glandele sexuale; cu restul glandelor ntreine relaii indirecte.
Aprecierea integritii fiziologice a hipofizei se face prin:
msurtori directe ale hormonilor hipofizari (determinarea fcndu-se prin radioimunodozare):
- a somatotrofinei;
- a corticotrofinei;
- tireotrofinei serice;
- gonadotrofinei urinare.
msurtori indirecte care apreciaz efectele hormonilor hipofizei asupra glandelor int:
- tiroida;
- suprarenala;
- gonadele.
Se evalueaz starea funcional a acestor glande, iar din hipo- sau hiperfuncia lor rezult anumite concluzii.
Explorri imagistice:
- radiografia cranian fa/profil;
In cadrul explorrilor radiologice, de o deosebita importanta, prin frecventa crescut a tulburrilor hipofizare n
patologia endocrina, este radiografia convenionala" a seii turcesti care a devenit un examen de rutina.
Modificrile aspectului si dimensiunilor sale informeaza rapid asupra unor agresiuni din partea structurilor din
afara sau dinuntrul sau.
- pneumoencefalografia;
- tomografia computerizat;
- radiografia scheletului periferic.
Radiografiile osoase sunt elemente de diagnostic paraclinic n unele entiti endocrine, cum ar fi:
- hiperparatiroidismul primar, acromegalia, bolile endocrine ce evolueaz cu osteoporoza etc.
Pentru exemplificare, radiografia oaselor evideniaz n hiperparatiroidismul primar (boala
Recklinghauseii):
- transparenta anormala a scheletului;
- subtierea corticalei osoaselor, lrgirea canalului medular si reducerea compactei la o lama fina;
- resorbie subperiostala;
Pe fondul osteopeniei difuze apar:
- geode, chisturi unice sau multiple, localizate n mod obinuit n-cortexul subperiostal al oaselor lungi;
- arii, plaje lacunare clare, delimitate de o corticala fina, n special central (tumorile cu mieloplaxe), la nivelul
metacarpului, metatarsului, extremitilor oaselor lungi;
- modificri vertebrale: tasari, deformri;
- deformri ale oaselor lungi;
- fracturi ale oaselor, cluuri vicioase.
7
Vrsta osoasa -reprezint un examen radiologie important ce apreciaz tulburrile de osteogeneza prin stabilirea
momentului, ordinea de apariie si gradul de dezvoltare a nucleilor de osificare. Se apreciaz la nivelul oaselor
carpiene.
innd seama ca diferii nuclei de osificare apar ntr-un anumit moment al vieii si ntr-o anumita ordine, ca si de
faptul ca n cursul creterii ei se dezvolta, apropiindu-se de forma si mrimea definitiva, se pot stabili scheme ale
vrstei osoase corespunztoare diferitelor vrste cronologice.
Ex.: osul mare apare n luna a IlI-a de viata, osul cu crlig n luna a IV-a, extremitatea distala a radiusului la 9-12
luni, epifiza metacarpianului I la 1/2 ani, falangele si piramidalul la 2 1/2 ani, osul semilunar la 3 1/2 ani, epifiza
distala a cubitusului la 4 ani, pisiformul la 8 ani Ia fete si la 10 ani la baieti, nchiderea cartilajelor de cretere ale
epifizelor distale ale radiusului si cubitusului la 20-22 ani .
Tulburri ale vrstei osoase:
- mixedemul congenital: ntrzierea apariiei si dimensiunile diminuate ale nucleilor de osificare;
- sindrom adrenogenital: vrsta osoasa accelerata, dar dupa o perioada de cretere rapida apare sudarea precoce a
cartilajelor de cretere.
Examen oftalmologic:
- determinarea cmpului vizual;
- determinarea acuitii vizuale;
- examenul fundului de ochi.
Examenul oftalmologic poate evidenia o serie de modificri extrem de variate in endocrinopatii:
- modificare a aspectului facial, caracterizata prin mrirea distantei dintre globii oculari; apare in unele sindroame
genetice, mixedemul congenital si sindromul Tumer;
- ochii oblici;
- modificri poziie a globului ocular n orbite:
- exoftalmia = mpingerea n afara a globului ocular, peste 16 mm-determinata prin msurtoare cu
exoftahnometru. Apare prin hipotonia sau pareza musculaturii si creterea presiunii retrooculare. Apare n boala
Graves-Basedow. Se poate nsoi si de congestie a conjunctivei, senzaie de tensiune n globii oculari.
- enofralmia = nfundarea globului ocular n orbita si poate aprea n diabet insipid, diabet zaharat, boala
Addison, casexie nervoasa;
- tulburri ale pleoapelor: edeme palpebrale infiltraia esuturilor cu mucopolizaharide si edem, caracteristice
att hiper- ct si hipotiroidiilor;
- tulburri de motilitate: tremuraturi, refracia palpebrala (semn adrenergic caracteristic hiperfunctiei tiroidiene),
lagoftalmie (ochiul rmne deschis cu afectarea corneei), ptoza palpebrala; tulburri ale micrilor globilor
oculari:
- limitarea micrilor globilor oculari ce poate aprea n: tetanie, tumori hipofizare, mixedem, feocromocitom, n
boala Graves-Basedovv (asinergism de convergenta oculo-frontal,
o c u l o - p a l p e b r a l etc);
- tulburri de vedere: diminuarea acuitii vizuale n: tumorile hipofizare secretante sau nesecretante prin
compresia asupra nervului optic, diabetul zaharat (retinopatia diabetica), mixedem (prin edem);
- diplopia: ca urmare a tulburrilor de micare a globilor oculari si apare n boala Graves;
modificri ale cmpului vizual - explorate cu compimetrul - caracteristice tumorilor hipofizare cu evoluie
supraselara si compresie asupra chiasmei nervilor orbitali (hemianopsie bitemporala, hemianopsie temporala,
ncruciat, cecitate):
modificri ale fundului de ochi: apar n cazul instalrii fenomenelor de hipertensiune intracraniana si constau n:
edem papilar, decolorare papilara si atrofia nervului optic. 'Surit frecvente n cadrul sindromului tumoral
hipofizar. In endocrinopatiile complicate de diabet (ex. acromegalie, Cushing) apar modificri tip retinopatie
diabetica.
8
3. EXPLORAREA FUNCIONAL A GLANDELOR SUPRARENALE
Explorarea corticosuprarenalei (C.S.R.)
Dozarea electroliilor (Na i K) n plasm i urin.
Testul Thorn.
Determinarea 17-cetosteroizilor (C.S.) urinari totali.
Explorarea funcional a medulosuprarenalei
Se face prin determinarea acidului vanil-mandelic (A.V.M)
Explorarea funcional a ovarului
Explorri indirecte:
- frotiul cito-vaginal;
- biopsia de mucoas uterin;
- dozarea pregnandiolului;
- temperatura bazal.
Explorri indirecte:
- dozarea estrogenilor se folosesc metode biologice, metode fizice i chimice, fluorometrice i colorimetrice.
- dozarea estrogenilor n snge i urin;
- dozarea progesteronului n snge;
- dozarea androgenilor; se determin testosteronul n snge.
ARTERIOGRAFII
Cateterizarile si arteriografiile selective sunt metode mai rar utilizate pentru localizarea diverselor procese
tumorale, cum ar fi: tumori corticosuprarenale, feocromocitoame, tumori ovariene etc.
9
UROGRAFIA I.V.
Completeaz, alturi de radiografia renala pe gol si angiografie, mijloacele radiologice de evideniere a diferitelor
tumori abdominale.
ECHOGRAFIA
Echografia sau metoda ultrasonografica este o metoda neinvaziva de explorare morfologica, mult utilizata
pentru investigarea si vizualizarea diferitelor glande endocrine: tiroide, paratiroide, suprarenale, gonade.
Echografia tiroidiana este utila pentru: localizarea si msurarea zonelor din tiroida cu modificri
morfologice; obtinerea de date despre coninutul nodulilor tiroidieni - mase solide sau chisturi (coloide,
hematoame, abcese) sau cu structura mixta (structuri solide care au suferit degenerescenta chistica); stabilete
zona de punctionat sighideaza acul de punctie; identiaza devierea traheei si eventuale adenopatii laterocervicale;
in mrete modificrile de volum ale unei gui nodulare sub tratament; estimeaz greutatea glandei tiroide.
SCINTIGRAFIA
Reprezint o metoda de explorare morfologica larg rspndita n endocrinologie.
Se utilizeaz pentru vizualizarea:
tiroidei, cu ,31I,123l,,n"Tc;
paratiroidelor cu: seleniu - metionina marcata, thaliu;
corticosuprarenalei: cu iod - colesterol marcat = scintadren;
medulosuprarenalei: cu mI-MIBG (metil iodobenzil guanctidina) care se fixeaz n esutul cromafin.
Scintigrama tiroidiana permite explorarea topografica a glandei tiroide, furniznd date asupra ariei
captante (dimensiunii tiroidei), omogenitii (structura tiroidei) si intensitii captariiffunctia tiroidei).
Normal imaginea evideniaz aspectul simetric al lobilor, bine conturai (imagine n fluture") cu captare
omogena pe ntreaga arie.
Indicaiile scintigrafiei tiroidiene sunt:
evidenierea variantelor anatomice (hemiagenezie tiroidiana sau atireoza congenitala),
esutul tiroidian ectopic,
evaluarea nodulilor tirbidieni, a guilor cervico-toracice, a resturilor ramase dupa tiroidectemie,
detectarea metastazelor funcionale.
Patologic, scintigrama tiroidiana poate avea urmtoarele aspecte:
- in hiperfunctie tiroidiana: tiroida global crescut, cu captare omogena si intensa;
- tiroida hiperfxata cu diminuarea sau absenta captrii n rest (adenom toxic);
n hipofunctia tiroidiana:arie crescut, normala sau diminuata, hipofixanta, omogena sau neomogena;
- arie crescut sau normala cu zone lacunare (nefixante sau hipofixante)centrale, externe, marginale, istmice,
lobare, unice sau multiple, bine conturate sau nu; zone de fixare cu areal restrns, cu localizri aberante (esut
ectopic, metastaze funcionale).
MORFOGRAMA
Reprezint profilul grafic al morfologiei unui individ.
Cea mai utilizata este morfograma imaginata de Decourt si Doumic (1950), care folosesc urmtorii
indicatori: perimetrul toracic, distanta marele trohanter-sol, talia, diametrul bitrohanterian si diametrul biocromial
pe grila att masculina, ct si feminina.
Este utilizata indiferent de vrsta si da informaii asupra deviaiei de la normal a fiecrei dimensiuni,
asupra raportului dintre ele si evoluiei lor n timp.
Jocul cifrelor furnizate de msurtori da date asupra:
-creterii si patologiei sale;
10
-sexualizarii normale si patologice;
-evoluiei bolilor endocrine (obezitate, agromegalie, gigantism).
REFLEXOGRAMA ACHILIAN
Apreciaz durata contraciei si a relaxrii relative musculare a tricepsulm sural dupa percuia tendonului
lui Achile, prin nregistrarea deplasrii clciului.
Timpul msurat pe reflexograma reprezint suma ntre stimulul iniial + timpul de conducere + contracia
musculara + relaxarea musculara.
In patologia tiroidiana, este tulburata ndeosebi relaxarea musculara.
Valori normale: 260-320 ms, cu valori mai sczute la copiii sub 3 ani.
Valori crescute n:
-insuficienta tiroidiana, indiferent de origine;
-diabetul zaharat;
-insuficienta corticosuprarenala;
-insuficienta hipofizara globala sau pariala;
-anemie pernicioasa, ciroza hepatica, edemele mari;
-miotonia congenitala, miopatii, anorexie nervoasa;
-administrarea de substane medicamentoase: derivai de tiouree, perclorati, bromuri, rezerpina, propranolol.
Valori sczute n:
-hipertiroidism;
-sindromul Cushing;
-administrarea de amfetamine, insulina, adrenalina, salicilati. Examenul repetat este necesar pentru urmrirea
evoluiei bolii sub aciunea tratamentului.
METABOLISMUL BAZAL
Reprezint cantitatea de cldura formata la un minimum de procese metabolice, suficienta nsa pentru
meninerea funciilor vitale ale organismului" (Knipping).
Este o metoda lipsita de sensibilitate si specificitate a crei utilizare a sczut simitor.Valorile
metabolismului bazai reprezint variaii legate de sex (la brbat valorile sunt mai mari dect la femei), vrsta, stri
fiziologice (graviditate, menstra, climactcriu), condiii de viata, alimentaie, clima, altitudine.
Valori normale: ntre +5 si +15%.
Valori crescute n:
boli endocrine: hipertiroidism, acromegalie, feocromocitom, diabet insipid, sindrom Cushing;
boli cardiovasculare: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca etc; boli pulmonare: astmbronsic, emfizem,
bronsiectazii;tumori maligne:
boli hematologice: anemie severa, policitemie, leucoze;
boli neurologice: boala Parkinson;
medicamente: cafeina, adrenalina, hormoni tiroidieni, amfetamine, efedrina, salicilati. ctilism, fumat, stri
febrile.
Valori sczute n:
- boli endocrine: insuficienta tiroidiana, panhipopituitarism, insuficienta cortico-supra renala, hipogonadism;
- sindrom nefrotic, edeme mari;
- obezitate excesiva (fasl sczut, motivat de faptul ca obezitatea determina creterea suprafeei corporale, fara
creterea proporionala a consumului de oxigen, esutul adipos avnd un consum redus de oxigen);
- anorexie nervoasa:
- medicamente: sedative, antitiroidiene, cortizon.
Valoarea testului creste prin repetare, dupa tratamentul disfunctiei tiroidiene - deci investigaie de control.
EMG (ELECTROMIOGRAMA)
Electromiograma permite studiul activitii electrice spontane a muchiului n repaus si (n activitate; are Ia
baza nregistrarea biocurenilor musculari. Stigmatul mioelectric esenial n hipoparatiroidie este activitatea
repetitiva -contracii repetate, la o frecventa crescut, pe o perioada de timp foarte scurta - a aceleiai uniti
motorii.
Activitatea repetitiva - dublete, triplete si multiplele - se evideniaz constant n tetaniile manifeste.
n tetaniile latente, examenul poate fi sensibilizat prin proba garoului, luperpnee etc, dar certitudine nu va
avea dect rezultate negative.
n prezenta semnelor clinice de tetanie - de exemplu: mna de mamos -negativitatea examenului
mioelectric nu exclude diagnosticul.
11
Poate exista EMG pozitiva si n alte boli, n special neurologice: polinevrita, scleroza laterala amiotrofica
coreea fibrilara Marfan.
EKG (ELECTROCARDIOGRAMA)
Poate, nregistra, modificri patologice caracteristice n diferite boli endocrine.
EEG (ELECTROENCEFALOGRAMA)
Aspecte caracteristice in:
mixedem: traseu hipovoltat, predomina undele lente, uneori apar semne de suferina de focar;
tetanie: du pa criza se pot nregistra unde lente, deseori ample si-hipersincrone; la hiperpnee provocata sau
stimulare luminoasa intermitenta pot aprea uneori complexe de vrf-unda asemntoare celor din comitialitate.
DOZRI BIOCHIMICE
Investigaiile biochimice in endocrinologie privesc :
nivelul secretor endocrin (secretory rate) ;
forma circulanta (prehormon - hormon , forma libera si forma fixata de proteina);
degradarea hormonilor ( metabolitii rezultai) ;
rspunsul organului inta la aciunea acestora .
Se folosesc teste directe (explorarea sintezei hormonilor cu radioizotopi, dozri ale hormonilor circulani ,
etc .) si teste indirecte ( dozarea unor produi metabolici indicatori ai aciunii hormonilor : glicemia pentru
INSULINA . calcemia pentru PTH , etc . )
Testete indirecte se efectueaz in scopul determinrii nivelului bazal al hormonilor , dar si a variaiilor
acestora in urma unor probe dinamice ( stimulatoare sau inhibitoare ) .
a) Metodele de radioimunodozare ( radioimuno - assay , RIA ) iniiate de Berson si Yalow in 1959 , se bazeaz
pe principiul reaciei Ag - Ac ( astfel , un hormon marcat cu I 131 , I 125 sau cu tritiu se comporta ca un Ag si
determina apariia de Ac antihormonali , ce vor reaciona cu Ag respectiv . Ulterior , se va doza fracia ce nu a
reacionat datorita intrrii in reacie de tip competitiv a hormonului endogen nemarcat , aceasta dozare permitind
stabilirea unui raport in final intre hormonul marcat + Ac si hormonul marcat liber .
b ) Clearance - ul metabolic al unui hormon ( metabolic clearance rate - MCR ) este reprezentat de volumul de
sange din care hormonul este epurat ireversibil in unitatea de timp
(prin excreie , catabolism , conversie in alt hormon , etc . )
c) Rata produciei sanguine a unui hormon ( production rate - PR ) reprezint cantitatea de hormon ce intra
"de novo " in circulaie .,fiind calculata ( in stare de echilibru ) prin produsul dintre MCR si concentraia sanguina
a hormonului ( i ), dupa formula : PR = MCR x i;
d) Rata secretorie ( RS ) e ste cantitatea de hormon eliberata in circulaie in unitatea de timp Primele 3 teste citate
se determina tot prin metoda dilutiei izotopice , in laboratoare specializate.
Din spectrul dozrilor biochimice, utile n completarea diagnosticului endocrinopatiilor, reinem:
dozarea glicemiei de baza, a hiperglicemiei provocate orale si a glucozuriei:
arata valori crescute n diabetul zaharat,
- in 50% din cazurile de acromegalie apar tulburri ale homeostatului glicemic: la jumtate din ei curba de
hiperglicemie provocata este de tip diabet manifest, la ceilali de tip prediabetic: vrf maxim glicemic tardiv la 2
ore, revenire lenta.
- n hipercorticism: glicemia de baza este crescut, la limita superioara sau o depaseste, iar hiperglicemia
provocata la 5 ore evideniaz fazele cointeresare pancreatice n cursul bolii.
Se descriu trei faze:
- de hipertonie pancreatica - cu panta ascendenta, rapida si semnificativa si cu pisc hipoglicemic precoce si
marcant;
- de astenie pancreatica - cu panta descendenta lenta si croet hipoglicemic tardiv, dar suficient diabet sterolic
(valoarea glicemiei adunate la ora nti si doua depete 3 g);
- de epuizare pancreatica - curba plata la valori mari, cu panta descendent; lenta, nesemnificativa - arata
pancreatizarea diabetului.
Valori crescute ale glicemiei pot aprea si n feocromocitom, tireotoxicoza etc.:.,
Dozarea glicemiei de baza poate arata valori la limita inferioara a normalului sau sczute n: induficienta
hipofizara, nanismul hipofizar, insuficienta corticosuprarenala cronica, iar n insulinoame - mai sczuta ele.
Lipemia si colesterolemia pot fi:
- crescute n: hipercoticism, acromegalie, hipotiroidie etc;
- sczute n: insuficienta corticosuprarenala cronica, tireotoxicoza etc;
Modificrile ionogramei serice si urinare pot fi caracteristice n endocrinopatii:
- hipokaliemie sub 2 mEq/1 cu hiperkaliurie peste 60-70 mEq/24 ore,
12
- hipenatriemie moderata cu hiponatriurie si alcaloza pledeaz pentru hiperaldo-steronismul pri mar;
- hipercalcemie cu hipercalciurie, hipofosfatemie cu hiperphosfaturie pledeaz pentru hiperparatiroidism primare.
EXPLORRI HORMONALE
17-CS
In mod obinuit se fac dozri de 17-cetosteroizi (17-CS) si 17-hidroxicorticosteroizi (17-OHCS) in H I ina
de 24 de ore.
In boala Cushing se gsesc valori crescute ale 17-CS (valori normale = 7-9 mg la femeie si 12 - 14 mg la
brbat) si ale 1 7-OHCS (valori normale = 4-8 mg/24 de ore).
In cancerul suprarenal, concentraiile 17-CS sunt foarte mari, ajungnd la 100 mg/24 de ore, pe cand in
adenomul suprarenal 17-CS se elimina in concentraii normale, dar valorile 17-OHCS sunt crescute.
Se stie ca secreia de hormoni suprarenali este mai crescut dimineaa, dect seara si ca deci oncentratia
de 17-OHCS este mai mare in timpul zilei, dect in cursul nopii.
Tehnica: intr-un borcan splat, curat si bine degresat se colecteaz urina de la 7 dimineaa pana la ora 19;
in alt borcan se aduna urina de noapte, de la ora 19 pana a doua zi la ora 7 dimineaa. Se dozeaz separat 17-
OHCS in cele doua borcane, in mod normal, concentraia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de
jumtate din total.
In boala Cushing, valorile in urina de zi si cea de noapte sunt egale, iar adunate dau valori crescute
Hormonul de sarcina
In timpul sarcinii, acesta este secretat in cantitate foarte mare. Acest hormon se elimina prin urina. Daca
urina femii gravide se injecteaz la un broscoi (reacia Galli-Mainini) atunci in urina animalului apar nite
modificri care se pun in evidenta prin examenul microscopic al urinei. Reacia este pozitiva chiar dupa 2-3
sptmni de la instalarea sarcinii. Analiza nu este necesara in sarcina normala care se stabilete de orice medic si
chiar de ctre gravida, ci numai in cazul unei sarcini anormale, in special in sarcina extrauterina. In acesl caz,
analiza de laborator arata ca este vorba de o sarcina, ajuta sa pun diagnosticul de sarcina extrauterina si sa se ia
masuri rapide de tratament pentru a feri femeia de o hemoragie grava care i-ar putea pune viata in pericol. De
asemenea, analiza se mai face pentru a stabili daca o amenoree (absenta ciclului menstrual) se datoreaz unei
sarcini sau unei boli endocrine. Mai nou, in locul broastelor, care nu reacioneaz prompt la hormonul de sarcina,
s-au introdus teste imunologice de analiza.
Catecolaminele sunt hormoni secretai tot de glanda suprarenala si ajuta organismul sa se adapteze la
diferite situaii din mediul ambiant ca: ritm de activitate zi-noapte, efortul fizic, variaiile termice etc.
Catecolaminele au rol important in reglarea activitii inimii (puls, tensiune arteriala) si rinichilor. Cele mai
importante substante care fac parte din grupa catecolaminelor sunt adrenalina si noradrelina. Acestea se gsesc
atat in snge cal si in urina, dar de obicei ele se analizeaz in urina.
Cresterea exagerata a concentraiei catecolaminelor din snge produce hipertensiune arteriala. In
organism catecolaminele sunt distruse si se transforma in acid vanil mandelic (AVM) care se elimina prin urina.
Dozarea AVM urinar da indicaii utile despre concentraia catecolaminelor sanguine. Bolnavii crora li se
analizeaz entecolaminele si AVM din urina, trebuie sa colecteze urina din 24 ore intr-uh vas special primit de la
laborator, sa nu foloseasc nici un medicament, sa nu mnnce fructe si prjituri cu vanilie care ar putea falsifica
rezultatele analizelor.
Valori normale ale catecolaminelor:
-in snge = 32 uniol/l
-in urina = 10-100 ug/24 h = 0.55 umol/24 h
Acid vanii mandelic (AVM): urina = 1.7- 7.4 mg/24 h = 8,6 - 37,3 umol/24 h
Frotiul citohormonal
Este o analiza care arata indirect funcionarea glandelor sexuale feminine. Recoltarea secreiei vaginale se
lace la 24 ore dupa ultima spalatura vaginala, la un cabinet de ginecologie, pe lame speciale de sticla. Se va
recolta secreia la interval de 6-7 zile dupa ultima zi a ciclului, timp de o luna, adic pe toata perioada ciclului
menstrual, dupa care, lamele, etichetate cu data recoltrii, se vor duce toate o data la laboratorul de analize, dupa o
colorare speciala a celulelor din secreia vaginala, se observa la microscop daca caracterele acestor celule indica o
funcie normala sau o insuficienta a glandelor sexuale (ovare), a glandei hipofizare. Analiza se face in cazuri de
tulburri ale ciclului menstrual, in sterilitate si pentru aprecierea tratamentului cu hormoni feminini (foliculina,
progesteron).
Cortizolul
Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de ctre cortexul glandei suprarenale si care este implicat
in rspunsul la stress. El creste tensiunea arteriala, glicemia, si poate cauza infertilitate la femei.
Cantitatea de cortizol prezent in snge parcurge variaii astfel incat nivelul maxim este ntlnit spre orele
matinale ale dimineii (la trezire) iar nivelul minim este la aproximativ 3 ore dupa ce adormim. Schimbarea
acestui tipar legat de nivelul cortizolului seric este strns legata de hormonul ACTH , stress, depresie, boala, febra
trauma, hipoglicemie,interventii chirurgicale, frica, durere, ritmul somn-veghe,ca sarcina, stresul fizic si
emoional, hipertiroidism , obezitatea.
Tratamentele cu spironolactona, hidrocortizon si contraceptivele orale- de asemenea cresc nivelul de
cortizol. Scderea nivelului de cortizol se poate datora hipotiroidismului, sau administrrii de hormoni steroidieni.
Pentru testare trebuie tiut ca pacientul este bine sa tina o dieta in care concentraia de sare este de 2-3
grame/zi si sa isi limiteze efortul fizic cu 10-12 ore inainte de test.
Valori normale :20 mg/zi sau 55micromoli/zi.
Testrile sngelui si urinii pentru cortisol sunt folosite pentru a diagnostica in special sindromul Cushing
14
si boala Addison.
Cele mai dese tipuri de teste ce se fac pentru a stabili nivelul produciei de cortizol in exces sunt testrile
pe saliva si mai ales pe urina.
Daca exista un nivel crescut de cortizol, se va efectua un test de inhibare a dexametazonei, pentru a
determina daca principala cauza a excesului se datoreaz creterii secreiei de ACTH-hormon produs de glanda
pituitara si cate stimuleaz secreia de cortizol.
Acest test se realizeaz astfel: se administreaz pacientului dexamnetazona oral (un glucocorticoid
sintetic) si apoi se msoar nivelul seric si urinar de cortizol. Dexametazona inhiba secreia de ACTH si implicit
ar trebui sa scad si secreia de cortizol daca excesul este cauzat de hipersecretia glandei pituitare.
Exista o varietate de procedee dar cel mai des folosit este urmtorul: se administreaz la fiecare 6 ore
inhibitorul de ACTH pe parcursul a 2-4 zile. Separat, urina de pe parcursul a 24 de ore este colectata atat nainte
de administrare cat si in timpul perioadei de testare. De asemenea sngele si urina este colectata la sfritul
perioadei de testare si se evalueaz nivelele serice si urinare de cortizol.
Daca rezultatele testrilor sngelui si/sau urinii indica un nivel sczut de cortizol atunci se poate cere un
test de stimulare a ACTH. Acest test implica msurarea concentraiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte
si dupa administrarea de ACTH. Daca glandele suprarenale funcioneaz normal atunci injectarea de ACTH ar
trebui sa stimuleze producia de cortizol.
Odata ce testarea s-a realizat si s-a identificat un nivel anormal- fie sczut fie crescut- de cortizol, se poate
cere CT sau RMN.
Pentru c etiologia bolilor endocrine este variat (traume psihice, infecii, tumori etc), iar manifestrile
sunt, la nceput, nespecifice sau chiar lipsesc, bolnavul ajunge la medic cnd boala este deja avansat.
Educaia populaiei i supravegherea permanent a strii de sntate pot contribui la depistarea precoce i
tratarea corespunztoare a unor boli. n acest sens este necesar s se realizeze:
prevenirea i tratarea corect a tuturor bolilor infecioase, n special a infectiei cronice (TBC, sifilis),
care sunt incriminate n etiologia unor afeciuni (hipertiroi: e hipotiroidie, sindrom adipozo-genital, insuficiena
hipofizar global, insuficie~:e corticosuprarenalian).
tratarea i supravegherea persoanelor care au suferit traumatisme cranio-cerebrale, deoarece, acestea pot
interesa hipotalamusul i glanda hipofiz, fiind incriminate printre cauzele unor boli ca: nanismul hipofizar,
insuficiena hipofizar global, sindromul adipozo-genital, diabetul zaharat.
luarea n eviden, ct mai precoce, a gravidei i supravegherea ei permanenta, tratarea tuturor bolilor
mamei, prevenirea toxemiei gravidice i alimentaia corect n timpul sarcinii, scad posibilitatea apariiei unor
boli ca hipotiroidia, sindrom Cushing, sau a declanrii unui diabet zaharat cu manifestri atipice.
asistarea corect a naterii, evitarea travaliului prelungit, a hemoragiei urmate de colaps post-partum, ce
pot duce la necroza ischemic hipofizar, mobilizarea precoce a luzei, pentru prevenirea trombozei; n perioada
luziei, asistentul va supraveghea atent luza la domiciliu, pentru depistarea la timp a semnelor insuficienei
hipofizare (hipogalactie, agalactie, scderea n greutate), care vor fi aduse la cunotin medicului.
administrarea iodului (sarea iodat), n regiunile guogene i supravegherea populaiei de ctre
personalul medico-sanitar pentru respectarea sfaturilor, mai ales la mam i copil, n scopul prevenirii
mixedemului congenital, ce are grave implicaii asupra dezvoltrii neuro-psihice a copilului.
sfat genetic pentru prinii cu boli endocrine cu posibil transmitere ereditar (diabet zaharat, diabet
insipid, hiperparatiroidism) sau care au ntre rudele de grad 1 persoane cu astfel de afeciuni, informndu-i asupra
riscurilor i lasndu-le posibilitatea de a decide.
alimentaia raional cu alimente care s conin calciu (lapte i derivate), evitarea excesului alimentar i
favorizarea micrii prezint o importan deosebite pentru prevenirea unor boli ca: hipoparatiroidism, tetanie, i,
respectiv, sindrom, adipozo-genital, boala Cushing, diabetul zaharat.
evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emoiilor intense prelungite, care au un rol deosebit n
producerea hipertiroidismului, a sindromului Cushing i a crize de tetanie.
cunoaterea i depistarea unor manifestri care ar putea atrage atenia nainte de instalarea semnelor
endocrine (gigantism, acromegalie, boala Addison, sindromul adipozo-genital).
supravegherea n comunitate a bolnavilor cu afeciuni endocrine, educarea acestora i a familiilor lor,
pentru cunoaterea i respectarea tratamentului, a unui regim de via adecvat, n vederea reintegrrii socio-
profesionale i familiale, pentru a duce o via ct mai normal.
creterea adresabilitii populaiei ctre sectorul sanitar i, nu n ultimul rnd dezvoltarea la asisteni a
capacitilor de a intra n relaie cu orice individ, indiferent de vrst, cultur, ras, stare social, de a comunica i
a influenta pozitiv transformarea comportamentelor pentru creterea nivelului educaional, n general si a celui
sanitar, n special.
15
informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizani i agravanti.
instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul
terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea crdului (carnetului) i a medicamentelor de
urgen, creterea dozelor n caz de urgen.
instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate, substanele
pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise.
instruirea pacientului/familiei cu privire la evitarea riscului de rnire.
importana controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea resurselor
bolnavului, acceptarea rolului de bolnav.
LECIA 1
IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR PACIENILOR
CE NECESITA NGRIJIRI IN AFECIUNI ALE GLANDEI HIPOFIZE
Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului intr-o loja formata de saua turceasca a osului
sfenoid si de duramater, fiind legata de baza hipotalamusului prin tija pituitara.
Lobul anterior(adenohipofiza), reprezint 75% din masa glandulara si secreta o serie de hormoni
precum: somatotrop hormon, tireotrop, corticotropina, gonadotropinele, ce controleaz activitatea altor glande
endocrine.
Somatotropul (STH) este numit si hormonal de cretere, deoarece stimuleaz creterea oaselor lungi si
sinteza proteinelor, contribuind impreuna cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la creterea organismului.
Diminueaz eliminrile de N, P, K, Ca, Na si creste coninutul de proteine al organismului. STH influeneaz si
metabolismul glucidic, stimulnd descrcarea de glucoza din ficat, diminund consumul tisular de glucoza,
ducnd la creterea glicemiei.
Secretarea insuficienta de hormon in perioada de cretere duce la nanism hipofizar (piticism), caracterizat printr-
o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.
Excesul de STH in perioada de cretere duce la gigantism, iar in perioada adulta duce la acromegalie,
caracterizata prin creterea extremitilor si a volumului viscerelor.
Tirotropina (TSH) stimuleaz secreia tiroidiana.
Corticotropina(ACTH) stimuleaz secreia corticosuprarenalei (glucocorticoizi si mineralocorticoizi).
Gonadotropinele regleaz activitatea gonadelor atat la femeie cat si la brbat, acestea fiind secretate de
adenohipofiza sub denumirea de: hormonul foliculostimulant (FSH) si hormonal luteinizant (LH), ce acioneaz
intr-o strnsa corelare, controlnd secreia hormonilor sexuali si formarea gameilor.
Prolactina, secretata numai la femeie, stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare si meninerea secreiei
lactate.
Lobul intermediar hipofizar reprezint numai 2% din masa glandei si fiind strns aderenta de lobul posterior
este dificil de delimitat.
Lobul posterior hipofizar mpreuna cu tija pituitara poarta numele de neurohipoflza, ce secreta hormonul
antidiuretic (ADH) si ocitocina.
ADH are ca aciune conservarea apei in organism prin scderea eliminrilor hidrice renale si creterea
concentraiei urinare.
Ocitocina are ca efect formarea secreiei lactate in timpul sarcinii, iar in timpul travaliului secreia de ocitocina
creste, contribuind la realizarea expulziei ftului, prin contrctia musculaturii netede a uterului.
1. Culegerea de date
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea documentelor
medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate,
reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia,
auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata, tegumentele
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii,
16
somn si odihna normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta diferit in funcie de afeciune:
ACROMEGALIA - apare frecvent intre 30-50 ani, in urma unui adenom hipofizar si se manifesta prin: cefalee,
oboseala, parestezii in mini si picioare, iritabilitate, tulburri vizuale, greuri, vrsaturi, dureri articulare,
hipersudoratie, piele groasa si incretita {pahidermie), cap mare, nas gros si lung, buze groase, mandibula impinsa
inainte (prognatism), limba mare, dinii mari, cresc minile, piciorele si degetele, se modifica vocea, organele
interne cresc in volum, disfunctie sexuala.
GIGANTISMUL - apare in copilrie in urma hipersecretiei de hormon hipofizar de cretere, adolescentul
ajungnd sa depeasc 2- 2,10 m., lungimea fiind mai evidenta la membre. Apar tulburri neurologice: cefalee
violenta, tulburri de echilibru, crize de epilepsie, deformri osoase(cifoza, scolioza) si modificri tegumentare.
2. Manifestari de dependenta:
- schimbarea aspectului fizic;
- cefalee, dureri articulare, parestezii, tulburri de echilibru;
- compresiunea exercitata de tumora hipofizara;
- transpiraie excesiva si modificri tegumentare (pachidermie);
- modificri hormonale;
- oboseala;
- cifoza sau scolioza.
Surse fizice:
-boala
Surse psihologice:
- anxietate si stres;
- pierderea respectului si a stimei de sine;
- nelinite fata de diagnostic si tratament;
- neacceptarea bolii;
- frustrare;
- depresie.
Surse sociologice:
- conditii de munca inadecvate;
- resurse familiale insuficiente;
- marginalizare.
Surse legate de lipsa cunoaterii
- insuficienta cunoatere de sine si a bolii;
- insuficienta cunoatere a mediului inconjurator;
- insuficienta cunoatere a celorlali.
3. Problemele de dependenta ale pacientului.
Devalorizare .
Alterarea confortului.
Comunicare ineficienta la nivel senzorial ( alterarea percepiei vizuale, diminuarea acuitii vizuale si ingustarea
cmpului vizual.
Deficit de autoingrijire.
Disfunctie sexuala manifestata prin scderea potentei la brbai, amenoree, frigiditate si sterilitate la femei.
Circulatie inadecvata.
Dispnee.
4. Obiectivele vizeaz:
Pacientul sa-si accepte imaginea corporala modificata;
Sa vorbeasc deschis despre schimbrile sale si sa-si asume responsabiliti;
Sa-si exprime diminuarea durerilor si a discomfortului;
Sa-si detecteze tulburrile vizuale si sa duca la cunotina medicului pentru a preveni eventuale accidente
favorizate de acestea.
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare;
Sa-si menin o igiena corporala adecvata;
Revenirea la normal a funciei sexuale, in urma tratamentului, iar pacientul sa-si poat exprima satisfacia;
Sa poat vorbi despre operaie fara teama.
4. Intervenii.
Intervenii proprii (autonome):
- ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre schimbrile survenite in infatisarea sa;
- ncurajarea comunicrii prin utilizarea unor coduri de comunicare;
- ncurajarea igienei, observarea aspectului tegumentelor, folosirea lotiunilor si cremelor pentru - diminuarea
17
pahidermiei;
- asigurarea confortului fizic si psihic in desfurarea unor activiti curente;
- ncurajarea meninerii rolului social si a indeplinirii responsabilitilor;
- observarea micrilor ochilor, pregtirea pacientului si participarea la examinarea ochilor;
- stimularea pacientului sa vorbeasc despre disfunctia sexuala pentru a putea urmrii evoluia sub tratament;
- educaie sanitara a pacientului si familiei cu privire la necesitatea tratamentului, a regimului igieno-dietetic si
prevenirea complicaiilor.
IIntervenii delegate:
- pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii.
- administrarea tratamentului prescris de medic si observarea eventualelor efecte
adverse.
- asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii.
- instruirea pacienilor in legtura cu operaia, cu pregtirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie.
18
Sa foloseasc strategii care sa-1 ajute sa depeasc stresul creat de complexele de inferioritate;
Obiectivele pe termen lung:
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare;
Sa-si imbunatateasca imaginea corporala;
Sa descrie realizrile vieii sale;
Sa-si accepte imaginea de sine;
Sa descrie disfunctia sexuala;
Sa demonstreze cunoaterea tratamentului medicamentos.
5. Intervenii
Intervenii proprii (autonome):
ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre infatisarea sa;
ncurajarea pacientului sa desfoare activiti accesibile, tinand seama de deficiente si depirea complexului de
inferioritate;
antrenarea in diverse activiti care sa-i permit performante ce-1 vor stimula in autorealizare.
Intervenii delegate:
informarea si instruirea pacientului si a familiei cu privire la tratament, control medical si eficienta acestora;
supravegherea stricta a tratamentului pentru stimularea creterii si diminuarea deficitului sexual.
1. Culegerea de date.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea documentelor
medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate,
reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia,
auscultatia si msurtorile antropometrice).
Circumstante de aparitie: accidente sau traumatisme cranio-cerebrale, intervenii pe
hipofiza, boli inflamatorii sau degenerative ale hipofizei posterioare sau cazuri in familie (boala este ereditara).
2.Independenta/ dependenta
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata, tegumentele
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna normale, comunicare
eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta prin:
- poliurie instalata brusc cu eliminarea unei cantiti de urina de 5-20 l./zi;
- sete chinuitoare;
- din cauza deshidratrii apar: febra, cefalee, greuri si vrsaturi, agitaie psihomotorie;
- balonare, greutate in epigastru;
- tulburri de respiraie si de ritm cardiac;
- insomnie, nervozitate, scderea ateniei si a randamentului.
2.Manifestari de dependenta
pierderi mari de urina;
cefalee, febra, agitaie;
sete exagerata;
risc de deshidratare;
stare generala alterata.
Surse fizice:
-boala
Surse psihologice:
anxietate si stres;
pierderea respectului si a stimei de sine;
neacceptarea bolii;
frustrare;
nelinite fata de diagnostic si tratament.
Surse sociologice:
condiii de munca neadecvate situaiei;
autoexcludere din colectiv;
scderea resurselor familiale.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
insuficienta cunoatere de sine, a mediului si a celorlali.
19
Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema+sursa de dificulate+ manifestarea de dependen)
3. Problemele pacientului:
deficit de volum de fluide;
alterarea confortului;
alimentatie si hidratare inadecvata;
circulatie inadecvata;
devalorizare(dificultate de adaptare si integrare sociala);
comunicare ineficienta;
insomnie;
deficit de cunotine cu privire la intelegerea bolii,a regimului alimentar si de viata, a tratamentului.
4. Obiectivele vizeaz:
Pacientul sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
Sa vorbeasc deschis despre schimbrile sale;
Sa-si exprime diminuarea disconfortului;
Sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
Sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
Sa-si menin o igiena corporala normala;
Sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
5.Intervenii.
Intervenii proprii (autonome):
ncurajarea pacientului sa vorbeasc despre schimbarea vieii sale;
Informarea pacientului despre efectele deshidratrii si semnele ei;
informarea pacientului despre importanta tratamenmlui;
asigurarea confortului fizic si psihic in desfurarea unor activiti;
ncurajarea meninerii rolului social si a responsabilitilor;
stimularea pacientului sa vorbeasc despre boala sa.
Intervenii delegate:
pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii;
administrarea tratamentului prescris de medic, Retrohipofiza sub forma de pulbere, care se prizeaz nasal in
doze de 20-50-100 mg. la 4-6 ore, dup dezobstruarea corecta a narinelor si observarea eventualelor efecte
adverse;
asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii si control medical permanent.
Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES. P = problema pacientului; E = etiologia sau sursa de dificultate; S =
simptomul sau manifestarea de dependenta.
EXPLORRI FUNCIONALE
Pregtirea psihica si fizica: pacientul trebuie sa fie pregtit psihic astfel incat sa treac cu uurina peste
gndul la intervenia chirurgicala, sa se conving ca aceasta soluie este in avantajul sau si ca dupa intervenie isi
va putea relua activitatea anterioara, in condiii mult mai bune.
Vor fi nlturai toti factorii nocivi din preajma pacientului, va fi incurajat, va fi insotit de asistenta medicala la
probele funcionale si examenele de specialitate, va fi inlesnita vizita familiei, ii vor fi puse la dispoziie ziare,
reviste si TV.; va avea grija ca pacientul sa se odihneasc, sa aiba un somn linitit, se vor combate durerea si alte
simptome, ce-i pot provoca discomfort (prurit, greuri, vrsaturi).
Asistenta medicala se va asigura ca dupa vizita medicului in salon, pacientul sa nu aiba acces la foaia de
observaie si-1 va asigura pe acesta ca echipa operatorie va face totul ca intervenia sa se desfoare bine. Echipa
blocului operator ce va prelua pacientul, il va asigura ca totul se va desfura normal si-i va explica, naintea
oricrei aciuni, ceea ce urmeaz sa-i faca si scopul pentru care se vor face unele manevre, aceasta avnd drept
scop de a-i indeparta pacientului teama de necunoscut.
Asistenta medicala de salon se va asigura, inaintea operaiei, ca pacientul are toate analizele necesare la
foaia de observaie: VSH, hemoleucograma, TS, TC, timp Howell, timp de protrombina (Quick), grup sanguin si
Rh, uree, glicemie, ionograma, probe hepatice, TGO, TGP, colesterol, lipidemie totala, proteinemie totala, RBW,
sumar de urina, explorri funcionale specifice afeciunii endocrine pe care o are pacientul, EKG, radiografie
pulmonara.
ngrijiri din preziua operaiei:
Alimentaia - in preziua operaiei pacientul va manca pana la ora 14, iar pana seara va fi bine hidratat.
Igiena tegumentelor - baie generala sau dus, splarea parului, indpartarea pilozitilor (daca este cazul), tierea
unghiilor la mini si picioare, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, efectuarea unei clisme evacuatoare seara, la
indicaia medicului.
Medicatia - administrarea medicatiei specifice afeciunii, iar pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea
anxietii, pacientul va primi seara, inainte de culcare, ca premedictie, 1 tb. romergan sau fenobarbital.
Ingrijiri in ziua operaiei: efectuarea unei clisme evacuatoare dimineaa, la indicaia medicului, apoi pacientul
este insotit in salonul de preanestezie unde i se va schimba lenjeria de corp, este invitat sa-si goleasc vezica
urinara, iar la nevoie, la indicaia medicului, i se va monta o sonda Foley, la care se va adapta o punga colectoare
si va fi meninut pe toata perioada operaiei. Cu 30 min. nainte de intrarea in sala de operaie se administreaz
pacientului o preanestezie ( 1 f. Mialgin si 1 f. Atropin).
In toata perioada preoperatorie, asistenta de anestezie si cea din blocul operator, se vor ocupa de starea psihica a
pacientului, asigurandu-1 ca totul se va desfura in condiii normale si-1 vor asigura ca operaia va decurge fara
ca acesta sa simt vreo durere,
21
Ingrijirea postoperatorie:
Se face in secia ATI, de ctre personalul medical mediu specializat, care va monitoriza:
- aparatul cardio-vascular - puls, TA, EKG, presiunea venoasa centrala;
- aparatul respirator - frecventa, ritmul si amplitudinea respiraiei;
- aparatul urinar - diureza, densitatea urinei, urea urinara si sanguina, creatinina;
- aparatul digestiv - starea abdomenului, staza gastrica, pierderile prin vrsaturi, scaune diareice, reluarea
tranzitului intestinal;
- curba febrile - msurarea temperaturii seara si dimineaa pentru o buna orientare asupra evoluiei post-operatorie
a pacientului;
- activitatea SNC - EEG, presiunea intracraniana in comele prelungite;
- probele de coagulare - TS, TC, toleranta la heparina, timp Howell, timp de protrombina (Quick);
- echilibrul acido-bazic; Ionograma sanguina si urinara; Hemoleucograma;
- observarea pansamentului pentru a depista O eventuala pierdere de snge la nivelul plgii operatorii.
Obiective stabilite.
obiective realizate;
obiective nerealizate;
reformularea obiectivelor;
Planificarea interveniilor adecvate evoluiei in prezent a pacientului.
LECIA II
Glandele suprarenale, in numr de doua, sunt situate la polul superior al rinichiului, fiind alctuite din doua
organe endocrine diferite ca origine, structura si funcie: zona corticala, dispusa periferic si zona medulara in
mijloc.
Medulosuprarenala secreta in proporii variabile, adrenalina ce activeaz metabolismul energetic si
noradrenalina cu aciune vasculara mai intensa.
Corticosuprarenala secreta aldosteronul, ce mrete reabsorbtia apei si Na din urina, avnd ca rezultat creterea
eliminrii de K si cortizonul.
Secreia in exces de hormoni corticosuprarenali determina un numr variabil de boli: hipersecretia de cortizon
produce sindromul Cushing, hipersecretia de estrogeni determina sindromul adipozo-genital, excesul de
foliculina determina sindromul de feminizare, iar hipersecretia de aldosteron determina hiperaldosteronismul.
In urma proceselor distructive, glanda nu mai secreta suficieni hormoni si astfel se poduce o insuficienta
suprarenala cronica, numita boala Addison.
1. Culegerea de date.
Se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de
observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, discuii cu
membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia, auscultatia si
msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata, tegumentele
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna normale, comunicare
eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului cu sindrom Cushing se manifesta datorita creterii cortizonilui.
Boala poate fi determinata de: Adenom hipofizar secretant de ACTH; Hipersecretie hipofizara de CRH
(corticoliberina sau hormon eliberator); Administrarea prelungita de ACTH sau cortizoli (sindrom iatrogen);
Tumora de corticosuprarenala; Vrsta, sex: 80% femei mai frecvent intre 21-40 ani.
Boala se manifesta prin:
- obezitate cu grsime depusa caracteristic la nivelul abdomenului (sort abdominal), la nivelul fetei (fata de luna
plina), si la nivelul gatului (ceafa de bivol);
- extremiti subiri cu hipotrofie articulara; tegumente subiri, trofice, uscate, cu aspect marmorat pe member;
- vergeturi la nivel abdominal, fese, brae, axile, spate;
- la femei apare hirsutismul(pilozitati de tip masculin pe fata, membre, areole mamare) asociat cu seboree, cderea
parului capilar, ingrosarea vocii, amenoree, hipertrofia clitorisului;
22
- la brbai apar fenomene de feminizare cu hipotrofie testiculara, impotenta sexuala si ginecomastie;
- tulburri psihice(depresii, nelinite, tulburri de atenie si memorie, psihoza maniaco- depresiva);
- deformri osoase cu dureri dorso-lombare, osteoporoza;
- HTA, cu maxima pana la 200 mm. Hg., ca urmare a retentiei de apa si sodiu;
- receptivitate crescut la infecii din cauza scderii imunitii.
2. Surse de dificultate.
Surse fizice:
scderea imunitii;
modificri fizice;
scderea forei musculare;
disfunctie sexuala;
modificarea ta.;
astenie musculara.
Surse psihologice:
anxietate si stres;
nelinite fata de diagnostic si tratament;
neacceptarea bolii;
frustrare;
depresie;
Modificri comportamentale.
Surse sociologice:
alterarea imaginii corporale;
scderea stimei de sine;
neintcgrare sociala;
marginalizare;
resurse insuficiente.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
deficit de cunotine in legtura cu evoluia;
deficit de cunotine in legtura cu tratamentul si posibila operaie;
insuficienta cunoatere de sine si a celorlali.
3. Problemele pacientului.
Alterarea echilibrului hidric prin exces de volum;
Circulatie inadecvata( alterarea ritmului cardiac si cresterile TA);
Alterarea echilibrului ionic;
Intoleranta la activitate;
Deficitul de autoingrijire;
Risc de infecie;
Risc de rnire.
4. Obiectivele
Obiectivele pe termen scurt si mediu vizeaz:
Sa menin in limite normale volumul de lichide.
Sa menin in limite normale nivelul potasiului in snge.
Sa se identifice factorii ce permit creterea performantelor.
Sa creasc stima de sine si sa-si asume responsabiliti.
Obiectivele pe termen lung vizeaz:
Sa-si menin o igiena corporala adecvata.
Sa revina la normal a funciei sexuale, in urma tratamentului.
Sa nu prezinte semne de infecie.
Sa nu prezinte leziuni din cauza cderii.
Sa descrie boala si tratamentul.
Sa poat vorbi despre operaie fara teama.
5. Interventii
Intervenii proprii (autonome):
Identifica si evita acumulrile de lichid in esuturi;
Identifica si evita hipopotasemia;
Ajuta pacientul in diferite activiti solicitante;
Protejeaz pacientul fata de accidente si infecii;
Educa pacientul cu privire la boala sa, tratament, regim de viata.
Intervenii delegate:
23
Pregtirea psihica si fizica a pacienilor pentru analize si investigaii;
Administrarea tratamentului prescris de medic si observarea eventualelor efecte adverse;
Asigurarea unei diete corespunztoare afeciunii;
Instruirea pacienilor in legtura cu operaia, cu pregtirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie.
B) NGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERALDOSTERONISM
j
Hiperaldosteronismul (sindromul Conn), este o afeciune ce se manifesta printr-o secreie excesiva de
aldosteron, determinnd astfel retentia de sodiu si pierderea de potasiu din organism.
1. Culegerea de date.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin; interviu, observaie, cercetarea documentelor
medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate,
reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al pacientului (inspecia,
auscultatia si msurtorile antropometrice).Afeciunea este determinate de o tumora a glandei suprarenale, de
obicei benigna, ce secreta aldosteron si alti corticoizi.Boala apare mai frecvent intre 30-50 ani.
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata, tegumentele
nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna normale, comunicare
eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta prin:
- HTA si cefalee;
- slbiciune musculara si crampe;
- oboseala;
- paralizie temporara;
- amoreli si furnicturi(parestezii);
- polidipsie;
- poliurie; nicturie.
4. Problemele pacientului.
Alterarea echilibrului hidroelectrolitic;
-eliminare inadecvata
Exces de volum de fluide;
Alterarea confortului;
Dureri de cap;
Intoleranta la activitate;
Vulnerabilitate fata de pericole;
Deficit de cunotine despre boala sa.
5. Surse de dificultate.
Surse fizice: scderea forei fizice; creterea TA ce nu rspunde la tratament; stare permanenta de oboseala.
Surse psihologice: anxietate si stres; neacceptarea bolii; frustrare si depresie; modificri comportamentale.
Surse sociologice: pierderea imaginii si a stimei de sine; retragere din viata sociala; pierderea locului de munca;
evitarea deplasrii.
Surse legate de lipsa cunoaterii: insuficienta cunoatere de sine; despre boala; despre o eventuala operaie;
despre tratament si ngrijirile postoperatorii.
6. Obiective pe termen scurt, mediu si lung.
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidroelectrolitic;
sa nu prezinte cefalee;
sa demonstreze creterea tolerantei la activitate;
sa fie ferit de pericole;
sa poat descrie boala, tratamentul si ingrijirile pe termen lung;
sa inteleaga necesitatea operaiei.
7. Intervenii.
Intervenii proprii (autonome):
- prevenirea acumulrii apei din organism si identificarea semnelor de acumulare;
- asigurarea confortului prin calmarea cefaleei cu comprese reci si tehnici de relaxare;
- creterea tolerantei fata de activitile fizice;
- pregtirea preoperatorie, informandu-1 despre necesitatea interveniei; ngrijirea postoperatorie.
Intervenii delegate:
- educarea pacientului cu privire la tratament (orar, doze, efecte secundare);
- postoperator se va da o dieta cu mai mult sodiu, se supravegheaz ta, efectele secundare ale medicatiei
administrate si raportarea acestora medicului;
24
- control medical periodic.
Boala Addison sau insuficienta suprarenala cronica este determinate de incapacitatea glandelor
de a produce si secreta glucocorticoizi, hormoni ce afecteaz funcionarea tuturor organelor din
corpul uman.
1. Culegerea de date.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori
medicale, carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire,
examenul fizic al pacientului (inspecia, auscultatia si masu rato rile a ntropometrice).
Afeciunea este determinate de o tumora a glandei suprarenale, de obicei benigna, ce sectei a
aldosteron si alti corticoizi.
Boala apare mai frecvent intre 30-50 ani.
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea
pstrata, tegumentele nemodificate, semnele' vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii,
somn si odihna normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta prin:
- oboseala uoara la nceput, care apoi se cronicizeaza;
- slbirea musculaturii;
- lipsa poftei de mancare;
- varsaturi si dureri abdominale;
- pierdere in greutate de 10-15 kg.;
- diaree rezistenta la dieta si medicatie;
- pierdere mare de apa si electroliti: TA scade sub 100 mm Hg si scade pana la lesin;
- ameeli si acufene; fulburari de echilibru si vedere;
- manifestri nervoase: iritabilitate, apatie, negativism;
- hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor;
- modificri sexuale: la brbai scad potenta si fertilitatea, iar la femei scade libidoul si se
instaleaz amenoreea;
- stare severa de greaa, voma si diaree urmata de deshidratare.
2. Surse de dificultate.
Surse fizice:
pierdera de apa si sodiu, creterea potasiului;
pierdere de lichide;
oboseala musculara;
slbiciune;
scderea zahrului in snge;
scdere in greutate.
Surse psihologice:
emoii;
iritabilitate;
fatigabilitate;
neadaptarea la rolul de bolnav.
Surse sociologice:
pierderea imaginii si a stimei de sine (hiperpigmentare);
retragere din viata sociala;
pierderea locului de munca;
evitarea deplasrii.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
- neadaptarea pe termen lung la restriciile impuse de boala;
- lipsa cunoaterii in legtura cu evoluia cronica a bolii si a tratamentului prelungit;
- lipsa cunoaterii in legtura cu operaia.
3. Problemele pacientului.
Deficit de volum de fluide;
25
Comunicare ineficienta la nivel motor;
Circulatie inadecvata;
Comunire ineficienta;
Alimentatie inadecvata prin deficit;
Alterarea eliminarilor intestinale;
Fatigabilitate
Vulnerabilitate fata de pericole(posibila rnire, prin cdere).
4. Obiective pe termen scurt, mediu si lung.
Pacientul sa nu prezinte modificri ale TA;
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
Pacientul sa poat comunica eficient;
Pacientul sa-si creasc treptat capacitatea de adaptare la efort;
Pacientul sa fie ehilibrat nutritional;
Pacientul sa fie optimist si sa-si asume responsabiliti;
Pacientul sa fie ferit de pericole;
Pacientul sa inteleaga necesitatea tratamentului;
Pacientul sa mearg regulat la control medical.
5. Intervenii.
Intervenii proprii (autonome):
asigurarea cantitii de lichide pana la 3000 ml./24 ore;
cntrirea zilnica;
observarea semnelor deshidratrii;
observarea semnelor de hiperpotasemie;
ndeprtarea factorilor de stres;
asigurarea mediului de confort si siguranta;
explicarea tehnicilor si investigaiilor;
ncurajarea familiei pentru susinerea pacientului;
alternarea perioadelor de activitate cu perioade mari de odihna;
evitarea factorilor ce pot declana o criza (efort fizic, frig, cldura in exces emulii).
Intervenii delegate:
recoltarea de snge si urina pentru determinarea potasiului, a glicemiei, a hemogramei;
administrarea tratamentului prescris: 2/3 din doza de hormoni se iau dimineaa, dupa ce
pacientul mananca, iar 1/3 la ora 16;
pacientul trebuie sa aiba asupra lui, permanent, tablete de prednison sau fiole cu cortizon
injectabil;
pacientul trebuie sa aiba permanent asupra lui carnetul de sntate in care este consemnata
boala sa si doza de medicamente ce trebuie administrata in criza;
creterea dozei conform prescripiei medicului in febra, infecii, lucrri dentare;
recunoaterea manifestrilor produse de dozele necorespunzatoare: greaa, anorexie, voma,
slbiciune, depresie, ameeala, poliurie, scdere in greutate;
se va adresa medicului pentru creterea dozei;
educarea pacientului privind regimul igieno-dietetic: dieta hiperproteica,hiperglucidica,
hipersodata, evita conservele, alcoolul, excitantele;
repaus fizic/psihic, eliminarea tensiunilor din familie;
educarea pacientului privind controlul medical periodic.
3. Problemele pacientului.
Alterarea irigrii esuturilor cu snge;
Disconfort;
Circulatie inadecvata;
Posibile complicatii: A.V.C., E.P.A.;
Alterarea confortului;
Dispnee;
Comunicare ineficienta la nivel senzorial;
Intoleranta digestiva;
Alterarea eliminarilor intestinale.
7. Explorri funcionale.
I. Explorarea corticosuprarenalei.
Determinarea componenilor din snge si urina: in insuficienta suprarenala NaCl scade sub
cifra normala, la 560-620 mg.% si eliminrile de urina cresc; K creste peste valorile normale de
16-21 mg.% , iar eliminrile urinare de potasiu se reduc, ducnd la o hemoconeentratie, cu
creterea proteinelor sanguine si a hemetocritului, avnd ca urmare o irigare insuficienta a
rinichiului si in timp se instaleaz insuficienta renala.
Pentru dozrile biochimice se recolteaz 10 ml snge fara anticoagulant, iar pentru dozrile din
urina se trimite la laborator urina emisa in 24 ore.
Determinarea hematocritului se face prin recoltarea a 5 ml snge pe o pictura de heparina,
care, dupa ce se agita se introduce intr-un tub, iar acesta este pus la centrifugat timp de 30 min;
astfel coloana de snge se imparte in trei parti: coloana de hematii de culoare rou- inclus,
coloana de leucocite de culoare alb- cenuiu si plasma de culoare galben- deschis. nlimea
coloanei de hematii, exprimata in mm., reprezint valoarea procentuala, tubul fiind impartit in
100 de mm. Normal, hematocritul este de 45% la brbate si 42% la femei.
Determinarea raportului salivar urmrete raportul Na/ K din saliva, astfel: dimineaa pe
nemancate se aduna, intr-un balon Erlenmaier, saliva secretata in timp de un minut si se trimite
la laborator pentru dozarea Na si K. Un rapotr Na/K mai mare de 2, denota o insuficienta
suprarenala (nu se face pacienilor cu regim desodat).
Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler, scoate in evidenta ntrzierea eliminrii
apei ingerate, in insuficienta suprarenala si tulburrile de reabsorbtie a Na CI.
Tehnica: bolnavul primete o alimentaie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18, dupa
care se suprima lichidele. La ora 22,30 se golete vezica urinara si se strnge toata urina pana
dimineaa la ora 7.30, determinnd cantitatea totala eliminata.
La ora 8.30 se golete din nou vezica urinara, dupa care se administreaz 20 ml. apa pe
kilocorp, in timp de 45 min. La orele 9,30-10,30-11,30-12,30, bolnavul urineaz (flecare emisie
se strnge separat si se determina cantitatea).
Daca una din probe nu intrece cantitatea de urina din timpul nopii, atunci se determina ureea si
clorul din snge si urina de noapte; in insuficienta suprarenala cresc eliminrile de CI si scad
eliminrile de uree.
Determinarea glicemiei - in insuficienta suprarenala valoarea glicemiei se afla la limita
interioara, iar dupa efort glicemia continua sa scad, pana la coma hipoglicemica.
Testul de foame: Bolnavii cu insuficienta suprarenala au nevoie de aport continuu de glucide,
28
pentru meninerea normala a glicemiei.
In preziua testului, dupa ultima masa, bolnavul nu mai mananca nimic. A doua zi se determina
glicemia din 4 in 4 ore, fara ca pacientul sa mnnce. La indivizii sntoi, glicemia creste in
orele de dupa masa, prin mobilizarea glucozei din rezervele hepatice, cu ajutorul hormonilor
suprarenali. La bolnavii cu insuficienta suprarenala, glicemia scade mai departe, bolnavul
ajungnd pana la coma hipoglicemica.
Proba lupei glicemiei provocate - in insuficienta suprarenala curba hiperglicemiei provocate
creste lent. ajungnd la un nivel mai puin inalt si cobornd foarte lent la hipoglicemie.
Proba de toleranta la insulina: se determina glicemia, apoi se administreaz i.v. 0,1 U.
insulina/ kilocorp si se determina glicemia din nou la 30-60-90-120-180 min. dupa injectare. In
condiii normale, dupa 30 min., glicemia scade cu 50% fata de valoarea iniiala, iar la 90-120
min. Valoarea iniiala revine la normal. In insuficienta suprarenala, dupa acest interval glicemia
este in scdere.
Proba CU adrenalina se administreaz sub cutanat 1 mg. Adrenalina. La persoanele
sntoase injectarea este urmata de mobilizarea glicogenului hepatic si creste glicemia.
La persoanele cu insuficienta suprarenala, rezerva de glicogen hepatic fiind epuizata,
hiperglicemia nu are loc, sau se ridica la valori foarte reduse.
Testul Thorn - hormonii glucocorticoizi produc o scdere a eozinofilelor circulante. Sub
influenta ACTH-ului se produce o secreie crescut de glucocorticoizi si o scdere a
eozinofilelor. In insuficienta suprarenala scderea nu are loc.
II. Explorarea medulosuprarenalei.
Testul presor la rece - se bazeaz pe reacia vasomotorie fata de frig.
Pacientul sta la pat in repaus, relaxat timp de 10-15 min., pana se obin valorile de baza ale TA
(manonul tensiometrului rmnnd pe braul pacientului), iar cealalt mana se scufunda in apa
rece de 4, timp de 1 min. Se msoar TA din nou la 1-2-3- min., urmrind timpul necesar
pentru revenirea ei la valorile iniiale.
In condiii normale, TA, sub aciunea frigului se ridica cu 10-25 mm Hg. si revine la normal in
2-3 min.
In feocromocitom, care este insotit de hiperfunctia medulosuprarenalei, prin testul presor la
rece, se pot provoca crize de HTA caracteristice crizelor spontane in aceasta afeciune.
Testul la histamina - histamine produce o dilatare capilara accentuata, ceea ce duce la o
descrcare brusca de adrenalina in cazul feocromocitomului.
Se msoar TA, apoi se injecteaz i.v. 0,015 - 0.05 mg. Histamina diluata in 1 -2 ml. soluie
izotona de Na CI. Se msoar din nou TA si se repeta msurarea la intervale de 30 sec, timp de
5-10 min, pana la revenirea valorilor iniiale.
Normal, dupa scderea moderata a TA, se produce o cretere a valorilor acesteia, dar in
feocromocitom TA incepe sa creasc imediat dupa injectare, atingnd valori maxime dupa 1-3
min., fiind superioara celei din testul presor la rece.
a) Pregtirea psihica: pacientul trebuie sa fie pregtit psihic astfel incat sa treac CU uurina
peste gandul la intervenia chirurgicala, sa se conving ca aceasta soluie este in avantajul sau
si ca dupa intervenie isi va putea relua activitatea anterioara, in condiii mult mai bune.
Vor fi nlturai toti factorii nocivi din preajma pacientului, va fi incurajat, va fi insotit de
asistenta medicala la probele funcionale si examenele de specialitate, va fi inlesnita vizita
familiei, ii vor fi puse la dispoziie ziare, reviste si TV.;
Asistenta medicala va avea grija ca pacientul sa se odihneasc, sa aiba un somn linitit, se vor
combate durerea si alte simptome, ce-i pot provoca discomfort (prurit, greuri, vrsaturi).
Asistenta medicala se va asigura ca dupa vizita medicului in salon, ca pacientul nu are acces la
foaia de observaie si-1 va asigura pe acesta ca echipa operatorie va face totul ca intervenia sa
se desfoare bine. Echipa blocului operator ce va prelua pacientul, il va asigura ca totul se va
desfura normal si-i va explica, naintea oricrei aciuni, ceea ce urmeaz sa-i faca si scopul
pentru care se vor face unele manevre, aceasta avnd drept scop de a-i indeparta pacientului
teama de necunoscut.
b) Pregtirea preoperatorie: asistenta de salon se va asigura, inaintea operaiei, ca pacientul
are toate analizele necesare la foaia de observaie: VSH, hemoleucograma, TS, TC. timp
Howell, timp de protrombina (Quick), grup sanguin si Rh, uree, glicemie, ionograma, probe
hepatice, TGO, TGP, colesterol, lipidemie totala, proteinemie totala, RBV. sumar de urina,
29
explorri funcionale specifice afeciunii endocrine pe care o are pacientul, EKG, radiografie
pulmonara.
ngrijiri din preziua operaiei:
Alimentaia - in preziua operaiei pacientul va manca pana la ora 14, iar pana seara va fi bine
hidratat.
Igiena tegumentelor - baie generala sau dus, splarea parului, indpartarea pilozitilor (daca
este cazul), tierea unghiilor la mini si piciore, schimbarea lenjeriei de coip si de pat.
efectuarea unei elisme evacuatoare seara, la indicaia medicului.
Medicatia administrarea medicatiei specifice afeciunii, iar pentru asigurarea unui somn bun
si inlaturarea anxietii, pacientul va primi seara, inainte de culcare, ca premedictie, i tb. de
romergan sau fenobarbital.
b) ngrijiri in ziua operaiei:
- efectuarea unei elisme evacuatoare dimineaa, la indicaia medicului, apoi pacientul este
insotit in salonul de preanestezie unde i se va schimba lenjeria de coip, este invitat sa-si
goleasc vezica urinara, iar la nevoie, la indicaia medicului, i se va monta o sonda Foley, la
care se va adapta o punga colectoare pentru toata perioada operaiei.
Cu 30 min nainte de intrarea in sala de operaie se administreaz pacientului medicatia
preanestezica (1 f. Mialgin si 1 f. Atropin).
In toata perioada preoperatorie, asistenta de anestezie si cea din blocul operator, se vor ocupa
de starea psihica a pacientului, asigurandu-1 ca totul se va desfura in condiii normale si-1
vor asigura ca operaia va decurge fara ca acesta sa simt vreo durere.
c) ngrijirea postoperatorie: se face in secia ATI, de ctre personalul medical mediu
specializat, care va monitoriza:
Aparatul cardio-vascular - puls, TA, EKG, presiunea venoasa centrala;
Aparatul respirator - frecventa, ritmul si amplitudinea respiraiei;
Aparatul urinar - diureza, densitatea urinei, urea urinara si sanguina, creatinina;
Aparatul digestiv - starea abdomenului, staza gastrica, pierderile prin vrsaturi, scaune diareice,
reluarea tranzitului intestinal;
Curba febrila - msurarea temperaturii seara si dimineaa pentru o buna orientare asupra
evoluiei post-operatorie a pacientului;
Activitatea SNC - EEG, presiunea intracraniana in comele prelungite;
Probele de coagulare - TS, TC, toleranta la heparina, timp Howell, timp de protrombina
(Quick);
Echilibrul acido-bazic;
lonograma sanguina si urinara;
Hemoleucograma;
Observarea pansamentului pentru a depista o eventuala pierdere de snge la nivelul plgii
operatorii.
Obiective stabilite.
-obiective realizate;
-obiective nerealizate;
-reformularea obiectivelor;
-planificarea interveniilor adecvate evoluiei in present a pacientului.
LECIA III
Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului, este formata din doi lobi laterali unii intre ei printr-
un istm. Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), secretai de glanda, regleaz
metabolismul, controleaz temperatura corpului, influeneaz ritmul cardiac, iar calcitonina regleaz
cantitatea de calciu din organism.
Daca glanda secreta hormoni in exces, apare hipertiroidismul, iar metabolismul devine accelerat,
provocnd pierderi in greutate, ritm cardiac rapid sau neregulat, transpiraie abundenta, nervozitate si
iritabilitate. In insuficienta secretare de hormoni tiroidieni, apare hipotiroidismul, caracterizat printr-o
dezvoltare fizica si psihica deficitara, piele uscata, gusa endemica, deformaii osoase, defecte ale dentitiei,
dezvoltare intarziata a organelor genitale (in copilrie), la adult se manifesta prin mixedem, piele uscata si
30
ngroata, cretere in greutate, cderea parului, anemie, senztie permanenta de frig, reactiimotorii si
psihice intarziate.
A. HIPERTIROIDISMUL- tireotoxicoza
1. Culegerea de date.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie,cercetatea
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ngrijire, examenul fizic al
pacientului (inspecia, auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata,
tegumentele nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna
normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
Dependenta pacientului se manifesta prin:
Aparatul cardio-vascular:
-tahicardie puls rapid, peste 90 de bti pe minut, neprovocat de efort, frig sau stres;
-palpitatii;
-fibrilaie atrial tulburare de ritm cardiac potenial grav, apare de obicei la vrstnici;
semen de insuficien cardiac apare doar dac pacientul avea deja o suferin cardiac preexistent;
-modificri ale TA (creste maxima la 140 mm. Hg)
Sistemul nervos:
-nevozitate;
-labilitate emoional (alterneaz rapid strile psihice: plnge uor, rde uor) ;
-insomnie;
-agitaie (se mic tot timpul, dac st pe scaun i schimb frecvent poziiile minilor i -picioarelor fr
un motiv anume);
- teama de caldura (termofobie);
- fine tremuraturi ale mainilor.
Aparat digestiv:
-apetit crescut; sete excesiva (polidipsie);
-pierdere n greutate;
-tranzit accelerat (mai multe scaune zilnic, uneori diaree);
Aparat respirator:
- tahipnee respiraii mai frecvente;
- senzaia de lips de aer la solicitri pe care anterior bolii le tolera;
Tegumente i pr:
- pielea este umed, cald, fin; prurit;
- prul este subire i se rupe usor;
Muchi:
- rezistena la efort fizic este sczut;
Oase:
- se accentueaz resorbia (ieirea calciului din oase) cu pierderea de mas osoas;
- crete riscul de a dezvolta osteoporoz;
- cel mai mare risc de osteoporoz l au femeile cu hipertiroidie (netratat) aflate la menopauz;
- marirea extremitatilor (acropachia);
Funcia de reproducere: scderea libidoului, sterilitate, impotenta, tulburri menstruale la femei;
Edeme ale gambelor.
In boala Basedow-Graves, gusa si exoftalmia (proeminenta accentuata a globilor ocular inafara
orbitelor).
Alte aspecte:
- intoleran la caldur pacientul suport greu temperaturile crescute;
- stare de slbiciune general.
2. Surse de dificultate
Surse fizice:
transpiraii ;
insomnie;
diaree;
31
modificarea debitului cardiac;
exoftalmie;
scdere marcata in greutate;
tremuraturi;
oboseala;
discomfort;
scderea acuitii vizuale.
Surse psihologice:
anxietate;
depresie;
teama de criza, boala, operaie;
Surse sociologice:
dezinteres fata de propria persoana;
omunicare ineficienta,
Surse legate de lipsa cunoaterii:
Lipsa cunoaterii despre boala, tratament si operaie;
Insuficienta cunoatere de sine si a celorlali.
3. Problemele pacientului
Comunicare ineficienta;
Alimentatie inadevata;
Alterarea confortului;
Alterarea eliminrilor intestinale;
Alterarea tegumentelor si fanerelor;
Circulatie inadecvata;
Devalorizare;
Deficit de cunotine in legtura cu evoluia bolii si a tratamentului;
Posibila rnire accidentala;
Posibile leziuni ale ochilor prin lezarea corneei.
4. Obiective
32
Intervenii delegate:
lnterventii in criza tireotoxica prin:
- meninerea strii de contienta,
- eliminarea factorilor stresanti,
- supravegherea respiraiei,
- administrarea 02 in poziie semisezanda,
- supravegherea ritmului cardiac,
- administrarea tratamntului prescris (HHC in perfuzie sau cortizon i.m., sedative).
Investigatii:
- dozari hormonale: T3 si T4, dozarea TSH (hormon secretat de hipofiza care stimuleaza secretia de
hormoni tiroidieni);
- teste dinamice prin care se apreciaza functia tiroidiana;
- radiografia simpla a gatului, radiografie de craniu ce permite diagnosticarea tumorilor hipofizare;
- ecografia tiroidiana ce permite masurarea volumului glandei tiroide, prezenta nodulilor si evaluarea
functiei tiroidiene;
- tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara - utile pentru precizarea raporturilor glandei
tiroide cu structurile vecine;
- scintigrafia tiroidiana;
- dozarea markerilor imunitatii tiroidiene (prezenta anticorpilor anti-receptor TSH in boala Basedow-
Graves).
B. HIPOTIROIDISMUL
1. Culegerea de date.
Culegerea de date se face din datele obiective si subiective prin: interviu, observaie, cercetarea
documentelor medicale (foaia de observaie clinica, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sntate, reete, discuii cu membrii familiei si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al
pacientului (inspecia, auscultatia si msurtorile antropometrice).
Independenta pacientului se manifesta prin faptul ca acesta este contient, are mobilitatea pstrata,
tegumentele nemodificate, semnele vitale (R.P.TA.) in limite normale, absenta durerii, somn si odihna
normale, comunicare eficienta la nivel senzorio-motor.
2. Surse de dificultate
Surse fizice:
hipotemie;
discomfort;
edeme si uscciune excesiva a pielii;
constipatie si meteorism abdominal;
scderea mobilitii.
Surse psihologice:
letargie;
depresie;
33
scaderea intelectului;
tulburari psihice: teama de criza, boala, operaie.
Surse sociologice:
dezinteres fata de propria persoana;
deficit de comunicare.
Surse legate de lipsa cunoaterii :
lipsa cunoaterii despre boala, tratament si operaie;
insuficienta cunoatere de sine si a celorlali.
3. Problemele pacientului.
Alimentatie inadecvata prin surplus;
Comunicare ineficace la nivel intelectual ;
Alterarea integritii tegumentelor;
Constipatia;
Deficit de autoingrijire;
Circulatie inadecvata;
Devalorizare.
4.Obiective.
Pacientul sa demonstreze orientarea temporo-spatiala;
Pacientul sa-si creasc motivaia pentru unele activiti;
Pacientul sa nu prezinte modificri ale temperaturii corpului;
Pacientul sa participe la aciuni de protejarea pielii;
Pacientul sa-si reia eliminarea normala;
Pacientul sa fie capabil sa se autoingrijeasca;
Pacientul sa identifice factorii ce pot deregla ritmul cardiac;
Pacientul sa identifice semnele de intoleranta la diferite activiti;
Pacientul sa menin relaii interpersonale;
Pacientul sa cunoasc regimul de viata si tratamentul necesar afeciunii.
5.Intervenii.
- evaluarea nivelului de contienta al pacientului prin orientare in timp si spaiu;
- meninerea unui mediu sigur, nestresant;
- asigurarea confortului prin: o camera calda, haine mai groase;
- msurarea si notarea temperaturii corporale;
- ajutarea pacientului in ingrijirea tegumentelor si creterea mobilitii;
- asigurarea eliminrilor intestinale prin creterea cantitii de lichide si a fibrelor alimentare;
- respectarea intimitii pacientului si stimularea autoingrijirii;
- msurarea TA, pulsului, observarea edemelor.
HIPERPARATIROIDISMUL
Hiperparatiroidismul este boala in care hormonii paratiroidienii sunt secretati in exces de una sau
mai multe din cele patru glande paratiroide ale organismului. Ca atare, nivelul acestora din sange este foarte
ridicat.
Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale
(foaia de observaie clinic, bilete de iesire din spital,trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire si aparintorii, examenul fizic
(inspecie,auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza si sistematizarea datelor: informaii
semnificative.
Manifestri de independen: pacient constient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, seme
vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn si odihn corespunztoare, comunicare eficient la
nivel motor si senzorial.
Manifestari de dependenta
- manifestari neuropsihice si musculare:astenie fizica si psihica,cefalee,hipotonie
musculara,paralizie,depresie,tulburari de character,a functiei intelectuale
- manifestari gastrointestinale-anorexie, greata, varsaturi, dureri epigastrice, meteorism, constipatie,
polidipsie.
- manifestari renale: poliurie,litiaza renala,HTA,etc.
- manifestari cardiovascular-tahicardie sau bradicardie,HTA
- manifestari manifestari asociate:scadere ponderala,febra, slabiciune, apatie
- manifestari manifestari osoase:dureri osoase,deformarea scheletului, osteoporoza, pierderea precoce a
dintilor.
Surse de dificultate
Surse fizice:
pierderi mari de urina;
cefalee, agitaie;
sete exagerata;
deficit alimentar;
durerea;
risc de deshidratare;
stare generala alterata.
Surse psihologice:
anxietate si stres;
pierderea respectului si a stimei de sine;
neacceptarea bolii;
35
frustrare;
nelinite fata de diagnostic si tratament.
Surse sociologice:
condiii de munca neadecvate situaiei;
autoexcludere din colectiv;
scderea resurselor familiale.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
insuficienta cunoatere de sine, a mediului si a celorlali.
Explorri:
- de laborator: Ca, Mg, Phosphor;
- dozarea PTH ;
- fosfatemia-este sczut (sub 0,6 mmol/L sau 2,5 mg/dl), hiperfosfaturie (peste 700 mg/24 ore)
- calciuria -crescut (peste 300 mg/24 ore) ;
- cleararance-ului Ca/creatinin care n HPTP depete 0,02;
- fofataza alcalina;
- dozarea metabolitilor vitaminei D;
- markerii de resorbie osoas (vezi osteoporoza) nu sunt necesari pentru diagnostic, pot fi
crescui n formele severe.
- creatinina seric indic gradul de afectare a funciei renale.
- densitatea mineral osoas poate pune diagnosticul de osteoporoza secundar. Trebuie
efectuat att la nivelul coloanei vertebrale ct i la old sau n 1/3 distal a radiusului.
- radiografii osoase pentru evidenierea resorbiei osoase subperiostale (falange proximale, distale, clavicule,
coaste), aspectul de sare i piper la nivelul calotei craniene n special n formele severe.
- ecografii i radiografii abdominale cu scopul vizualizrii eventualei litiaze renale.
- explorrile paraclinice pentru localizarea sursei excesului de PTH cuprind ecografia,
tomografia computerizat i rezonana magnetic nuclear dar i scintigrafia cu taliu techneiu, seleniu-
metionin, tehneiu-99m-sestamibi (de substracie), SPECT sau MIBI-SPECT (Sestamibisingle photon
emission computed tomography) sau dozarea intraoperatorie a PTH din diverse arii de drenaj al
paratiroidelor.
Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema+sursa de dificulate+ manifestarea de dependen)
Probleme de dependenta
alterarea confortului;
alimentatie inadecvata prin deficit;
alterarea eliminarilor urinare;
circulatie inadecvata;
devalorizare(dificultate de adaptare si integrare sociala);
comunicare ineficienta;
insomnie;
deficit de cunotine cu privire la intelegerea bolii,a regimului alimentar si de viata, a tratamentului.
Obiective:
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
sa prezinte eliminari normale;
sa prezinte circulatie arteriala normala;
sa-si exprime diminuarea disconfortului;
sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
sa-si menin o igiena corporala normala;
sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de constien, meninerea unei
stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric si electrolitic, mbuntirea aceptarea imaginii de sine,
crearea unui mediu sigur, cresterea toleranei la activitate.
Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic si
psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei.
Educatia pentru sanatate:
o Evitarea imobilizrii i promovarea activitii fizice;
o Reducerea moderat a aportului de calciu alimentar (la aproximativ 800 mg/zi).
Reducerea sever a calciului alimentar nu se indic!
o Evitarea diureticelor tiazidice i a litiului;
36
o Hidratare adecvat (minim 2 litri/zi) pentru prevenirea nefrocalcinozei;
o Aport suficient de vitamina D 400-600 UI/zi.
o Monitorizarea periodic n vederea eviden ierii unei eventuale progresii a bolii i reevalurii indica iei de
tratament chirurgical implic: msurarea calciului seric i a creatininei anual i a densit ii osoase la 1-2 ani.
o respectarea administrarii medicatiei.
Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
o Hemodializ n insuficien renal acut.
o Intervenia chirurgical pentru ndeprtarea sursei excesului de PTH se face imediat ce
starea pacientului o permite.
HIPOPARATIROIDISMUL (HPT)
37
- unghii friabile, mate, cu linii transversale;
- dini hipoplazici, de aspect glbui, striat, erodat i defecte ale smalului dentar;
- candidoza rebel la tratament; afecteaz pielea, tractul gastointestinal .
- manifestri oculare constau din calcifierea subcapsular a cristalinului i apariia cataractei.
Investigatii
n formele latente pot fi pozitive:
o semnul Chvostek percuia nervului facial, la nivelul ramurii mandibulei, determin
contracia musculaturii periorale (gradul I), a aripioarei nazale (gradul II) i apoi a ntregii
hemifee (gradul III).
o Semnul Trousseau umflarea manetei tensiometrului cu 20 mmHg peste presiunea
sistolic timp de 3 minute, se nsoete de apariia spasmului carpal.
o Proba de hiperventilaie - ventilaie ampl, forat timp de 3 minute declan eaz criz
tetanic sau sensibilizeaz primele dou probe.
Explorri de laborator
- dozarea calcemiei totale trebuie uneori completat cu dozarea direct sau indirect a calciului
ionic. Aceasta are importan n special n contextul prezenei unei hipoalbuminemii, scderea
albuminemiei cu 1g/l produce o scdere a calcemiei cu 0.8 mg%. Valorile normale ale calciului ionic sunt
4.0 - 5.2 mg% (1.0 -1.3 mmol/L).
-dozarea magneziului seric.
- dozarea fosfatemiei i PTH.
Alte explorri de laborator n hipoparatiroidism:
- calciuria i fosfaturia sunt sczute;
- EMG n tetania acut evideniaz actvitate repetitiv sub form de dublete, triplete,
confirmnd hiperexcitabilitatea neuro-muscular;
- EKG: prelungirea intervalului QT.
Surse de dificultate
Surse fizice:
deformarea articulaiilor extremitilor
endocrin metabolic,
diaforez
oboseal
deprinderi alimentare deficitare,
obezitate,
edeme,
tremurturi ale membrelor
durerea;
risc de deshidratare;
stare generala alterata.
Surse psihologice:
anxietate,
stres,
confuzie,
stare depresiv.
Surse sociologice:
condiii de munca neadecvate situaiei;
autoexcludere din colectiv;
scderea resurselor familiale.
Surse legate de lipsa cunoaterii:
insuficienta cunoatere de sine, a mediului si a celorlali.
Probleme de dependenta
alterarea confortului;
alimentatie inadecvata ;
alterarea eliminarilor urinare;
circulatie inadecvata;
devalorizare(dificultate de adaptare si integrare sociala);
comunicare ineficienta;
vulnerabilitate fata de pericole;
insomnie;
deficit de cunotine cu privire la intelegerea bolii,a regimului alimentar si de viata, a tratamentului.
38
Obiective:
Pacientul:
sa-si menin echilibrul hidro-electrolitic si nutriional;
sa prezinte eliminari normale;
sa prezinte circulatie arteriala normala;
sa-si exprime diminuarea disconfortului;
sa vorbeasc despre necesitatea adaptrii si integrrii sociale;
sa demonstreze creterea abilitailor de comunicare si cooperare;
sa-si menin o igiena corporala normala;
sa-si exprime cunoaterea tratamentului, efectele ateptate si reaciile secundare.
Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de constien, meninerea unei
stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric si electrolitic, mbuntirea aceptarea imaginii de sine,
crearea unui mediu sigur, cresterea toleranei la activitate
Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic si
psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei
Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
pregtirea preoperatorie si ngrijirea postoperatorie.
OSTEOPOROZA
39
Scorul Z se obine prin compararea DMO a unui individ cu DMO medie pentru aceia i vrst, ras
i sex se utilizeaz la copii, n suspiciunea de OP juvenil.Toi pacienii cu osteoporoz trebuie s fie
investigai prin analize de rutin dar i prin analize de laborator specifice n direcia elucidrii etiologiei unei
osteoporoze secundare.
Analize de rutin de laborator:
- Hemogram,
- Analize de biochimie: calciu ionic i total, fosfor, proteine totale, albumin, fosfataz alcalin,
enzime hepatice, creatinin, electrolii,
- Calciu i fosfor urinar.
Analize de laborator specifice unor afeciuni:
- TSH,
- Testosteron la brbai,
- Estradiol, FSH, LH la unele femei,
- PTH,
- Metaboliii vitaminei D,
- VSH, electroforeza proteinelor serice i urinare pentru mielom.
- rata formrii i resorbiei osoase poate fi evaluat prin msurarea anumitor markeri moleculari ai
turnoverului osos (enzime osteoblastice i osteoclastice, fragmente de matrice osoas excretate n urin).
Manifestri de dependen (semne si simptome)
- fragilitate osoas,
- fracturi frecvente,
- dureri (frecvente la nivelul coloanei vertebrale),
- deformri osoase (cifoza, scolioza) prin tasarea sau deformarea vertebrelor,
- reducerea inaltimii (cu pana la 10 cm) - curbarea coloanei datorata tasarii vertebrelor
- afectarea capacitatii de a efectua activitati fizice (mers, ridicarea unor greutati)
- calcemie scazut, fosfatemie scazut,
- hipercalciurie.
Probleme de dependenta
- durere din cauza reducerii masei osoase
- disconfort- din cauza durerii, imobilizrii n aparat gipsat, unor poziii terapeutice (extensie, traciune)
sau deformrilor osoase.
- diminuarea mobilitii fizice- din cauza durerii neameliorate, a neutilizrii unor segmente anatomice,
a rigiditii articulare.
- deficit de autongrijire din cauza imobilizrii segmentelor corpului, a deformrilor si rigiditii
articulare, care mpiedic efectuarea unor miscri.
- potenial de accidentare
- devalorizarea (perturbarea imaginii de sine)din cauza- diminuarii funciei locomotorii (consecina
multor tulburri osteo-musculare) atrage dup sine scderea capacitii de efectuare a unor activiti. n
aceast situaie, la multi pacieni scade motivaia de a face ceva, de a-si satisface nevoile fiziologice
fundamentale, de a accepta modificarea dinamicii familiale, schimbarea locului de munc.
- perturbarea imaginii corporale din cauza deformrilor vizibile;
- potenial de complicaii;
- anxietate legata de accentuarea deformrilor, a scderea capacitii de efectuare a activitilor
cotidiene.
Obiective
n stabilirea obiectivelor se va ine cont de tipul si stadiul afeciunii si ceilali factori care pot influena
realizarea lor (vrsta, starea mental, starea emoional etc).
n general obiectivele vor viza:
- mbunatairea poziionrii corpului n timpul activitii (reeducare postural);
- minimalizarea efectelor imobilizrii (organice si psiho-sociale);
- meninerea tonusului muscular;
- cresterea toleranei la efort;
- obinerea independenei n satisfacerea nevoilor si ndeplinirea rolului social;
- prevenirea diminurii conceptului de sine (imagine de sine, imagine corporal).
Intervenii
Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie,
40
educatie.
Toi pacienii trebuie educai adecvat pentru reducerea impactului factorilor de risc modificabili pentru
fractura osteoporotic. Msurile profilactice constau din:
o Activitatea fizic regulat crete DMO la nivelul vertebrelor la femeile n menopauz, mbuntete
mobilitatea i crete calitatea vieii.
o Renunarea la fumat.
o Purtarea de protectoare externe de old de ctre persoanele n vrst s-a demonstrat util n prevenia
fracturilor de col femural.
o Prevenirea cderilor la persoanele peste 65 ani (prin suplimentare de vitamina D, tratamentul adecvat al
afeciunilor cardio-vasculare, tulburrilor de echilibru, tulburrilor de vedere, evitarea sedativelor etc)
reduce rata de fracturi osteoporotice.
o Diet bogat n calciu, vitamina D i proteine.
Producia endogen de vitamina D depinde de durata expunerii la soare, funcionarea normal a rinichilor i
ficatului. Prin alimente se asigur numai o cantitate mic de vitamina D (ou, lapte, pete gras) din necesarul
zilnic. Necesarul de calciu i vitamina D la persoanele n vrst i la femeile n postmenopauz este de 1000-
1500 mg/zi calciu i 400-800 UI/zi vitamina D (variaz n funcie de ar). O diet bogat n proteine este
indicat persoanelor n vrst i mai ales celor care prezint deja osteoporoz manifest.
Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri
postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.
PUBERTATEA PRECOCE
Apariia caracterelor sexuale secundare nainte de 9 ani la biei i 8 ani la fete poart denumirea de
pubertate precoce.
Cauzele pubertatii precoce
1. Alimentatia- mai exact consumul de carne provenit din crescatorii industriale, unde animalelor le sunt
administrati hormoni pentru o crestere si o dezvoltare rapida.
2.Ereditatea- de cele mai multe ori, copiii care au avut un parinte sau un frate care a suferit de pubertate
precoce, se dezvolta si ei din punct de vedere fizic mult mai devreme.
3. Obezitatea- este asociata direct cu aparitia timpurie a menstruatiei, in timp ce in randul fetitelor foarte
slabe se constata intarzierea ei.
4. Prezenta in exces a hormonilor sexuali- respectiv testosteron in cazul baietilor si estrogen in cazul fetelor.
5. Cistita ovariana ori o tumora ovariana- si acestea pot determina instalarea pubertatii precoce la fetite.
6. O infectie la nivelul celulelor responsabile de producerea spermei- aceasta putand fi si ea o cauza a
pubertatii precoce la baieti.
Manifestari de dependenta(semne)
Semnele pubertatii precoce sunt aceleasi ca si in cazul unei pubertati aparute la o varsta normala, cu exceptia
ca acestea se produc mai devreme:
Ambele sexe:
- cresterea brusca in inaltime;
- acneea usoara;
- transpiratii cu miros specific;
- cresterea parului pubian si axilar.
Fete:
- cresterea sanilor;
-aparitia menstruatiei, in aproximativ doi-trei ani de la instalarea primelor simptome.
Baieti:
- ingrosarea vocii;
- cresterea testiculelor, a penisului si a scrotului.
- aparitia parului facial, pubian si axial .
Investigatii
- Raze x: se folosesc raze energetice electromagnetice pentru a produce imagini ale tesuturilor interne, ale
oaselor si organelor.
- Ecografia: ovarelor, respectiv testiculelor- este o tehnica de diagnosticare ce foloseste ultrasunetele.
41
- RMN: aceasta procedura de diagnosticare utilizeaza o combinatie de magneti foarte puternici, asociate cu
frecvente radio pentru a produce imagini detaliate ale organelor si ale structurilor interne ale corpului.
- Testul de stimulare GnRH: pentru a stabili forma pubertatii precoce.
- Teste de masurare a estrogenului, respectiv a testosteronului, dar si a hormonilor tiroidieni.
PUBERTATEA NTRZIAT
Pubertatea ntrziat se definete prin lipsa semnelor pubertare la vrsta de 13 ani la fete i 14 ani la
biei. Oprirea n evoluie a unei puberti normal declanate este un alt semnal de alarm care cere evaluare.
Cauze:
- constituional, (prinii au avut pubertatea mai trziu declanat), la care se recomand doar un impuls i
ulterior evoluia va continua n cascad. Nu necesit supraveghere sau tratamente pe termen lung.
- centrale (hipofizare),
- periferice (testicul sau ovar).
Manifestari de dependenta:
- bieii cu astfel de patologie sunt nali, cu o cretere discordant a braelor i a picioarelor (deschiderea
braelor este mai mare dect nlimea),
- fante oculare antemongoidale, prul jos implantat pe ceaf, scurtarea metacarpianului 4-5 bilateral, cerul
gurii cu bolt, nevi pigmentari (pete negricioase pe piele). Uneori pot prezenta i malformaii renale i
cardiace.
HIPOGONADISMUL
Hipogonadismul este o afectiune manifestata prin producerea insuficienta sau chiar deloc de
testosteron, hormonul ce joaca un rol vital in cresterea si dezvoltarea masculina la pubertate. Afectiunea
poate aparea la nastere sau poate fi dezvoltata dupa aceea, de-a lungul vietii dupa o infectie sau un accident.
Efectele depind bineinteles de cauza in care a aparut hipogoadismul.
Manifestari de dependenta:
Un copil nascut cu hipogonadism poate prezenta:
- organe sexuale feminine;
- organe sexuale ambigue;
- organe sexuale nedezvoltate;
Hipogonadismul la pubertate
Daca apare la pubertate, hipogonadismul poate incetini cresterea, poate afecta dezvoltarea si poate cauza:
- dezvoltare slaba a masei musculare;
- lipsa ingrosarii vocii specifice barbatilor;
- cresterea insuficienta de par pe corp;
- organe sexuale slab dezvoltate;
- crestere excesiva a bratelor si picioarelor comparativ cu constitutia trupului;
- dezvoltarea glandelor mamare;
Hipogonadismul la adulti
La adulti hipogonadismul poate altera anumite trasaturi fizice masculine si poate afecta functia de
reproducere.
Manifestari specifice sunt:
- disfunctie erectila;
- infertilitate;
- scaderea masei musculare;
- dezvoltarea tesutului mamar;
- pierderea masei osoase (osteoporoza);
Alte manifestari: oboseala, dificultati de concentrare, apetit sexual scazut.
EUNUCHISMUL si EUNUCOIDISMUL
42
Eunucoidismul este o stare mai atenuata a eunuchismu-lui. Glandele genitale sunt prezente, dar sunt
deficitare ca functie si structura.
In functie de momentul instalarii hipogonadismului, se disting o forma prepubertara si o forma
postpubertara.
In sindromul prepubertar:
- inchiderea cartilajelor de crestere se face cu intarziere
- membrele cresc mult in lungime, disproportionat fata de trunchi, creand statura eunocoida;
- scheletul este gracil, talia inalta, iar muschii slab dezvoltati;
- nedezvoltarea sexuala;
- la fete, maturizarea sexuala nu se produce, menstrele nu apar, sanii sunt mici, iar organele genitale externe
si interne (uter, vagin) raman infantile, pilozitatea sexuala si pe corp nu se dezvolta;
- caracterele psihice sunt infantile;
- la baieti, la varsta pubertatii, testiculele sunt mici, lipsesc sau sunt ascunse in abdomen (criptorhidie),
penisul este mic, nedezvoltat, iar parul lipseste la pubis, la barba, mustati si pe corp, vocea nu se ingroasa,
iar expresia fetei este infantila.
Dupa pubertate:
-la femei:
- cauze: inflamati a organelor genitale, castrarea chirurgicala sau iradierea pe ovare.
- apar: tulburari menstruale, mergand pana la pierderea menstrelor (amenoree), caderea parului sexual,
pierderea libidoului si sterilitate, regresiunea caracterelor sexuale (micsorarea uterului si a vaginului),
tulburari vegetative(valuri de caldura, insomnii, nervozitate), osteoporoza.
- la sexul masculin:
- involutia organelor genitale,
- caderea parului sexual si de pe corp,
- pierderea libido-ului si a potentei si sterilitate;
- tulburari neuro-vegetative: ameteli, insomnii, iritabilitate, astenie.
CRIPTORHIDIA
Criptorhidia este definita ca fiind situarea testiculului oriunde pe traiectul normal de coborare mai
putin in scrot. Forma unilaterala este mai comuna. Incidenta criptorhidiei la nastere este destul de mare
aproximativ 3, 5% dar in jumatate din cazuri coborarea se produce spontan in prima luna de viata.
HIRSUTISMUL
Hirsutismul este definit drept cresterea excesiva a firelor groase de par, inchise la culoare, in
zone unde la femei acesta este minim sau absent. Acest model masculin de aparitie a parului
terminal apare de obicei in zonele stimulate androgenic, cum este fata, pieptul si areolele mamare.
Sindromul ovarului polichistic, boala care poate duce la infertilitate, este un dezechilibru hormonal care
interfera cu ovulatia normala, prevalenta sa fiind estimata intre 1,5 si 20% (in medie 6%) din populatia
feminina fiind in continua crestere in ultimele decenii.
Manifestari de dependenta :
- oligomenoree; mai putin de 5 cicluri menstruale intr-un an, mai mult de 35 de zile intre cicluri sau
absenta menstruatiei;
- hirsutism (cresterea parului in exces pe fata, piept, spate, abdomen, degete. Firul de par capata caracterele
celui masculin: este gros, rezistent, lucios);
- acneea, tenul gras, matreata, pete negricioase pe piele (acantosis nigricans) pe gat, axilar sau in pliurile
cutanate sau pliuri de piele in zona gatului si axilar;
- depresie sau modificari ale dispozitiei;
- alopecia de tip masculin consta in rarirea difuza a pilozitatii capilare;
- virilizarea vocii - vocea devine mai joasa, cu tonalitati grave;
- durere in partea de jos a abdomenului si in pelvis;
- cresterea in greutate.
43
Probleme de dependenta
- alterarea cresterii si dezvoltarii,
- disfunctii sexuale,
- comunicare ineficienta;
- alterarea conceptului de sine;
- vulnerabilitate fata de pericole;
- atingerea integritatii psihice;
- deficit de cunostinte;
- devalorizare.
Obiective:
- s fie mbuntit capacitatea de comunicare i cooperare a pacientului;
- s fie meninute i mbuntite procesele de gndire;
- s fie asigurat confortul pacientului;
- s mbuntit i acceptat imaginea de sine;
- s fie meninut (ameliorat) starea nutriional adecvat;
- s participe la programe de educatie pentru sanatate.
Intervenii
Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta,
profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie,
educatie.
Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri
postoperatorii, administrarea tratamentului general si local.
44