A reui - acesta este visul oricrui competitor Iar a reui n via nseamn i/sau este

echivalent cu a nvinge
Aceleai concepte ale psihologiei reuitei se aplic att performerilor din mediul sportiv, ct
i celor din organizaii. n esen, toi nvingtorii mprtesc pasiunea de a reui i se nscriu n
acelai proces de progres, adernd la aceeai logic a reuitei, bazndu-se pe aceeai dinamic,
urmrind propria excelen i fiind animai de aceeai aspiraie: optimizarea propriilor performane.
Cadrul conceptual al reuitei poate fi sintetizat prin intermediul unui model care se
bazeaz pe urmtoarele patru concepte fundamentale:
potenialul: a fi performant i competitiv;
procesul: reuita;
rezultatul: performana;
contextul: mediul ambiant al reuitei.
A fi performant i competitiv necesit a dispune de un potenial psihologic i mental
caracteristic (ilustrat, spre exemplu, prin capacitatea fiecruia dintre noi de a ne autodepi, prin
ncrederea n noi nine, prin combativitate i ambiie). Acest potenial declaneaz un proces
exprimat prin cutarea constant a ameliorrii propriilor performane.
Reuita este un proces dinamic, orientat spre un anumit scop. Acest proces impune i
necesit, n egal msur, integrarea i corelarea tuturor parametrilor spaiali i temporali,
deoarece el vizeaz, prioritar, termene ndeprtate. Pentru a atinge scopul propus, nvingtorul
trebuie s i fixeze, cu rigurozitate, obiective intermediare, care vizeaz orizonturi temporale
scurte i medii.
Performana este un rezultat obiectiv, urmrit permanent i a crui prezen stimuleaz,
fr ncetare, procesul reuitei. n cadrul unei organizaii, performana presupune ctigarea
anumitor piee, n urma luptei cu concurena, ameliorarea propriilor poziii ctigate, creterea
cifrei de afaceri i, implicit, a profitului etc.
n ceea ce privete contextul, respectiv mediul ambiant al reuitei, prin prisma unei
concepii sistemice, nvingtorul este cel care trebuie s tie cum s profite, la maximum, de pe
urma influenei benefice a structurilor n care i desfoar activitatea.
Elementele constitutive ale sistemului reuitei constau n:
potenialul psihologic al nvingtorului i diferitele sale componente: cognitive,
afective, emoionale, relaionale i comportamentale;
strategiile mentale ale reuitei, respectiv acele strategii care i permit nvingtorului
atingerea scopului i/sau a obiectivelor propuse;
mediul ambiant al reuitei i influena diferiilor ageni de ntrire a propriei
excelene n cadrul structurilor organizaionale existente
STRATEGIILE MENTALE ALE REUSITEI
Experiena demonstreaza ca, adeseori, n deplina concordana cu numeroasele argumente si/sau atuuri
psihologice de care dispune, orice nvingator stie, tinznd spre perfeciune, cum sa transpuna n
practica, activ si dinamic, o complexa si eficienta gama de strategii mentale ale reusitei.
Daca factorii psihologici ai propriului potenial caracterizeaza o stare relativ stabila si i permit
oricarui nvingator sa se autodepaseasca si sa si dezvolte propria personalitate de-a lungul unui amplu
proces de maturizare, strategiile mentale ale reusitei, prin aplicarea lor, i genereaza si i induc o
capacitate psihomotorie rapid operaionala, care l vor conduce la succes.
a. Strategia vizualizarii. Strategia vizualizarii consta ntr-o anticipare a succesului si se exprima prin
intermediul unei proiecii n viitor a scenariului acestuia.
Rolul vizualizarii este fundamental, ntruct aceasta arecapacitatea de a accelera traiectoria
individului,actualiznd, n prezentul instantaneu, o realitate care nu este perceptibila dect n viitor.
Practic, nvingatorul are capacitatea (evident, teoretica) de a comprima timpul, prin intermediul
vizualizarii el transpunndu-se ntr-un nou spaiu si ntr-un timp diferit de cel actual. n acest mod,
nvingatorul este capabil sa si controleze, foarte bine, anxietatea precompetitiva, simulnd
competiia naintea desfasurarii acesteia. Drept consecina, n faza de nvaare a
noi tehnici si metode, vizualizarea mentala este de natura sa i permita nvingatorului sa accelereze
procesul asimilarii, iar n cea de (auto)perfecionare sa si sporeasca, decisiv, stabilitatea si abilitatea
de a aciona.
b. Strategia obiectivelor
Bazndu-se pe o viziune clara si precisa asupraaciunilor pe care urmeaza sa le iniieze si/sau sa le
dezvolte, orice ntreprinzator, manager si/sau sportiv performant, respectiv, orice nvingator, poseda
capacitatea de a defini si de a transpune n practica, ntre starea prezenta si cea dorita, o serie de
obiective intermediare si operaionale.
Strategia obiectivelor, c a r e este, n fapt, o strategie de programare a aciunilor, corespunde unui
demers analitic, pas cu pas, ce se poate efectua apelnd la mijloace fie pre, fie retroactive.
c. Strategia gestionarii eficace (stapni r i i ) a situaiilor. Aceasta strategie permite nvingatorului sa
integreze propriile obiective ntr-un demers perfect dinamic. Astfel,strategia gestionarii eficace
(stapnirii) a situaiilor se constituie ntr-un mijloc privilegiat de a gestiona, n regim de continuitate,
obiectivele, ntre starea prezenta si cea dorita. Mai concret, acest tip de strategie presupune si
implica a aciona n funcie de articularea diferitelor etape care conduc la succes, parcurgnd, pas-
cu-pas,momente-cheie, a caror atingere este realizabila numai bazndu-ne pe experienele
anterioare. Strategia gestionarii eficiente (stapnirii) a situaiilor se bazeaza pe trei elemente
fundamentale, si anume: a) a nvaa din esecuri; b) a stapni consecinele esecului si situaiile-
limita; c ) a nvaa din succese. d. Strategia schimbarilor rapide si eficiente. Acest tip de strategie
permite nvingatorului sa treaca,extrem de rapid, de la o stare mentala la alta, total opusa
(comutare mentala). Iata cteva exemple: de la admiraie,la dispre; de la dragoste, la ura; de la
bucurie, la tristee;de la concentrare, la relaxare etc. Scopul (evident, strategic) este de a genera
interlocutorului anumite stari de spirit, influenndu-i (decisiv) comportamentul, n sensul dorit de
noi. Pentru a putea apela la strategia schimbarilor rapide si eficiente, orice nvingator trebuie sa dea
dovada de maxima flexibilitate psihomotorie si de maxima adaptabilitate la mediul ambiental, fiind
capabil sa comunice ntr-o maniera clara si eficace.
e. Strategia influenarii
Strategia influenarii consta n a-l determina pe interlocutor sa adopte o stare mentala necesara
atingerii scopului pe care ni-l propunem.Daca, n cazul precedent, se recurge la automanipulare,
n strategia influenarii accentul este pus pe capacitatea de a-i determina pe interlocutori sa
reacioneze la stimulii mentali (arareori si fizici) emisi de noi (noi,pentru ca agream ideea ca
fiecare cititor este si/sau va fi un nvingator).Strategia influenarii poate apela la unul dintre
urmatoarele doua mijloace:- convingerea si mobilizarea interlocutorului,generndu-i o stare mentala
pozitiva si favorabila vizavi de propria-i persoana (n cazul strategiei negocierii);- demobilizarea si
destabilizarea interlocutorului,generndu-i o stare mentala negativa (n cazul strategiei confruntarii).
Evident, mijlocul ales va fi n funcie de scopul urmarit de fiecare dintre noi: cstigarea partenerului
n cazul, spre exemplu, al unei negocieri, respectiv, intimidarea unui (potenial sau virtual) concurent.
Prin adoptarea primului mijloc ne putem aduce interlocutorul n urmatoarele stari mentale:
deschiderefaa de noi; disponibilitate si predispoziie pentru dialog;capacitate nalta de ascultare;
aptitudinea de a prevedea si de a recepta starea pe care o exteriorizam; cooperare.
f. Strategia relaionala
Strategia relaionala se bazeaza pe transmiterearelaionala a propriilor capacitai asupra
anturajului din mediul nostru ambiental. Experiena demonstreaza faptul ca strategia relaionala
genereaza o influenare n dublu sens:a interlocutorului de catre noi; a noastra de catre interlocutor
(prin prisma efectului generat si scontat de noi).
Principiile de baza apelate si utilizate de nvingatorii ce recurg la strategia relaionala pot fi exprimate
prin intermediul urmatoarelor doua postulate:
1. Am nevoie de alii pentru a reusi;
2. Nu pot reusi de unul singur.
n fapt, strategia relaionala se bazeaza att pe nvaare, ct si pe comunicare.Ca strategie de
nvaare, strategia relaionala apeleaza la o dubla nvaare, att de la propria persoana, ct si de la
interlocutori. Principala tehnica de nvaare aplicata prin intermediul strategiei relaionale consta n
modelarea propriului comportament si a propriei personalitai. Implicit, n strategia relaionala,
nvingatorul se va modela att n funcie de ceea ce este, ct si n funcie de modul n care
interlocutorul sau se va exterioriza comportamental (verbal si nonverbal).
Pentru ca strategia relaionala sa fie complet operaionala si modelarea eficace, este necesar ca
nvingatorul sa stie, prealabil, ce vrea (doreste) sa modeleze, respectiv de ce elemente are nevoie
pentru a putea continua sa progreseze.
g. Strategia META
Extrem de puternica si, n acelasi timp, nu mai puin sofisticata, strategia META permite
nvingatorului sa ocupe o poziie privilegiata n relaia sa cu mediul ambiental, respectiv aceea de
observator al propriului comportament. Asadar, a aplica strategia META nseamna a ne observa,
dinamic, n aciune, de unde rezulta si faptul ca aplicaiile acesteia sunt foarte diverse. Astfel, poziia
noastra de observator al propriului comportament ne permite, mai nti, modificarea si ameliorarea
propriilor performane realizabile si/sau n curs de realizare. Prin urmare, strategia META se constituie
ntr-o eficienta si foarte rentabila sursa de nvaare, pe termene foarte scurte.n acelasi timp, aceasta
strategie mentala a reusitei constituie o excelenta tehnica de gestionare a emoiilor.Introducnd o
distana faa de noi nsine, un recul faa de propriile noastre aciuni, META ndeparteaza
senzaii care ar putea fi, pe moment, traite de noi ntr-o maniera deosebit de negativa si/sau stresanta.
Ca strategie de nvaare, META se apropie, din punct de vedere conceptual, de principiile strategiei
gestionarii eficiente (stapnirii) a situaiilor. Deosebirea consta n faptul ca, daca, n cazul acesteia,
strategia nvaarii opereaza n sprijinul fundamentarii aciunilor, META intervine pe parcursul
derularii aciunii propriu-zise.Prin urmare, detasarea de un context trait, evaluarea situaiei de fapt,
analizarea viitoarelor direcii de aciune n vederea ameliorarii propriilor performane, i genereaza
nvingatorului posibilitatea de a-si diminua, progresiv,intensitatea emoiilor negative, de a-si pregati,
cu maxima rigurozitate si cu ct mai puina subiectivitate planul de aciune si, finalmente, de a-si
conserva propriile mijloace si/sau resurse capabile sa i furnizeze un comportament profund
performant.