COLEGIUL TEHNIC ALESANDRU PAPIU ILARIAN

ZALU,SLAJ

PROIECT
pentru certificarea calificrii profesionale
NIVEL IV
Calificarea: Tehnician n automatizri

Stabilizatoare electronice de tensiune

Coordonator, Candidat,
Prof. Tudoricescu Rdia Cornea Cristian-Gelu
clasa a XII-a F

2013

0
 Cuprins
I.Cuprins............................................................................................1

II.Argument........................................................................................2

III.Continut. Traductoare de deplasare i de for ...............4

1 Prezentarea traductoarelor
1.1 .Schema bloc
1.2 Caracteristicile generale ale traductoarelor,,,,,,,,,,,,,,,,
1.3 CLASIFICAREA TRADUCTOARELOR

2 Traductoare de poziie i deplasare................................

2.1Traductoare rezistive de deplasare
2.1.1.deplasare liniar
2.1..2.deplasare unghiular:
2.2 Traductoare inductive de deplasare
2.3 . Traductoare capacitive de deplasare

3. Traductoare de for i cupluri

3.1 Timbrele tensometrice
3.2 Traductoare de for cu msurarea deplasrii
3.3 Traductoare optoelectronice de cuplu
4 Aplicatii - SRA pentru reglarea debitului
4.1 Debitul. Debitmetrul cu strangulare
4.2 Rotametrul.
4.3 Debitmetrele electromagnetice
4.4 Contoare de vitez (apometre)
4.5 Reglarea debitului

IV. Protectia Muncii............................................................................23

V. Bibliografie....................................................................................26

VI.Anexe............................................................................................27

1
 Argument

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un

sistem coerent obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de a
explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective.
Descoperirea si studierea legilor si teoremelor electromagnetismului in
urma cu un secol si jumatate au deschis o era noua a civilizatiei omenesti.
Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in
dezvoltarea tehnica a proceselor respective si a condus la uriase cresteri ale
productivitatii muncii. Datorita mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus
de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura
transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct
utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a
materialelor prime si a semifabricatelor.
Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere
a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un
efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele
procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman
este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara n timp util.
Se constata astfel c la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de
productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate
unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand
echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea
generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor
de perfectionare si optimizare.
Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor
conditiilor de desfasurare a acestora fara intervenia nemijlocita a operatorului
uman.

2
 Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa
asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu-se productia de
bunuri materiale la parametri doriti.
Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel
concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile
sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a
acestora in deplina concordanta cu cerintele optime.
Dezvoltarea exploziva a telecomunicatiilor in ultimele decenii a determinat
aparitia unor noi servicii dintre care telefonia mobila si internetul se disting prin
impactul pe care l-au avut in randul clientilor lor.
Totusi telefonia fixa, cu serviciul de voce, ramane un stalp de rezistenta in
multitudinea de servicii oferite pe piata deosebit de dinamica a telecomunicatiilor.
In aceasta lucrare am tratat terminalele telefonice clasice care alturi de retele si
sistemele de comutatie/transmisiuni permit realizarea apelurilor.
Lucrarea cuprinde cinci capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei
am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrri stiintifice cum ar fi: carti
si reviste de specialitate, STAS-ul.
In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii
cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate.
Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in
specialitate de ,,tehnician de telecomunicatii dovedeste capacitatea mea de a
sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice
folosind procese tehnologice din specializarea in care lucrez.

3
Stabilizatoare electronice de tensiune
1.Generaliti

Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de tensiune

nestabilizat i sarcin, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul prin
sarcin n raport cu variaiile tensiunii de alimentare, ale rezistenei de sarcin i ale
temperaturii mediului ambiant.

Clasificare

Dup parametrul meninut constant

- Stabilizatoare de tensiune
- Stabilizatoare de curent
Dup metoda de stabilizare
- Stabilizatoare parametrice
- Stabilizatoare electronice
Dup modul de conectare a elementului de reglaj ( control ) ER
- Stabilizatoare serie
- Stabilizatoare derivaie
Dup complexitatea schemei
- stabilizatoare electronice fr amplificator de eroare AE
- stabilizatoare electronice cu amplificator de eroare AE
Dup modul de obinere a semnalului de eroare care comand elementul
de reglaj
- stabilizatoare cu compensare - la care semnalul de eroare se culege de la
intrarea sistemului
- stabilizatoare cu reacie - la care semnalul de eroare se culege de la ieirea
sistemului.

4
Stabilizatoare parametrice - funionarea se bazeaz pe o comportare neliniar a unui
element ,de exemplu o diod Zener care la o variaie mare a curentului, menine practic
constant tensiunea la bornele diodei.

Pentru evitarea accidentelor este necesar ca

personalul nsrcinat cu ndrumarea lucrrilor practice
(profesor-inginer, maistru instructor, tutore) s urmreasc
cunoaterea i respectarea de ctre elevi a normelor de
sntate i securitate n munc. Fiecare elev va avea propria
Fi de instructaj, completat conform Legii securitii i
sntii n munc nr. 312/2006

Pentru sigurana voastr respectai normele de sntate i scuritate n munc astfel:

A) nainte de nceperea lucrului
efectuarea instructajului la locul de munc;
purtarea echipamentului individual de protecie stabilit pentru fiecare
loc de munc, avnd halatele de lucru strnse pe corp i ncheiate la
mneci, prul elevilor este strns i acoperit ;
uneltele, mesele de lucru, mainile, instalaiile, aparatele etc. s fie n
bun stare de funcionare, interveniile pentru montare, demontare i reglare se
vor executa utiliznd cu scule calibrate;
s existe plci avertizoare de protecie la locurile unde se pot produce accidente
B) n timpul lucrului:
dac in timpul desfurrii lucrrii se constat o defeciune se va opri obligatoriu
alimentarea cu energie electric, nainte de a face vreo intervenie n montaj.

5
 la locul de munc este obligatorie pstrarea ordinii i cureniei;
nu se va aciona niciun aparat sau stand de prob fr aprobarea
personalului nsrcinat cu ndrumarea i supravegherea lucrrilor
practice efectuate;
nu se vor consuma sau pstra alimente proprii n atelierele de lucru; orice
aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectndu-se
regulile de igien.

La operaiile de etalonare i verificare a mijloacelor de msur electrice:

n cazul folosirii alimentatoarelor legate la reea se va evita
atingerea prii primare;
n cazul folosirii acumulatoarelor, se va evita atingerea vrsarea
sau stropirea cu acid;
se vor folosi conductoare de legtur izolate pentru tensiunea respectiv;
nu se vor atinge bornele sau prile neizolate conductoare de
curent att timp ct circuitul se afl sub tensiune;
secundarele transformatoarelor de msur se vor lega la pmnt;
schimbrile de legturi la receptoare i aparate de msurat se vor
efectua cu intreruptoarele deschise;
La operaiile de etalonare i verificare a mijloacelor de msurare a presiunii:
se va trasa obligatoriu pe cadran reperul presiunii de lucru (verde) i al presiunii
maxime (rou) la cel mult 2/3 din valoarea maxim a scrii;
se vor verifica racordurile pentru asigurarea etaneitii aparatului;
n timpul verificrii, aparatul va fi prevzut cu carcasa montat pentru ca, n caz
de neetaneitate a elementului elastic, s se evite accidentarea operatorului;
La operaiile de etalonare i verificare a mijloacelor de msurare a debitului:
nu se va umbla la compresor n timpul funcionrii;
nu se va umbla la robinetele care stabilesc debitul de funcionare, dect sub
supravegherea cadrului didactic sau a tutorelui de practic, deoarece este

6
 posibil apariia unei presiuni foarte mari care poate mprtia lichid n
manometru;
asigurarea unei ventilaii corespunztoare a incintei n care se lucreaz
La operaiile de etalonare i verificare a mijloacelor de msurare a mrimilor
fizico-chimice:
gazul de msur s fie netoxic i neimflamabil
se va executa legarea la pmnt a carcasei vscozimetrului
nu se va depi temperatura de 600C
manevrarea prilor calde se va face cu mnui antitermice
Deoarece soluiile cu pH=1 i pH=4 sunt puternic acide se va avea grij s nu se
produc stropi la manipularea, umplerea, golirea vasului de sticl, iar pentru
evacuarea acestora se vor folosi mnui de cauciuc;

C) La terminarea lucrului:
aparatele utilizate vor fi deconectate de la priza de for;
curirea de ctre elevi a locului de munc, a echipamentului,
uneltelor, dispozitivelor utilizate etc. i aezarea lor n cutii,
n sertare sau dulapuri;
respectarea tuturor msurilor de igien, prevenire i stingere a incendiilor
prevzute n normativele n vigoare pentru locurile de munc respective.

7
 Bibliografie

1.Tudoricescu Radita, - Componente si circuite electronice in telecomunicatii

MP, 2009, CNDIPT, Bucuresti

2.Sorina Maria Zirbo, Circuite electronice - MP; 2009, CNDIPT, Bucuresti

3.Gabriel Oltean,(2007) Circuite electronice,Cluj-Napoca:U.T.PRES

4.Tatiana Rdulescu, (1998) Telecomunicatii; Editura Teora - Bucureti

8
 Anexe
Stabilizatoare si redresoare

9
10
11
12