Balantadeverificare

CUPRINS

ARGUMENT

I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor
1.2 Structura conturilor
1.3 Felurile conturilor
1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor
1.5 Conturile si balanta de verificare

II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE VERIFICARE

2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea operativa,
dintre contabilitatea sintetica si cea analitica
2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere
2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si
determinarea rezultatului exercitiului
2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare

III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI

3.1 Notiune, importanta si forma
3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare
3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare
 ARGUMENT

Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura

respectarea in contabilitatea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a operatiilor
economice, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi, precum si
a intocmirii unor bilanturi reale si complete.
Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico -
financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.
Am realizat aceasta lucrare deoarece consider ca elementele incluse in balantele de
verificare trebuie s reprezinte reflectarea imaginii unei inregistrari corecte a operatiunilor
economice, obiectivul balantelor de verificare fiind acela de a oferi informatii despre situatia
economico-financiar,unei societati, utile pentru agentii economici in luarea deciziilor
economice.
Lucrarea intitulat Balanta de verificare a inregistrarilor in conturi cuprinde patru parti:
- capitolul I Sistemul conturilor
- capitolul II Lucrari pregatitoare intocmirii balantei de verificare
- capitolul III Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi
- capitolul IV Particularitati privind intocmirea balantei de verificare la Sc Dami Prod
Srl
In primul capitol al lucrarii mi-am propus sa prezint sistemul conturilor efectuand, in
acest sens, o prezentare generala a necesitatii conturilor, regulamentul lor de funtionare, precum
si o conexiune intre conturi si balanta de verificare.
Capitolul doi dezbate elementele pregatitoare intocmirii balantei de verificare; am
evidentiat verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operatiunilor efectuate si a
concordantei dintre contabilitatea analitica si evidenta operativa, dintre contabilitatea sintetica si
cea analitica. De asemenea au mai fost abordate aspectele privind intocmirea balantei de
verificare provizorii i inventarierea generala cu inregistrarea diferentelor.
Capitolul trei si-a propus sa prezinte conceptul de balanta de verificare, forma unei astfel
de balante, importanta acesteia in contabilitate incheindu-se cu tehnica si etapele intocmirii
balantei de verificare.
 I. SISTEMUL CONTURILOR

1.1 Necesitatea conturilor

Operatiile economice si financiare ce au loc la nivelul agentilor economici produc, asa
cum s-a aratat, modificari asupra posturilor din activul si pasivul bilantului. In practica nu se
intocmeste cate un bilant dupa fiecare operatie economica si financiara, pentru ca acest lucru ar
necesita o mare cantitate de munca. In plus, un astfel de bilant, chiar daca s-ar intocmi dupa
fiecare operatie, nu ar satisface nevoile de informare ale agentului economic, deoarece el ar
reflecta doar existentele patrimoniale la un moment dat fara a furniza si miscarile elementelor
patrimoniale.
Contabilitatea s-a adaptat necesitatilor de furnizare a informatiilor, in sensul ca, in loc sa
se intocmeasca cate un bilant dupa fiecare operatie, se conduce o evidenta separata pentru fiecare
element patrimonial. O astfel de evidenta preia existentele de active si pasive din bilantul intial,
de la inceputul perioadei de gestiune. In ea se inregistreaza pe parcursul perioadei de gestiune
modificarile patrimoniale, in asa fel incat la sfarsitul perioadei sa furnizeze existentele
patrimoniale in vederea preluarii lor in bilantul final, pe baza relatiei matematice:
Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale

Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si

pasivul bilantului este contul. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru realizarea
integrala a obiectului ei formeaza sistemul conturilor.
Intrucat elementele patrimoniale reflectate in bilant sunt de doua feluri: de activ si de
pasiv, si conturile sunt de activ sau de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund.
Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci si pentru conturile de
rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea
manageriala (de gestiune).
Dintre procedeele metodei contabilitatii, contul este cel mai reprezentativ si de la el
deriva insasi denumirea disciplinei de contabilitate.

1.2 Structura conturilor

Structura conturilor este formata din urmatoarele elemente:
Denumirea sau titlul contului este alcatuit, de regula, din denumirea bunului economic,
dreptului sau obligatiei a caror situatie se reflecta cu ajutorul lui. El mai are si un simbol cifric,
care usureaza munca de identificare si folosire a conturilor.
 Explicatia operatiei inregistrate in cont poate avea o forma descriptiva sau o forma
contabila:
- explicatia descriptiva consta in prezentarea pe scurt a continutului operatiei si indicarea
documentului justificativ in care s-a consemnat efectuarea ei;
- explicatia contabila consta in indicarea, in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului
contului sau corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica.
Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta contul are
2 parti. Partea din stanga contului se numeste ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului se
numeste ,.credit" (C). Cele doua parti ale contului au functii contrarii. In cadrul fiecarui cont, una
din parti serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta cresteri, iar cealalta parte serveste
pentru inscrierea sumelor care reprezinta micsorari. Sumele inscrise in debitul unui cont se
numesc sume debitoare. Sumele inscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare.
Rulajul contului se stabileste pe baza sumelor debitoare si creditoare inregistrate in cursul
perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului.
- Rulajul debitor al contului se stabileste prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de
gestiune.
- Rulajul creditor al contului se stabileste prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei
de gestiune.
Total sume se stabileste in moduri diferite si are continut economic diferit, in functie de natura
contului:
- Total sume debitoare (TSD): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul
contului
- Totalul sumelor creditoare (TSC): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in
creditul contului.
Soldul contului este suma care rezulta ca diferenta intre totalul .sumelor inscrise in debitul
unui cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont.
Ca atare:
Sold debitor (SD) = TSD TSC
Sold creditor (SC) = TSC - TSD

- Existentele de la inceputul unei perioade de gestiune alcatuiesc, in cadrul contului,

solduri initiale.
- Existentele de la sfarsitul unei perioade de gestiune sunt exprimate prin solduri finale.
- Un cont functioneaza atata timp cat are sold.
- Cand TSD = TSC, contul respectiv este balansat sau soldat.
- A solda un cont inseamna a include acel cont.
 1.3 Felurile conturilor
In functie de sfera de cuprindere conturile pot fi:
Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare si de generalizare a datelor contabile
pentru parti ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Inregistrarile in conturile sintetice se
fac numai in etalon banesc.

Conturi analitice, care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor privind un anumit fel de
bunuri, drepturi, obligatii sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
corespunzatoare.

1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor

In folosirea celor doua categorii de conturi, de activ si de pasiv, trebuie sa se tina seama
de urmatoarele reguli generale de functionare a lor:
Conturile de activ oglindesc in debit existentele si cresterile de bunuri economice, iar in credit
micsorarile de bunuri economice. Pot avea numai sold debitor.
Conturile de pasiv oglindesc in credit existentele si cresterile de drepturi si obligatii, iar in
debit micsorarile de drepturi si obligatii. Pot avea numai sold creditor.
Tinand seama ca bunurile economice alcatuiesc patrimoniul economic, iar drepturile si
obligatiile formeaza patrimoniul juridic, schematic, functionarea conturilor patrimoniale poate fi
prezentata astfel:

Conturi de activ Conturi de pasiv

Cresteri ale patri- Micsorari ale patri- Micsorari ale patri- Cresteri ale
patri-
moniului economic moniului economic moniului juridic moniului
juridic
(+) (-) (-) (+)

Conturile la care ne-am referit indeplinesc in permanenta o singura functie, fie numai
functia conturilor de activ, fie numai functia conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt
considerate conturi monofunctionale.
Pe langa acestea exista si conturi bifunctionale, adica acele conturi care pot apare uneori
in activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sau creditor.
Ele pot avea doua functii, de activ sau de pasiv, dar nu in acelasi timp ci alternativ.
 Conturile bifunctionale functioneaza in principiu, dupa regulile amintite pentru conturile
de activ sau de pasiv. Cand au sold debitor vor functiona dupa regulile conturilor de activ, iar
cand au sold creditor vor functiona dupa regulile conturilor de pasiv.
Dubla inregistrare presupune reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii
economice in doua conturi diferite si in parti opuse ale acestora, respectiv in debitul unui cont si
in creditul altui cont.

Intre cele doua conturi folosite se stabileste o legatura denumita corespondenta

conturilor ceea ce face ca cele doua conturi sa fie corespondente intre ele.
- Contul care se debiteaza are corespondent un cont ce se crediteaza.
- Contul care se crediteaza are corespondent un cont ce se debiteaza.

1.5 Conturile si balanta de verificare

Legatura dintre cont, care furnizeaza informatii asupra fiecarui element de activ si de
pasiv si bilant, se oglindeste situatia de ansamblu a activitatii intreprinderii la un moment dat, se
realizeaza prin centralizarea si verificarea exactitatii datelor cu ajutorul balantei de verificare.
Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata din
bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura, prin intermediul
balantei de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi.
Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei serii
de egalitati ale balantei, si anume:
- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Balanta de verificare concentreaza informatiile din conturile sintetice, servind la
elaborarea bilantului. Astfel, soldurile finale ale conturilor sintetice de activ si de pasiv sunt
trecute in balanta de verificare, de unde sunt preluate, prelucrate si grupate conform necesitatilor
de intocmire a bilantului.
In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin
intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi,
legatura dintre conturile sintetice si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre
bilantul initial si conturi, si dintre conturi si bilantul final.
 II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE
VERIFICARE

2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea

operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica
In aceasta etapa se pleaca mai intai de la evidenta operativa in intreprinderea respectiva.
In general, evidenta operativa se organizeaza pentru imobilizari corporale, stocuri, unele active
banesti si chiar pentru cheltuieli si venituri. De asemenea, se are in vedere metoda de organizare
a contabilitatii analitice a unor active si pasive in functie dc optiunea intreprinderii privitoare la
metodele alese si de necesitatile de informare.
Astfel, pentru imobilizarile corporale sub denumirea generica de ,,mijloace fixe" exista
un document de evidenta operativa utilizat pentru reflectarea existentei si miscarii cantitative a
acestora numit ,,Lista pentru inventariere si evidenta a mijloacelor fixe" deschis pe locuri de
gestionare, ( sectii, ateliere, administratie etc.)
Pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se utilizeaza doua metode, si anume:
- o metoda utilizand doua registre: Fisa mijlocului fix si Registrul numerelor de inventar;
- o metoda utilizand Registrul pentru evidenta analitica.
Indiferent ce metoda se aplica, la finele anului se verifica concordanta dintre evidenta
operativa unde existenta de mijloace fixe este exprimata cantitativ cu evidenta cantitativ valorica
de la contabilitate (fie Fisa mijlocului fix, fie Registru pentru evidenta analitica).
In cazul stocurilor se are in vedere metoda de organizare a contabilitatii analitice a
stocurilor si anume: fie metoda fiselor cantitativ-valorice, fie cea operativ-contabila (per sold) fie
metoda global valorica.
Raportul de gestiune se completeaza zilnic in doua exemplare de catre gestionar, pentru
fiecare gestiune in parte. La inceputul fiecarei zile se inscrie soldul valoric de la finele zilei
precedente dupa care se inregistreaza pe baza de documente justificative toate intrarile valorice si
respectiv iesirile valorice, iar la finele fiecarei zile se determina soldul care reprezinta existentele
scriptice de marfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite
contabilitatii pentru a se verifica concordanta cu evidenta analitica.
Pentru incasarile si platile in numerar se utilizeaza ca document de evidenta operativa
Registrul de casa care se intocmeste zilnic in doua exemplare de casierul unitatii pe baza
documentelor justificative de incasari si plati in numerar. In urma insumarii existentelor de
numerar de la inceputul fiecarei zile cu incasarile din care se scad platile rezulta soldul casei.
 Pe baza Registrului de casa se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de incasari si
plati. Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si contabilitate trebuie sa se efectueze la
intervale mai scurte de timp dar in mod obligatoriu la 31 decembrie a exercitiului financiar.
Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este necesar sa se
intocmeasca balante de verificare analitice cu ajutorul carora se verifica concordanta dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta concordanta se verifica prin corelatiile care
trebuie sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balantelor
de verificare, astfel:
1. Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor
analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor
analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale
conturilor analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor
debitoare ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor
creditoare ale conturilor analitice.
6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor
analitice.

2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere

Intocmirea primei balante de verificare a conturilor sintetice inainte de inventariere se
face pe baza datelor din conturile sintetice. Aceasta balanta provizorie are ca scop determinarea
existentelor de active, datorii si capitaluri proprii, pe baza datelor din contabilitate si stabilirea
soldurilor scriptice.
Intocmirea acestei prime balante de verificare realizeaza una din principalele functii ale
acesteia si anume: ,,Verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi". Cu aceasta ocazie se
verifica egalitatile specifice balantei de verificare in functie de tipurile de balanta intocmita, si
anume cu una, doua, trei sau patru egalitati. Stocul scriptic se poate determina intocmind oricare
din aceste balante, dar se recomanda intocmirca balantei de verificare cu patru egalitati, deoarece
este cea mai utila pentru intocmirea situatiilor financiare anuale. Este important sa se confrunte
rulajele din balanta de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie sa fie egale
pentru aceeasi perioada de timp.
Cu ajutorul balantelor de verificare nu se pot descoperi:
a) Omisiunile de inregistrare concretizate in faptul ca o operatie economica nu este inregistrata
nici in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in ,,Registrul Cartea-Mare".
b) Erorile de compensatie concretizate in raportarea gresita a sumelor din ,,Registrul jurnal" sau
din documentele justificative in ,,Registrul Cartea-Mare" in sensul ca s-a trecut o suma in plus
intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu cea trecuta in
plus, astfel incat pe total cele doua categorii de sume se compenseaza.
c) Erorile de imputatie concretizate in raportarea unor sume exacte ca valori absolute din
,,Registrul-jurnal" in ,,Registrul Cartea-Mare" atat in debit cat si in credit, insa in alte conturi
decat cele corespunzatoare continutului economic al operatiei respective; Alte erori de
inregistrare a unor operatii cum ar fi: stabilirea unor corespondente gresite a conturilor,
inregistrari duble ale unor operatii economice, inversari de formule contabile, redactari de
formule contabile corecte dar cu alte sume, mai mari sau mai mici decat cele reale etc.

2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor

si determinarea rezultatului exercitiului
Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa de aplicarea principiului
independentei exercitiilor financiare care presupune determinarea corecta a rezultatului
exercitiului. Astfel, acest principiu impune ca toate operatiile economice care au avut loc intr-un
exercitiu financiar sa fie reflectate in contabilitatea acelui exercitiu. Dar exista operatii
economice care se efectueaza intr-un exercitiu financiar si se refera la exercitiile financiare
viitoare. Asa este cazul cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans.
Atat in cazul cheltuielilor cat si a veniturilor, apar doua categorii de inregistrari in
contabilitate si anume:
- separarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost efectuate in perioada curenta, dar care
privesc perioada viitoare, prin majorarea cheltuielilor (veniturilor) in avans;
- separarea cheltuielilor si veniturilor care au fost efectuate in perioada anterioara, dar
care se refera la exercitiul curent prin diminuarea cheltuielilor (veniturilor) inregistrate in avans
si majorarea cheltuielilor (veniturilor) corespunzatoare.
Rezultatul exercitiului financiar se determina anual dupa inchiderea tuturor conturilor de
cheltuieli si venituri aplicand metoda economica de calcul facand diferenta dintre total venituri si
total cheltuieli aferente exercitiului respectiv. Acest rezultat financiar se determina in Contul de
profit si pierdere.
In situatia in care au fost efectuate inregistrari contabile prin debitarea conturilor de
venituri sau creditarea conturilor de cheltuieli (in cazul operatiilor economice de asociere in
participare sau corectari de inregistrari eronate) se au in vedere soldurile conturilor de venituri si
cheltuieli inainte de a inchide conturile, in corespondenta cu contul 121 ,,Profit si pierdere"
cumulate de la inceputul anului.

2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare

Asa dupa cum se cunoaste, pe baza documentelor justificative in care sunt consemnate
operatiile economico-financiare se face contarea acestor operatii, dupa care se inregistreaza in
evidenta cronologica si sistematica.
Evidenta cronologica se realizeaza cu ajutorul Registrului jurnal unde se. inscriu toate
formulele contabile intocmite, pe baza documentelor justificative, in ordinea in care au avut loc
in timp, cronologic. Aceasta evidenta cronologica nu are in vedere nici un criteriu de grupare in
afara de timp. La finele anului se procedeaza in felul urmator:
- se totalizeaza provizoriu sumele din Registrul jurnal, care se compara cu rulajul din
balanta de verificare intocmita inainte de inventariere;
- dupa efectuarea inventarierii, daca exista diferente de inventar, acestea se inregistreaza
in Registrul jurnal pe luna decembrie dupa care se totalizeaza, sumele reprezentand rulajul lunii
decembrie care trebuie sa fie egal cu rulajul din balanta de verificare definitive.
Cartea-mare reprezinta formularul utilizat pentru evidenta sistematica, respectiv pentru
conturile sintetice. La finele anului, dupa inregistrarea diferentelor de inventar se totalizeaza
rulajele, total sume si se determina soldul final al conturilor sintetice. Totalizarea unor elemente
ale conturilor sintetice se face si in functie de formularul utilizat de intreprindere: Cartea mare,
maestru-sah, Cartea mare pe jurnale, sau alte tipuri de formulare permise de normele contabile
romanesti.
 III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN
CONTURI
3.1 Notiune, importanta si forma

1. Notiune:
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura
verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile
sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

2. Importanta:
Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in
respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;
Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant;
Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice;
Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;
Este un instrument de analiza a activitatii economice.

3. Forma:
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele
inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:
- principiul dublei reprezentari;
- principiul dublei inregistrari;
- principiul dublei centralizari.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in
fiecare cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In
cadrul balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre
datele inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei
inregistrari;
Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare
de la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la
incheierea exercitilui financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.
 Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in
ultima zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul
anului, pana la luna de efectuare a balantei.

3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare

Feluri de balanta:
Dupa natura conturilor:
1. balante ale conturilor sintetice
2. balante ale conturilor analitice
Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt:
1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;
2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc;
3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;
4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul
coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna
precedenta);
5. cu cinci serii de egalitati.

Functiile balantei:
a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.
- Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi,
prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei;
- Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului
dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de
aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata
a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se
semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control;
- Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori,
care trebuie sa fie identificate si corectate;
- Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste
exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care
se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
 - Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in
contabilitatea curenta a unitatii;
- Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta
soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform
necesitatilor de intocmire a bilantului ;
- Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual,
potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa
corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

- Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice
pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice;
- Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele
inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale
- Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare
ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul
si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor
desfasurate etc.;
- Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile
elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de
timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune
cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate;
- Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului
economic, eficienta plasarii resurselor etc.

e) Functia de analiza a activitatii economice

- Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico -
financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale;
- Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza
bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de
sintetizare a datelor contabile.
 3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic, intocmindu-se

lunar si ori de cate ori este necesar, procedandu-se astfel: se trec din bilant soldurile in conturi, se
inregistreaza operatiile economice si financiare in ordine cronologica in jurnal, prin formule
contabile, apoi in ordine sistematica din jurnal in conturi, se transpun datele din conturi in
balanta de verificare si se aduna coloanele balantei.
Stabilirea soldului final se face prin relatiile:
1. Sfd =Sid+Rd-Rc
2. Sfc =Sic+Rc-Rd
In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta
intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.

Etapele intocmirii balantei de verificare sunt urmatoarele:

1. se trec datele din evidenta cronologica (din Registru Jurnal) in evidenta sistematica
(Registrul Cartea Mare sau fisele de cont sau T-uri1);
2. se totalizeaza sumele din evidenta sistematica; se totalizeaza datele din fiecare fisa de
cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele si soldurile fiecarui cont;
3. se transpun datele din fisele de cont sau T-uri (din evidenta sistematica) in formularul
de balanta de verificare;
4. se aduna coloanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi.

1
T-urile se utilizeaza din motive didactice; ele sunt considerate, de fapt, fise de post. Se folosesc
pentru ca elevii sa se familiarizeze mai usor cu inregistrarea unor sume in evidenta sistematia
 Studiu de caz

Pentru a confirma cele de mai sus voi exemplifica printr-o lucrare practica toate
operatiunile ce tin de intocmirea unei balante de verificare cu patru egalitati.
In acest sens ma voi referi la o SC MAX SRL Cotusca , luata arbitrar.
Am considerat ca societatea face parte din comuna Cotusca , are ca obiect de activitate
cultura plantelor de camp. Are o suprafata de teren de 300 ha ,are o baza mecanica pentru
agricultura , conturi deschise la BCR , BT si Trezorerie Saveni.
Are relatii cu furnizori de carburanti , seminte , ingrasaminte chimice , erbicide , alte
materiale , achizitii de capital.
Propun urmatoarele operatiuni economice pe o perioada arbitrara luna 07/2016.

Se inregistreaza in conturi operatiunile economice:

D 1012 C D 1068
C
TSP 27076,52 TSP 233765,47
TSC 27076,52 (14) 40760,23
TSF 27076,52 RC 40760,23
TSC 274525,70
SFC 274525,70

D 117 C
TSP 340228,28 TSP 36264,52
TSD 340228,28 TSC 36264,52
SFD 303963,73
D 121 C D 129
C
(14) 40760,23
TSP 222689,21 TSP 276736,60
RD 40760,23
(1) 1821 TSC 276736,60
TSD 40760,23
(3) 98,55 SFC 40760,23 SFD 40760,23
(3) 117,33
(4) 106,88
(8) 124,17
(10) 3256
(14) 7763,93
RD 13287,16

TSD 235976,37

D 2131 C D 2133
C
TSP 1153422,36 TSP 17194,32
TSD 1153422,36 TSD 17194,32
SFD 1153422,36 SFD 17194,32

D 214 C D 281
C
TSP 686500,71
TSP 1433,74
(10) 3256
TSD 1433,74
RC 3256
SFD 1433,74
TSC 689756,71
SFC 689756,71

D 3022 C D 3024
C
D 3025 C TSP 1785,41 TSP 1785,41
D 3028 C (14) 124,17 (8) 124,17
TSP 19797,49 TSP 19681,57 RD 124,17 RC 127,17
TSD 1909,58 TSC 1909,58
TSD 19797,49 TSC 19681,57
SF 0
SFD 115,92

D 303 C D 331
C
TSP 1344,17 TSP 12569,12 TSP 12569,12
TSD 1344,17 TSD 12569,12 TSC 12569,12

SFD 1344,17
SF 0

D 345 C D 401
C
TSP 93511,66 TSP 80791,66 TSP 82436,07 TSP 159522,16
TSD 93511,66 TSC 80791,66 (5) 2172,50 (2) 20000
RD 2172,50 RC 179522,16
SFD 12720
TSD 84608,57 TSC 179522,16
SFC 94913,59

D 4111 C D 421
C TSP 14484 TSP 15516
TSP 79591,66 TSP 28169,47 (1) 383 (1) 1415
TSD 79591,66 (2) 19838 (9) 1032 RC 1415
(5) 19611,07 RD 1415 TSC 16931
SFD 11973,12 RC 39447,07 TSD 15899 SFC 1032
TSC 67618,54
D 43 C D 4311
C
TSP 69 TSP 3664
TSP 6208,75 TSP 463
TSD 69 (1) 294
TSD 6208,75 TSC 463
RC 294
SFD 5745,75
TSC 3958
SFC 3889

D 4312 C D 4313
C
TSP 15 TSP 806
TSP 244 TSP 1642 TSD 15 (1) 78
TSD 244 TSC 1642
RC 78
SFC 1398
TSC 884
SFC 869

D 4313/1 C D 4371
C
TSP 3 TSP 76
TSP 10 TSP 124
(1) 7
(1) 12
TSD 3 RC 7
TSD 10 RC 12
TSC 83
TSC 136
SFC 80
SFC 126

D 4372 C D 44
C
TSP 3415 TSP 117
TSP 10 TSP 78 TSD 3415 TSC 117
TSD 10 (1) 7
SFD 3298
RC 7
TSC 85
SFC 75
D 4314 C D 4411
C TSP 13673,02 TSP 16221,65
TSD 13673,02 (14) 7763,93
TSP 128 TSP 1119
TSD 128 (1) 78 RC 7763,93
RC 78 TSC 23985,58
TSC 1197
SFC 1069

D 4424 C D 4426
C
TSP 43890,87 TSP 36310 TSP 6489,84 TSP 6489,84

(4) 409,23 TSC 36310 (7) 24,83 (12) 24,83

(12) 24,83 RD 24,83 RC 24,83

RD 434,06 TSD 6514,67 TSC 6514,67

TSD 44324,93
SFD 8014,93 SF 0

D 4428 C D 444
C
TSP 4422,84 TSP 4422,84 TSP 117 TSP 1833
TSD 4422,84 TSC 4422,84 TSD 117 (1) 149
RC 149

SF 0 TSC 1982
SFC 1865

D 445 C D 446/1
C
TSP 58021,63 TSP 58021,63
TSD 58021,63 TSC 58021,63

SF 0
 TSP 185
(1) 11
RC 11
TSC 196
SFC 196

D 446/2 C D 446/3
C
TSP 1 TSP 40 TSP 36960,62 TSP 33318
TSD 1 (1) 4 (15) 2648,52 TSC 33318

RC 4 RD 2648,52

TSC 44 TSD 39609,24

SFC 43 SFD 6291,24

D 4551 C D 409
C
TSP 64615,84 TSP 438533,32 TSP 468,20
TSD 468,20
(3) 18900 (2) 650
SFD 468,20
(3) 400 (6) 15000
(13) 17031,52 (7) 149
RD 36331,52 (9) 1032
TSD 100947,36 RC 16831
TSC 455364,32
SFC 354416,96

D 419 C D 462
C
(5) 17438,57 TSP 73151,72 (6) 15000 TSP 36264,52
RD 17438,57 TSC 73151,72 RD 15000 TSC 36264,52

TSD 17438,57 SFC 55713,15 TSD 15000

D 5121/1 C D 5121/2
C TSP 17684,11 TSP 4765,11
TSD 17684,11 (4) 992
TSP 153908,65 TSP 172494,24
(2) 40488 (3) 19156,85 (13) 11927

(4) 992 (4) 1131,18 RC 12919

RD 41480 (13) 5104,52 TSC 17684,11

TSD 195388,65 (15) 2648,52
RC 28041,07
TSC 200535,33
SFC 5146,68

D 5191 C D 5192
C
(11) 542,53
TSP 3710,82 TSP 7500
RC 542,53
(3) 18900 TSC 7500
TSC 542,53
(4) 215,77
(11) 542,53 SFC 542,53

RD 19658,30
TSD 23569,12

D 602 C D 626
C
TSP 58126,80 TSP 58126,80 TSP 508,06 TSP 508,06
(8) 124,17 (8) 124,17 TSD 508,06 TSC 508,06

RD 124,17 RC 124,17
TSD 58120,97 TSC 58250,97 SF 0

SF 0

D 627 C D 635
C
TSP 587,04 TSP 587,04
(3) 117,33 (3) 117,33
(4) 32,41 (4) 32,41
RD 149,74 RC 149,74
 TSP 463,51 TSP 463,51
(1) 4 (1) 4
RD 4 RC 4
TSD 736,78 TSC 736,78 TSD 467,51 TSC 467,51
SF 0

SF 0
D 641 C
D 645 C TSP 4162 TSP 4162
TSP 14553 TSP 14553 (1) 402 (1) 402
(1) 1415 (1) 1415 RD 402 RC 402
RD 1415 RC 1415 TSD 4564 TSC 4564
TSD 15968 TSC 15968
SF 0
SF 0

D 666 C D 681
C
TSP 35816 TSP 35816
TSP 15232,46 TSP 15232,46 (10) 3256 (10) 3256
(3) 98,55 (3) 98,55
RD 3256 RC 3256
(4) 73,77 (4) 73,77
TSD 39072 TSC 39072
RD 172,32 RC 172,32
TSD 15404,78 TSC 15404,78
SF 0
SF 0

D 691 C D 701
C
TSP 79591,66 TSP 79591,66
TSP 548,63 TSP 548,63
TSD 79591,66 TSC 79591,66
(14) 7763,93 (14) 7763,93
RD 7763,93 RC
TSD 8312,56
SF 0
SF 0

D 711 C D 741
C
TSP 168462,44 TSP 168462,44
TSD 168462,44 TSC 168462,44
 TSP 58021,63 TSP 58021,63
TSD 58021,63 TSC 58021,63

SF 0 SF 0

D 758 C D 765
C
TSP 10594,49 TSP 10594,49
TSP 26739 TSP 26739
TSD 10594,49 TSC 10594,49
TSD 26739 TSC 26739

TSP = total sume precedente

RD = rulaje debitoare
RC = rulaje creditoare
TSD = total sume debitoare
TSC = total sume creditoare
SFD = sold final debitor
SFC = sold final creditor
UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 01 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza stat salarii pentru 641 421 1415

01/2016 421 % 383
4312 149
4372 7
4314 78
444 149
6451 4311 294
6452 4371 7
6453 4313 78
6453/1 4313/1 12
6458 446/1 11
635 446/2 4
121 % 1821
641 1415
645 402
635 4
TOTAL 4025
INTOCMIT, VERIFICAT,
UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 02 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza incasari prin BCR 5121/1 % 40488

01-15/07,extras de cont 4111 19838
4551 650
401 20000
02 Se inregistreaza incasarile din 5121/1 5121/2 992
Trezorerie ce reprezinta TVA de
Rambursat prin extras cont 16-31/07
TOTAL 41480
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 03 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza plati prin BCR % 5121/1 19156,85

conform extras cont 01-15/07 666 98,55
627 117,33
4551 18900
5191 40,97
121 666 98,55
121 627 98,55
% 5121/1 1131,18
5191 215,77
666 73,77
4424 409,23
627 32,41
4551 400
121 % 106,18
666 73,77
 627 32,41
TOTAL 20591,31
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 04 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza actul de % 4111 19611,07

Compensare nr.418655 401 2172,50
419 17438,57
TOTAL 19611,07
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 05 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza lichidarea contului 462/02 4551 15000

Creditor de la Delibas Mugurel
TOTAL 15000
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 06 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza ff. 55887 de la % 4551 149

SC REC SRL , piese de schimb 4426 24,83
3024 124,17
 TOTAL 149
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 07 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza BC .63 , piese de 602 3024 124,17

schimb 121 602 124,17
TOTAL 248,34
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 08 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza plata salariilor cu 421 4551 1032

numerar de la administratorul
societatii
TOTAL 1032
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 09 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza amortizarea pentru 681 281 3256

Luna iulie 2016 121 681 3256
TOTAL 6512
INTOCMIT, VERIFICAT,
UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 10 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza trecerea la 5191 5192 542,53

Restanta a unei rate (credit pe
Termen scurt)
TOTAL 542,53
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 11 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Regularizare TVA 4424 4426 24,83

TOTAL 24,83
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 12 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza diferenta de 121 627 18,78

Valoare eronat
TOTAL 18,78
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 13 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se achita parti sociale actionarilor 4551 % 17031,52

5121/1 5104,52
5121/2 11927
TOTAL 17031,52
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 14 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se achita majorari si penalitati prin 446/3 5121/1 2648,52

BCR
TOTAL 2648,52
INTOCMIT, VERIFICAT,

UNITATEA
SC MAX SRL Couca

NOTA CONTABILITATE
Nr. 15 data 31/07/2016
Simbol cont
Nr Explicatie Suma
D C

01 Se inregistreaza inchiderea 691 4411 7763,93

Exercitiului fisca 121 691 7763,93
129 1068 7763,93
129 1068 32996,30
TOTAL 56288,09
INTOCMIT, VERIFICAT,