Curs 13 Procedur penal 18.01.

2017

nmnarea citaiei persoanei citate (continuare)

V spuneam anterior c citaia se nmneaz, ca regul, n mod direct, personal,

persoanei citate, adic destinatarului citaiei.

Referitor la PJ1, n termenii legii este vorba despre instituiile publice, autoritile
publice sau alte PJ de drept public i, n afara acestora, orice alt PJ inclusiv PJ care sunt de
interes privat, cu privire la care se prevede, n mod expres, c nmnarea citaiei se realizeaz
valabil doar la registratura personalului din cadrul serviciului de registratur a PJ, adic acelei
persoane care are obligaia de serviciu de a nregistra toat corespondena care este adresat
PJ i, n general, nmnarea citaiei se realizeaz funcionarului din cadrul PJ care are aceast
sarcin de serviciu (nsrcinat de PJ s primeasc corespondena i care are obligaia de a
primi citaia i de a o nregistra n registrul de eviden al PJ.

Ce se ntmpl dac funcionarul competent din cadrul PJ refuz s primeasc citaia?

Se ntocmete un proces verbal, i se va proceda la afiarea citaiei.

n cazul n care persoana care este citat nu este gsit la locuin, atunci citaia se va
nmna altor persoane sau la persoanele pe care le-am enumerat (n cursul anterior: soul,
ruda, alt persoan care locuiete cu persoana respectiv sau care n mod obinuit i primete
corespondena, cu condiia ca aceasta s nu aib vrsta mai mic de 14 ani sau s fie pus sub
interdicie, condiia prevzut de lege este ca persoana care primete citaia s aib capacitate
de exerciiu, fie deplin, fie restrns. Dac este fr capacitate de exerciiu, citaia nu poate fi
nmnat unei asemenea categorii de persoane).

n cazul n care citaia se adreseaz unei persoane care locuiete ntr-un hotel sau ntr-
un imobil cu mai multe apartamente, dac aceasta nu este gsit la adresa indicat n citaie i
dac nu este gsit nici la *imobilul? celorlalte persoane, atunci citaia se nmneaz valabil
portarului, administratorului sau persoanei care l nlocuiete.

1 Persoana Juridic
 Cum se procedeaz n situaia n care se nmneaz citaia altei persoane dect cea
citat? n toate cazurile, se ntocmete proces verbal, pentru c agentul procedural are
obligaia de a certifica identitatea i semntura persoanei care primete citaia.

Ce se ntmpl n situaia n care una dintre aceste persoane care primesc citaia refuz
s primeasc citaia sau se afl n imposibilitatea de a semna? Se ntocmete un proces verbal
n care se consemneaz aceast situaie i se va proceda la afiarea citaiei pe ua locuinei.

Ce se ntmpl n situaia n care niciuna dintre aceste persoane nu este gsit? Nici
persoana citat, nici persoanele artate n alin. (1), nici cele din alin. (2) al art. 261 NCPP.
ntr-o asemenea situaie se procedeaz n prealabil la o cercetare, la o verificare n vederea
gsirii persoanei, dac verificrile efectuate sunt lipsite de rezultat, atunci se va proceda la
afiarea unei ntiinri pe ua locuinei. ntiinarea are acelai coninut pe care l cunoatem,
n sensul c ea va conine n mod obligatoriu luna, ziua i ora la care s-a realizat afiarea
ntiinrii, de asemenea se va meniona numrul dosarului, denumirea OJ2 n faa cruia se
afl cauza, care instrumenteaz cauza, de asemenea se va indica numele, prenumele i
calitatea persoanei care a procedat la afiare, numele prenumele i adresa persoanei care este
citat, de asemenea se va face meniunea c ntiinarea se refer n mod obligatoriu la actul
procedural al citrii, meniune cu privire la termenul nluntrul cruia persoana care e citat
are obligaia de a se prezenta la sediul OJ care este indicat n ntiinare n vederea primirii
citaiei, se va face meniunea c n situaia n care nu se prezint n interiorul termenului, la
expirarea termenului menionat se consider c citaia a fost primit n mod legal i ca atare
este ndeplinit procedura de citare, i de asemenea n mod obligatoriu ntiinarea pentru a fi
valabil trebuie semnat n mod obligatoriu de persoana care a procedat la afiare, adic de
agentul procedural.

Ce se ntmpl n situaia n care citaia se adreseaz unei persoane care ntr-un imobil
cu mai multe apartamente sau n hotel, ns n citaie se omite s se indice apartamentul unde
locuiete persoana citat. n aceast situaie agentul are mai nti obligaia s efectueze o
cercetare, pentru identificarea apartamentului i evident gsirea persoanei citate, n situaia n
care cercetarea agentului este fr rezultat, n sensul c nu poate fi gsit apartamentul, se
ntocmete un proces verbal n care se consemneaz aceast mprejurare i n continuare se

2 Organ Judiciar
procedeaz la afiarea citaiei pe ua principal a locuinei. Acum se consider c este
ndeplinit legal procedura de citare a persoanei.

n situaia n care transmiterea citaiei se face prin adresa electronic persoanei citate,
sau prin orice alt sistem de mesagerie electronic, ntr-o asemenea situaie pentru ca
procedura de citare s fie ndeplinit, adic s se constate n consecin c persoana citat a
primit citaia, nu e suficient doar ntocmirea unui proces verbal, n care s se consemneze
transmiterea citaiei la adresa electronic a persoanei sau la un alt sistem de mesagerie
electronic, este necesar s se ataeze i dovada transmiterii. Pentru c, n aceast situaie, se
prezum c citaia se primete n mod personal, direct, chiar de ctre persoana citat.

NCPP reglementeaz i situaii n care agentul procedural constat imposibilitatea

nmnrii citaiei, situaii obiective. Aceste situaii sunt regelementate n art. 2611 NCPP, n
care se prevede c:

Exist imposibilitate de aducere la ndeplinire a dispoziiei de citare a unei persoane atunci

cnd:

Adresa indicat n citaie nu exist, adic imobilul nu exist

Imobilul indicat n citaie la rubrica privind adresa persoanei citate este nelocuit, atunci

cnd agentul care se deplaseaz cu citaia la locul indicat n citaie constat c imobilul
este prsit; fcnd verificri n acest sens, de pild, vecinii l informeaz pe agent c
imobilul nu mai este locuit de un anumit interval de timp

La adresa care este indicat n citaie persoana citat nu mai locuiete; nu mai locuiete

acolo atunci cnd, de exemplu, agentul gsete o alt persoan, care declar agentului
c a cumprat imobilul de la persoana citat, fr s cunoasc unde s-a mutat persoana
citat

Aceste cazuri constituie imposibilitatea de executare de ctre agent a dispoziiei de citare,

dat de ctre OJ. Ca atare, ntr-o asemenea situaie, agentul procedural va proceda la
ntocmirea unui proces verbal unde va consemna toate aceste mprejurri, dup care va nainta
procesul verbal OJ care a dispus citarea.
 n aceste situaii, domnul profesor consider c nu e ndeplinit legal procedura de citare,
NCPP ar trebui s aib o prevedere n acest sens, pentru c n practic se creeaz confuzii.
Nefiind n prezena procedurii legale de citare, este necesar fie s se repete procedura de
citare, n situaia n care n urma verificrilor efectuate de agentul procedural acesta descoper
locul/adresa unde locuiete persoana citat, fie s se procedeze la afiarea unei ntiinri la
sediul OJ, n condiiile prevzute de art. 259 (5) NCPP.

n continuare, n cuprinsul NCPP, dup modelul reglementrii anterioare, sunt

reglementate acele acte procedurale care fac dovada ndeplinirii procedurii de citare, si care
trebuie s se gseasc n dosarul cauzei. Care sunt aceste acte procedurale (defapt dovezi
procedurale ale ndeplinirii procedurii de citare)?

Sunt mai nti dovada de primire a citaiei, este actul procedural principal care face
dovada nmnrii i primirii citaiei la locul indicat n citaie de ctre persoana citat sau de
ctre alt persoan dintre cele care pot primi citaia, potrivit legii. Aceast dovad trebuie s
cuprind n mod obligatoriu meniuni privind numrul dosarului i denumirea OJ, meniuni
privind data i locul emiterii citaiei, numele i calitatea persoanei citate, numele, prenumele
i calitatea persoanei care a procedat la aducerea la ndeplinire a citaiei. Totodat, se va mai
face meniuni n mod obligatoriu n cuprinsul acestei dovezi de nmnare a citaiei, meniuni
care sunt eseniale cu privire la numele, prenumele i calitatea persoanei care a procedat la
nmnarea citaiei, de asemenea meniuni cu privire la data exact a nmnrii citaiei (anul,
luna, ziua i ora), certificarea de ctre agentul procedural a identitii persoanei care a primit
i semnat citaia, semntura persoanei care a primit citaia. Dac citaia se adreseaz unei PJ,
dovada de nmnare a citaiei trebuie s conin semntura funcionarului nsrcinat cu
primirea corespondenei de ctre PJ i tampila PJ. Obligatoriu se menioneaz i calitatea
acesteia (pentru c astfel se face dovada c persoana care a primit citaia avea aceast calitate,
adic citaia a fost primit n mod valabil; procedura nu se consider valabil ndeplinit dac
citaia este primit de o persoan care nu este abilitat de lege), numele i prenumele.

Sunt de asemenea dovezi de ndeplinire a procedurii de citare toate procesele verbale care
se ntocmesc: de afiare a citaiei sau procesele verbale de afiare a ntiinrii, sau procesele
verbale de predare, care trebuie sa aib acelai coninut pe care trebuie s l aib i dovada de
nmnare a citaiei, pentru ca procedura s fie legal ndeplinit, inclusiv cnd citarea se
realizeaz la adresa electronic a persoanei citate, sau prin intermediul unui alt sistem de
mesagerie electronic.

Legea de procedur regelemteaz i modalitile prin care se rezolv incidentele privind

citarea, care pot fi ridicate n oricare dintre fazele procesului penal, n principiu. Ele au la
baz situaii n care se constat nerespectarea dispoziiilor legale privind citarea persoanelor.
Din pcate, art. 263 NCPP reglementeaz incidentele procedurale numai pentru faza de
judecat, ca i cum doar acolo ar putea fi invocate, ceea ce, evident, nu echivaleaz cu o
reglementare complet.

Dincolo de art. 263 NCPP se pot invoca incidente procedurale privind citarea, adic
situaii n care citarea nu a fost legal, att n faza de UP3 ct i n CP4 (cnd n CP au loc
dezbateri orale i contradictorii, n camera de consiliu, cu participarea obligatorie a
procurorului i n prezena prilor i a persoanei vtmate legal citate, i de asemenea i n
faza de judecat.

n pofida nereglementrii incidentelor procedurale n faza de UP, aici, datorit

specificitii fazei de UP, fiind o faz nepublic, invocarea incidentelor procedurale se
realizeaz n mod nemijlocit n faa OUP5 sau pe calea plngerii (care este o cale de atac
specific in faza de UP) i care este de competena parchetului din cadrul cruia face parte
procurorul sau procurorul ierarhic superior, dup caz.

n CP, n abesna unei regelemtri explicite, ntruct nerespectarea dispoziiilor legale

privind citarea unei persoane se sancioneaz cu nulitatea relativ, orice incident procedural
privind citarea poate fi invocat n CP cel mai trziu pn la nchiderea procedurii n CP (att
pentru cazuri intervenite n UP, ct i cele intervenite n cursul procedurii de CP).

n faza de judecat exist o reglementare particular n art. 263 NCPP. Aceast

reglementare este destul de confuz, deoarece se pleac de la ipoteza c prile care au fost
nelegal citate au absentat la termenul la care s-a produs vtmarea. ntr-o asemenea situaie,
ntruct sanciunea e nulitatea relativ, se prevede c neregularitatea poate fi invocat de ctre

3 Urmrire Penal

4 Camer Preliminar

5 Organ de Urmrire Penal

partea nelegal citat care a absentat la termenul la care a fost produs neregularitatea citrii,
doar la termenul de judecat urmtor.

n situaia n care partea nelegal citat se prezint totui la termenul de citare, procedura
de citare trebuie s se considere acoperit. n aceast situaie nu se poate invoca
neregularitatea procedurii de citare, ci, cel mult, partea care a fost nelegat citat dar care s-a
prezentat ar putea cere un termen pentru pregtire.

Ce se ntmpl n situaiile n care prezena personal a inculpatului e obligatorie, potrivit

legii? Exist o situaie n care judecata nu se poate realiza n absena inculpatului, este situaia
prevzut n art. 364 (1) NCPP, potrivit cruia judecata nu se poate realiza dect n prezena
personal a inculpatului, care se afl n stare de detenie, este arestat, chiar n alt cauz. Dac
inculpatul se afl n stare de detenie sau arest preventiv, judecata poate avea loc n absena
acestuia numai n situaia n care acesta cere n mod expres i n scris judecarea n lips. n
aceast situaie, prin excepie/derogare de la regula eneunat mai sus, incidentele procedurale
privind citarea pot fi invocate n orice stare a procesului, existnd totui o singur limit, i
anume pn la soluionarea definitiv a cauzei penale, pentru c nclcarea dispoziiilor legale
privind prezena inculpatului atunci cnd aceasta este obligatorie potrivit legii, se
sancioneaz cu nulitatea absolut, e caz de nulitate absolut.

Ca atare, n afara acestui caz n care judecata nu se poate realiza dect n prezena
personal a inculpatului care este arestat sau care se afl n stare de detenie, indiferent de
temeiul acesteia, n aceast situaie, n principiu, pentru c este vorba de o nulitate relativ,
incidentul procedural privind citarea se poate invoca att de ctre procuror, ct i de ctre
persoana vtmat i pri la termenul la care s-a produs neregularitatea citrii, la care acetia
au fost prezeni, cu alte cuvinte se poate invoca chiar n timpul ndeplinirii actului, n situaia
n care procurorul, persoana vtmat i prile au fost prezeni. Per a contrario, n situaia n
care acetia au lipsit, atunci invocarea se poate realiza la termenul urmtor.

Aceast prevedere ns, cuprins n art. 263 (2) NCPP nu este satisfctoare, ea nu ine
seama de interesul procesual, care poate jusitifica invocarea unui incident procedural. n
virtutea interesului procesual, domnul profesor consider c incidentul procedural privind
citarea poate fi invocat doar de ctre partea care se afl n situaia nerespectrii dispoziiilor
legale privind citarea. Ca atare, o parte din proces nu poate invoca situaia unei alte pri din
proces, pentru c nu are interes procesual. Sub acest aspect este discutabil, consider domnul
profesor, i aptitudinea procurorului de a invoca o asemenea neregularitate, deoarece la baza
aciunii procurorului nu st interesul procesual, el nu acioneaz n baza unui interes
procesual, ci procurorul acioneaz n baza interesului public, care este superior intereselor
procesuale care aparin doar prilor din proces. Aciunea procurorului nu poate fi niciodat
asimilat aciunii prilor i a persoanei vtmate, dect, n cazul persoanei vtmate, n
situaia expres pervzut de lege n care procurorul preia toate drepturile persoanei vtmate,
inclusiv dreptul acesteia de a se constitui ca parte civil.

n ceea ce privete comunicarea actelor procedurale, este reglementat cu titlu general

n art. 264 NCPP. n acest text, se prevede (i nu este o noutate, raportat la reglementarea
ulterioar) c actele procedurale se comunic persoanelor n cazurile prevzute de lege, n
care este obligatorie comunicarea, dup toate regulile privind citarea. n consecin, toate
regulile privind citarea sunt aplicabile i comunicrii actelor procedurale. Este vorba de acele
acte procedurale care se comunic, astfel: conform art. 316 (1) NCPP, vom vedea, n mod
obligatoriu, se comunic o copie a ordonanei de clasare a procurorului persoanei care a fcut
sesizarea, suspectului sau inculpatului precum i oricrei alte persoane interesate. De
asemenea este prevzut obligativitatea comunicrii i n cazul minutei, conform art. 407
NCPP, care prevede c minuta se comunic n mod obligatoriu procurorului, persoanei
vtmate, i prilor, n vederea exercitrii cii de atac a apelului, pentru c apelul se execrit
ntr-un termen de cel mult 10 zile, care curge de la comunicarea minutei, de aceea e
obligatorie comunicarea minutei.

Totodat, art. 424 (5) NCPP prevede de asemenea c este obligatorie comunicarea
deciziei pronunate de instana de apel, pentru c n termen de 30 de zile de la comunicare este
scris calea de atac extraordinar a recursului n casaie, i de asemenea contestaiei n anulare
(conform art. 428 NCPP).

Ca atare, art. 264 NCPP are n vedere aceste situaii n care exist obligaia comunicrii
unor acte procedurale. Aceast instituie st la baza delimitrii care trebuie fcut ntre actele
procesuale i actele procedurale, n sensul c actele procedurale sunt cele care se ntocmesc n
vederea comunicrii, precum i cele care servesc la comunicare, care sunt cele care privesc
citarea, care sunt similare cu actul procedural al citrii, pentru c n aceast materie sunt
aplicabile toate dispoziiile legale referitoare la citare.

Aducerea la ndeplinire a comunicrii actului procedural se realizeaz de aceleai

persoane, ca n cadrul citrii. Diferena fa de citare este c n coninutul actului procedural
se face meniune c este vorba de comunicare, i nu de citare, i se indic actul care se
comunic, spre exemplu minuta sentinei primei instanei, fcndu-se meniuni. La fel i n
cazul n care procedura se ndeplinete prin ntiinare, chiar i atunci chiar dac textul
prevede n mod expres c este necesar s se fac meniune cu privire la actul procedural al
citrii. Domnul profesor consider c nu era necesar s se prevad n mod obligatoriu condiia
ca ntiinarea s priveasc doar actul citrii, n condiia n care ea este aplicabil i instituiei
comunicrii actelor.

!
MANDATUL DE ADUCERE (MA)

n realitate e o variant special a citrii, pentru c reprezint o modalitate prin care

persoana cu privire la care OJP6 consider c este necesar prezena acesteia, este chemat n
faa OJP de regul n vederea ascultrii, dar e posibil i n vederea desfurrii unei alte
activiti procesuale sau procedurale.

MA, spre deosebire de citare, este ns o msur de constrngere, o msur cu caracter

coercitiv, care const n obligaia impus persoanei chemate n faa OJP de a se lsa condus
n faa OJP de ctre persoana care are obligaia, potrivit legii, de a pune n executare mandatul
de aducere.

ntruct mandatul de aducere reprezint o msur de constrngere, pentru c aduce

atingere grav unui drept fundamental al persoanei, si anume dreptul acesteia de a circula, de
a se deplasa n mod liber, fiind, sub aspectul naturii juridice, o msur de constrngere
intermendiar ntre msura controlului judiciar, fiind sub acest aspect mai restrictiv dect
controlul judiciar, i mai puin restrictiv dect msura mai grav preventiv, privativ de
libertate, respectiv arestul la domiciliu sau arestarea preventiv; este supus unor condiii

6 Organele Judicare Penale

stricte, care trebuie ndeplinite, i care au rolul de a garanta respectarea drepturilor, inclusiv
respectarea dreptului la libertate a persoanei.

n principiu, n actuala reglementare, mandatul de aducere poate fi emis mpotriva

oricrei persoane; poate fi emis mpotriva suspectului, a inculpatului, martorului sau a
expertului, persoanei vtmate, a prii civile i a PRC7, atunci cnd OJP consider c este
necesar prezena acestor persoane n faa sa i dac sunt ndeplinite condiiile stricte
prevzute de lege.

Cu titlu de regul de baz, MA pentru a fi emis n mod valabil, trebuie s satisfac anumite
condiii generale:

1) Mai nti, s se fi dispus citarea persoanei n mod legal; adic s se fi parcurs

procedura de citare a acesteia, n conformitate cu dispoziiile legale. Ca atare, s se
constate c citarea acestora s-a realizat n mod legal.

2) Dei legal citat, persoana nu s-a prezentat, n mod nejustificat, n faa OJP care l-a
chemat. Nu este ndeplinit aceast condiie dac persoana citat, chiar cu ndeplinirea
condiiilor legale, solicit OJP fixarea unui alt termen, motivnd imposibilitatea de
prezentare, situaie ntlnit frecvent n practica judiciar.

n afara acestor dou condiii, NCPP mai permite emiterea MA i atunci cnd se constat
imposibilitatea aducerii la ndeplinire a procedurii de citare, pe motivul refuzului primirii
citaiei de ctre persoana citat, dac exist indicii din care rezult c persoana citat se
sustrage de la primirea citaiei, adic este de rea-credin (de pild, se ascunde). ns aceast
mprejurare nu poate fi prezumat, redactarea textului este defectuoas, el nu face referire la
indicii, ci doar la existena unei asemenea mprejurri. Domnul profesor consider c aceast
situaie ar putea justifica emiterea MA care nseamn, prin esen, aducerea silit, prin
constrngere, a unei persoane n faa PJ, doar n situaia n care ar exista indicii temeinice,
adic stri de fapt din care s rezulte aceast mprejurare, adic doar n situaia n care ea este
probat, dovedit, ea nu poate fi prezumat.

7 Parte Responsabil Civilmente

 De la aceste reguli, condiii, exist o singur excepie, i anume: n cazul suspectului sau
inculpatului cu privire la care se prevede c acesta poate fi adus n faa OJP direct prin
emiterea MA (aa cum se ntmpl frecvent n practic) dac este n interesul cauzei interesul
rezolvrii cauzei. n aceast situaie, domnul profesor consider c pentru ca MA s fie valabil
emis e necesar ca el s aib o motivare special, particular. Ca atare, interesul rezolvrii
cauzei nu poate fi prezumat, el trebuie motivat. Nu este suficient ca n cuprinsul mandatului
s se fac referire la existena unui asemenea interes, fr s se arate, cel puin, n ce const
acest interes.

Ca atare, mandatul de aducere trebuie motivat ntotdeauna, att prin prisma condiiilor
generale de emitere, ct i prin prisma condiiei speciale n cazul suspectului sau inculpatului.

Mandatul de aducere se emite n mod valabil de ctre OJP n faa cruia se afl cauza, care
este nvestit cu soluionarea cauzei penale concrete, care poate fi OUP n faza de UP.

Dei legea de procedur nu prevede, deoarece nu a fost pus de acord cu ultimele evoluii
ale legislaiei, mandatul poate fi emis i de JDL8 n faza de UP i de JCP9 n procedura de CP,
pentru c i n procedura de CP este prevzut, n prezent, obligativitatea citrii prilor, n
vederea realizrii procedurii n camera de consiliu, unde au loc dezbateri orale i
contradictorii. De asemenea poate fi emis valabil de ctre instana de judecat, n faza de
judecat, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege. OUP dispune cu privire la
emiterea MA prin ordonan, care trebuie s fie motivat, ntotdeauna, iar judectorul i
instana dispune prin ncheiere motivat.

Ce se ntmpl dac pentru ndeplinirea procedurii este necesar ptrunderea persoanei

nsrcinate cu executarea mandatului de aducere ntr-un domiciliu sau ntr-un sediu? n faza
de UP, MA nu mai este de competena procurorului, ci este de competena JDL din cadrul
instanei competente s judece cauza n prim instan, creia i-ar reveni, potrivit legii,
competena s judece cauza n prim instan sau, dup caz, din cadrul instanei n a crui
circumscripie teritorial se afl sediul parchetului din care face parte procurorul care
efectueaz sau care supravegheaz UP. JDL este sesizat n acest sens cu o propunere motivat

8 Judectorul de Drepturi i Liberti

9 Judectorul de Camer Preliminar

a procurorului. Propunerea ntocmit de procuror, pentru a fi valabil, trebuie s conin
urmtoarele meniuni: motivarea condiiilor de emitere a MA (de aducere silit); este vorba
despre condiiile artate n alin. (1) i (2) din art. 265 NCPP; de asemenea, se indic n mod
obligatoriu infraciunea, adic denumirea infraciunii i textul legal n care aceasta se
ncadreaz, este vorba de infraciunile care formeaz obiectul UP, presupusa infraciune;
denumirea faptei i ncadrarea juridic a faptei; numele i prenumele suspectului sau
inculpatului, i se indic n mod obligatoriu adresa cu privire la care se presupune c acesta se
afl, i care reprezint locul punerii n executare a MA, adic domiciliul sau sediul unde este
necesar s se ptrund n vederea aducerii la ndeplinire a mandatului de aducere.

n ceea ce privete procedura n faa JDL, aceasta este o procedur nepublic. Ea se

realizeaz n camera de consiliu, fr citarea prilor. Legea nu face nicio referire cu privire la
participarea procurorului, este obligatorie sau nu? Domnul profesor consider c este/ar trebui
s fie obligatorie, trebuie s existe prevedere expres n NCPP, dar nu este; procurorul are
obligaia de a participa pentru a susine propunerea n faa JDL.

n orice caz, JDL se pronun printr-o ncheire definitiv, care nu este supus vreunei ci
de atac, i care poate fi o ncheiere de respingere a propunerii procurorului, ca nentemeiat
dac JDL apreciaz c nu sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege sau dimpotriv, poate fi
o ncheiere de admitere a propunerii, situaie n care JDL evident consider propunerea ca
fiind ntemeiat, dup care, n cazul admiterii, n faza ncheierii judectorul va emite un
mandat de aducere. ncheierea prin care judectorul dispune cu privire la emiterea MA este
actul procesual. MA este actul procedural, este necesar s se emit MA pentru aducerea la
ndeplinire a acului procesual, a dispoziiei JDL.

MA trebuie sa aib coninutul prevzut de lege. El trebuie s conin n mod obligatoriu

denumirea instanei din care face parte JDL care a dispus aceast msur, data i locul
emiterii MA, numele, prenumele i calitatea JDL care a dispus aceast msur; n cazul
suspectului sau inculpatului trebuie n mod obligatoriu s conin i meniuni referitoare la
infraciunea care formeaz obiectul UP, denumirea acesteia i textul legal la care se
ncadreaz. ntotdeauna, n toate cazurile, indiferent de persoana fa de care se ia aceast
msur, se indic numele, prenumele i calitatea acestei persoane; pentru c msura poate fi
dispus nu numai fa de suspect sau inculpat, ci fa de orice persoan, inclusiv martor sau
expert, pri, persoana vtmat, de aceea este necesar s se indice cu exactitate. Totodat se
indic i scopul pentru care se dispune aceast msur, necesitatea msurii, se fac meniuni
referitoare la motivarea acestei msuri; motivarea msurii se realizeaz prin prisma condiiilor
generale prevzute de lege, pe care le-am vzut, iar scopul msurii prin prisma condiiei
particulare, a cazului particular, cnd este necesar s se ptrund ntr-un anumit loc. i de
asemenea n cuprinsul MA se va indica cu exactitate locul unde urmeaz s se ptrund,
ordinul de ptrundere, care e dat cu autorizarea judectorului de executare a MA la locul care
este indicat, adic la domiciliul sau la sediul persoanei. Se va face de asemenea meniunea c
mandatul de aducere poate fi folosit doar o singur dat, i totodat, pentru a fi valabil, MA
trebuie s fie semnat de judector.

Datorit coninutului coercitiv al msurii, caracterului de constrngere, datorit gradului

de intensitate a vtmrii/atingerea adus libertii de micare a persoanei, aducerea la
ndeplinire a MA, inclusiv valabilitatea acestuia, presupune, impune ca persoana care este
artat n MA s fie supus imediat ascultrii, mai exact audierii. (NCPP nu e consecvent,
uneori folosete termenul de audiere, alteori de ascultare; domnul profesor consider c a sosit
momentul s se fac aceast distincie , pentru c sunt proceduri de ascultare care se
folosesc n cazuri particulare, n procedurile camerale de luare a msurilor preventive i de
audiere care privesc fondul cauzei) Ori aici raiunea pentru care se recurge la aducere nu e, de
regul, o simpl ascultare, ci dac se recurge la MA ca o persoan s fie adus n faa unui
OUP sau a unei instane atunci scopul este audierea acesteia. Dac este emis de un JDL sau
pentru a fi adus n faa JDL, de exemplu, cnd acesta este sesizat cu o propunere de arestare
preventiv, fa de o persoan cu privire la care nu s-a luar anterior msura reinerii, i care
este citat liber, dar care nu se prezint, atunci scopul este ascultarea, la fel i n cazul n care
MA e emis de JCP.

Audierea/ascultarea a persoanei aduse trebuie s se realizeze imediat, la fel i n cazul n

care scopul emiterii mandatului de aducere constituie efectuarea unui alt act, procesual sau
procedural. i n aceast situaie, actul de procedur pentru care s-a recurs la aducere trebuie
s se realizeze imediat, pentru c n baza mandatului de aducere, persoana adus la OJP
trebuie s rmn la dispoziia OJP o perioad scurt de timp, respectiv doar, n principiu doar
pentru perioada care este strict necesar ndeplinirii actului sau efecturii activitii procesuale
pentru care persoana a fost chemat, adic strict necesar audierii/ascultrii, dup caz, sau
strict necesar efecturii unui act procesual. n nici un caz nu se poate depi, potrivit legii,
timpul maxim de 8 h, un interval de timp de 8 h, care este prezumat de legiuitor ca fiind
timpul maxim admis pentru ca o persoan s se afle la dispoziia OJP n baza unui mandat de
aducere, cu excepia cazului n care acesta este urmat (cum se ntmpl de cele mai multe ori)
de o msur preventiv, a reinerii i apoi a arestrii preventive.

Cine credeti ca realizeaza executarea mandatului de aducere? Cine pune in executare

mandatul de aducere. Mandatul de aducere se aduce in executare, in primul rand, de organele
de cercetare penala a politiei judiciare potrivit legii precum si organele de ordine publica.

Care sunt aceste organe de oridine publica? Pentru ca legea nu prevede:

1. Organele de politie, altele decat cele de cercetare penala decat cele in cadru politiei
judiciare, adica acei membrii ai politiei romane care fac parte din corpul politiei
nationale, in baza legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei
Romane. Se imparte in doua categorii ( politia judiciara si restul politiei, adica politia
care nu efectueaza acte care privesc procesul penal dar care au si aceasta oligatie. De
asemenea, Politia locala care e fosta politie comunitara si jandarmeria care este de
ordine publica )

In acest scop, organelle judicire care au dispus aducerea unor persoane prin intermediul
mandatului de aducere, transmit mandatul de aducere organului de executara organul de
politie care face parte din politia judiciara, alte organe ale polieiei in vederea executarii

Cum se procedeaz la executare?

Executarea se realizeaza principal in doua etape:

A. Mai intai, de buna voie, in sensul ca persoana insarcitana cu executarea mandatului de

aducere se prezinta la adresa care este indicate in mandate si situatia in care persoana
cautata este gasita I se va inmana mandatul, o copie a mandatului, si I se va solicita,
totodata, sa o insoteasca pentru a se prezenta impreuna la organul judiciar penal care
ancheta la data respective cuprinsa in mandatul de aducere, care are, in general acelasi
 continut pe care il are si o citatie ( mandatul de aducere ) completat cu mentiunile
particulare pe care le-am prezentat.

!
B. In cazul in care persoanei i se aduce la cunostinta mandatul de aducere si aceasta rafuza sa
mearga cu ei sau incearca sa fuga, se va utilize constrangerea. Persoana poate fi adusa prin
constrangere. Constrangerea se poate realize in orice mod, aceasta presupune folosirea
tuturor mijloceror aflate in dotarea persoanelor insarcintate cu aducerea persoanei in baza
mandatului. Inclusiv incatusarea.

** A fost un caz mai demult, un caz care a primit o solutie definitive. Cand s-a emis un
mandate de aducere fata de Primarul municipiului Cluj-Napoca. Era o echipa de mai multi
politisti cu un mandat de aducere. Se uita la mandat ) In cuprinsul mandatului, v-am spus c
e necesar sa se mentioneze numele, prenumele si calitatea persoanei. La calitate scria
faptuitor, stati putin ca nu e in regula, nu e legal. Ce inseamna faptuitor? Persoana fara
calitate. Si intreb daca e inceputa urmarirea si acestia spun ca acum urmeaza. In aceasta
situatie mandatul e nelegal. Vreau sa va spun ca totusi s-a trecut peste aceasta nelegalitate dar
nu era inceputa urmarirea, s-a trecut si s-a pus in executare mandatul pentru ca politistii aveau
un ordin. Acestia sunt obligati sa execute ordinul. Dispozitia procesuala de emitere a
mandatului contine ordinul de executre care este transmis organului de executare care are
obligatia sa execute ordinul chiar daca este nelegal. L-au luat pe sus! ) S-a dat o solutie
definitiva de achitare. Am vrut doar sa va exemplific procedura de punere in executare a
mandatului **

Ce se intampla in situatia in care persoana care urmeaza sa fie adusa in baza unui
mandat de aducere se gaseste intr-o locuinta, intr-un spatiu, in termenii legii, domiciliu sau
sediu si refuza sa coopereze, in termenii legii. ( Coopereze = ascundere, sa nu raspunda
solicitarii, asta inseamna, nu raspunde solicitarii persoanei insarcinate cu executarea,
impedica punerea in executare prin orice mijloc ). Situatie in care in baza mandatului de
aducere emis de judecatorul de drepturi si libertati persoana insarcinata cu executarea
mandatului de aducere are dreptul sa patrunda prn forta fara consimtamantul persoanei in
spatiul acesteia in vedere ducerii la indeplinire a mandatului.
 Legea de procedura reglementeaza si in situatii in care executarea mandatuui de
aducere e imposibila, in cazuri de imposibilitate de executare similare cu cee care justifica
imposibilitatea citarii unei persoane si anume:

- Cand persoana care urmeaza sa fie adusa este bolnava, sufera de o boala care impiedica
executarea mandatului de aducere. Legea nu prevede cat de grava trebuie sa fie boala ci ca
aceasta sa fie constatata de persoana insarcinata cu aducerea la indeplinire a mandatului de
aducere printr-un proces verbal care mai apoi e inaintat organului judiciar penal care a
dispus emiterea mandatului de aducere.

Aici ne gasim, dupa parerea mea, intr-o situatie de deficienta evidenta legala si un minimum
de garantii care trebuie sa incadrezi aceasta procedura si care sa fie in masura sa satisfaca
eficientele procedurale, adica sa garanteze o procedura efectiva si concreta. Ori in situatia in
care starea de boala in care se lasa persoana e lasata la apreciarea unui organ de executare care
are doar obligatia de a constata aceasta imprejurare si de a o consemna in proces verbal, dupa
parerea mea, nu satisface exigentele stricte ale legalitatii procesului verbal.

Parerea mea ( a profului ) ) este ca este necesar sa se includa si actele care privitoare,
sa reiasa foarte clar imposibilitatea de executare!!

- Persoana cautata in vederea executarii mandatului de aducere nu e gasita. Cand nu se afla

la locul indicat in mandat si cand nici i urma cercetarilor la care e obligata persoana
insarcinata cu executarea mandatului nu se poate stabili unde se afla persoana cautata in
vederea executarii mandului. Intr-o asemenea situatie toate imprejurarile se consemneaza
intr-un proces verbal care se va inmana rganului judiciar si care va lua apoi alte masuri
care se impun. ( De exemplu: urmarire generala dupa procedura de urmarire sau
internationala, dupa procedura speciala. Cu privire la organele de politie care fac parte din
structuri europene si internationale de cooperare politieneasca, create in aceste scopuri
sunt EUROPULUL, de exemplu, INTERPOLUL).

!
- Atunci cand mandatul de aducere e emis fata de un militare e o reglementare speciala in
care se prevede ca acesta se pune in executare prin intermediul comandatului sectiei
militare sau prin intermediul politiei militare.
 !
Cu aceasta am terminat si mandatul de aducere si urmeaza un alt act de procedura comun si
anume Cheltuielile Judiciare.

!
Cheltuieliele judiciare

Acestea sunt cheltuielile care se pot efectua in cursul desfasurarii unui proces penal

care se efectueaza de organele judiciare, sunt avansate de acestea sau pot fi facute de parti.
Exista doua categorii:

A. Cheltuieli avansate de stat. Se mai numesc cheltuieli procedurale

!
B. Cheltuieli facute de parti care poate veni de la cheltuieli judiciare (???- Min
21:30) Aceste cheltuieli pot privi indeplinirea actelor de procedura ( o parte din
acestea le cunoasteti deja ), pot privi administrarea probelor, conservarea mijloacelor
materiale de proba, pot privi plata onorariilor avocatilor din oficiu, pot privi sumele
cuvenite expretului, martorului, interpretului sau orice alte cheltuieli necesare
desfasurarii procesului penal intr-un ritm normal.

Cheltuielile avansate de stat, reprezinta cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor se
suporta din fonduri care sunt special adoptate. Si care sunt constituite in cadrul bugetelor
ministerului public, de justitie, a afacerol interne si a altor ministere potrivit legii.

Un regim special al acestor cheltuieli e conferit sumelor care se platesc martorului,

expretului, interpretului. Astfel cei mai sus mentionati, care, ati vazut ca sunt subiecti
procesuali care sunt chemati in procesul penal pentru a stabili la stabilirea adevarului si la
stabilirea justa a adevarului cauzei penale au dreptul la plata tuturor cheltuielilor privind
transportul, intretinerea, cazarea atunci cand sunt chemati pe perioada care sunt chemati i fata
organului judiciar potrivit legii ( ?!)
 De asemenea, se mai prevede ca cei care sunt salariati au dreptul si la venituri la locul
de munca pentru perioada de timp in care trebuie sa se prezinte la organul judiciar. Martorul,
expretul, interpretul sunt subiecti procesuali a caror prezenta este considerata necesara in
vederea audierii acestora. De aceea, aceste persoane sunt chemate atunci cand organul judiciar
penal considera ca e necesara audierea sau efectuarea altor activitati cum este cazul
interpretului care e chemat sa interpreteze in cazul unor proceduri de audiere a unor persoane
sau de ascultare, in conditiile prevaute.

Referitor la cei care nu au calitate de angajati / salariati, acestora li se poate recunoaste dreptul
de a primi o compensatie in conditiile prevazute de lege. Totodata, pentru experti si interpreti
se prevede in mod expres dreptul acestora la o retributie in conditiile legii. Cu exceptia
salariatilor cu privire la dreptul acestora e asigurat de unitatile unde sunt angajati in toate
celelalte cazuri sumele cuvenite martorului expertului si interpretului se platesc din fondurile
alocate special in acest fond potrivit legii.

In ceea ce priveste fundamentul juridic al suportarii cheltuielilor avansate de stat dar si a

cheltuielilor facute de parti in privinta desfasurarii procesului penal in legatura cu
desfasurarea procesului penal, spre deoasebire de dreptul civil, in procesul penal, acesta
constai n principal in culpa infractionala si in subsidiar la anumite situatii si pentru anumite
categorii fundamentul juridic al suportarii cheltuielilor se prezinta si un culpa procesuala a
persoanelor care urmeaza sa fie obligate la plata cheltuielilor privind desfasurarea procesului
penal.

Solutiile procesuale, sa stiti, influenteaza in mod direct modalitatile de obligare a persoanelor

responsabile cu suportarea cheltuielilor privind procesul penal.

Astfel, in cazul in care solutia e in faza de urmarire penala, renuntarea la urmarire penala si in
faza de judecata, condamnarea, amanadarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarii
pedepsei cheltuielile avansate de stat sunt facute sau dupa caz de inculpat. In aceasta situatie
fundamentul juridic il reprezinta culpa infractionala. In situatia in care exista o pluraritate de
suspecti sau inculpati organul de urmarire penala sau dupa caz, instanta de judecata va stabili
partea din cheltuieli care se va suporta de fiecare in raport de contributia concreta a fiecaruia
la producerea cheltuielilor.
In ceea ce priveste partea responsabila civilmente. In masura in care aceasta este obligata
procesual impreuna cu inculpatul e obligata in mod solidar si la plata cheltuielilor.

In celelalte cazuri situatia este complet diferita. Astfel:

1. In caz de achitare

Inculpatul suporta cheltuielile doar atunci cand e obligat la repararea prejudiciului in rest,
cheltuielile se suporta de catre persoana vatamata insa, numai in masura in care se poate
stabili o culpa procesuala si plata cheltuielilor care au fost provocate de procedura procesuala.
De asemenea, cheltuielile care pot fi efectuate si de partea civila insa numai in momentul in
care a fost deschisa cererea acesteia de abtinere a repararii prejudiciului cauzat prin
infractiune si numai daca se poate stabili o culpa procesuala.

2. Incetare a procesului penal

Cheltuielile se suporta de inculpat daca incetarea s-a dispus conform prevederilor de

impunitate, de nepedepsire. In rest cheltuielilor pot fi suportate de persoana vatamata daca
aceasta si-a retras plangerea in cazul in care e vorba de o infractiune cu privire la care se
prevede conditia plangerii prealabile a persoana vatamata, atunci cand plangerea prealabila a
fost considerata tardiva.

3. In cazul in care s-a cerut continuarea procesului penal de suspect sau inculpat fie
in faza de urmarire penala, fie in faza de judecata.

Cheltuielile pot fi suportate de suspect sau inculpat in situatia in care s-a spus o solutie de
clasare sau, dupa caz, o solutie de incetare a procesului penal pentru unul dintre motivele
prevazute la art. 16 lit. F, G CPP. In situatia insa in care s-a dispus o solutie de clasare
intemeiata pe art. 16 lit A-C sau daca instanta a dispus o solutie de achitare, cheltuielile
judiciare, sunt suportate de persoana vatamata. In cazul in care a intervenit impacarea partilor
solutia e obligarea atat a persoanelor vatamate cat si a inculpatului la suportarea cheltuielilor
judiciare.

4. Dar in situatia in care judecatorul de camera preliminara in faza de camera

preliminara dispune restituirea dosarului la procuror
Intr-o asemenea situatie daca procedura este definitiva cheltuielile de stat, intr-o aseme (nu
inteleg ce spune.. 33:35)

5. Dar in situatia in care se declara apel sau contestatie, cai de atac ordinara, sau
sunt prevazute cai de atac extraordinare respectiv recurs in casatie, contestatie in
anulare, revizuire sau orice alta cerere

Daca aceastea se resping, persoana careia i se respinge cererea va suporta cheltuielile. In

situatia cailor de atac daca persoana care a exercitat o cale de atac ulterior isi retrage calea de
atac, aceasta va suporta si cheltuielile judiciare avansate de stat.

In mod similar cu solutiile de achitare si de incetare a procesului penal si in situatia in care se

da o solutie de clasare, dupa caz, cheltuielile de vor suporta dupa aceleasi reguli pe care le-am
aratat anterior.

In cazul in care se formeaza o plangere impotriva solutiilor de urmarire si impotriva actelor si

procedurilor de urmarire penala se aplica la fel, aceasi regula pe care am anuntat-o mai
anterior. In cazul repingerii plangerii, persoana careia i s-a respins va suporta cheltuielile
judiciare avansate de stat, in baza culpei procesuale.

In toate celelalte cazuri se prevede ca statul e cel cre suporta toate cheltuielile judiciare
avansate, inclusiv in situatia in care administratia nationala a penitenciarelor, locul de detinere
formuleaza contestatii in baza legii de executare a pedepselor, cheltuielile judiciare avansate
de stat raman in sarcina statului. OUG 18/2016 ( Parerea profului ca nu are absolut nici o
logica Crede ca intr-o asemenea situatie ar trebui aceasi regula in cazul in care se respinge
contestatia, cel caruia i se respinge contestatia trebuie sa suporte si cheltuielile. In baza
aceleasi ratiuni.)

In situatia in care partile fac cheltuielile, cheltuielile facute de parti, regulile sunt finale, astfel
in caz de condamnare, de renuntare, de anulare a aplicarii pedepsei sau de renuntare la
aplicarea pedepsei toate cheltuielile care sunt suportate de partea civila in timpul procesului,
facute in timpul procesului se vor suporta de inculpat. Toate acestea in baza culpei
infractionale.
In caz de achitare insa, cheltuielile trebuie sa le suporte, dupa caz, persoana vatamata sau de
partea civila daca s-a constituit parte ciila insa numai in situatia in care s-a dat o solutie de
respindere a procesului civil.

In orice caz, cheltuielile judiciare se stabiles, sa stiti, de organul judiciar penal care
instrumenteaza cauza, dupa caz, de procuror in faza de urmarire penala in toate cazurile, nu
numai in cazurile in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala ci si in cazul in care
procurorul supravegheaza urmarirea penala situatie in care prin referat organul de cercetare
penala propune prcurorului stabilirea unui anumit cuantum cheltuielilor judicire si un anumit
mod de rezolvare a platii cheltuielilor judiciare avansate de stat sau a cheltuielilor judiciare
facute de parti in timpul procesului penal.

In faza de judecata cheltuielile se stabilesc de instanta. Procurorul stabileste cheltuielile si

persoana care le suporta prin ordonatnta sau, dupa caz, propune onligarea la plata cheltuielilor
judiciare avansate de stat sau facute de parti prin rechizitoriu in situatia in care seszeaza
instanta iar instanta de judecata prin incheiere sau, dupa caz, prin sentinta sau decizie. La fel
prin incheiere se pronunta cu privire la cehltuielile judiciare judecatorul de drepturi si libertati
respectiv judecatorul de camera preliminara. In toate cazurile executarea dispozitiilor
organelor judiciare penala privind cheltuielile de procedura sau cele judiciare se realizeaza de
organele de stat care executa deciiile. Amenda pena.

De aceea, dupa ramanerea definitiva a hotararilor judecatoresti ele se trimit organului care are
competenta sa execute amenda penala, prevederea executarii si a dispozitiilor privind
obligarea persoanelor responsabile la plata cheltuielilor judiciare date de stat sau, dupa caz, a
cheltuielilor facute parti respectiv de partea civila, mai exact de partea civila si de persoana
vatamata asimilata partilor sub acest aspect.

Un alt act comun de procedura il reprezinta Modificarea actelor procedurale.

!
Modificarea actelor procedurale

!
Modificrea actelor procedurale se impune in situatiile in care se constata anumite erori in
continutul acestora. Ele pot privii doar actele procedurale nu si cele procesuale. Adica, acele
acte care se realizeaza dupa intocmirea, dupa emiterea dispozitiilor procesuale in vederea
aducerii la indeplinire a acestora.

a. Mai intai poate fi utilizata modalitatea modificarii in cuprinsul actelor procedurale.

Modificarea actelor procedurale e admisibila atunci cand in continutul acestora se efectueaza

adaugit completari, modificari sau suprimari a unor sectiuni. Acestea se realizeaza chiar de
organele judiciare penale care le-au intocmit. Pentru ca aceste modificari sa fie valabile e
necesar ca ele sa fie confirmate de organele judiciare penale care le-au efectuat si care sunt
aceleasi cu cere care le-u intocmit. Confirmarea acestor modificari, suprimari, adaugiri,
cmpletari, corecturi, rectificari se realizeaza printr-o mentiune expresa chiar in cuprinsul
actului la sfarsitul acestuia.

In practica prcedura confirmarii acestor modificari se rezuma la contrasemnarea acestora de

organele judiciare penale care le-au efectuat. In situatia unor modificari considerate
neesentiale pentru ca nu influenteaza esential intelesul actului si mai ales aducerea la
indeplinire a dispozitiei procesuale fiind considerate modificari neesentiale, acestea sunt
considerate in practica ca fiind valabile chiar in lipsa oricarei onfirmari din partea organelor
judiciare. In vederea efectuarii unor completari ulterioare a ctului procedural se mai mai
prevede ca masura de garantie ca locurile care sunt nescrise se bareaza pentru a nu fi
completate ( el a intalnit foi albe in dosare care ar trebui suprimate si de aceea ele trebuie
numerotate, fiind nenumerotate pot fi inlocuite ulterior cu alte acte procedurale care ar putea
afecta interesul public al justitiei si interesul privat)

b. Art. 278 CPP: Indreptarea erorilor materiale evidente

Procedura indreptarii erorilor materiale e admisibila numai in situatia in care se constata in

cuprinsului unui act procedural, erori care trebuie insa sa fie erori materiale, adica, erori care
sa nu priveasca fondul cauzei. Erori privitoare doar la forme ( Ex: erori referitoare la cifre,
la nule, la denumiri).

Totodata, e necesar ca erorile materiale strecurate in cuprinsul unui act procedural sa fie
evidente, inseamna ca ele trebuie sa rezulte din chiar cuprinsul actului fara sa fie necesara
administrarea unor anumite probe in acest sens. ( De ex: mentionarea gresita a numelui
mamei inculpatului in cuprinsul unui madat de executare a pedepsei- eroare materiala
evidenta, in ideea in care in minuta e scris numele corect.

*** Intr-o speta in care un condamnat definitiv care s-a sustras de la executarea pedepsei,
pentru a impiedica executarea pedepsei in intervalul de timp cuprins intre momentul
pronuntarii hotararii si cel al emiterii mandatului de executare a pedepsei si-a schimbat
numele pe cale administrativa. In momentul in care s-a prezentat organul de politie cu
mandatul de executare, pentru punerea lui in executare, acest condamnat a formulat obiectiuni
privind identitatea avea numele diferit, atat nume cat si prenume s-a pus in executare
mandatul, in speta. Condamnatul a formulat contestatie la executare insa ea a fost
respinsa.***

De asemenea, pentru ca aceasta procedura sa poata fi utilizata e necesar ca eroarea materiala

evidenta sa priveasca actul procedural nu si actul procesual adica actul care s-a redactat
ulterior si care e necesar pentru punerea in executare a actului procesual. Aceasta procedura
nu se poate executa pentru modificrea minutei ( Ex: in minuta instanta a omis sa se pronunte
cu privire la unul dintre apelurile favorabile. Aceasta omisiune nu poate fi remediata pe carea
erorii materiale. Aici nu este o eraoare materiala este o greseala de fond, de solutie care poate
fi remediata prin exercitarea unei cai de atac)

Indreptarea errii materiale se realizeaza chiar de organul judiciar penal care a intocmit actul
procedural care a format obiectul indreptarii respectiv de catre organul de urmarire penala
prin intermediul unui proces- verbal si de catre judecator sau instanta prin incheiere. In
situatia in care e necesara partile pot fi chemate pentru a da lamuriri in legatura cu necesitatea
indreptarii erorii materiale. ( Ex: Recent am formulat o cerere de indreptare a erorii materiale
la un mandat care a fost emis pentru executarea pedepsei. In mandat s-a mentionat eronat ca
cel condamnat are antecedente penale iar acesta nu avea. Condamnatul aea interes sa ceara
corectarea acestei erori pentru ca aceasta eroare ii afecta un drept de eliberare conditionata.
Comisia, cand apreiaza eliberarea, tine seama, potrivit legii si a Codului Penal si in temeiul
legii speciale, a legii de executare, tine seama si de antecedentele penale si de aceea se
justifica interesul corectarii)
In situatia in care se va proceda la corectarea erorii materiale se va face mentiune cu privire la
indreptare nu numai in procesul- verbal sau incheiere dar si la sfarsitul actului care este
indreptat. Se va face o mentiune despre aceasta indreptare. Indreptarea erorii se dispune de
organul judiciar penal fie din oficiu fie la cererea persoanei vatamate, dupa caz.

c. Inlaturarii omisiunilor vadite

Aceasta se realizeaza dupa aceeasi procedura de indreptare a erorilor materiale evidente la

care se face trimitere in art. 279, face trimitere explicita la art 278 CPP procedura de
indreptare a erorilor materiale.

Aici e vorba de urmatoarele omisiuni care pot fi inlaturate pe aceasta cale:

- Cele referitoare la sumele datoare martorului, expertului, interpretului cat si cu privire la

onorariile avocatilor.

- Omisiunea pronuntarii instantei cu privire la restituirea lucrurilor

- Ridicarea masurilor asiguratorii ( trebuie sa fie dispuse de instanta )

*** Am avut un caz recent in care Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia definitiva in
apel, desi a dispus achitarea inculpatului a omis si a respins actiunea civila definitiv ca a omis
sa dispuna si ridicarea masurii asiguratorii motiv pentru care a trebuit sa formulez cerere de
inlaturare a acestei omisiuni, e o omisiune vadita care poate fi inlaturata fie din oficiu de
instanta fie la cererea procurorului, a partilor sau a persoanelor vatamate dupa aceeasi
procedura.***

In aceste situatii incheierea de indreptare a erorii materiale evidente sau inlaturarea omisiunii
vadite, chiar daca e ulterioara hotararii face parte din hotarare.

Urmeaza sanctiunile. Accesul la bazele electronice de date, nainte de a trece la sanciuni, este
reglementat n art. 267 CPP. Cu privire la bazele electronice de date, acestea sunt deinute de
organe ale Administraiei de stat din Romnia, care au obligaia, ca, la solicitarea organelor
judiciare penale s furnizeze acestora toate datele pe care le dein, cnd ele sunt necesare
organelor judiciare penale, att pentru citare, ct i pentru comunicarea actelor procedurale.
Aceste date sunt deinute n prezent de Direcia de eviden a persoanelor, pentru persoanele
fizice, i pentru persoanele juridice de Oficiul naional privind Registrul Comerului. Din
pcate, nu este asigurat i accesul la bazele electronice de date ale autoritilor administrative
strine, de aceea, cum v spuneam, atunci cnd nu se cunoate cu exactitate adresa unde
locuiete n strintate o persoan care urmeaz s fie chemat de organele judiciare penale
pentru desfurarea activiti procesuale, sigur c se recurge la autoritile statului strain, n
situaia n care transmiterea acestora nu se poate realiza prin scrisoare recomandat, prin
intermediul unitilor potale sau atunci cnd se constat c transmiterea prin pot a euat sau
nu este corespunztoare, cnd nu s-a putut realiza, atunci sigur c trebuie s recurgem la
autoritile statului strin, lucru care se realizeaz prin intermediul Ministerului de Justiie.

(pauz)

i n continuare, nainte de a trece la regimul sanciunilor, vreau s v prezint

termenul, pe care l-am lsat dup cheltuieli pentru c este mai important. Termenul este
reglementat n art. 268, art. 269 (?) din CPP. Termenul este intervalul nuntrul cruia
trebuie, poate sau nu poate fi efectuat un act procedural, potrivit legii. El poate fi
determinat de lege, situaie n care termenul este legal, sau poate fi stabilit de organul
judiciar, situaie n care termenul este un termen judiciar. Termenul reprezint regula s
tii, n ceea ce privete desfurarea procesului penal. El are ca raiune asigurarea
promptitudinii, rapiditii procesului penal, sau a termenului rezonabil, cum ne-am obinuit,
care este un principiu fundamental al procesului penal, dar are n acelai timp, vei vedea, i
raiunea de a asigura exerciiul eficient i complet al drepturilor procesuale, precum i
protejarea libertii persoanei. Termenul face parte din formele care caracterizeaz, s tii,
desfurarea procesului penal. Termenul este ns doar regula, ceea ce nseamn c, dac este
regul, el comport i excepii. n acest fel, vei vedea, sunt situaii n care, prin excepie de la
aceast regul, nu este reglementat un termen n desfurarea unor activiti n cadrul
procesului penal. O astfel de excepie o reprezint cazul revizuirii n favoarea condamnatului.
S tii, care se poate introduce oricnd, fr termen, oricnd. De asemenea, este i cazul
contestaiei n anulare pentru dou situaii, i anume situaia prevzut n art. 426 lit. b din
CPP, cnd n mod greit s-a dispus condamnarea dei existau probe de ncetare a procesului
penal i cazul prevzut la lit. i a art. 426, cnd a existat o autoritate de lucru judecat, situaie n
care contestaia n anulare poate fi introdus oricnd. Acestea sunt excepii. Termenul poate fi
determinat n moduri diferite. Sub acest aspect, este cunoscut o determinare relativ a
termenului, care este exprimat n formule cum sunt: de ndat, imediat, de urgen. Cnd se
folosete de ndat, ndat? De exemplu cnd se prevede c ndat ce inculpatul este primit n
locul de deinere n vederea executrii msurii preventive, are dreptul de a informa pe vreunul
dintre membrii de familie, sau o alt persoan desemnat de el cu privire la locul de detenie.
Sau imediat, de exemplu n materia arestrii preventive, conform art. 228 CPP, imediat dup
luarea msurii arestrii preventive, dup ce judectorul de drepturi i liberti dispune luarea
msurii arestrii preventive, inculpatul are dreptul s ncunotiineze pe vreuna dintre
persoanele desemnate de acesta, care poate fi un membru al familiei sau orice alt persoan
apropiat, cu privire la luarea msurii arestrii preventive. Sau de urgen, astfel, de pild, v
dau doar exemple, art. 355 alin. (1) din CPP, judecata cu inculpai arestai sau minori, se
realizeaz de urgen. Aceasta este o determinare relativ a termenului. CPP folosete ns i o
determinare absolut a termenului. Determinarea absolut se realizeaz prin indicaii
cronometrice pe ore, pe zile, luni i ani, dup cum vei vedea, sau chiar prin formule, de
exemplu pn la nceperea cercetrii judectoreti cnd are loc constituirea de parte civil,
pn la terminarea cercetrii judectoreti, intervenia prii responsabile civilmente sau pn
la citirea actului de sesizare al instanei, modificarea competenei n caz de pierdere a calitii
persoanei sau pn la pronunarea unei hotrri penale judectoreti definitive, oricnd n
cursul judecii, ns nu mai trziu de pronunarea unei hotrri judectoreti penale
definitive, n cazul excepiilor de necompeten material sau dup calitatea persoanei a
instanei superioare, sau n cazul n care se invoc un caz de necompeten material a unei
instane inferioare, dac se invoc excepia de necompeten material sau dup calitatea
persoanei a unei instane superioare, sau o excepie de necompeten teritorial, ea poate fi
ridicat cel mai trziu pn cnd? Pn la nceperea cercetrii judectoreti. Acestea sunt
determinri absolute ale termenului. Sunt cunoscute mai multe clasificri ale termenelor n
cursul procesului penal.
i acum, clasificarea cea mai important este cea n funcie de natura i de
efectele acestora. Dup efectele lor, s tii c sunt termene dilatorii, adic acele termene
nuntrul crora nu poate fi efectuat un act procesual sau procedural, potrivit legii. Ele
se mai numesc i termene obstacol, pentru c ele mpiedic efectuarea actului procesual sau
procedural nuntrul lor. Astfel pn la pronunarea, v dau un exemplu, pn la pronunarea
unei hotrri penale definitive, este mpiedicat executarea acesteia. Ea este mpiedicat, ea
este amnat, prorogat, pn la rmnerea definitiv a unei hotrri judectoreti penale.
Acesta este un termen dilatoriu, aa se numete.
Termenele peremptorii, imperative, cum se mai numesc, sunt acele termene
nuntrul crora, n mod obligatoriu trebuie efectuate actele procesuale i procedurale
prevzute de lege. Ele se mai numesc i termene absolute pentru c, n cazul nerespectrii
lor, sanciunea este ntotdeauna decderea din exerciiul dreptului procesual i anularea
actului fcut peste termene. Astfel de termene peremptorii sau imperative a cror nesocotire
atrage nulitatea actului i sub acest aspect, vreau s v spun, i este un caz pe care nu-l vei
ntlni n lucrrile de specialitate, aceast opinie, este un caz de nulitate absolut dup prerea
mea, care se adaug cazurilor prevzute de art. 281 CPP. De aceea ele se mai numesc i
termene absolute. Astfel de termene sunt cele de exercitare a cilor de atac prevzute de lege.
Toate sunt termene peremptorii, imperative sau absolute, pentru c atrag nulitatea absolut a
actului fcut peste termene.
i a treia categorie o reprezint termenele ornduitorii, sau de recomandare, care
sunt acele termene nuntrul crora pot fi efectuate anumite acte procedurale i
procesuale prevzute de lege. Ele se mai numesc i termene de recomandare sau relative
pentru c nesocotirea lor nu atrage nicio sanciune procesual. Un astfel de termen este,
de exemplu, termenul de redactare a unei hotrri judectoreti penale. O hotrre
judectoreasc penal poate fi redactat ntr-un termen de cel mult 30 de zile, nerespectarea
acestui termen ns, nu atrage sanciuni procesuale. De aceea sunt cazuri, numeroase n
practic, n care hotrrile se redacteaz cu nclcarea acestui termen. Sunt unele care au
rmas neredactate de luni i, am un caz n care a trecut deja mai bine de 1 an de cnd a rmas
definitiv hotrrea i ea nu este redactat, pentru c termenul nu este peremptoriu, este de
recomandare. La fel i termenul prevzut pentru amnarea pronunrii care este de 15 zile, i
care, la fel, este un termen de recomandare, nu este un termen imperativ. Totodat termenele,
n raport de durata lor, sunt termene, dup cum vei vedea, pe ore, termene pe zile, pe luni i
pe ani. Termen pe ore este, de exemplu, durata reinerii de 24 de ore, sau durata contestaiei,
termenul de contestaie a msurilor preventive, 48 de ore.
Termenele pe zile sunt i ele destul de numeroase. De exemplu, 3 zile, termenul de
introducere al contestaiei, sau termenul de 24 de ore de naintare a dosarului de ctre
procuror judectorului n vederea soluionrii contestaiei mpotriva ordonanei procurorului
sau termenul de 48 de ore de restituire a dosarului de ctre (?) procurorului n vederea
continurii urmririi penale. Termenele pe luni, la fel, sunt destul de numeroase. Este un
termen, de exemplu, de 1 lun, care este prevzut pentru exercitarea cererii de redeschidere a
procesului penal n cazul judecrii unei persoane n lips sau de 3 luni pentru revizuirea,
pentru formularea unei cereri de revizuire n defavoarea unei persoane condamnate sau, de 3
luni pentru formularea unei cereri de revizuire n baza unei hotrri a Curii Europene a
Drepturilor Omului, care curge de la data publicrii acesteia n Monitorul Oficial al Romniei,
sau un termen de 6 luni de exercitare a aciunii mpotriva statului romn pentru repararea
prejudiciului cauzat printr-o eroare judiciar sau printr-o msur privativ de libertate
nelegal, i altele.
De asemenea, exist i termene pe ani, de exemplu pentru formularea cererii de
revizuire n baza unei decizii CCR, termenul este de 1 an de la data publicrii acesteia n
Monitorul Oficial. nafara termenelor procedurale, cele prevzute n CPP, care sunt
reglementate pentru garantarea unor drepturi procesuale, i pentru asigurarea desfurrii
ritmice, normale a procesului penal, s tii c sunt cunoscute i aa-numitele termene
substaniale sau de fond. Aceste termene sunt prevzute, s tii, pentru garantarea unor
drepturi extraprocesuale, care preced procesul penal. n CPP este reglementat s tii, o
singur categorie de termene substaniale, i anume este vorba despre cele care privesc
durata msurilor preventive. Ele au ca scop protejarea libertii individuale a persoanei,
i a libertii de micare a acesteia. Ele au ca scop mpiedicarea arbitrariului n luarea,
n prelungirea i n meninerea unor msuri preventive, restrictive de drepturi, sau
privative de libertate. Cele mai numeroase termene substaniale se ntlnesc n Codul Penal
i n legile penale speciale. Ele privesc: durata pedepsei, care este stabilit de o instan
penal, privesc termenele care sunt prevzute n materia liberrii condiionate, cele care
privesc prescripia rspunderii penale, care privesc prescripia executrii pedepsei i altele.
ns exist aceast categorie de termene i n CPP. Ele nu pot fi extinse ns, dup prerea
mea, i la termenele privind procedurile de luare, de prelungire, sau de meninere a msurilor
preventive i nici cele care sunt prevzute pentru calea de atac a contestaiei n materia
msurilor preventive. Ele privesc, dup prerea mea, strict durata msurilor preventive. n
raport de modul de fixare, trebuie s tii c termenele procedurale mai pot fi i termene fixe,
cum sunt cele de exercitare a cilor de atac, termene minime, de exemplu n cazul sesizrii
judectorului de drepturi i liberti cu propunere de prelungire a msurii arestrii preventive,
sesizarea trebuie s se realizeze cu cel puin 5 zile nainte de expirarea termenului. n
procedura de camer preliminar, judectorul de camer preliminar fixeaz un termen de
formulare a excepiilor care nu poate fi mai mic de 20 de zile, adic de cel puin 20 de zile.
Aceasta nseamn c actele procesuale nu pot fi formulate nainte de momentul curgerii
termenului care este prevzut de lege, ci doar din momentul n care ncepe s curg termenul.
Totodat, mai este legal i categoria termenelor maxime, care reprezint i
termene obstacol care se identific cu cele dilatorii, cum este termenul care este prevzut
de lege pentru punerea n executare a unei hotrri penale definitive, potrivit crora
efectuarea actelor procedurale i procesuale este admisibil doar pn n momentul n
care ncepe s curg termenul care este prevzut de lege, el avnd efect dilatoriu, cum
este, de exemplu, cel pe care l menionam anterior, pn la pronunarea unei hotrri
definitive, cnd este amnat executarea, admisibil doar din momentul n care hotrrea
penal este definitiv. Cea mai important distincie, s tii, care se realizeaz ntre
termenele reglementate de CPP, este cea ntre termenele procedurale i termenele
substaniale. Aceast distincie prezint o deosebit importan n ceea ce privete modul de
calcul al termenelor. Astfel, calculul termenelor procedurale este reglementat n art. 270 CPP.
El presupune luarea n considerare, mai nti, a momentului de cnd ncepe s curg
termenele procedurale, astfel: termenele procedurale ncep s curg de la data care este
indicat n actul procedural, care este prevzut de lege i care constituie momentul a quo
de cnd ncepe s curg termenul. mplinirea termenului se realizeaz n momentul
expirrii duratei acestuia, care reprezint momentul ad quem. De aceea, calculul
termenelor procedurale trebuie s in seama att de momentul n care este indicat n act, n
actul procedural, i de momentul ad quem n care expir termenul n raport de durata acestuia.
Astfel, n privina termenelor procedurale pe ore i pe zile, potrivit art. 269 alin. (2) CPP,
termenele procedurale pe ore i pe zile se calculeaz pe uniti libere. Aceasta ce nseamn?
nseamn c ora i ziua n care ncepe s curg termenul, precum i ora i ziua n care se
sfrete termenul, nu se iau n considerare la calcularea termenului procedural. La calcularea
termenului procedural, nu se ia n considerare, cu alte cuvinte, nici ora sau ziua n care ncepe
termenul, nici ora sau ziua n care se sfrete termenul, calculul fcndu-se pe uniti libere.
 Alta este situaia ns n cazul termenelor pe luni i pe ani. Calculul acestora se face
potrivit alin. (3) al art. 269 CPP, calendaristic. Calculul se face calendaristic. Aceasta
nseamn c ziua n care ncepe s curg termenul pe luni i pe ani, intr n calculul
termenului. Ziua n care se sfrete termenul pe luni i pe ani, nu intr n calculul termenului.
n acest fel, termenele pe luni i pe ani expir la sfritul zilei corespunztoare a ultimei luni,
respectiv la sfritul zilei i lunii corespunztoare din ultimul an. Ce se ntmpl ns dac
ziua n care se sfrete termenul cade ntr-o lun care nu are zi corespunztoare? n situaia n
care ziua n care se sfrete termenul cade ntr-o lun care nu are zi corespunztoare, expir
cnd? n ultima zi a lunii. La calculul lunii i a anului, se va ine seama de numrul de zile
care formeaz luna respectiv. Respectiv luna poate fi format, dup caz, din 28 de zile, 29 de
zile, 30 de zile sau 31 de zile. Iar n ceea ce privete anul, acesta poate fi format din 365 de
zile, n cazul anului comun, sau n cazul anului bisect, poate fi format din 366 de zile. De
aceea, calculul este calendaristic. Prorogarea termenului este prevzut doar n cazul
termenelor procedurale, s inei minte acest lucru, i de asemenea, numai n cazul n
care termenul este legal, nu i n cazul termenului judiciar.
n cazul termenului judiciar, prorogarea este hotrt de organul judiciar nsui. De
aceea prorogarea are acelai caracter pe care l are i termenul, este judiciar. n acest fel,
prorogarea legal a termenelor procedurale are loc cnd? Cnd ultima zi cade ntr-o zi
nelucrtoare. n ultima zi cnd termenul se sfrete practic, cnd termenul expir ntr-o zi
care este nelucrtoare, o zi de smbt sau duminic, sau o alt zi care este declarat
srbtoare legal, atunci este nelucrtoare. n aceast situaie, termenul se consider mplinit
la sfritul primei zile lucrtoare care urmeaz. n ceea ce privete ziua, prin aceasta
nelegem 24 de ore, iar sptmna este format din 7 zile. Luna, cum v-am spus, este diferit,
dup caz, iar anul la fel, am spus c se face un calcul calendaristic, nu pe uniti libere n
cazul calculelor pe ore i pe zile.
Art. 270 CPP, reglementeaz instituia actului procedural peste termen. Dei nu se
prevede n mod expres, aceste prevederi sunt aplicabile doar n cazul termenelor
procedurale, v rog s subliniai, nu i n cazul termenelor substaniale. Doar n cazul
termenelor procedurale. Pe actul considerat peste termen, are la baz formularea unei
prezumii de respectare a termenului procedural prevzut de lege. Astfel, se consider c un
act de procedur este ntocmit cu respectarea termenului i atunci cnd acesta este depus n
termen la locul de detenie, n cazul actelor care se comunic persoanelor aflate n aceast
stare de detenie, adic deinuilor, i n cazul, de asemenea, al actului care se depune la
unitatea militar, cnd este vorba de acte care se comunic militarilor, dup cum prevede
legea, deci dintre cele pe care deja le tii, i a actului care este depus de asemenea n termen
la oficiul potal, prin scrisoare recomandat. Cum se face dovada depunerii n termen a
actelor n cele trei situaii? Astfel, n cazul actelor care se depun la unitatea militar i la locul
de detenie, dovada se face prin intermediul nregistrrii sau testrii care se face chiar de, dup
caz, administraia locului de detenie sau comandantul unitii militare, iar n cazul actelor
care sunt depuse cu scrisoare recomandat la oficiul potal, dovada se face prin recipisa
actului potal.
Sunt considerate de asemenea acte introduse n termen i cele care sunt introduse la un
organ necompetent. Dac data introducerii se situeaz nuntrul termenului prevzut de lege,
chiar dac la organul judiciar competent aceste acte au ajuns ulterior, adic dup expirarea
termenului prevzut de lege. n cazul actelor procurorului, acestea se consider n termen dac
sunt nregistrate n registrul de ieire a actelor procurorului, adic la secretariatul parchetului
unde se pstreaz un registru de ieire, de eviden a actelor care ies din parchet, cu o singur
excepie, i anume a cilor de atac, care sunt valabile doar dac sunt exercitate prin depunerea
lor n interiorul termenului prevzut de lege, la judector sau la instan, dup caz.
n privina termenelor substaniale, regula este simpl: termenele substaniale,
avnd rolul de a garanta libertatea persoanei, drepturile acesteia, fiind termene care
sunt prevzute n CPP doar pentru o singur situaie, i anume cea a duratei msurilor
preventive care pot fi dispuse n cursul procesului penal, se calculeaz pe uniti pline,
ceea ce nseamn c din termenele pe ore i pe zile, ora i ziua n care ncepe termenul,
precum i ora i ziua n care se mplinete termenul, se iau n calculul duratei acestuia. Ca
atare, att ora i ziua n care ncepe, de cnd ncepe s curg termenul, i ora i ziua n care
expir termenul, se calculeaz n durata acestuia. Care sunt consecinelele nerespectrii
termenelor? Consecinele nerespectrii termenelor sunt menionate n art. 268 CPP.
( 00:37:07)
!
Consecinele nerespectrii termenelor sunt menionate n art. 268 NCPP. Alin. (1)
prevede c n cazul n care exercitarea unui drept procesual trebuie s se realizeze ntr-un
anumit termen, dac nu s-a respectat termenul, titularul acestuia este deczut din exerciiul
dreptului, iar dac acesta a fost exercitat, actul fcut peste termen este nul.

n opinia dl. Prof, dei nu se precizeaz, textul legal are n vedere o singur categorie de
termene, i anume termenele peremptorii, cele imperative, i de asemenea acesta este un caz
de nulitate absolut, o nulitate care nu poate fi acoperit n niciun mod.

Alin. (2) al art. 268 NCPP prevede c atunci cnd o msur preventiv nu poate fi dispus sau
nu poate fi prelungit sau meninut dect cu respectarea unui anumit termen prevzut de
lege, expirarea termenului duce la expirarea de drept a msurii preventive. Aceast prevedere
are n mod evident consecinele termenelor substaniale, care sunt menionate n articolul 271
NCPP care privesc durata msurilor preventive, iar n opinia dl prof, i acesta este un caz de
nulitate absolut a msurii preventive, de aceea atunci cnd intervine ncetarea de drept a
msurii preventive prin expirarea termenului prevzut de lege sau a celui stabilit de ctre
organul judiciar, contestaia formulat de procuror nu poate avea efect suspensiv de executare.

n acest caz, actul de ncetare de drept este imediat executoriu, fiind o consecin a
caracterului absolut al nulitii.

Acesta este singurul caz n care contestaia procurorului nu are efect suspensiv de executare.

Pentru toate celelalte cazuri pentru nerespectarea termenelor, n alin. (3) se prevede c se
aplic regulile privind nulitile.

!
Nulitile

Nulitile sunt reglementate n art. 281, 282 NCPP.

*Reglementarea nulitilor n codul de procedur penal actual este incomplet, este

criticabil n general, deoarece nu analizeaz, nu include toate sanciunile care pot fi aplicate
n cadrul unui proces penal. Sanciunile procesuale nu pot fi date doar la nuliti.
Reglementarea actual cunoate i alte sanciuni procesuale care se afl n strns legtur cu
nulitile.

Una din sanciunile care trebuie recunoscut, fiind de sorginte jurisprudenial i

doctrinar, este inexistena. Inexistena este acea sanciune procesual care intervine n
situaia n care se constat nlocuirea unor acte de procedur cu nclcarea unor condiii(?)
eseniale ale legii: actele care, datorit modului de ntocmire nu sunt apte s produc efecte
juridice.

Inexistena are n vedere o realitate faptic, un act juridic. Ea intervine n toate

situaiile n care se constat ntocmirea unui act care nu are aptitudinea s produc consecine
juridice. Ex: situaia n care (??) o hotrre judectoreasc este semnat de o persoan care nu
are calitatea de judector, o minut semnat de un grefier.

ntruct inexistena nu este reglementat, n practic ea se invoc pe calea constatrii nulitii,

singura sanciune reglementat n mod expres de ctre NCPP.

!
O alt sanciune care trebuie recunoscut este inadmisibilitatea. Inadmisibilitatea
reprezint lipsirea de efecte juridice a unor acte de procedur care nu sunt prevzute de lege,
care sunt exceptate de lege, sau care au fost epuizate anterior.

Dac inexistena nu este menionat n cadrul NCPP, inadmisibilitatea apare frecvent,

mai ales n cazul unor proceduri de examen ale admisibilitii, reglementate expres. Ex: recurs
n anulare, recurs n casaie, etc.

n materia apelului se prevede c apelul poate fi respins ca inadmisibil, atunci cnd este
prezent una dintre situaiile de inadmisibilitate. O alt sanciune este decderea.

Decderea privete exerciiul unui drept procesual, de aceea ea poate fi formulat ca o

decdere din exerciiul unui termen, i care reprezint de fapt pierderea exerciiului unui
drept, atunci cnd acesta nu se realizeaz nluntrul termenului prevzut de lege. Decderea
din exerciiul unui drept are aplicabilitate larg n materia cilor de atac pentru care sunt
prevzute termene procedurale peremptorii, care atrag imediat sanciunea decderii.Ea se
valorific prin intermediul nulitii n cazul n care se constat c au fost efectuate acte cu
nclcarea termenului prevzut. Actele sunt considerate ca fiind lovite de nulitate absolut.

Regimul nulitilor este amplu reglementat n NCPP. Din ansamblul prevederilor referitoare la
nuliti rezult ns o tendin accentuat a legiuitorului de restrngere a domeniului
nulitilor.
 Se resimte o nclinaie accentuat a legiuitorului transmis i practicienilor spre
aspectele care privesc fondul unui proces penal n detrimetrul formelor, ceea ce poate afecta
grav garantarea principiului la un proces echitabil. A nu ine seama de form n organizarea
unui PP nseamn a lipsi PP de garaniile necesare att dr si libert persoanei, ct mai ales
obiectivului urmrit, aflarea adevrului i soluionarea just a cauzei penale. Forma este sora
geamn a judecii.

Art. 280, (1) NCPP prevede c nulitile sunt atrase n general de nerespectarea
dispoziiilor legale referitoare la desfurarea procesului penal. Legiutorul a restrns aria
nulitilor doar la latura dinamic a procesului penal, adic la actele procesuale.

n opinia dl prof actele procedurale nu pot fi excluse din domeniul nulitilor.

(2) Actele ndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rndul lor lovite de
nulitate, atunci cnd exist o legtur direct ntre acestea i actul declarat nul. sunt
reglementate nulitile derivate.

Aplicndu-se teoria efectelor subsecvente ale nulit, se prevede n mod expres c sunt
considerate nule toate actele care sunt subsecvente actului nul.

Aceasta este i o consacrare a regulii resoluto iure dantis.

Aceast regul pune problema de a tii dac nulitile derivate intervin de drept sau dac este
necesar constatarea judiciar a nulitilor, textul neoferind o explicaie sub acest aspect.

ntruct nulitile se valorific i se sancioneaz ntr-o procedur distinct, i anume n CP,

legiuitorul a omis s reglementeze modalitile de rezolvare a nulitilor nainte de CP, adic
n UP, dar infaza de judecat.

Tot cu titlu general, n materia nulitilor, NCPP a nscris n (3) i regula potrivit creia actele
nule ar trebui refcute de ctre organul judiciar atunci cnd acesta consider necesar, potrivit
legii. Constatarea unei nuliti cu caracter general poate produce dou efecte: desfiinarea
actului indiferent de motivul nulitii; refacerea actului se realizeaz de org judiciar cnd
acesta consider necesar, i dac este posibil.

Reglementarea este lacunar deoarece nu se prevede care este organul judiciar care poate s
refac actul. n absena unei prevederi, refacerea actului ar trebui s revin n sarcina
organului care a aplicat sanciunea. De asemenea se prevede c refacerea va avea loc dac
aceasta este posibil, ceea ce nseamn c legiuitorul recunoaste faptul c exist sub acest
aspect dou categorii de acte de procedur: acte care pot fi refcute, i acte care nu pot fi
refcute. (ex: probele rezultate din convorbiri nu pot fi refcute, dar probele rezultate din
audieri pot)

n actual reglementare, n ceea ce privete regimul juridic al nulitilor, a fost adoptat sistemul
mixt, mai exact formalist i reformalist.

Legea de procedur a selectat cazurile de nuliti, de nclcare a dispoziiilor legale, pe care

le-a considerat eseniale, prevzndu-le n mod expres ca nuliti absolute, iar majoritatea
cazurilor de nclcare a dispoziiilor legale pe care le-a considerat neeseniale i pe care le-a
reglementat n mod expres ca nuliti relative.

n acest fel, NCPP face distincie ntre nulitile exprese, cele care constau n nclcri are
dispoziiilor eseniale ale dispoziiilor legale, i nulitile virtuale, care constau n nclcarea
altor dispoziii de procedur penal dect cele exprese.

Nulitile absolute nu sunt altceva dect nulitile exprese. Ele sunt prevzute n art 281 NCPP
i prezint urmtoarele trsturi:

1. Sunt prevzute n mod expres

2. n principiu, ele nu pot fi acoperite sub nicio form. Produc efecte n virturea legii, i
au ca efect desfiinarea actului

3. n principiu, pot fi invocate n orice etap a procesului pn n momentul soluionrii

definitive, i unele chiar i ulterior prin intermediul cilor de atac extraordinare

4. Pot fi invocate nu numai la cererea participanilor procesului penal, ci i din oficiu.

Cazurile de nulitate absolut:

!
1. nclcarea dispoziiilor legale privind compunerea completului de judecat are n
vedere ambele laturi ale noiunii de compunere, att latura funcional, adic cerina ca
 instana s fie compus numai din judectori care au o capacitate funcional , ct i
latura constitutiv, adic s fie condus de numrul de judectori prevzut de lege.

2. nclcarea dispoziiilor legale privind competena material i competena personal a

instanelor judectoreti, atunci cnd judecata a fost efectuat de o instan inferioar
celei legal competente; desi nu se prevede expres, acest caz are nvedere i cazul de
competen funcional.

3. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la publicitatea edinei de judecat;

publicitatea privete doar publicitatea edinei de judecat, astfel c publicitatea
pronunrii nu atrage nulitatea absolut.

4. nclcarea dispoziiilor legale privind participarea procurorului, atunci cnd

participarea sa este obligatorie potrivit legii;aceast prevedere nu are n vedere noile
reglementri potrivit crora participarea procurorului este obligatorie n toate cazurile,
deoarece acesta reprezint statul.

!
Pentru toate aceste cazuri, nulitatea absolut poate fi invocat n orice stare a procesului,
oricnd, din oficiu sau la cerere.

Urmtoarele cazuri au un regim juridic diferit.

5. Nerespectarea dispoziiilor legale privind prezena personal a suspectului sau a

inculpatului, atunci cnd participarea sa este obligatorie potrivit legii; - ex: prezena
personal a suspectului/inculpatului este obligatorie la dispunerea unei msuri
preventive, sub sanciunea nulitii absolute.

6. Nerespectarea dispoziiilor legale privind asistarea de ctre avocat a suspectului sau a

inculpatului, precum i a celorlalte pri, atunci cnd asistena este obligatorie.
Asistena trebuie realizat de ctre un avocat ales sau din oficiu. Acest text omite ns
s menioneze i persoana vtmat, cu toate c i n cazul acesteia este reglementat
asistena juridic obligatorie.

!
Cu toate c n aceste dou cazuri, legiutorul reglementeaz situaii de nulitate absolut,
legiuitorul le ofer un regin diferit spre deosebire de primele 4 cazuri. Nulitatea absolut nu
poate fi invocat n orice stare a procesului penal.

Pentru situaia n care aceste cazuri au fost constatate n UP sau CP, ele pot fi invocate cel mai
trziu pn la ncheierea procedurii de CP.

n ipoteza n care s-au constatat n cursul judecii, ele pot fi invocate n orice stare a
procesului. Cnd instana a fost sesizat cu un acord de recunoatere a vinoviei, indiferent
de momentul la care a intervenit nclcarea, poate fi invocat n orice stare a procesului, fiind
o consecin a faptului c atunci cnd sesizarea unei instane se realizeaz prin acord, nu prin
rechizitoriu, nu este reglementat o procedur de camera preliminar.

Acest regim juridic apropie aceste dou cazuri de nuliti de nulitile relative, ceea ce este
inadmisibil. (1:14:11)

Prezena personal a suspectului/inculpatului este obligatorie la dispunerea unei

msuri preventive, sub sanciunea nulitii absolute.

!
6.Litera f: Nerespectarea dispozitiilor legale privind asistenta juridica a suspectului.
Asistenta trebuie sa se efectueze de catre un avocat ales sau din oficiu. Acest test omite insa sa
mentioneze si persoana vatamata, si in cazul persoanei vatamate este reglementata asistenta
juridica, obligatorie art.93 aliniatul 4 din codul de procedura penala. Cu toate in aceste doua
cazuri la literele e si f, legiuitorul reglementeaza situatii de nulitate absoluta, acestora le
confera totusi un regim juridic diferit de cel care este prevazut pentru primele 4 cazuri de
nulitate absoluta. Astfel cu privire la aceste cazuri se prevede ca in aceste cazuri nulitatea
absoluta nu poate fi invocata oricand, poate fi invocata inauntrul anumitor termeni. Astfel,
pentru situatia in care aceste nulitati, aceste cazuri, au fost constatate in faza de urmarire
penala sau in camera preliminara ele pot fi invocate cel mai tarziu pana la inchiderea
procedurii din camera preliminara. Pentru situatiile in care ele s-au constatat in cursul
judecatii atunci ele pot fi invocate in orice stare a procesului. In situatia in care sala instantei
s-a realizat un acord de recunoastere a vinovatiei care este un mod special de sesizare,
indiferent de momentul in care acesta a intervenit ele pot fi notate in orice faza a procesului.
Aceasta din urma regula este o consecinta a faptului ca atunci cand sesizarea unei instante se
realizaza prin acord nu prin rechizitoriu, nu este incredintata o procedura de camera de
judecata. Parerea mea este ca acest principiu juridic apropie nulitatile acestor doua cazuri de
nulitati absolute de nulitatile relative dupa cum se poate vedea, ceea ce este inadmisibil,
asistam la o restrangere inadmisibila a domeniului acestor nulitati, acestor cazuri care se
intemeiaza pe prezenta personala a suspectului sau a inculpaturlui.
Nulitatea relativa: In privinta nulitatii relative, ea se desparte, se separa de nulitatiile
absolute, deaceea ca ea apartine domeniului celorlalte incalcari ale dispozitiilor legale,
procesuale, procedurale care sunt considerate ca fiind mai putin importante. Sub acest aspect
de a atrage atentia, renuntarea legiuitorului la includerea in categoria nulitatiilor absolute a
incalcarilor dispozitiilor penale privind competenta materiala si personala a organelor de
urmarire penala. Si aici este o grava eroare, pentru ca prin aceasta noul cod de procedura
penala a legitimat, defapt arbitrariul in ceea ce priveste organizarea competentei organelor de
urmariel penala, care risca sa fie determinata nu prin lege ci prin baza organului de urmarire
penala care este sesizat.
In orice caz daca nulitaile absolute sunt exprese, nulitatea relativa este virtuala, ea intervine
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
1.Sa se constate o incalcare a unei dispozitii legale privind procesul penal, alta decat cea care
figureaza printre cazurile de nulitate absoluta
2.Incalcarea dispozitiei legale constate, sa atraga o vatamare a drepturilor partilor sau a
persoanei vatamate, sau altfel spus mai simplu o vatamare procesuala. In acest caz se pune
problema de a sti cine are sarcina probei, cel care invoca incalcarea dispotiei legale sau
organul judiciar care a intocmit actul cu incalcarea dispozitiei legale constatate
Parerea mea este ca odata constatata incalcarea, sarcina probei in ceea ce priveste inexistenta
unei vatamari procesuale ar trebui sa revina organului judiciar. In practica judiciara insa s-a
constatat ca in aceasta situatie vatamarea procesuala nu poate fi prezumata, ci ea trebuie
dovedita, iar sarcina probei revine persoanei care invoca incalcarea dispozitiei legale. Odata
cu dovedirea incalcarii, persoanei lezate ii revine si sarcina probei vatamarii procesuale, ceea
ce dupa parerea mea este un mare neajuns al actualului regim juridic al nulitatilor, cunoscut
fiind ca in aproape toate cazurile, proba vatamarii este imposibil de realizat de catre persoana
care invoca incalcarea dispozitiilor legale cu ocazia efectuarii unui de act de procedura. De
aceea, practica inregistreaza putine cazuri, rare cazuri de desfintarea a unui act in urma
constatarii nulitatii relative.
3.A treia conditie care trebuie indeplinita este aceea ca vatamarea procesuala odata dovedita,
probata sa nu poata fi rasturnata in alt mod decat prin adunarea actului. De exemplu in situatia
in care se invoca nelegala citare a unei parti in proces, a inculpatului care era obligat sa
participe, daca in urma acestei neregularitati judecata s-ar realiza in lipsa si s-a finalizat cu o
hotarare de condamnare. Intr-un asemenea caz, nulitatea decurgand din incalcarea
dsipozitiilor legale privind procedura de citare, trebuie sa atraga desfintarea actului care s-a
efectuat cu incalcarea acestor dispozitii legale, adica desfintarea hotararii. Cum se poate
realiza desfintarea hotararii obtinute ca urmarea acestei incalcari care a impiadicat inculpatul
sa participe la proces si sa isi faca apararea in proces? Cum se poate stabilii ca datorita
departiciparii in proces, datorita impiedicarii acestuia sa participe si sa isi exercite apararea, s-
a dat o hotarare care i-a cauzat o vatamare. Numai prin invocarea acestei nulitati care se poate
realiza printr-o cale extraordinare de atac care se bazaeaza in acest caz pe nulitate si anume
redeschiderea procesului penal. In cazul judecatii in lipsa, daca judecata in prima instanta s-a
realizat cu incalcarea dispozitiilor legale privind procedura de citare. De aceea se cere si
conditia ca vatamarea procesuala sa nu poatas fi inlaturata altfel, in alt mod, decat prin
anularea actului.
Cele trei conditii trebuie indeplinite cumulativ pentru invocarea nulitatii relative. De
asemenea nulitatea relativa decurgand din incalcarea celorlate dispozitii legale poate fi,
invocata in principiu doar la cererea procurorului,a persoanei vatamate,a partilor,a suspectului
sau inculpatului. Ar trebui sa poata fi invocata in toate fazele nu doar in faza de camera
preliminara,ci si in celelalte faze procesuale.Nulitatea relativa poate fi invocata numai in
conditia in care,este justificat un interes procesual,de aceea este admisibila numai daca este
invocata de o persoanacare justifica un interes procesual,numai in faza unui interes procesual.
Plecand de la aceasta regula,parerea mea este ca includerea procurorului printre
persoanele care pot invoca un caz de nulitate relativa este inadecvat pentru ca la baza actinuii
procurorului nu se afla un interes procesual. Procurorul nu figureaza printre parti,partile
procesului penal in actuala reglementare. Aceasta nu inseamna insa ca, nulitatea relativa nu ar
putea fi invocata si din oficiu de catre organele judiciare,atat de catre organele de urmarire
penala,cat si de judecator sau de instanta,de exemplu nerespectarea dispozitiilor legale privind
citarea unei persoane care constituie un caz de nulitate relativa.
Pentru faza de judecata se prevede in mod expres in articolul 353, aln.1 cpp ca
judercata nu se poate realiza daca persoana vatamata si partile nu sunt legal citate si nu este
indeplinita procedura. De aceea,parerea mea este ca in acest caz instanta din oficiu ar putea sa
invoce nerespectarea dispozitiilor legale. Nulitatea relativa nu poate fi invocata oricand ca in
cazul nulitatilor absolute,exceptand cele doua cazuri de la e si f si anume o nulitate relativa
poate fi invocata in principiu doar in timpul indeplinirii actului procedural sau imediat dupa
efectuarea acestuia,ori in termenele care sunt prevazute expres de lege in aln.4 al art 282 CPP.
Care sunt aceste termene ? Sunt similare cu cele care sunt prevazute cu literele e,f al art.281 al
aln.1 CPP. Astfel, in cazul nulitatilor care privesc incalcarile constatate in faza de urmarire
penala sau in camera preliminara,acestea pot fi invocate cel mai tarziu pana la inchiderea
procedurii in camera preliminara. Ce inseamna pana la inchiderea procedurii? Pana la
epuizarea acesteia,in conditiile in care procedura de camera preliminara parcurge doua etape
si anume:in prima instanta,si in contestatie dupa parerea mea cazurile de nulitate relativa pot
fi invocate cel mai tarziu pana la solutionarea contestatiei,pana la obtinerea unei solutii
definitive in Camera preliminara.
Ce se intampla in cazurile in care nulitatea relativa priveste un act efectuat in cursul
judecatii,in cazul nulitatilor relative care privesc acte efectuate in cursul judecatii,care intervin
in faza de judecata a procesului penal acestea se invoca intodeauna cel mai tarziu la urmatorul
termen de judecata. Doar in cazul nulitatilor care au fost efectuate in faza de urmarire
penala,daca sesizarea instantei se realizeaza prin acord de recunoastere a vinovatiei. In aceasta
situatie,acestea pot fi invocate cel mai tarziu pana la primul termen de judecata.Spre deosebire
de nulitatile absolute, nu pot fi acoperite prin vointa partilor,partile nu pot acoperi o nulitate
absoluta,nu pot ajunge la o intelegere,cu privire la mentinerea ca valabila a unui act,care este
sanctionat cu nulitate absoluta. In cazul nulitatilor relative,acestea pot fi acoperite prin vointa
partilor astfel este reglementata o procedura de renuntare a partilor la invocarea unei nulitati
relative. Partile pot renunta in mod voluntar,aceasta situatie renuntarea are ca efect,validarea
unui act care poate fi sanctionat cu nulitatea relativa. De asemenea, nulitatea relativa este
acoperita si in situatia in care ea este invocata de persoana interesata. Si cu acestea am
terminat si nulitatile.
 Urmeaza ultima institutie si anume Amenda judiciara.
Amenda judiciara este spre deosebire de,inexistenta,admisibilitate,decaderea din este o
sanctiune procedurala care consta in sanctionarea unei persoane cu plata unei sume de bani
pentru comiterea unei abateri judiciare constand in neindeplinirea sau indeplinirea gresita sau
cu intarziere a unor obligatii procedurale prevazute de lege. Abaterile judiciare care sunt
sanctionate cu amenda judiciara sunt enumerate in art.283 CPP. Art.283 contine o enumerare
a numeroase fapte materiale care pot constitui abateri judiciare sanctionate cu amenda
judiciara.In mod diferit,in raportat de aprecierea a legiuitorului,dupa caz,o amenda judiciara
cuprinsa intre 250 de lei si 1000 de lei sau 250 de lei si 500 de lei pana la 5000 de lei pentru
diferite fapte care pot constitui abateri judiciare.Este vorba de neindeplinirea sau indeplinirea
necorespunzatoare sau intarzierea obligatiei de intocmire a citatiilor,de intocmirea actelor care
trebuie comunicate,de asmenea si de comunicare acestora de transmiterea acestora
destinatarilor,de indeplinirea obligatiei de inmanare a citatiilor catre agenti
procedurali,aducerea la indeplinirea a dispozitiilor de citare,de comunicare a actelor
procedurale,precum si indeplinirea gresita si neindeplinirea a obligatiei de punere in executare
a mandatelor de aducere,de asemenea este sanctionata lipsa nejustificata a persoanelor care
sunt chemate,de organele judiciare,de asemenea persoana vatamata,suspectul sau
inculpatul,partea civila sau partea responsabila civilmente,este sanctionata,de aseemenea,si
lipsa nejustificata a avocatului,atat a avocatului ales cat si a avocatului din
oficiu,neindeplinirea obligatiei avocatului care nu se prezinta la termenul care este stabilit de
organul judiciar pentru desfasurarea unei activitati procedurale,daca acesta nu si-a asigurat
substituirea sau de asemenea este sanctionat si constituie abatere judiciara si refuzul
avocatului de a acorda asistenta juridica,aceasta este realizata cu rea credinta adica in
conditiile in care a fost garantata executarea drepturilor procesuale.
Aceasta prevedere,sa stiti ca este mai noua,a fost introdusa prima data prin legea mica
reforma prin legea din 2009, care a abrogat codul de procedura penala anterior si care a fost
tinuta pana in prezent. Ma gandesc la aceasta regula,vreau sa va marturisesc ca anterior
acestei modificari,si eu am avut un caz,cand eram cu unii colegi,eram doi care constatand o
atitudine extrem de ostila a judecatorului dupa epuizarea tuturor cererilor care au fost respinse
una dupa alta in mod automat, am reziliat contractul cu clientul.
 In actuala reglementare,un asemenea refuz ar putea fi calificat ca o abatere
judiciara,cu conditia sa fie garantata exercitarea drepturilor. In orice caz, mai sunt sanctionate
si alte fapte cum sunt de exemplu: nerespectarea de catre toti participantii de la procesul penal
prevede lit.c prin care se enumera si avocatul,partile si orice alte persoane a masurilor care se
dispun intre presedintele instantei sa poata lua aceste masuri priovind asigurarea ordinii si
solemnitatii sedintei de judecata,de exemplu: de tulburare a sedintei de judecata. Sub acest
aspect,verificati alineatul 4 lit.h este un articol care nu are nici o ratiune si care de fapt se
repeta pentru ca oricum ea este cuprinsa la lit.c aln.4.
De aseemenea, vreau sa va mai spun ca mai sunt sanctionate manifestarile
ireverentioase a atitudinii lipsite de respect,politete cum se mai intampla uneori, ca unii
avocati care nu se mai pot controla cuvintele,care mai folosesc uneori expresii nepotrivite,la
adresa procurorului care constituie abateri judiciare.
Totodata, voiam sa va spun ca este sanctionata incalcarea unor i obligatii de catre
persoane care fac parte din anumite organe de stat care au atributii in legatura cu punerea in
executare a mandatelor de supraveghere tehnica. Totodata,poate constitui abatere judiciara
neindeplinirea de catre suspect sau inculpat a obligatiei de informare a organelor judiciare
penale cu privire la schimnbarea locuintei in termenul legal de 3 zile,precum si incalcarea de
catre martor a obligatiei similare de schimbare a locuintei in termenul legal de 5 zile.Totodata
mai poate constitui abatere judiciara si abuzul de drept constand in exercitarea cu rea credinta
a drepturilor procesuale de catre parti,reprezentanti legali sau de catre consilieri juridici nu de
catre avocat.
E justificabila aceasta prevedere pentru ca este limitata doar la parti si se are in vedere
exercitarea abuziva a dreptului la ....* nu inteleg 01.42.09 de exercitarea unor drepturi care nu
sunt prevazute de lege cat si a unor drepturi care sunt prevazute de lege insa intr-un scop care
este contrat legii. De exemplu: frecvent se formuleaza cereri care sunt inadmisibile,si am auzit
si eu sau nefondate care au doar scopul de amanare,sau cereri care sunt legale de amanare in
vederea indeplinirii apararii pe motiv ca odata se imbolnaveste inculpatul,apoi se
imbolnaveste avocatul si se formuleaza in acest fel cereri repetate de amanare care vor in
acest fel tergiversarea procesului,care ar putea sa constituie un abuz referitor la drepturile
procesuale.
 In ultimul caz, ce vreau sa va spun este ca sumele de bani care constituie obiectul
amenzilor judiciare se depun la bugetul de stat prin intermediul organului de executare
pedepsei amenzii, ca in cazul executarii cheltuielilor judiciare, ele se transforma intr-un venit
al statului in bugetele care sunt constituite la nivelul ministerelor de justitie,public,afacerilor
interne.
In ceea ce priveste procedura, amenzii judiciare care este reglementata de art.284
Cpp,fapte de abatere judiciare se constata organul judiciar penal in fata careia se desfasoara
activitatile procesuale,care este investit cu coordonarea cauzei,respectiv de catre organele de
urmarire penala,lde judecatorul de drepturi si libertati,judecatorul de camera preliminara sau
de catre instanta dupa caz.
In cazul constatarii unor abateri judicaire,organul de urmarire penala dispune aplicarea
unei amnezi judiciare printr-o ordonanta motivata,iar judecatorul sau instanta printr-o
incheiere motivata. Ordonanta si inchieierea se comunica apo persoanei interesate,adica
persoanei fata de care a fost aplicata masura sanctionatorie, care are apoi dreptul de a contesta
in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei sau inchieierii,o cerere de anulare sau
deducerea amenzii.
In situatia in care amenda este stabilita de organul de urmarire penala care poate fi
organul de cercetare penala sau procurorul,cererea de anulare sau deducere a amenzii este de
competenta judecatorului de drepturi si libertati care are competenta potrivit legii,in prima
instanta.
Daca amenda este aplicata de judecator sau de instanta cerea de anulare sau de
deducere a amenzii este de competenta unui alt judecator din cadrul aceleiasi instante.In toate
cazurile judecatorul sau instanta se pronunta printr-o incheiere prin care poate fi anulata sau
redusa.
Reglementarea nu este pe deplin satisfacatoare pentru ca si pentru situatia reducerii
amenzii legea prevede ca ea este posibila doar atunci cand persoana care formuleaza cererea
face dovada neindeplinirii conditiilor legale de aplicare a amenzii. De asemenea parerea mea
este ca este necorespunzatoare reglementarea competentei judecatorului de drepturi si
libertati,pe seama organului de urmarire penala pentru ca amenda trebuie dispusa de organul
de cercetare penala,in aceasta situatie cred ca trebuia mentinuta competenta procurorului.
Competenta judecatorului ar putea interveni doar daca este contestat un act al procurorului nu
al organului de cercetare penala.
!
!
!
!