Ambreiajul

a dou[ piese care se afl6 pe aceeaqi

Ambreiajul este un mecanism care permite solidarizarea
a uneia celeilalte, apoi s[ le desolidar\zeze
ax6, pentru a putea transmite miqcarea de rotalie
(decupleze)cindnusemaidoreqtetransmitereaacesteimiqc6ri.
cotit al motorului termic de
La automobile acest mecanism serveqte ra decuprarea arborerui
arborele primar al cutiei de viteze qi apoi
la recuplarea progresiv[ a acestor doi arbori dupl
fiecare schimbare de treapt[ de vitezl'
automat manewele de decuplare
Ambreiajul automat este un dispozitiv care executl
(debreiere) gi recuplare (ambreiere) in func1ie de
necesitalile schimbarii vitezelor qi, totodatl,
decupleaz6 transmisia de motor atunci cind
turalia acestuia scade la ralanti'
a dou[ suprafele plane sau conice
Ambreiajul cu fric{iune. Se bazeazdpe unirea prin frecare
fo46. Aceste ambreiaje au avantajul cuplarii
care se apas6 una peste cearaltl cu o anumit[
sub o an umitl limit6. Suprafelele de
progresive qi al decuplarii cind forla de apasare scade
pe font[ sau o!el), fie acoperite cu materiale textile
frecare pot fi fre metalice (font[ sau bronz qi o
metarice un coeficient de frecare ridicat
sau comozite avind in contact cu suprafelere
Aceste ambreiaje sint fie cu un disc fie
rezistenli foarte ridicat[ la c6ldurl (solicitlri termice).
la automobile ambreiajul cu un disc' au cele
cu discuri multiple. Discul ambreiajului, frecvent
dou6suprafeleacoperitecugarnituridefricliuneqiestemontatprintr.unbutuccanelatpe qi
arborele primar al cutiei de viteze. o
plac[ de presiune, prev[rut[ cu arclarcuri de aplsare
discului ambreiajului pe volantul motorului'
in cazul
comandat[ de o pedalS, permite aplsarea iar
ambreiajelor cu discuri multiple o parte din
discuri sint solidare cu arborele de antrenare
Decuplarea este uqurata de elemente elastice
cearart' parte sint solidare cu arborele antrenat.
de frecare. La automobile se vt\lizeazd
intercalate intre discuri pentru a separa suprafelele
frecvent arcul central tip diafragm1'
Ambreiajul serveqte la decuplarea temporarl
qi la cuplarea progresivi a motorului de
qi la
automobilului cu motorul in fun{iune
transmisie. Decuplarea este necesarl la oprirea gi
progresiv[ la pornirea din loc a automobilului
schimbarea trepteror de vitez6, iar cuplarea
dupl schimbarea treptelor de vitez[' v i: -^ cuplarea
sd tealizeze ^..-r^. progreslva a
La pornirea din loc a automobilului ambreiajul trebuie nu mai
sub o anumita valoare sub care motorul
arborelui cotit, a c[rui turalie nu poate sc[dea
poatefuncliona,cuarboreleprimaralcutieidevitezecareareturliazero.Dac[aceasta
ar apare solicitari mari care ar putea
cuplare s-ar realizabrusc in transmisia automobilului
qi chiar la ruperea arborilor acesteia' cuplarea
conduce la deteriorarea danturii rolilor dinlate
qi integritatea mlrfurilor transportate'
brusca ar afecta totodat[ confortul cllatorilor
schimbarii treptelor de vitez[ permite
Decuplarea motorului de transmisie in timpul
(danturii sincronizatoarelor), acestea ne mai fiind sub
decuplarea gi recuplarea rolilor dinlate
decuplarea
acestora. tn cazul in care nu se tealizeaz6
sarcind qi se evitl astfel suprasolicitarea ar fi
este aproape imposibilI, iar uzura danturii
motorului de transmisie, schimbarea treptelor
deosebit de mare qi funclionarea ar fi cu
zgomot accentuat'
ambreiajului acesta parineazd
in cazul in care momentul de transmis depaqegte capacitatea
la suprasarcini'
indeplinind qi rolul de organ de proteclie a transmisiei
Condifiile imPuse ambreiajului
La decuPlare:
. Se asigure decuplarea completl gi rapida a motorului de transmisie;

/
 - Efort redus la decuplare gi curs6 redusd a pedalei'
treptelor se va face cu zgomot
Dacd decuplarea ambreiajului nu este complet[ schimbarea
qi s-ar uza plrlile frontale ale danturilor, iar
deoarece rolile dinlat. ,-ui afla parlial sub sarcina
ambreiajul ar patina determinind inc[lzirea garniturilor
de fricliune gi uzarea rapidi a
acestora.
Decuplarea completa gi corectl a ambreiajului este
condilionat[ de alegerea corect[ a
raportului de transmitere al mecanismului de aclionare'
La cuplare:
pentru a evita plecarea
- se asigure o cuplare progresiva a motorului Cu transmisia
brusc[ din loc a automobilului qi qocurile din transmisie;
suprasarcini'
- in starea cuplat[ s6 nu permita patinarea ambreiajului, dac6 nu sint
momentul pornirii din loc qi in mai
in timpul patinlrii ambreiajului, care are loc in special in
mecanic de frecare se
mic[ m[surl la schimbarea treptelor in timpul mersului, lucrul
transform[ in c[ldur[-
s6 fie
pentru funclionarea ambreiajului in condilii normale c[rdura care se degaj[ trebuie
p
de frecare cregte iar coeficientul de frecare
eliminatS, in cazcontrar temperatura garniturilor
qi in timpul mersului automobilului, nu numai
in
ar scldea. in felul acesta ambreiajul ar patina
timpul pornirii din loc sau la schimbarea treptelor.
Din cauza acestui fapt piesele componente
iar garniturile de frecare se degradeaza Ei
ale ambreiajului se incalzesc peste limita admis[,
discul de presiune se poate deforma sau chiar fisura'
motor maxim chiar qi in cazul in care
Ambreiajul trebuie s[ fie capabil si transmit[ momentul
pentru indeplinirea acestei cerinle
garniturile de frecare w frvzateqi arcurile ar sl6bi apasarea.
mare decit momentul maxim al motorului'
momentul de calcul al ambreiajului se adopt[ mai
CondtYii generale
mai mari;
- Durat6 de funclionare qi rezistenlila uzur[ cit
- Greutate qi dimensiuni reduse,
- Siguran![ in fun{ionare;
- Construclie simPl6 qi ieftini;
- Se transmit[ un moment mare;
- S[ fie echilibrat dinamic;
- Ugor de intrelinut'
Durata de funcfiona.e a u*breiajului depinde de
num[rul cupllrilor qi decuplIrilor, deoarece
ambreiajului. Lucrul mecanic de patinare
garniturile de frecare seuzeazdmai alesia patinarea
temperaturii garniturilor. La creqterea
se transforma in c[ldur6 qi determinl creqterea
se dubleaz['
temperaturii de la 20'cla 100"c rta$agarniturilor
produce ra circulatia urbanl a automobilului' Astfel
solicitarea cea mai dur[ a ambreiajului se
qi se cupleazi de peste 500 de ori'
la un parcurs de 100 km ambreiajul se decupleaza
Funcfionareaambreiajuluiintimputdemar[riiautomobilului
Fig.4.2,Pag73
duratei de timp 11' de la
Perioada patindrii totale. Reprezint[ perioada corespunzatoare
pin[ la pornireadin-loc a Aceast6
momentul inceperii cuplarii ambreiajulul qi
(ar, : 0)' in aceast6 perioadl
11to.mobilului'
perioadl se caracter iziazdprin patinarea total6 a ambreiajului
mic decit momentul rezistent M* redus la
momentur de frecare al ambreiaj urui Mo este mai
arborele ambreiajului, iar automobilul nu se
miqc[. Durata acestei perioade este influenlatl

O
 l-t (^)

/"/ c
\r0 -
H^o*o

,3 a'tu'ao

4,0o
dw

"\
dz ,s
 Din cauza
mai ares de masa automobilului qi de experienla conduc[torurui automobilului.
ceea ce impune scurtarea
vitezei mari de alunecare se dezvolt[ o mare cantitate de cildurd
a garniturilor de frecare'
duratei acestei perioade pentru a diminua tzlfiaaccentuat[
duratei de timp t2' de la
Perioado patindrii prrfiok. Reprezintl perioada corespunzdtoare
unghiulare ale arborelui
pornirea din loc a automobitului pinl in momentul in care vitezele
cotit qi cel al ambreiajului devin egale (a4: 6oo)'
pornirea din loc a automobilului incepe in momentul in care momentul ambreiaiuii Mo
devine egal cu momentul rezistentMr(punctulr4 din diagram[).
patinarea pa4ia16 a ambreiajului'
Aceasta perioadl de demarare se caract enzeazd prin
aro qi sclderea vitezei unghiulare a
creqterea vitezei unghiulare a arborelui ambreiajului
(oa se micqoreaz[ treptat, iar in punctul B se a111ileazd
arborelui motorului oh. Difeter\a @n -
qi patinarea inceteaz[ (vitezade patinare v, se anuleaz[)'
in'aceast[ perioadl viteza unghiular[ a arborelui motorului a^ se
micqoreazd din cauza

acliunii de frinare a momentului de frecare al ambreiajului'

Din aceast[ catzd' momentul
motorului M, ar trebui s[ fie suficient de mare pentru
a evita oprirea lui sub acliunea
vitezaunghiulard a ambreiajuhi ao
momentului ambreiajulu\ Mo. Totodata, in acest interval
creqte odatl cu momentul preluat de ambreiai M*
maximd M' gi va trebui
in aceastl perioad[ momentul ambreiajului M, cregte pinl la valoarea
de inerlie MrIr.dy/dt unde 1' este
s[ preia atit momentul motor maxim M** dt qi momentul
motorului, iar daldt este
momentul de inerlie in miqcare de rotalie solidare cu arborele
deceleralia acestora.
Cregterea momentului preluat de ambreiaj depinde
de ritmul cupldrii qi de proprietalile
elastice ale ambreiajului.
perioada a III-a de demarare. Incepe din momentul egal[rii vitezelor unghiulare ale
procesului schimb[rii urmdtoarei
motorului qi arborelui ambreiajului qi pin6 la inceputul
sint solidari.
;';*;"ii.ra. tn aceasta perioad[ arborii motorului qi al ambreiajului prezentat' Fig' 4'3
in realitate procesul cuplarii ambreiajului se deosebegte pulin de cel
grafi cul real al cupllrii ambreiajului automobilului'
(inceputul patinlrii) in punctul A' cind
Se considerl c[ discurile ambreiajului vin in contact
cit momentul ambreiajului M' este
momentul de frecare al ambreiajului este Mo: O. At?t timp
porneqte din loc (ao:0). incepind din
mai mic decit momentul rezist entMrautomobilur nu
punctul B incepe demararea automobilului. Din figur[
rezult[ c[ viteza unghiular[ a motorului
0)^ ,la?nceput cregte (porliunea EQ, iar apoi scade
pinl la incetarea patin[rii ambreiajului in
punctul D, cate corespunde timpului /2'
timpului 12 creqte aproximativ dupl
Momentul ambreiajuiui Mo in perioada corespunzrtoare
perioadei /z' constanta fr depinde
relaliaMo: /r / $i atinge valoarea maxim[ (M"i cdtre sfirqitul
de rapiditatea eliberarii pedalei ambreiajului.
Dup6 incetarea patin[rii ambreiajului, demararea
automobilului are loc la un moment M,maimic'
este decuplat pentru trecerea in
La sfirqitul perioadei corespunzatoare timpului r: ambreiajul
altl treapt[ de vitez6.
transmisiei' la cuplarea
Influen{a elementului elastic suplimentar asupra solicitirilor
bruscl a ambreiajului
la cuplarea brusci a ambreiajului se
Pentru determinarea momentului dinamic Ma cara apare
4.5, unde s-au f-cut notaliile: 'I' este
consider[ modelul automobilului cu dou6 mase> fig.

".3-
 t? !.-
/7. \

1frbc',
A.L C)
momentul de ine4ie al maselor motorului aflate
in miqcare de rotalie;,I, este este momentul de
cr esto rigiditatea transmisiei; a4 qi ao
inerlie al maselor automobilului qi al rolilor motoare;
sint vitezele unghiulare ale celor doi volanli
echivalenli.
considerat (frg'a'5) rlmine constant:
La cuplarea brusc[ a ambreiajului impulsul sistemului
I*@^ + I, ato: (m + I) ar,
ar, dupl cuplare:
Din aceastl relalie se deduce vitezaunghiular[ rezultanta
l'"a"
@r =l^at*l
lm+ la
Pierderea de energie cineticd este datd de relalia:
LE ='r,^*+ lr,rl,- lu** t)al ,

sau
L hr-
LE = ;ffi(a^-'o)'cinetic[ se transform6 in lucru
La cuplarea brusc6 a ambreiajului, pierJ...u d. energie
mecanic de r[sucire a arborilor transmisiei'
relalia:
Lucrul mecanic elementar de risucire este dat de
dL:cygdg
unde p este unghiul de rdsucire a arborilor
transmisiei'

Prin integrare rezultd lucrul mecanic de risucire

L= t' c'*
de rasucire, reztitd"
punind condilia ca pierderea de energie s[ se regaseascl in lucrul mecanic
L-lrr,p', I lnla (..
= iffi(a*- ia,,")'

Dac[selineseamac6momentuldinamicM6,Cdrasetransmiteprintransmisielacuplarea
cu rigiditatea transmisiei c1 qi cu unghiul de
bruscl a ambreiajului, este direct propo4ional
r[sucire, Ma : cs 9, rentltd"
lrnlo
Ma=(o*-ao) lrn + la

Rezulta c6 pentru micqorarea momentului dinamic -crdin transmisie, care apare la cuplarea
rigiditatea tota][ a transmisitt ]::11':T^:
brusc[ a ambreiajului, este necesar s[ se reducl in discul
ilil:;#il';cerea unui erement elastic suplimentar, in serie cu transmisia,
condus al ambreiajului.
este prea mic6, sarcinile dinamice care apar ar
Dac[ rigiditatea elementului elastic suplimentar
conducind la aparilia qocurilor'
putea fi chiar mai mari decit in lipsa acestuia
determinat[ cu rigurozitate'
Rigiditatea elementului elastic suplimentar trebuie

Vibra{iile torsionale in transmisia automobilului

suprasarcini pentru arbori' roli
vibraliile qi mai cu seam6 regimul de rezonanlb catzeazd
vibraflilor determin[ qi creqterea zgomotului'
dintate, carcase gi laglre; de asemenea, creqterea
(translatat) dac6 masa qi rigiditatea
tn funclionare, regimul de rezonanla poaie fi deplasat
transmisiei automobilului sint alese cu
grij6. Altfel se impun sisteme de amortizare care s6
de rezonan!6'
asigure reducerea amplitudinii oscilaliilor
Studiul transmisiei ca sistem dinamic se face asociindu-i
un model matematic. Alegerea
pentru ca rezultatele calculelor
parametrilor optimi ai sistemului trebuie frcutd cu mare atentie
cu o mas6' cu dou6
sl fie cit mai apropiate de realitate. Sistemul dinamic poate fi considerat
sau mai multe, dar numlr limitat. La sistemul
cu un singur mod de vibralii trebuie considerat
va avea un mare efect asupra primei
un moment excitator (arborele de intrare elastic) care
maxime'
frecvenle de oscilalie qi asupra sarcinii dinamice
arborelui cotit al motorului' de aceea
Masa qi rigiditatea sistemului sint considerate la flanqa
se mai numesc masa redus[ qi rigiditatea
redus[. Determinarea masei qi a rigiditl1ii reduse la
cinetice qi potenliale pentru sistemul real
arborele cotit se face din condilia egaritalii energiilor
qi pentru sistemul redus.
^1 rL
Ep=T'"Ei/:z"E;
E, =lt,,ir:L,,f,
unghiulare ale
unde co Si c,, Io qi Ir, goqi p, sint rigiditatea, momentul de inerlie gi deplasarile
sistemelor real al automobilului qi cel redus'
Masa de translalie a automobilului trebuie inlocuit[
cu momentul de inerlie echivalent 'Io

folosind relafia:

;7,, -"r*,h
t -- =-o)mrr ,- I^lr.) unde r/ este razaderulare a ro1ii, lo Di l, sint rapoartele de
UfLOe Va
* 1;-
IOISU
, ts. -.oo
g^ iziz
-"
LOLSO

transmitere ale transmisiei principale gi cutiei

de viteze, G*/g este masa automobilului' ar'
este frecvenla de rotafie a arborelui cotit,
iar vo este viteza automobilului'
redusa gi momentul de ine4ie redus ale
urnrind acelaqi ralionament se determin[ rigiditatea
reale qi a momentului de inerlie real la pitratul
sistemului echivalent prin implrlirea rigiditaJii
pind la flanqa arborelui cotit'
rapoartelor de transmitere de la elementul considerat
gi momentului de ine4ie ar rolilor /z reduse la
Astfer rigiditatea semiarborilor pranetari ca a
arborele cotit sint:
1, este momentul de
i, = zffi; Ir = unde coo este rigiditatea unui arbore planetar,
#,,
inerlie al unei roli motoare, n este numdrul rolilor
motoare'
cu formula rolilor 4x2 qi a
Fig.l3 (Lukin) arat[ schema sistemului transmisiei automobilului
sistemului redus.
c6 momentul de ine(ie al
in sistemul redus amortizarea nu a fost consideratl. Se admite
pe stinga qi de pe dreapta sint identice'
rotilor qi rigiditatea pneurilor qi a arborilor planetari de
trebuie neglijata,
pentru determinarea frecvenlelor naturare de vibralie, amortizarea din sistem
datoritl influenlei nesemnificative in transmisia existentl.
gi al maselor legate solidar de acesta
I
in figUr6 s-au notat: momentul de inerlie al motorului
(partea conducltoare a ambreiajului); 1z momentul
de ine4ie al cutiei de viteze' al pa4ii
conduse a ambreiajului qi a jum[tate din masa
arborelui cardanic; 'I: fioffientul de inerlie al
ar transmisiei principale qi diferenlialului;
1+
cereilalte jumrt[li iin .uru arborerui cardanic,
de inerfie al automobilului qi al rolilor
momentur de inerlie al rolilor motoare; .Is momentul
ale ambreiajului qi cutiei de vrteze c1'
nemotoare precum Ei rigiditalile arcurilor suplimentare
cuarborelecardanic;c:semiarboriiplanetari;carolilormotoare'
in sistemul redus A qi B reprezintl legrturile de frecare din ambreiaj qi contactul drum-roati'
Se consider[ cI ro{ile nu patineaz[ qi nu alunec['
redus se face pe baza ecualiilor
Determinarea frecvenlelor naturale de vibralie a sistemurui
diferenliale ale miqc[rii maselor utilizind principiul lui
d'Alembert'
fieclrei mase:
Ecualiiie de echilibru ale momentelor care a$oneazlasupra
l{h*
cr(Qr- Qz) = 0
Iz,i, cr(qt Q)'* cz(qz 9e) = a
- - -
Irti, - cz(Ez - A) * cs(Qz - Q+) = 0
In,iin - csk4z - Q) * cq(q+- 9s) = 0
ls,is- c+(qq - 9s) = 0
Solulia sistemului este de forma
Qt=TtsinQtP+a)
este amplitudinea maximl a vibraliei masei l;
unde .l; a; este unghiul de fazd; 61; este
frecvenla unghiular[.
pentru stabilirea posibilitalii de aparilie a rezonanlei se comparl frecventele
proprii ale

transmisiei cu frecvenlele momentului perturbator'

in transmisia automobilului se
inl[turarea posibilitafi de aparilie a fenomenurui de rezonan]l
poate realizaduP[ cum vrmeazd:
rezonanta s[ nu poat[
- Prin varialia caracteristicii elastice a transmisiei pentru ca
surveni in domeniul regimurilor de funcflionare;
carc s6 absoarba energia
- Prin introducerea in transmisie a unui element de amort\zue
oscilaliilor;
- Prin introducerea in transmisie a unui element care s6 asigure caracterul neliniar
al

caracteristicii elastice a transmisiei'

se reduce
prin introducerea in transmisia automobilului a unui element elastic suplimentar
frecvenlele oscilaliilor proprii ale
rigiditatea transmisiei qi cu aceasta se micqoreazd
rezonanlei de inalt[ frecven]['
transmisiei qi se inldturi posibilitatea apariliei
pe de alt6 parte, rigiditatea elementului elastic suplimentar nu poate fi redus[
sub o anumita
evita rezonanla de joasl
limit[ qi din u..*,e cavzd transmisia automobilului nu poate
suplimentar se utilizeaza qi un amortizor
frecven![. Din acest motiv, pe ling[ elementul elastic
pentru evitarea apariliei rezonanlei de
joas[ frecven![. Amortizorul pentru oscilaliile de
(fig.)
iorsi rne este dispus in discul condus al ambreiajului