Manual de Operare Modernizare Instalatie Cocsare Rev 0

ROMPETROL RAFINARE ROMINSERV PETRODESIGN
MIDIA-NVODARI
Delayed Coker Unit Revamp
MANUAL DE OPERARE MODERNIZARE

INSTALAIE COCSARE
Automatizari T.L. N.M.

0 01.07.2013 Approved revision Electrical D.P S.C. R.O.
Process L.N. M.G.
Rev. Date Status Department Issued Verified Approved
This document is the property of PETRODESIGN and it is not allowed to reproduce it, as well as to
communicate its content to others in any way without our written authorization. We will claim legal
protection against any abuse.
PD121111-003-000000-2100-0001-4-MAN
MIDIA-NVODARI
LIST WITH PAGES & REVISIONS
REVISIONS
PAGE CONTENT 0
1 FIRST PAGE X
2 LIST WITH PAGES & REVISIONS X
MANUAL DE OPERARE MODERNIZARE
3 - 237 X
INSTALATIE COCSARE
Client document number Page Rev.

Petrodesign document number PD121111-003-000000-2100-0001-4-MAN 2 of 237 0
MIDIA-NVODARI
Cuprins
1. INTRODUCERE ..............................................................................................................9
2. DATE GENERALE........................................................................................................11
2.1. Obiectul lucrarii .......................................................................................................... 11
2.2. Capacitatea si profilul de productie............................................................................ 11
2.3. Amplasament............................................................................................................. 12
3. DATE DE BAZA............................................................................................................ 13
3.1. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare................................................................ 13
3.2. Caracteristicile produselor finite................................................................................. 14
3.3. Caracteristicile utilitatilor ............................................................................................ 14
3.4. Conditiile la limita instalatiei ....................................................................................... 16
4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC.............................................................. 17
4.1. Caracterizarea generala a procesului ........................................................................17
4.2. Descrierea fluxului tehnologic .................................................................................... 17
4.2.1. Sectia de alimentare si reactie................................................................................. 19
4.2.2. Sectia de fractionare................................................................................................ 50
4.2.3. Sectia de compresie gaze ....................................................................................... 56
4.2.4. Sectia de golire rapida inchisa (Closed blowdown system) .....................................62
4.2.5. Sectia de recuperare apa de taiere ........................................................................73
4.3. Lista parametrilor tehnologici ..................................................................................... 75
5. BILANTUL DE MATERIALE ........................................................................................ 81
5.1. Regimul de lucru si fondul anual de timp ...................................................................81
5.2. Bilanturi de materiale pe faze principale ....................................................................81
6. CONSUMURI SPECIFICE ............................................................................................ 82
6.1. Consumuri de materii prime si auxiliare .....................................................................82
6.2. Consumuri specifice de utilitati .................................................................................. 82
6.3. Consumuri de chimicale si uleiuri .............................................................................. 82
7. FACTORII CARE INFLUENTEAZA PROCESUL SI MODUL LOR DE REGLARE......83
7.1. Variabilele care influenteaza procesul .......................................................................83
7.1.1. Calitatea materiei prime........................................................................................... 83
7.1.2. Temperatura in camera de cocsare......................................................................... 84
7.1.3. Presiunea pe camera de cocs ................................................................................. 84

MIDIA-NVODARI
7.1.4. Ratia de reciclu ........................................................................................................85
7.1.5. Viteza vaporilor in camera de cocsare.....................................................................85
7.2. Manevre obligatorii in cazul aparitiei de produse neconforme. ..................................86
8. PROIECTUL ELECTRIC............................................................................................... 87
8.1. Sistemul de distributie electrica, de forta iluminat si legare la pamant ....................... 87
9. INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE ............................................................. 89
9.1. Lucrri pregatitoare pentru pornire ........................................................................... 89
9.1.1. Verificarea executiei corecte a instalatiei.................................................................94
9.1.2. Instruirea personalului si pregatirea evidentei ......................................................... 96
9.1.3. Curatarea instalatiei.................................................................................................99
9.1.4. Probele de presiune si de etanseitate....................................................................102
9.1.5. Asigurarea instalatiei cu utilitati ............................................................................. 106
9.1.6. Verificarea sistemului de etansare cu motorina ..................................................... 107
9.1.7. Verificarea etanseitatii cuptorului H1 .....................................................................107
9.1.8. Punerea in functiune a instalatiei electrice............................................................. 108
9.1.9. Uscarea si inertizarea instalatiei ............................................................................ 110
9.2. Pornirea instalatiei ...................................................................................................119
9.2.1. Prima pornire a instalatiei ...................................................................................... 119
9.2.2. Pornirea recircularii la rece .................................................................................... 121
9.2.3. Pornirea recircularii la cald .................................................................................... 127
9.2.4. Introducerea materiei prime in instalatie si trecerea la functionarea normala ........134
9.2.5. Pornirea sectiei de compresie gaze.......................................................................138
9.3. Pornirea instalatiei dupa oprire de lunga durata ...................................................... 144
9.4. Pornirea instalatiei dupa opriri de scurta durata ...................................................... 144
10. REGIM DE FUNCTIONARE NORMALA A INSTALATIEI.......................................... 145
10.1. Conditii normale de operare a instalatiei..................................................................145
10.2. Controlul instalatiei ..................................................................................................146
10.3. Instructiuni de operare in conditii meteo deosebite.................................................. 148
10.3.1. Instructiuni de operare pe timp friguros si excesiv de friguros............................ 148
10.3.2. Instructiuni de operare pe timp calduros si de canicula ......................................151
10.4. Exploatarea, verificarile periodice si intretinerea instalatiei electrice ....................... 151
10.5. Instructiuni de operare in etapa de decocsare cuptor .............................................. 153

MIDIA-NVODARI
10.4.1. Date de baza in etapa de decocsare ..................................................................155
10.4.2. SCA-ul aferent procedurii de decocsare............................................................. 156
10.4.3. Parametrii de operare utilitatii sistem decocsare ................................................ 157
10.4.4. Procedura de decocsare .................................................................................... 158
11. OPRIREA INSTALATIEI............................................................................................. 167
11.1. Oprirea normala a instalatiei .................................................................................... 167
11.1.1. Oprirea sectiei de fractionare si CBS-ului........................................................... 167
11.1.2. Oprirea sectiei de compresie.............................................................................. 172
11.1.3. Inertizarea compresorului 180K2 cu azot. .......................................................... 173
11.1.4. Evacuarea la canalizare. .................................................................................... 174
11.2. Oprirea fortata a instalatiei....................................................................................... 176
10.2.1. Oprire accidentala datorata perturbarilor tehnologice......................................... 177
10.2.2. Oprire accidentala datorata defectiunile mecanice............................................. 184
10.2.3. Masuri de ntrerupere a energiei electrice la avarii n instalaie.......................... 188
11.3. Sisteme de siguranta ............................................................................................... 188
11.3.1. Operarea CBS in cazul descarcarii supapelor de la camere . ............................ 189
11.3.2. Evacuarea la facla.............................................................................................. 190
12. INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII ........................ 191
12.1. Factori de risc care impun masuri de protectie ........................................................ 191
12.2. Masuri prevazute prin proiect................................................................................... 192
12.3. Instructiuni generale de protectia muncii .................................................................193
12.3.1. Indicatoare de securitate .................................................................................... 198
12.3.2. Prevederi privind scri, platforme .......................................................................198
12.3.3. Prevederi privind instalatiile electrice .................................................................199
12.3.4. Prevederi privind echipamentul de protecie....................................................... 199
12.3.5. Prevederi privind igiena muncii si materiale igienico-sanitare necesare............. 201
12.4. Instructiuni specifice de protectia muncii .................................................................202
12.4.1. Prevederi generale ............................................................................................. 202
12.4.2. Vase, coloane, schimbtoare de cldur ........................................................... 204
12.4.3. Pompe................................................................................................................ 205
12.4.4. Conducte si armaturi .......................................................................................... 207
12.4.5. Aparate de ridicat si transportat.......................................................................... 209

MIDIA-NVODARI
12.4.6. Aparate de masura si control.............................................................................. 210
12.4.7. Blinde ................................................................................................................. 211
12.4.8. Supape de siguran .......................................................................................... 211
12.5. Instructiuni de protectia muncii pentru perioada de probe tehnologice si punere in
functiune ............................................................................................................................. 212
12.6. Instruciuni de protecie a muncii pentru perioada de reparaii ................................ 212
12.6.1. Msuri generale nainte de nceperea lucrrilor ................................................. 214
12.6.2. Repornirea utilajelor, instalaiei .......................................................................... 217
12.6.3. Instructiuni specifice de protectia muncii pentru lucrarile de intretinere, verificare si
reparatii a aparaturii de masura si control ........................................................................218
reparatii ale instalatiilor electrice ...................................................................................... 219
12.6.5. Lucrari paralele cu operatiile de productie.......................................................... 221
12.6.6. Predarea lucrarilor.............................................................................................. 221
12.7. Msuri generale pentru cazuri de avarie..................................................................222
12.8. Masuri de prim ajutor si mijloace individuale de protectie ........................................223
12.9. Aspecte privind protectia mediului inconjurator........................................................ 224
13. MSURI PENTRU PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR ............................ 225
13.1. Categoria i clasa de importan a obiectivului........................................................ 225
13.1.1. Categoria de importan ..................................................................................... 225
13.1.2. Clasa de importan ........................................................................................... 225
13.2. Riscul de incendiu sau explozie............................................................................... 226
13.3. Categoria de pericol de incendiu ............................................................................. 227
13.4. Caracteristicile fizico-chimice ale produselor vehiuculate n instalaie, substane de
stingere indicate .................................................................................................................. 227
13.5. Cile de comunicaie i intervenie .......................................................................... 227
13.6. Gradul de rezisten la foc al construciilor i msurile de protecie mpotriva
incendiilor............................................................................................................................ 228
13.7. Msuri pe linie tehnologic pentru asiguraea desfurrii procesului precum i pentru
cazuri de avarie................................................................................................................... 228
13.8. Sistemul local de semnalizare al obiectivului ........................................................... 229

MIDIA-NVODARI
13.9. Proteciile alese pentru circuitele i echipamentele electrice ce deservesc obiectivul
229
13.10. Soluii de asigurare a alimentrii cu energie electric.............................................. 231
13.11. Soluiile adoptate pentru prevenirea i stingerea incendiilor la instalaiile electrice .231
13.12. Msuri de protecie la camera de comand ............................................................. 232
13.13. Soluii adoptate mpotriva descrcrilor electrice atmosferice i a electricitii statice
232
13.14. Msuri adoptate n cazul executrii unor lucrri de reparaii i intervenii................ 233
13.15. Sisteme, instalaii i dispozitive de limitatre i stingere incendii............................... 235
13.16. Dotarea cu mijloace initiale de stingere ...................................................................236
13.17. Intervenia n caz de incendiu a personalului ce deservete obiectivul .................... 236
Lista de tabele
Tabel 1-Proprietati materie prima alimentare ........................................................................... 13
Tabel 2- Proprietati materie auxiliara ....................................................................................... 13
Tabel 3- Caracteristici produse finite instalatie......................................................................... 14
Tabel 4- Caracteristici utilitati ...................................................................................................15
Tabel 5-Conditii curenti la limita bateriei (CBS)........................................................................16
Tabel 6- Duratele estimare ale etapelor de operare cand sunt disponibile doar 3 camere din 4
........................................................................................................................................25
Tabel 7 - Duratele estimate ale etapelor de operare pentru lucru cu 2 camere simultan .......27
Tabel 8- Tabelul parametrilor tehnologici pentru instalatia existenta .......................................75
Tabel 9- Tabelul parametrilor tehnologici pentru CBS ............................................................. 78
Tabel 10- Tabel bucle de reglare si valori alarme si trip pentru CBS .......................................79
Tabel 11- Bilantul total de materiale al instalatie de Cocsare pentru o materia prima formata
din: 95 wt% reziduu de vid cu 12 wt% CCR si 5 wt% M2 FCC cu 6 wt%CCR................. 81
Tabel 12-Supape de siguranta proces ................................................................................... 228
Tabel 13 List substante vehiculate Instalaia COCSARE-CBS .......................................230
Tabel 14 Mijloace initiale de stingere .................................................................................. 236
Lista de figuri
Figura 1 Evacuarea aerului prin purjare cu abur din intrega instalatie. ............................... 116

MIDIA-NVODARI
Figura 2 Testul de presiune pentru camera(3.4 barg) si pentru sectia de alimentare,
fractionare si golire rapida(1.7 barg) .............................................................................. 117
Figura 3 Inertizarea si testarea CBS-ului si fractionarii cu gaz de rafinarie ......................... 118
Figura 4 Circuitul de recirculare la rece cu motorina ........................................................... 125
Figura 5 Circuit recirculare la cald cu motorina (Temp. iesire cuptor <160C) .................... 126
Figura 6 Circuit inlocuire motorina cu distilat de vid ............................................................ 132
Figura 7 Incalzirea camerei cu vapori de distilat de vid....................................................... 133
Figura 8 Intrarea cu camera activa in flux ............................................................................ 136
Figura 9 - Imagine cu serpentina unui cuptor in care au aparut Hot spot-uri ....................... 154
Figura 10 - Graficul debitelor de abur,aer si raportul acestora. .............................................. 165
Figura 11 Sistem blindare la limita instalatiei cocsare......................................................... 172
Lista de anexe
Anexa 1- Diagrama de flux
Anexa 2 - Bilantul de masa
Anexa 3 - Consumuri de utilitati
Anexa 4 - P&ID
Anexa 5 - Lista de conducte
Anexa 6 - Lista de Tie-inuri
Anexa 7 - Lista supapelor de siguranta
Anexa 8 - Fisele tehnice ale utilajelor
Anexa 9 - Specificatii AMC
Anexa 10 - Diagramele cauza-efect si diagramele de control logic
Anexa 11- Planul de amplasare
Anexa 12 - Planul de zonare
Anexa 13 - Plan canalizare
Anexa 14 - Planul de amplasare tunuri si hidranti
Anexa 15 - Planul de detectie si semnalizare incendiu

MIDIA-NVODARI
1. INTRODUCERE
Manualul tehnologic constituie un ghid pentru personalul de exploatare in vederea pregatirii

pentru punerea in functiune a instalatiei si pentru desfasurarea in deplina siguranta a
procesului tehnologic.
Aceasta documentatie va fi utilizata impreuna cu precizarile din cartile tehnice (instructiuni

de punere in functiune, de operare, de oprire etc) ale echipamentelor statice si dinamice noi
prevazute in cadrul instalatiei, puse la dispozitie de furnizorii acestora, in vederea completarii
de catre beneficiar a Regulamentului de Functionare existent in cadrul Instalatiei de Cocsare,
a instructiunilor de operare pentru fiecare utilaj, operatie si loc de munca, a instructiunilor
specifice de protectia muncii si PSI.
In mod obligatoriu, prezenta documentatie va fi utilizata impreuna cu instructiunile de

punere in functiune si de operare pentru utilajele / echipamentele noi prevazute prin prezentul
proiect, transmise de furnizorii acestora.
Precizam ca instructiunile elaborate de proiectant nu sunt rigide, beneficiarul avand datoria

de a aduce pe parcursul exploatarii imbunatatirile necesare, constatate din activitatea zilnica,
precum si de a stabili parametrii optimi economici in exploatare, pe baza experientei
acumulate.
Dupa o perioada de cateva luni de functionare, se recomanda beneficiarului sa aduca la
cunostinta proiectantului PETRODESIGN urmatoarele aspecte, daca este cazul :
- toate modificarile facute in instalatie, pentru analiza si avizare
- constatarile facute in perioada de probe si punere n functiune, cu ocazia unor
deranjamente sau accidente, in scopul optimizarii functionarii obiectivului.
Beneficiarul are obligatia de a verifica si controla daca au fost indeplinite prevederile si

recomandarile proceselor verbale de receptie ale instalatiei.
Lucrarea contine elementele necesare pentru cunoasterea instalatiei (respectiv

cunoasterea lucrarilor executate prin prezentul proiect in cadrul lucrarilor de modernizare a
instalatiei de Cocsare), respectiv a procesului tehnologic (pe baza schemei tehnologice si

MIDIA-NVODARI
schemei de montaj utilaje si conducte ) a utilajelor / echipamentelor (noi prevazute prin
proiect), parametrilor de lucru etc.
Manualul de operare a fost elaborat pe baza urmatoarelor documente:

Documentatia basic design elaborata de catre licentiatorul procesului Conoco-Phillips;
documentatia si instructiunile de expoatare ale echipamentelor achizitionate in cadrul
proiectului;
Regulamentul de Functionare al Instalatiei de Cocsare;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n constructii ;
OUG195/2005 privind protectia mediului;
Legea nr. 319/2006 privind protectia si securitatea muncii;
Normele si Normativele PSI in vigoare;

MIDIA-NVODARI
2. DATE GENERALE
2.1. Obiectul lucrarii

Prezenta lucrare cuprinde Manualul de operare pentru Instalatia de Cocsare, respectiv
pentru lucrarile executate in cadrul prezentului proiect care constau in:
- introducerea unui nou sistem de golire rapida inchisa (Closed Blowdown System);
- inlocuirea robinetilor manuali de interschimbare camere, izolare, conductelor de vapori de
varf, si racire cu motorina cu robinetii automati (MOV-uri)
- montarea robinetilor automati de deschidere-inchidere de la varful camerelor precum si
adaptarea sistemului de descarcare de la baza camerelor prin montarea unor fuste
protectoare pentru a ghida cocsul spre cuva de descarcare in etapa de taiere.
- automatizarea sistemului de decocsare a cuptorului 180-H1, prin montarea de robinete de
reglare pe liniile de abur si aer in vederea folosirii aerului si aburului simultan in
serpentinele cuptorului in timpul procesului de decocsare
- adaptarea sistemului de decantare apa de taiere dupa renuntarea la decantoarele verticale
180-V10, 180-V11, 180-V12
Aceste lucrarii vor fi executate in cadrul instalatiei Cocsare Intarziata de pe platforma
Petromidia.
2.2. Capacitatea si profilul de productie

Instalatia a fost construita in 1985 pe baza procesului tehnologic elaborat de ICITPR si
modernizata in anul 1993 de IPIP-SA pe baza documentatiei elaborata de Sofresid-Heurtey, in
scopul maririi de capacitate.
Instalatia existenta de Cocsare de pe platforma Petromidia a fost proiectata pentru a
procesa reziduu de vid direct din instalatia de Distilare in Vid in vederea producerii de:
benzina, motorina usoara si grea, gaze si cocs. Instalatia prelucreaza anual 1170 000 tone
reziuduu de vid, folosind cele 4 camere de cocsare de 6200mm diametru interior si 17700 mm
inaltime T/T. Timpul de functionare este de 350 zile/an.
Noua golire rapida a fost dimensionata pentru un debit de 143.8t/hr reziduu de vid si un
surplus intermitent de 15m3/hr slops de rafinarie.
Lucrarile de modernizare propuse nu implica modificarea capacitatii instalatiei existente.

MIDIA-NVODARI
2.3. Amplasament
Instalatia de Cocsare intarziata este amplasata pe platforma tehnologica nr 2. din cadrul
rafinariei Petromidia in perimetrul delimitat de urmatoarele drumuri:
- drumul 2 la Nord
- drumul 3 la Sud
- drumul 10 la Vest
- drumul 11 la Est.
Vezi Anexa 11 pentru vizualizarea planului general de amplasare : PD121111-003-000000-
3310-0001-0-LDR

MIDIA-NVODARI
3. DATE DE BAZA
Datele care au stat la baza modernizarii instalatiei de catre licentiator sunt prezentate in cele
ce urmeaza.
3.1. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare

Materia prima este constituita dintr-un amestec de reziduu de vid rezultat din titei greu
iranian (95%) si motorina grea (slurry) din instalatia Cracare Catalitica (5%).
Tabel 1-Proprietati materie prima alimentare
Proprietati alimentare Reziduu de vid iranian greu Slops Cracare Catalitica
TBP Cut Point, C 565+ -
Densitate, API 11.5-5.1 8.6
Densitate relativa g/cm3 0.989-1.0359 1.01
Sulf total, % masic 2.6 1.0
Concarbon, % masic 12-18.5 5-6.5
In instalatia de Golire Rapida Inchisa (CBS) va fi procesat ca materie auxiliara un debit de

slops de rafinarie (15mc/h) cu urmatoarele proprietatii descrise in tabelul de mai jos.
Tabel 2- Proprietati materie auxiliara
Proprietati alimentare Unitatii de masura Slops de rafinarie
Debit volumetric standard m3/hr 15
3
Densitate standard kg/m 900
ASTM D-86 Distilare
Volum % C
IBP 80
5 163
10 204
30 260
50 316
70 371
90 454
95 496
EP 593

MIDIA-NVODARI
3.2. Caracteristicile produselor finite
In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile generale ale produselor rezultate in
procesul de cocsare.
Tabel 3- Caracteristici produse finite instalatie
Productivitate si bilant
COMPONENT BPSD LV% API SG15 K KG/HR WT% MT/SD
H2S (FOE) 79 0.36 --- --- --- 1,320 0.92 31.7
HIDROGEN (FOE) 31 0.14 --- 0.30 --- 61 0.04 1.5
METAN (FOE) 571 2.60 --- 0.76 --- 2,877 2.00 69.1
ETENA (FOE) 60 0.27 --- 0.84 --- 331 0.23 7.9
ETAN (FOE) 358 1.63 --- 0.81 --- 1,928 1.34 46.3
C2&USOARE(FOE) 1,019 4.65 --- 0.77 --- 5,198 3.61 124.7
PROPILENA 242 1.10 --- 0.52 --- 835 0.58 20.0
PROPAN 529 2.41 --- 0.51 --- 1,775 1.23 42.6
TOTAL C3's 772 3.52 --- 0.51 --- 2,610 1.81 62.6
BUTILENA 235 1.07 --- 0.61 --- 940 0.65 22.6
ISOBUTAN 65 0.30 --- 0.56 --- 242 0.17 5.8
n-BUTAN 275 1.25 --- 0.58 --- 1,060 0.74 25.4
TOTAL C4's 574 2.62 --- 0.59 --- 2,242 1.56 53.8
C4 & LIGHTER 2,365 10.78 --- 0.64 --- 10,049 6.99 241.2
C5 - 82 DEG C 1,322 6.03 77.58 0.68 12.41 5 ,920 4.12 142.1
82 - 168 DEG C 2,536 11.56 58.10 0.75 11.99 12,525 8.71 300.6
168 - 266 DEG C 3,317 15.12 40.63 0.82 11.67 18,047 12.55 433.1
266 - 343 DEG C 3,223 14.69 29.13 0.88 11.50 18,788 13.07 450.9
343+ DEG C 7,451 33.97 18.45 0.94 11.29 46,531 32.36 1116.7
C5's & LICHID 17,849 81.36 32.67 0.86 --- 101,812 70.80 2443.5
COCS --- --- --- --- --- 30.622 21.29 734.9
TOTAL 20,293 92.51 --- --- --- 143.803 100.00 3451.3
Reziduu de vid 20,861 95.10 11.50 0.99 11.72 136.610 95.00 3278.6
Slops de rafinarie 1,076 4.90 8.60 1.01 10.50 7.193 5.00 172.6
Total alimentare 21,937 100.00 11.35 0.99 11.66 143.803 100.00 3451.3
3.3. Caracteristicile utilitatilor

MIDIA-NVODARI
Specificatia utilitatilor la intrarea in instalatie, care au fost luate in considerare la elaborarea
proiectului sunt urmatoarele:
Tabel 4- Caracteristici utilitati
Utilitate Sursa Presiune operare Temperature
[barg] operare [C]
min/norm/max
Abur inalta presiune Colector instalatie 32 / 34 / 36 280 / 305 / 330
Abur medie presiune Colector instalatie 12 / 14 / 16 200 / 210 / 220
Abur de joasa Colector instalatie 3 / 4.5 / 6 150 / 165 / 180
presiune
Apa de racire tur Colector instalatie 4.5 (3.5) 28 (32)
Apa de raacire retur Colector instalatie 4 38
Gaz combustibil Retea gas rafinarie 3-4 Ambient
Aer instrumental Colector instalatie 4 /5.5 Ambient
Aer tehnic Colector instalatie 5 Ambient
Motorina usoara Pompa LCGO -/4/- - / 228 / -
pentru spalare
Sistem facla Colector facla - / 0.02 / 0.4 - / Amb / 130
Energie electrica :
Tensiune inalta : 6000 V , trifazic;
Tensiune joasa : 380 V trifazic si 230 V monofazic
Realizarea lucrarilor de modernizare nu implica utilitati suplimentare.

MIDIA-NVODARI
3.4. Conditiile la limita instalatiei
Caracteristicile prezentate in tabelul de mai jos sunt conditiile intalnite la limita bateriei
proiectului de modernizare (CBS).
Tabel 5-Conditii curenti la limita bateriei (CBS)

Presiune operare
Temperature
Utilitate Sursa [barg]
operare [C]
min/norm/max
Alimentare
Hidrocarburi lichide din
Camera de cocsare - / 2 / 2.5 149 / 232 / 350
backwarming
Hidrocarburi vapori din
Camera de cocsare - / 2 / 2.5 149 / 232 / 350
backwarming
Aburul rezultat din
Camera de cocsare - / 2 / 2.5 - / - / 426
etapa de racire
Slops de rafinarie Limita instalatiei - / 4.5 / - - / 40 / -
HCGO recirculat Generator motorina
- / 4.5 / - - / 210 / 248
recirculata
Apa de racire Pompa apa de racire - / 7.5 / - - / 60 / -
Golire de urgenta
Cuptor - / 14 / - - / - / 490
cuptor
Produse
HSO la racirea liniei de pompa recirculare slops
- / 2 / 2.5 420 / 425 / 441
la varful camerei greu
HSO la baza coloanei pompa recirculare slops
- / 1.9 / 2.3 161 / 186 / -
de fractionare. greu
HSO la vasul de pompa recirculare slops
- / 0.3 / - - / - / 200
alimentare. greu
pompa recirculare slops
HSO la depozit. - / 1.5 / - - / - / 82
greu
LSO la coloana de
pompa slops usor - / 1.8 / 5.2 - / - / 30
fractionare.
LSO la coloana de
fractionare linia de pompa slops usor - / 1.8 / 5.2 35 / 40 / 60
reflux.
LSO la coloana de
fractionare linia HCGO pompa slops usor - / 1.7 / - - / 210 / 248
PA.
Apa acida recuperata.
Pompa apa acida -/5/- - / 40 / 60
la rezervor
Apa acida recuperata.
Pompa apa acida -/5/- -/-/-
rezervorul de apa
Gaze de la CBS la Vasul separator - / 1.4 / 1.7 35 / 40 / 60
fractionatorul final
Gaze de la CBS la Vasul separator - / 0.02 / 0.4 - / Amb / 130
facla

MIDIA-NVODARI
4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
4.1. Caracterizarea generala a procesului

Cocsare Intarziata este un proces de conversie a elementelor grele si mai putin dorite din
titei in produse ce pot fi valorificate cu usurinta. Numele procesului deriva din faptul ca in
instalatie conditiile sunt astfel controlate ca formarea cocsului sa aiba loc in aval de serpentina
cuptorului in vase verticale numite camere de cocsare proiectate in asa fel incat sa asigure
timpul necesar finalizarii reactiei de cocsare.Reactia de producere a cocsului este o reactie
puternic endoterma si de aceea este necesar un aport considerabil de caldura din exterior
pentru a initializa vaporizarea si cracarea termica a materiei prime. Vaporizarea produsului se
face integral in cuptor. Reactia de cracare termica incepe in cuptor si se finalizeaza in
camerele de cocs. Cocsul solid rezultlat in urma racirii cu apa este indepartat prin taiere
hidraulica dupa scoaterea camerei din flux si inlocuirea ei cu alta. Produsele usoare
recuperate din proces in coloana de fractionare sunt: gaze sulfuroase, benzina, motorina
usoara si motorina grea .
4.2. Descrierea fluxului tehnologic

Instalaia de Cocsare Intarziata este prezentat n schemele de conducte i automatizare
cu numarul de la 180-CX-00-SCA-0001 la 180-CX-00-SCA-0040.
Lista schemelor de conducte si automatizare este urmatoarea:
o 180-CX-00-SCA-0001- alimentare instalatie
o 180-CX-00-SCA-0002 - sistem etansare
o 180-CX-00-SCA-0003 - cuptor 180-H1
o 180-CX-00-SCA-0004 - sistem recuperare apa de racire si taiere
o 180-CX-00-SCA-0005 - camera de cocsare 180-R1A
o 180-CX-00-SCA-0006 - camera de cocsare 180-R1B
o 180-CX-00-SCA-0007 - camera de cocsare 180-R1C
o 180-CX-00-SCA-0008 - camera de cocsare 180-R1D
o 180-CX-00-SCA-0009 - sistem condensare
o 180-CX-00-SCA-0010 - sistem filtrare si recirculare la coloana 180-C2

MIDIA-NVODARI
o 180-CX-00-SCA-0011 - coloana de fractionare 180-C2
o 180-CX-00-SCA-0012 - coloana de stripare 180-C3A/B
o 180-CX-00-SCA-0013 - racire produse si generare abur de joasa presiune
o 180-CX-00-SCA-0014 - racire produse si generare abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0015 - racire produse si generare abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0016 - sistem racire motorina produse de varf 180-C2
o 180-CX-00-SCA-0017 - sistem condensare produse de varf 180-C2
o 180-CX-00-SCA-0018 - coloana de stabilizare 180-C4
o 180-CX-00-SCA-0019 - coloana de racire golire rapida
o 180-CX-00-SCA-0020 - pompe si filtre recirculare HSO
o 180-CX-00-SCA-0021 - schimbator si vas condens recirculare HSO
o 180-CX-00-SCA-0022 - condensator varf coloana de racire
o 180-CX-00-SCA-0023 - vas separator golire rapida
o 180-CX-00-SCA-0024 - pompe si filtre LSO
o 180-CX-00-SCA-0025 - pompe si filtre evacuare apa acida
o 180-CX-00-SCA-0026 - sistem hidraulic si antispumare
o 180-CX-00-SCA-0027 - sistem decocsare cuptor
o 180-CX-00-SCA-0028 - apa recirculata tur
o 180-CX-00-SCA-0029 - apa recirculata retur si demineralizata
o 180-CX-00-SCA-0030 - abur si condens de joasa presiune
o 180-CX-00-SCA-0031A - abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0031B - abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0031C - abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0031D - abur de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0032 abur de inalta si condens de medie presiune
o 180-CX-00-SCA-0033 aer instrumental si facla joasa presiune
o 180-CX-00-SCA-0034 facla inalta presiune si combustibil lichid si gazos
o 180-CX-00-SCA-0035 motorina de spalare si slops greu
o 180-CX-00-SCA-0036 golire rapida si canalizare
o 180-CX-00-SCA-0037 Compresor 180-K2

MIDIA-NVODARI
In cadrul instalatiei de cocsare se pot distinge mai multe sectii de functionare si anume:
- sectia de alimentare si reactie
- sectia de fractionare
- sectia de compresie gaze
- sectia de golire rapida asupra careia se intervine in prezentul proiect prin inlocuirea
sistemului deschis cu un sistem inchis.
- sectia de recuperare apa de taiere.
4.2.1. Sectia de alimentare si reactie
Materia prim este constituit din reziduu de vid rezultat in instalatia DAV in care se poate
injecta motorina 2 de CC (slurry), Injectia se realizeaza inainte de racitoarele cu apa 100S24
din instalatia DV. Alimentarea instalatia de Cocsare se poate face:
o direct din instalatia DV,
o din rezervorul P17 destinat alimentarii instalatiei cu pompa 200BP9.
o o parte direct din DV si diferenta pana la debitul nominal de prelucrare din rezervorul
P17
Temperatura de alimentare poate fi:
o 180C -200C in cazul in care alimentarea se face direct din instalatia DV
o 115-120C la pornirea instalatiei dupa oprire (revizie)
o 165-170C in cazul in care alimentarea se face combinat (din DV si din rezervorul P17).
Nivelul in vasul de alimentare 180-V1 va fi reglat cu bucla de reglare 180-LICAHL0002 care
va actiona asupra 180-FIC-0002_1 montat pe refularea pompei 200-BP9 care aspira din
rezervorul P17 iar debitul total de reziduu de vid care intra in vas va fi indicat de 180-FT0002.
Suplimentar prin proiectul actual pe vasul 180-V1 a fost montat un traductor de nivel cu
actionare la nivel maxim asupra robinetului 180-FV0002 care va inchide intrarea reziduului de
vid in vas in cazul in care, nivelul indicat de acesta este la valoarea maxima. Reziduul de vid
din instalatia DV va fi directionat automat in rezervorul P17 iar pompa 200BP9 va refula inapoi
in rezervor. Din rezervorul P17 se va prelua in instalatie un debit care completeaza diferenta
dintre debitul total de functionare al instalatiei la momentul respectiv si debitul de reziduu de
vid preluat direct din DV. Pompa 200-BP9 va functiona la un debit minim de 75m3/h pentru a
evita deterioarea acesteia, iar diferenta de debit care nu intra in Cocsare se va retrimite inapoi

MIDIA-NVODARI
in rezervor prin by-passul care conecteaza refularea pompei cu intrarea in P17, pe care se afla
instalat regulatorul de debit, 180-FV0002_1. In momentul in care nu se mai preia reziduu de
vid din rezervorul P17 se poate asigura alimentarea cu motorina din rezervoarele M16 sau
M18. Aspiratia din rezervoare cat si refularea pompei 200-BP8 este conectata cu aspiratia si
refularea pompei 200-PB9 (se va inchide robinetul mecanic montat inainte de conectarea cu
linia spre 180V1).
In instalatia Cocsare se mai prelucreaza:
- pacura adusa din exterior si care se depoziteaza in rezervorul C101 din care se
pompeaza in rezervorul de alimentare P17.
- motorina usoara de CC in vederea conditionarii si reprelucrarii ei ulterioare in instalatia
HPM. Debitul de motorina de CC este inregistrat la 180-FT0001 montat pe linia PR-180-003-
80.
- slopsul din rezervoarele depozitului Ob.335 adus prin linia PR-180-102-100, iar conform
proiectului de modernizare se va introduce prin linia EN-180-300-80-1CB2S01 in colectorul de
golire rapida. Debitul de slops maxim stabilit prin proiect ca poate fi procesat este de 15m3/hr
Nivelul in coloana 180-C300 reglat de bucla 180-LIC0308A/B poate actiona atat asupra
debitului de slops180-FIC0301 cat si asupra debitului de motorina recirculata 180-FIC0300
functie de setarea din DCS.
- in cadrul proiectului de modernizare daca in baza coloanei 180-C300 exista surplus de
slops greu acesta se poate directiona prin deschiderea robinetilor manuali de pe traseele
aferente catre vasul 180-V1 prin linia EN-180-331-80-3CB2S01 sau la 180-C2 prin linia EN-
180-330-80 (care se conecteaza cu iesirea din convectie 180-H1).
Materia prima este pompata in vasul V1 si este mentinuta sub perna de gaze combustibile
prin buclele de reglare PIC 0260 si PIC 0260-2, actionind ventilele regulatoare 180-PV-0260 si
180-PV-0260-2, pe intrarea respectiv pe iesirea gazelor combustibile din V1. Vasul V1 este
prevazut cu serpentina de incalzire cu abur de medie presiune, pastrand temperatura fluidului
in vas prin bucla de reglare 180-TIC0262 care actioneaza asupra aburului introdus in
serpentina. Pentru protejare, vasul V1 a fost prevazuta cu supapa de siguranta 180-SS1 pe
lichid a carei descarcare prin proiectul de modernizare a fost relocata in linia de facla prin
conducte EF-180-302-150-1CB2S01.In aval de supapa este prevazuta si o aerisire cu blind
ochelar ce va fi utilizata la aerisirea vasului in cazul damfuirii.

MIDIA-NVODARI
Din vasul V1 materia prima este aspirata prin linia PR-180-004-250 de pompele 180-P1a,r
si 180-P104 si trimisa prin liniile PR-180-006-200 si PR-180-212-200 la schimbatoarele 180-
S2a,b (de motorina recirculata) in tevi si mai departe prin liniile PR- 180-011-150, PR-180-277-
200, PR-180-013-200 spre sectia de convectie a cuptorului H1. Pompele de alimentare 180-
P1a,r cu debitul de 140m3/h si 180-P104 cu debitul de 170m3/h pot fi operate in paralel,
robinetul de reglare 180-PV0906 de pe linia de recirculare in alimentarea vasului 180-V1 fiind
dimensionat corespunzator noilor conditii de debit( 2x140-170=110m3/h). Pentru evitarea
vibratiilor la vasul V1, linia de recirculare in vas PR-180-201- 150 se inteapa in linia de
alimentare a vasului (PR-180-002-200).
Pompa 180-P104 fiind pompa volumetrica este protejata prin bucla de reglare locala de
presiune 180-PIC0015 care actioneaza asupra by-pasului pompei.
Materia prima se preincalzeste in schimbatorul de caldura 180-S2A,B astfel incat sa se
asigure temperatura de intrare in convectia cuptorului de 200-233C. Materia prima merge mai
departe prin linia PR-180-013-200 si intra in sectia de convectie a cuptorului prin liniile PR-
180-014-150 si PR-180-015-150 pe cei doi pasi. Debitele de alimentare pe cei doi pasi ai
convectiei sunt mentinute constante prin buclele de reglare 180-FIC0059 si 180-FIC0060.
Scaderea debitului este semnalizata la tablou de alarmele 180-FAL0059 si 180-FAL0060.In
paralel cu instrumentatia existenta pentru comparare si validare au fost montate in cadrul
proiectului de modernizare si debitmetrele 180-FT0059-1 si respectiv 180-FT0060-1.
Din cuptor, materia prima preincalzita la cca. 350-3700C merge prin linia PR- 180-018-200
la coloana de fractionare 180-C2 unde intra in zona de lichid prin racordul de jos R15. In
conducta amintita se conecteaza si conducta EG-180-330-80 de slops greu din baza coloanei
C300 in cazul unui surplus.
In cadrul proiectului de modernizare deoarece s-a renuntat la sistemul de golire rapida
deschisa Rompetrol a renuntat si la supapele de siguranta 180-SS3a,b ce protejau deasupra
zonei de alimentare a coloanei 180-C2, si descarcau in linia de golire rapida deschisa,
precum si la linia EG-180-006-150 pe care este montat ventilul hidraulic VH-2 si care este
actionat prin liniile de motorina PM-180-092-25 si PM-180-093-25 de pompele 180-P14a,b,r de
la tabloul de comanda si descarca lichid la golire rapida in caz de avarie la coloana. Protectia
coloanei se va face cu supapele de pe linia de vapori 180-SS002A/B.

MIDIA-NVODARI
In baza coloanei de fractionare, materia prima cu temperatura de cca. 360-380C
impreuna cu reciclul format din partile grele constituie alimentarea cuptorului H1, sectia de
radiatie. Ratia de reciclu este de 1,1/1.
Pompa 180-P2 sau rezerva 180-P3 trag produsul prin liniile PR-180-222-400 si PR-180-
026,027-300 din baza coloanei de fractionare 180-C2 si il impinge in sectia de radiatie a
cuptorului 180-H1, prin linia PR-180-028-200 pe cei doi pasi. Debitele de alimentare pe cei doi
pasi ai radiatiei cuptorului sunt mentinute constante prin buclele 180-FIC0029 si 180-FIC0030.
Scaderea debitului este semnalizata la tablou de alarmele 180-FAL0029,030 iar la debit minim
semnalul actioneaza sistemul de blocare al combustibilului, inchizand gazul combustibil la
cuptor. In paralel cu instrumentatia existenta pentru comparare si validare, au fost montate in
cadrul proiectului de modernizare si debitmetrele 180-FT0029-1 si respectiv 180-FT0030-1.
In cuptor are loc incalzirea, vaporizarea si o parte din reactie, produsul iesind la
temperatura de 490-495C pe doi pasi care se unesc intr-un colector - PR-180- 034-350.
Pentru a preveni depunerile de cocs in cuptor, la intrarea in serpentina din radiatie se
introduce abur de inalta presiune cu un debit minim de 500kg/h prin liniile VS-180-201-40 si
VS-180-202-40. Debitul de abur este reglat cu buclele de debit 180-FIC0901 si 180-FIC0902.
Scaderea debitului este semnalizata la tabloul de comanda cu intrerupatoarele de debit FSL-
901,902.
Prin schema de blocare care determina oprirea cuptorului la conditiile impuse, se asigura
continuu injectie de abur in radiatia cuptorului pe ambii pasi prin blocarea ventilelor cu solenoid
180VS-901,902 de pe linia de aer instrumental la robinetele de reglare 180-FV0901/0902. Prin
introducerea aburului in serpentina se obtine o viteza de circulatie ridicata, evitandu-se
supraincalzirile locale, cracarea prematura a produsului din serpentina si depunerile de cocs
pe tuburile cuptorului.
Arzatoarele cuptorului functioneaza pe combustibil gazos, care se asigura prin linia CG-
180-004-200, presiunea fiind mentinuta constanta prin bucla de reglare 180-PIC-0031 in
cascada cu 180-TIC0031(temperatura transfer). Presiunea pe linia principala de gaze
combustibile este semnalizata la tablou(180-PSL 0038) iar la scaderea presiunii la minim(180-
PSLL0038) se actioneaza sistemul de blocare(180-ZV0035 si 180-ZV0038). In cadrul
proiectului de modernizare alimentarea arzatoarelor pilot ale cuptorului a fost separata de
arzatoarele principale prin realizarea unei noi linii GM-180-301-25 de gaz metan pe care este

MIDIA-NVODARI
montat senzorul de presiune 180-PT0038-1. Acesta este conectat in acelasi sistem de
interblocare ca si arzatoarele principale.
Sectia de radiatie a cuptorului este prevazuta cu ventile hidraulice si linii care descarca in
caz de avarii la golirea rapida inchisa.
Prin modernizarea instalatiei odata cu renuntarea la golirea rapida deschisa s-a renuntat si
la descarcarea convectiei cuptorului la golire rapida prin linia EG-180-004-150 pe care este
montat ventilul hidraulic VH-5 actionat de la tabloul de comanda prin liniile de motorina PM-
180-098-25 si PM-180-099-25. Produsul din convectia cuptorului se va trimite controlat prin
cadere libera in baza coloanei C2 in caz de avarie.
Radiatia cuptorului descarca la golire rapida prin liniile EG-180-003A-150 si EG-180-003A-
150 pe care sunt montate ventilele hidraulice VH-3 si VH-4 actionate de la tabloul de comanda
prin liniile de motorina PM-180-093-25;PM-180-094-25 si PM-180-096-25;PM-180-097-25.
Acestea se continua cu liniile EG-180-335-150 si EG-180-336-150 pana la inteparea in
colectorul de golire rapida inchisa ce va transfera produsul in baza coloanei C300.Pe liniile
nou prevazute sunt intepate linii de slops cald EN-180-302-40 si respectiv EN-180-303-40
provenit de la iesirea schimbatorului S300 pentru a mentine o circulatie continua pe linie si a
mentine liniile calde. Pe aceste doua linii este montat cate un robinet selfcleaning drill gate
valve care permite trecerea unui debit minim controlat de slops chiar in pozitia inchis.
La iesirea din radiatia cuptorului cele doua serpentine se unesc in linia de transfer PR-180-
034-300 care merge la robinetul cu 4 cai (180-XV0326) de alimentare a camerelor de cocs
180-R1A-D. Prin deschiderea robinetului 180-XV0326 spre una din perechile de camere A-B
sau C-D,fluxul de produs dirijat la unul din ventilele cu 3 cai (180-XV0324A sau 180-XV0324B
in functie de camera in umplere) se introduce in camera de cocs pe la partea de jos prin liniile
PR-180- 037,038,039,040-250 si liniile PR-180-305,306,307,308-250 . Fiecare camera este
proiectata spre a fi umpluta (pana la un nivel sigur de operare, 6.1 m) in maxim 20 ore, durata
depinzand de debitul de alimentare si cifra de cocs a alimentarii.
Pentru protejarea suplimentara a serpentinei din radiatie, este prevazut un sistem de
filtrare a cocsului din baza coloanei de fractionare 180-C2, format din filtrul 180-V204A,B,
pompa 180-P9A,R si de legaturile de conducte aferente. Cele doua filtre sunt puse in functiune
alternativ. Principiul separarii cocsului se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre
particulele de cocs si lichid. Vasele au fost dimensionate pe verticala, pentru a asigura o
separare buna fiind prevazute cu o sicana interioara ce mareste timpul de stationare al

MIDIA-NVODARI
lichidului. Lichidul filtrat cu o temperatura de 360-380C este aspirat de pompele 180-P9a,r si
repompat in coloana 180-C2 prin linia de la convectie la coloana 180-C2. Acumularea cocsului
in 180-V204 poate fi observata la indicatorul de presiune diferentiala 180-PDI0922/0924
montat pe racordurile de intrare si iesire produs. Atunci cand nivelul de cocs din filtru este
mare, creste diferenta de presiune dintre 180-PDI0922 si 180-PDI0924 iar debitul de produs
recirculat incepe sa scada. In aceste conditii se trece la schimbarea filtrelor astfel:
- se deschide treptat si progresiv robinetul de intrare in filtrul gol pentru incalzirea sistemului;
- se deschide treptat si progresiv robinetul de iesire filtru;
- ambele operatiuni se executa cu multa atentie pentru a evita dilatarile bruste. Cand ambele
robinete au fost deschise se trece la izolarea filtrului plin;
- se inchid robinetele pe intrare si iesire produs;
- se introduce motorina de spalare pe racordul de intrare produs in filtru de la pompa 180-
P22a,r;
- se deschide robinetul DN50 de evacuare motorina spre 180-C2 (robinetul de pe filtru);
- se merge cu motorina de spalare pana cand temperatura produsului din filtru scade de la
340-360 la 60C moment in care se considera filtrul racit;
- se deschide scurgerea filtrului si se dreneaza produsul;
- se deschide aerisirea de pe capac si se scurge filtrul;
- dupa drenarea intregii cantitati de motorina,
- se demonteaza capacele filtrului si se scoate cocsul care se transporta in depozit;
- se inchid capacele;
- se introduce motorina de spalare si se spala filtrul aproximativ 10minute cu evacuare in
linia de aspiratie a pompei 180-P9A,R;
- se face proba de presiune cu abur ;
- se umple filtrul cu motorina de etansare moment in care se considera ca filtrul este gata de
a fi introdus in circuit.
Filtrele mai sunt prevazute cu 2 racorduri de DN50 pe capacul de sus pentru introducere
aer si aerisire. La partea de jos sub capac are montat o legatura cu abur de 16ata, de DN20
pentru damfuire si suflare si o legatura de DN20 pentru spalare sau umplere cu motorina de
etansare de la pompele 180-P22A,R.
Aceste filtre nu inlocuiesc filtrele existente pe aspiratia pompelor 180-P9A,R ale caror
orificii vor fi de 3,5 mech.

MIDIA-NVODARI
Camerele de cocs sunt considerate reactoarele instalatiei de cocsare.
Desi proiectul de modernizare al instalatiei prevede functionarea cu doua camere in
paralel, datorita faptului ca nu se functioneaza la debitul de proiect de 144t/h se merge cu cate
o singura camera. O prezentare succinta a functionarii in conditii de operare normala cu
camerele de cocsare este urmatoarea:
In noua procedura de operare a camerelor de cocsare folosind robinetii MOV din DCS se
vor putea stabilii 6 moduri de selectie a operatiilor in care deschiderea sau inchiderea anumitor
robinetii automati va fi permisa sau nu prin schema de interblocare a robinetilor. Cele cinci
moduri de selectie sunt urmatoarele:
0. TEST PRESIUNE (Pressure test) eliminare aer, incalzire si testare camere;
1. DEPRESURIZARE SI DRENARE (Depressure/Drain) depresurizare si drenare a
camerelor dupa stripare si racire;
2. DESCHIDERE TAIERE SI INCHIDERE CAMERA DE COCS (Head/Unhead)
3. STRIPARE CU ABUR SI RACIRE CU APA (Steamout/Quench)
4. INCALZIRE CU VAPORI (Backwarm) de la camera aflata in flux
5. SCHIMBARE CAMERE SI UMPLERE (Switch drums)
Conform proiectului de modernizare graficele de operare pentru 3 sau 4 sunt urmatoarele:
Tabel 6- Duratele estimare ale etapelor de operare cand sunt disponibile doar 3 camere
din 4
Durata Camera 1 Camera 2 Camera 3
[ore]
0.5
Inchidere (1 ora) Stripare spre fractionare
1 Stripare spre golire
1.5 rapida (1.5 ore)
2
2.5
3
3.5
4
Standby (6 ore)
4.5 Racire (5.5 ore)
Umplere camera (12 ore)
5
5.5
6
6.5
7
7.5 Drenare/ Deschidere
8 Incalzire cu abur Testare (1 ora)
8.5 (1.5 ore)
Forare / Taiere (4 ore)
9 Incalzire cu vapori de

MIDIA-NVODARI
[ore]
9.5 hidrocarbura (3.3 ore)
10 Schimbare camere (10
minute)
10.5
11
11.5
12
12.5
Stripare spre fractionare Inchidere (1 ora)
13 Stripare spre golire
13.5 rapida (1.5 ore)
14
14.5
15
15.5
16
Standby (6 ore)
17
17.5
18
Umplere camera (12 ore)
18.5
19
19.5 Drenare/ Deschidere
Incalzire cu abur
20 (1 ora)
Testare (1.5 ore)
20.5
21
21.5
Forare / Taiere (4 ore) hidrocarbura (3.3 ore)
22.5
Schimbare camere (10
23 minute)
23.5
24
24.5
Inchidere (1 ora) Stripare spre fractionare
25 Stripare spre golire rapida
25.5 (1.5 ore)
26
26.5
27
27.5
28 Umplere camera (12 ore)
Standby (6 ore)
29
29.5
30
30.5
31
31.5 Incalzire cu abur Drenare/ Deschidere

MIDIA-NVODARI
[ore]
32 Testare (1.5 ore) (1 ora)
32.5
33
33.5
hidrocarbura (3.3 ore) Forare / Taiere (4 ore)
34.5
Schimbare camere (10
35 minute)
35.5
36
Tabel 7 - Duratele estimate ale etapelor de operare pentru lucru cu 2 camere

simultan
Durata Camera 1 Camera 2 Camera 3 Camera 4
[ore]
0.5 Stripare spre
1 fractionare
Stripare spre golire
1.5 rapida (1.5 ore) Forare / Taiere (4
2 ore)
2.5
3
3.5
Inchidere (1 ora)
4
4.5 Racire (5.5 ore) Umplere camera
Incalzire cu abur (18 ore)
5
Testare (1.5 ore)
5.5
6
6.5 Incalzire cu vapori
7 de hidrocarbura (3.3
7.5 Drenare/ Deschidere ore)
Umplere camera Schimbare camere
8 (18 ore) (1 ora)
(10 minute)
8.5
9
9.5 Stripare spre
10 fractionare
Forare / Taiere (4 Stripare spre
ore) golire rapida (1.5
10.5 ore)
11
11.5
Umplere camera
12 (18 ore)
12.5
Inchidere (1 ora)
13 Racire (5.5 ore)
13.5
Incalzire cu abur
14
Testare (1.5 ore)
14.5
15 Incalzire cu vapori

MIDIA-NVODARI
Durata Camera 1 Camera 2 Camera 3 Camera 4
[ore]
15.5 de hidrocarbura (3.3
16 ore)
Schimbare camere
16.5 Drenare/
(10 minute)
Deschidere
17 (1 ora)
17.5
18
18.5 Stripare spre
19 fractionare /Stripare
spre golire rapida Forare / Taiere (4
19.5 (1.5 ore) ore)
20
20.5
21
21.5
Inchidere (1 ora)
22
Incalzire cu abur
23
Testare (1.5 ore)
23.5
24
Incalzire cu
24.5 vapori de
25 hidrocarbura (3.3
25.5 Drenare/ Deschidere ore)
26 (1 ora) Schimbare
camere (10
26.5
minute)
27 Umplere camera
27.5 (18 ore) Stripare spre
28 fractionare
Forare / Taiere (4 Stripare spre golire
28.5 ore) rapida (1.5 ore)
29
29.5
30
30.5
Inchidere (1 ora)
31
31.5 Racire (5.5 ore) Umplere camera
Incalzire cu abur (18 ore)
32
Testare (1.5 ore)
32.5
33
33.5 Incalzire cu vapori
34 de hidrocarbura (3.3
34.5 ore) Drenare/ Deschidere
35 Schimbare camere (1 ora)
(10 minute)
35.5 Forare / Taiere (4
36 ore)

MIDIA-NVODARI
Schema de interblocare a robinetilor se poate citii din diagrama cauza efect anexata.
Anexa 10.
Pentru a putea descrie ciclul de functionare al camerelor acesta va fi prezentat pentru
camera A si camera B, iar pentru camerele C sau D se va opera similar. Deoarece Cocsarea
este un proces ciclic, vom considera ca punct de start-up al procesului de cocsare etapa de
incalzire si testare a camerei A, ce urmeaza a fi introdusa in flux, iar camera B este in umplere.
I. Etapa de purjare cu abur pentru eliminarea aerului, testul de presiune a camerei
si incalzirea camerei cu abur.
Inainte de introducerea in flux a unei camere se vor face cateva manevre premergatoare
pentru a asigura buna functionare a sistemului, si anume:
se asigura posibilitatea introducerii aburului de purjare in corpul robinetilor precum si intre
MOV-urile camerei respective;
se vor deschide robinetii manuali de pe liniile de abur de purjare pentru corpul robinetilor
cu bila MOV-uri precum si liniile de abur de purjare intre robineti (MOV-urile de pe liniile
respective) dupa ce in prealabil au fost verificate si scurse do condens liniile.Rolul aburului
de purjare conectat in tronsonul dintre 2 robineti MOV este de a mentine bila robinetului in
pozitie etansa si de a nu permite eliberarea de hidrocarburi prin etansarea robinetului.
Presiunea aburului de purjare in corpul robinetului va fi cu 2-3 bari mai mare decat cea din
proces si poate fi citita la manometrele fiecarei statii de purjare. Indicativul manometrelor
este similar cu cel al robinetului purjat. Pentru purjarea tronsoanelor de conducta dintre
robineti automati se va deschide total primul robinet de pe linia de abur in sensul de
curgere si se va regla debitul prin actionarea celui de-al doilea robinet manual. Acesti
robinetii sunt marcati pe schema de conducte si automatizare cu un A indicand
posibilitatea de acces la roata robinetului.
se va verifica daca robinetii 180-XV0316A si 180-XV0318A de pe linia de condensat catre
coloana de fractionare C2, PR-180-300-200, sunt inchisi;
se verifica daca robinetul de izolare 3 cai spre camera R1A, 180-XV0323A de pe linia de
transfer in camera R1A, PR-180-037-250, este inchis;
se verifica daca robinetii 180-XV0317A si 180-XV348A de pe linia de lichid-vapori la golire
rapida, EG-180-350-200, sunt inchisi;
se verifica daca robinetul manual RS004A pe pe linia drenare la haba de cocs, PR-180-
037A-200, este inchis.

MIDIA-NVODARI
se verifica daca robinetii 180-XV0306A si 180-XV0307A de pe linia de vaporii la 180-C2,
PG-180-001-500, sunt inchisi;
se verifica daca robinetii 180-XV0303A si 180-XV0302A de pe linia de motorina quench in
linia de vapori R1A la 180-C2, PM-180-202-40, sunt inchisi;
se verifica daca robinetii 180-HV0340A si 180-HV0349A de pe liniile de antispumant si
motorina sunt inchisi;
se verifica daca robinetii manuali ART006A si ART007A de pe linia ARE-180-008-150 de
apa de racire de la varful camerelor sunt inchisi;
se verifica daca robinetii 180-XV0305A si 180-XV0304A de pe linia de vapori PG-180-
0352-450 spre golire rapida sunt inchisi;
se verifica daca robinetii 180-XV0300A si 180-XV0301A de pe liniile de descarcare ale
supapelor de siguranta 180-SS345A si 180-SS345B sunt inchisi.
robinetii de pe linia de aerisire (PG-180-345-300) 180-XV0311A si 180-XV0310A sunt
deschisi, iar aburul de purjare dintre cei doi robineti (VM-180-360-25) este inchis.
inchiderea capacului inferior la baza camerei se realizeaza cu ajutorul sistemului hidraulic,
compus din pompele cu piston 180P106A,r si vasul de motorina usoara 180-V6, dupa
curatarea suprafetelor de etansare de la capac CB005A si de la flansa de pe camera.
Dupa ridicarea capacului se va introduce garnitura, se va centra garnitura si se vor strange
prezoanele cu cheia pneumatica.
se va verifica daca nu exista resturi de la lucrarile de mentenanta care ar putea impiedica
inchiderea robinetului de la varful camerei de cocs, TUD, 180-XV0378A;
se incepe inchiderea robinetul automat 180-XV0378A din varful camerei;
se verifica daca robinetul ON-OFF 180-HV0363A de pe linia de evacuare condens din
corpul robinetului este inchis;
prin bucla de reglare robinetul de reglare 180-PDC0348A de pe linia de abur de purjare
VM-180-404-50 se introduce abur in robinet astfel incat in corpul robinetului sa se mentina
o presiune cu 1.1 bari mai mare decat cea din camera la un moment dat (valoare indicata
de producatorul robinetului), dar nu mai mult de 5 barg. Orice modificare de presiune in
camera de cocs va determina o modificare a presiunii aburului introdus in corpul
robinetului. Pentru protectia robinetului, pe liniile de abur au fost prevazute supape de
siguranta cu valoarea de setare la 5.5barg conform indicatiilor producatorului. Bucla de
reglare presiune in corpul robinetului functioneaza pana la valoarea de 4.5 barg prin 180-

MIDIA-NVODARI
PDC348 si apoi cand presiune pe linia de abur creste peste 4.5 intra in functiune 180-
PIC348 cu un set point la 4.5 barg.
Debitul de abur introdus in corpul robinetului este indicat de debitmetru 180-FI0332A,
iar o crestere a debitului peste o valoare familiara (240kg/hr) poate insemna un defect la
etansarea robinetului.
Presiunea din camera este masurata cu traductorul de presiune 180-PT0351A montat
pe linia de abur VM-180-363-40 ce purjeaza linia de intrare in supapa de siguranta 180-
SS345A.
Condensul rezultat in corpul robinetului pe tot parcursul cocsarii se va drena prin oala de
condens 180-OC303A montat pe linia de drenare WM-180-318-50 spre cuva de descarcare
cocs. La intrarea in oala este montat un filtru care se va inspecta si curata ori de cate ori se
constata ca debitul de condens se acumuleaza in corpul robinetului indicatie data de scaderea
temperaturii pe linia de condens.
Dupa ce au fost indeplinite conditiile de mai sus se poate trece la etapa de purjare astfel:
- In DCS se seteaza camera A pe modul de operare 0 (TEST PRESIUNE);
- Dupa inchiderea robinetului automat de la varful camerei si strangerea capacului din
baza camerei se poate incepe etapa de eliminare a aerului din camera cu ajutorul
aburului de medie presiune (dezaerare).
- Operatorul DCS va verifica si comunica permisiunea de deschidere a robinetul mecanic
de pe linia de alimentare camera cu produs TB008A (baza camera cocs) si a robinetiilor
mecanici ARB002A si VM003A, de pe linia de abur medie presiune/apa racire in
transfer camera, VM-180-039-100 si ARE-180-007-150. Dupa deschidere operatorul
DCS va activa butoanele virtuale aferente acestor robineti pe pozitia deschis.
- eliminarea aerului se face in atmosfera (prin linia PG-180-345-300) pentru o pedioda de
10-15 minute folosind abur de medie presiune cu un debit de 9 t/hr introdus prin linia din
baza camerei de cocsare (VM-180-039-100). Simultan cu eliminarea aerului camera se
si incalzeste.
- Inainte de test presiune, se deschid robinetii de izolare ai supapelor de siguranta (180-
XV0300A si 180-XV0301A), se inchid simultan cei de pe linia de aerisire (180-XV0310A
si 180-XV0311A) si se va deschide aburul dintre acesti robineti (VM-180-360-25),
mentinand robinetul drilled gate pe pozitia inchis. ). Operatorul de la varful camerelor
va scoate cheia de blocare a robinetilor XV-0300 si XV0301 de pe pozitia inchis.

MIDIA-NVODARI
- Dupa deschiderea robinetilor se va introduce cheia aferenta blocarii acestor robineti in
pozitia deschis.
- dupa terminarea subetapei de eliminare aer urmeaza subetapa de incalzire cu abur a
camerei astfel: se va comuta fluxul spre CBS prin linia PG-180-352-450 prin
deschiderea totala a robinetului 180-XV0304A si deschiderea partiala a robinetului 180-
XV0305A (5-10%). Robinetul manual de pe linia de abur de purjare (VM-180-364-25)
intre robinetii actionati electric se va inchide.
- se introduce abur pentru incalzirea camerei pana la temperatura de 130-140C cu un debit
de abur de 6-7 t/hr.Monitorizarea temperaturii se va face folosind termocuplele existente
montate pe mantaua camerei.
- presiunea din camera se va regla prin inchiderea sau deschiderea controlata a robinetului
180-XV0305A.
- dupa atingerea valorii de 130-140C pe manta se trece la etapa de testare a camerei.
- testarea se face prin inchiderea robinetilor 180-XV0305A si 180-XV0304A si realizarea
unui palier la 3.4 - 3.5 barg.
- pentru verificare se inchide robinetul manual VM003A de pe linia de abur de testare VM-
180-039-100;
- Presiune in camera in momentul testarii se urmareste din DCS sau pe panoul local
180CPL014, avand informatii de la traductorul de presiune 180-PT0351A.
- Odata cu inchiderea robinetului de abur se apasa butonul de testare HS0393A aferent
camerei ce se va testa de pe panoul local CPL0014 si va incepe automat cronometrarea
celor 90 de secunde de test. In perioada testului, lampa de pe panou va lumina intermitent,
iar la sfarsitul testului in cazul unui test reusit va lumina continuu iar in cazul unui test
nereusit lampa se va stinge. Simultan in DCS in ecranul camerei respective, cronometrul
pentru testul de presiune se activeaza si dispare cand testul de presiune s-a incheiat.
Suplimentar, operatorul DCS va verifica temperatura de pe mantaua camerei sa fie mai
mare de 135C.
- Cand conditiile de presiune si timp au fost indeplinite, pe panoul local , lampa care
confirma efectuarea testului de presiune va ramane aprinsa. Testul de presiune este
realizat cand in DCS se confirma Test OK. In aceasta etapa, se inspecteaza capacul de
jos si robinetul de sus pentru verificarea etanseitatii. In cazul in care sunt scapari la capacul
din baza, se strange flansa sau se inlocuieste granitura Iar daca prin strangerea

MIDIA-NVODARI
prezoanelor nu s-a eliminat neetanseitatea, dupa inlocuire garnitura, se reia testul de
presiune. In cazul unor scapari la robinetul de varf, se urmeaza procedura de verificare
mentionata in manualul de intretinere si exploatare al robinetului furnizat de Z&J
Tehnologies conform capitolului 8 din doc 11C009.10-OMM.
- daca scaparile constatate nu se pot remedia, se va initia pregatirea altei camere goale
precum si reducerea debitului de alimentare a camerei aflate in flux.
- Dupa validarea testului pentru depresurizare se deschide total 180-XV0304A si se
deschide partial robinetul 180-XV0305A (5-10%). Robinetul manual de pe linia de abur de
purjare (VM-180-364-25) intre robinetii actionati electric se va inchide.
- Cand presiunea pe camera scade sub valoarea de pe camera in umplere se inchid complet
robinetii 180-XV0304A si 180-XV0305A.
- Pentru drenarea condensului acumulat in baza se intoarce pe deschis blinda ochelar si se
deschide partial robinetul mecanic RS004A de pe linia de scurgere la haba. Operatorul
DCS transmite in teren indeplinirea conditiiilor de permisie si activeaza butonul virtual
aferent robinetului pe pozitia deschis.
Dupa terminarea testului de presiune pentru a nu influenta rezultatul acestuia se deschid
partial primii robineti de pe liniile de purjare spre supape VM-180-362 si VM-180-363 , cel de
pe linia de spalare (VM-180-365) a PT-ului de pe DN500 si cel de pe linia de aerisire VM-180-
361. Deschiderea acestor linii se va face treptat cu urmarirea influentei debitului de abur
asupra indicatiei PT-ului. Se accepta o eroare de 0.05 bari intre valoarea indicata fara abur si
cea cu abur. Aceste linii vor ramane deschise pana la etapa de depresurizare si deschidere
camere.
II. Etapa de incalzire cu vapori de la camera aflata in umplere.
Dupa terminarea etapei de drenare a camerei A se va seta DSC-ul in modul de
operare 4 INCALZIRE CU VAPORI (BACKWARM).
- Se inchide robinetul manual RS004A (scurgere la haba) Operatorul DCS va activa
butoanele virtuale aferente acestor robineti pe pozitia inchis.
- Se inchide aburul intre robinetii 180-XV0317A si 180-XV0348A. Linia de abur de blocare
VM-180-368-50 intre robinetii se va mentine inchisa.
- se deschide total robinetul 180-XV0348A se dreneaza traseul si apoi se deschide partial
robinetul 180-XV0317A astfel incat presiunea sa fie controlata. Pe camera A va fi mai mica
cu 0.1bar decat presiunea pe camera B (180-PT0393A = 180-PT0393B - 0.1 bar).

MIDIA-NVODARI
Pentru preluarea pe invers a vaporilor de la camera aflata in umplere se fac urmatoarele
manevre:
- se va inchide al doilea robinetul de pe linia de abur de purjare (VM-180-369-50) de pe linia
de vapori spre fractionare intre robinetii automati (180-XV 0306A si 180-XV0307A).
- se depresurizeaza linia de abur VM-180-369-50 spre cuva de cocs prin robinetul de
aerisire si apoi se inchide acesta;
- se va deschide total robinetul 180-XV0306A de pe linia de vapori spre fractionare.
- se deschide aburul de purjare intre robineti pentru 1-2 minute pentru a evacua condensul
strans intre robinetii 180-XV306A si 180-XV307A si apoi se inchide aburul;
- se va verifica daca presiunea pe camera A este mai mica decat cea de pe camera B si se
va incepe deschiderea progresiva a robinetului 180-XV0307A ce va face legatura intre cele
doua camere A si B.
- deoarece robinetii 180-XV0348A si 180-XV0317A de pe linia de backwarrn spre CBS si
robinetul mecanic de pe linia de transfer intrare in camera sunt deschisi, odata cu
deschiderea si a robinetului 180-XV0307A va incepe etapa de incalzire cu vapori.
Incalzirea camerei goale se realizeaza prin trimiterea vaporilor fierbinti de la camera activa
la camera goala, care a fost incalzita si testata cu abur. Inchiderea graduala a robinetului
Velan back pressure valve, 180-HCV-001, montat pe linia de vapori de DN600 va forta
vaporii fierbinti sa circule din camera activa prin camera care urmeaza a fi incalzita , in
prima faza spre CBS (180-C300) iar cand temperatura produsului trimis la CBS va arata
valori mai mari de 220-230C, se va dirija fluxul de condensat (backwarm) spre coloana de
fractionare 180-C2.
ATENTIE: La camera testata (R1A) sa nu se deschida robinetii pentru preluare gaze pe invers
pentru incalzire daca presiunea, pe camera este mai mare decat cea de la camera de la care
se preiau vapori (R1B) deoarece exista riscul trimiterii de vapori de apa in coloana de
fractionare si avarierea talerelor coloanei. Daca presiunea pe sistemul CBS este mai mica
decat cea de pe camera aflata in incalzire, prin deschiderea necontrolata robinetului exista
posibilitatea trimiterii unui debit prea mare de gaze pe sistemul CBS de la camera activa
ducand la perturbari in functionarea coloanei de fractionare.
- Se va monitoriza progresul etapei de incalzire cu ajutorul 180-TI0308A si a temperaturilor
pe manta camera;

MIDIA-NVODARI
- Cand temperatura indicata de 180-TI0308A se situeaza in domeniul 220-230C, se vor
inchide robinetul 180-XV0317A si se va deschide aburul de purjare VM-180-368 pentru
curatarea liniei si apoi dupa 5 minute se inchide 180-XV0348A mentinand aburul de purjare
deschis;
- simultan cu operatiile de mai sus se va opri aburul de blocare VM-180-366-50 intre robinetii
180-XV-316A si 180-XV318A si se va scurge tronsonul dintre robinetii prin linia de drenare
EG-180-364-50 spre colectorul de golire rapida;
- se vor deschide robinetii spre fractionare 180-XV 0316A si 180-XV 0318A;
- pentru a avea o circulatie buna a vaporilor de la camera B prin camera A, se va incepe
inchiderea partiala a robinetului back pressure valve 180-HCV001. Prin inchiderea lui,
vaporii vor fi fortati sa urmeze traseul stabilit spre camera A;
- se va incepe monitorizarea temperaturii pe linia de backwarm la coloana de fractionare cu
ajutorul 180-TI0310A si a temperaturilor pe manta camera;
- de preferat este ca procesul de incalzire cu vapori sa dureze cateva ore, iar temperatura
indicata de 180-TI0310A sa atinga valoare de 340C sau mai mult;
- Deoarece robinetul manual de la baza camerelor este deschis in timpul etapei de
backwarm iar racordul de legatura R5 backwarm cu fractionarea nu este situat in baza
camerei in portiunea tronconica si pe conducta de alimentare se acumuleaza condens in
etapa de incalzire si este nevoie de o noua scurgere a camerei catre golirea rapida. .
Acest procedeu se poate face in doua moduri:
a. La sfarsitul etapei de backwarm se face drenare prin inchiderea robinetilor 180-
XV0316A si 180-XV0318A si deschiderea partiala robinetilor spre golire rapida inchisa
180-XV0317A si 180-XV0348A pentru a asigura scurgerea, si incalzirea liniei de
transfer inainte de etapa de schimbare astfel:
Se inchid robinetii spre fractionare 180-XV316A si 180-XV318A si se deschide
aburul intre ei VM-180-366; se sufla traseul spre golire rapida prin linia EG-180-
361 pentru 5 minute si apoi se inchide linia de golire ramanand deschisa linia de
abur.
Dupa inchiderea robinetilor de mai sus este nevoie de scurgerea camerei:
se inchide aburul de purjare intre 180-XV317A si 180-XV348A;
se deschide total 180-XV348A si apoi partial 180-XV317A pentru
evacuare condens;

MIDIA-NVODARI
se mentin liniile deschise 5 minute si apoi se inchide 180-XV317A;
se deschide aburul de purjare VM-180-368 pentru curatarea liniei;
dupa 5 minute se inchide si 180-XV348A mentinand aburul de purjare
deschis.
b. prin mentinerea robinetilor spre golire rapida 180-XV0317A si 180-XV0348A partial
deschisi pe toata etapa de incalzire cu vapori.
- se considera incheiata si aceasta etapa de incalzire a liniei de transfer cand temperaturile
indicate de 180-TI0308A si 180- TI0310A sunt egale.
- inainte de inceperea comutarii produsului in camera incalzita se va incepe redeschiderea
robinetului back pressure valve 180-HCV001.
Deoarece instalatia de Cocsare Intarziata detine 4 camere exista mai multe variante de
schimbare a camerelor in functie de pozitia camerei active si a celei ce va intra in flux. Astfel
se pot schimba camere din aceeasi pereche A/B sau CD sau camere din perechi diferite. In
functie de aceasta optiune, pentru schimbarea camerelor vor fi necesaremai multe sau mai
putine operatii de efectuat. In cazul schimbarii intre cele doua perechi de camere se va actiona
si robinetul cu patru cai 180-XV0326.
In cele ce urmeaza vor fi descrise ambele cazuri de schimbare a camerelor:
procedura pentru schimbarea intre camere din perechi diferite;
procedura pentru schimbarea intre camere din aceeasi pereche;
Inainte de scoaterea din functiune a unei camere de cocsare, operatorul de la camere trebuie
sa verifice faptul ca urmatoarea camera care trebuie introdusa in flux este goala. Incercarea
de accelerare a ciclului prin alimentarea cu produs fierbinte la o camera incomplet scursa va
produce spumare.
Inainte de schimbarea camerelor este necesara o incalzire a liniilor de transfer astfel:
Incalzirea transferului pentru schimbare intre camere din aceeasi pereche R1B.
- deoarece avem circulatie spre cealalta camera in tronsonul dintre robinetul cu 3 cai si cel
de izolare 3 cai 180-XV323A exista un debit de abur prin linia VM-180-043A-50. Tronsonul
de teava este deja cald deci nu este nevoie decat de o scurgere a condensului la CBS de
pe linie inainte de inceperea operatiunii de schimbare, prin deschiderea robinetilor
mecanici de pe linia EG-180-360-50, dupa care se inchid.
Incalzirea transferului pentru schimbare intre camere din perechi opuse (R1C sau
R1D).

MIDIA-NVODARI
- DCS-ul se mentine in modul 4;
- Se verifica daca 180-XV0324A este comutat 100% spre camera R1A in caz negativ se va
comuta.
- se va deschide linia de golire EG-180-360-50 dintre robinetul cu 3 cai 180-XV0324A si cel
de izolare 180-XV0323A
- se va deschide robinetul de izolare 4 cai spre ramura R1A/B 180-XV0325A pentru a incalzii
cu abur din linia VM-180-048, tronsonul de conducta dintre robinetul cu patru cai 180-
XV0326 si robinetul de izolare 3 cai 180-XV0323A.
- dupa 10 minute se considera linia incalzita se inchid robinetii de pe linia de abur VM-180-
048 si apoi cei de pe golirea EG-180-360-50.
- si apoi tot in modul 4 se deschide si robinetul de izolare 3 cai 180-XV323A realizand tot
traseul liniei de transfer.
III. Etapa de schimbare si umplere camere.

Dupa terminarea etapei de Incalzire cu vapori (backwarm) a camerei A si a liniilor de
transfer se va seta DSC-ul pe modul de operare 5 SCHIMBARE SI UMPLERE CAMERA
COCS (SWITCH DRUMS).
A. Schimbarea intre camere din aceeasi pereche B la A
- Cu 5 minute inainte de schimbarea camerelor se deschide partial aburul de purjare VM-
180-043 (cu 2t/h) intre 3 cai si cel de izolare 180-XV323B si cel de stripare VM-180-044-
100 (cu 2t/h) de la camera activa pentru ca in momentul schimbarii pe linie sa existe
circulatie si sa nu se intoarca produsul din camera in linia de transfer.
- se inchid robinetii de pe liniile de abur incalzire transfer, VM-180-043A-50 dintre robinetul
cu 3 cai 180-XV 0324A si robinetul de izolare dinspre camera A, 180-XV0323A.
- se deschide robinetul de izolare 180-XV0323A spre camera A.
- se va incepe comutarea progresiva a fluxului de alimentare de la camera R1B spre camera
R1A prin robinetul cu trei cai 180-XV0324A.(Exista tendinta de scadere a presiunii pe
camera plina. Daca scaderea este prea accentuata atunci se poate inchide robinetul de pe
linia de gaze spre coloana C2 (600) 180-HCV0001 pentru mentinerea presiunii la valori
normale. In caz contrar poate incepe fenomenul de spumare.
- Dupa schimbarea alimentarii de la camera R1B la camera R1A se va trece la procedura de
curatare si scurgere a liniei de transfer spre camera R1B.

MIDIA-NVODARI
a1. Curatarea liniilor de transfer
- Dupa comutarea totala a robinetului cu 3 cai se mareste debitul de abur prin conducta VM-
180-043-50 care se foloseste pentru purjarea tronsonului de conducta dintre 180-XV0324A
si 180-XV0323B.
- se fac 2-3 manevre de cate 2-3 minute dupa care se inchide robinetul de izolare 180-XV
0323B.
- se deschide linia de scurgere EG-180-363-50 dintre robinetul cu 3 cai 180-XV0324A si
robinetul de izolare 180-XV0323B si se continua purjarea sectiunii de conducta pentru inca
10 minute.
- se inchide linia de scurgere dintre robineti si se mentine deschisa linia de abur.
B. Schimbarea intre camere din perechi diferite.

Pentru exemplificare se va alege variante schimbarii din camera C la camera A.
Se considera camera R1A incalzita cu abur, testata si incalzita cu vapori.
Inainte de comutarea camerelor, robinetii cu 3 si 4 cai se afla in urmatoarele pozitii:
robinetul cu 4 cai 180-XV0326 este comutat spre perechea de camere C/D;
robinetul de izolare 180-XV0325B spre ramura C/D este deschis;
robinetul cu 3 cai 180-XV0324B este comutat 100% spre camera C;
robinetul de izolare 3 cai spre camera R1C 180-XV0323C este deschis;
robinetul de izolare al robinetului cu 3 cai spre camera R1D, 180-XV0323D este
inchis;
aburul de blocare de pe liniile VM-180-048-50 (intre 180-XV0326 si 180-
XV0325A) si VM-180-053A-50 (intre 180-XV0324B si 180-XV0323D) este
deschis;
- Cu 5 minute inainte de schimbarea camerelor se deschide partial aburul de purjare VM-
180-048A (cu 2t/h) intre 4 cai si cel de izolare 180-XV325B si cel de stripare VM-180-049
(cu 2t/h) de la camera activa pentru ca in momentul schimbarii pe linie sa existe circulatie
si sa nu se intoarca produsul din camera in linia de transfer. ATENTIE se va scurge
condensul de pe linia de abur inainte de inceperea operatiunii.
- se va incepe comutarea progresiva a fluxului de alimentare de la camera R1C spre camera
R1A prin robinetul cu 4 cai 180-XV 0326.

MIDIA-NVODARI
Pentru a nu suprasolicita termic utilajul (camera care urmeaza sa intre in flux), comutarea
robinetului cu 4 cai se va deschide gradual pana la 50%. Se stationeaza pentru 5-10 minute la
acest debit si apoi se comuta total in camera A
Se urmareste mentinerea constanta a presiunii la varful camerelor de cocs si cresterea
temperaturii metalului camerei si a vaporilor care ies din camera R1A. Durata dirijarii
produsului in camera de reactie este functie de: temperatura metalului camerei goale, debitul
de alimentare al instalatiei
Dupa schimbarea alimentarii de la camera C la camera A se va initia procedura de
curatare si scurgere a liniei de transfer spre camera C, dupa care camera intra in procedura de
stripare, racire in vederea taierii cocsului.
b1. Curatarea liniilor de transfer
- se mareste debitul de abur spre camera C folosind linia VM-180-048A-50 dintre robinetul
cu 4 cai 180-XV 0326 si cel de izolare 180-XV0325B.
- dupa 10 minute de curatare se inchide robinetul de izolare 180-XV0325B lasand aburul
deschis intre robinetul cu 4 cai si acesta.
- suplimentar se va stabili un debit de abur spre camera C folosind linia VM-180-053-50
dintre robinetul cu 3 cai 180-XV 0324B si cel de izolare 180-XV 0323C.
- se comuta pentru camera C, DCS-ul in modul 3 (Stripare/racire)
- se creste debitul de abur prin deschiderea robinetilor de pe liniile VM-180-049-100
(conectata cu ARE-180-011-150). Debitul de abur folosit este de 4 t/hr.
- se va inchide robinetul de izolare 180-XV0323C lasandu-se aburul deschis
- se deschide linia de scurgere EG-180-367-50 dintre robinetul cu 3 cai 180-XV0324B si
robinetul de izolare 180-XV0323C si se continua purjarea sectiuniilor de conducta pentru
inca 15 minute.
- se inchide linia de scurgere dintre robineti EG-180-367-50 si se mentine deschisa linia de
abur.
Umplerea propriu-zisa
- Dupa comutarea totala a robinetului cu 3 sau 4 cai spre camera R1A incepe etapa de
umplere care, in functie de debitul de alimentare al instalatiei poate dura intre 12 si 24 de
ore.
- in baza camerei se deschid injectiile de abur la PT-urile si injectia de abur intre robinetul
180-XV316A si racordul camerei pentru a limita depunerile de cocs.

MIDIA-NVODARI
- se verifica suflarile de abur in corpurile robinetilor si intre acestia sa fie deschide.
- la inceputul etapei de umplere pana la un nivel in camera de 20% se va folosi pentru a
mentine duzele de sprayere in camere curate un debit de motorina introdus prin
deschiderea robinetului ON-OFF 180-HV0349A in inelul de sprayere prin linia PM-180-310-
25 preluat din linia de motorina de quench. Debitul de motorina este de 0.5m3/hr.
- introducerea antispumantului incepe prin deschiderea robinetului pneumatic 180-HV0340A
,dupa atingerea nivelului de 40-50% in camera R1A indicat de 180-LI0926_2. Debitul initial
de solutie siliconica este 0.5 t/hr si se poate mari progresiv pana la 2 t/hr in functie de
viteza de crestere a nivelului in camera (de intensitatea spumarii). Cantitatea de solutie
siliconica este stabilita intr-un bloc de calcul in functie de nivelul spumei in camera si este
intre 1 si 500 ppm silicon in motorina de dilutie.
Scopul injectiei de antispumant este de a micsora stratul de spuma existenta in camera
de reactie ca urmare a reactiilor endoterme de obtinere a cocsului. Introducerea injectiei de
antispumant se realizeaza prin cele 6 racorduri asezate pe aceeasi circumferinta, prevazute la
partea superioara a camerei de reactie.
Sistemul de injectie solutie antispumant este format din:
pompa pneumatica de transport silicon 180-P304 din butoi in vasul tampon 180-V309;
2 pompe dozatoare 180-P306A/B;
sistem de amestecare in linie;
sistem de conducte pentru motorina de dilutie si produsul siliconic;
duze de pulverizare in camerele de cocsare ;
Debitul de motorina de dilutie preluata din linia de motorina recirculata dupa generatorul 180-
G2, este reglat cu bucla 180-FIC0353 in intervalul 0.5-2.5t/hr. In amestecatorul montat pe
aceasta linie, se face injectia antispumantului din refularea pompelor 180-P306A/B.
Debitul de antispumant introdus este masurat cu indicatorul de debit 180-FI0400 si este
transmis intr-un bloc de calcul in care intra si debitul de motorina de dilutie pentru a injecta
concentratia necesara de substanta.
- In etapa de umplere a camerei vaporii sunt dirijati spre coloana de fractionare prin linia de
vapori (180-XV 0306A si 180-XV 0307A care sunt deschisi de la etapa de incalzire cu
vapori). Vaporii care ies pe la varful camerelor de cocs, la aproximativ 1.4-1.6 barg sunt
formati din gaze, benzina si motorine.

MIDIA-NVODARI
- Chiar la iesirea din camerele de cocs, vaporii sunt raciti cu motorina de recirculare sau
slops greu din CBS ( se deschid robinetii 180-XV0302A si 180-XV0303A de pe linia PM-
180-202-40) astfel incat temperatura acestora sa fie minim 420-425C, dupa care merg in
coloana de fractionare 180-C2. In perioadele de schimbare de camera pentru ca
temperatura vaporilor sa nu scada prea mult sub valorile normale, se poate reduce debitul
de motorina quench la camera plina.
IV. Etapa de stripare si racire camera.

Dupa terminarea etapei de schimbare de la camera R1B sau R1C sau R1D la camera R1A
si suflarea cu abur a linei de transfer in camera plina R1B/C/D, camera plina se va seta in
DSC pe modul de operare 3 Stripare si racire (Steam-out/Quench)
Procedura de stripare cu abur va fi similara cu procedura curenta pentru striparea
hidrocarburilor lichide spre fractionare la inceputul etapei si apoi directionarea fluxului spre
CBS in coloana C300. Scopul operatiei este indepartarea din masa de cocs a partilor volatile.
Durata operatiei de stripare este functie de continutul de volatile al cocsului, acesta nu
trebuie sa depaseasca 13 %m/m, si de calitatea aburului folosit. Continutul de volatile este
functie de temperatura de iesire din cuptor, presiunea de pe camera de cocs si timpul de
stripare cu abur.
In etapa de stripare in cazul schimbarii din perechi diferite este necesara o manevra
suplimentare de comutare a robinetului cu 3 cai de la camera ce a intrat in stripare spre cea
opusa pentru a putea presuriza tronsonul dintre robinetul cu 3 cai si cel de izolare. In cazul de
fata se va comuta 180-XV0324A spre camera B
Procedura curenta presupune doua etape de stripare in functie de debitul de abur folosit :
stripare mica. Pentru striparea cocsului de uleiul care se aduna la partea superioara,
camera se stripeaza timp de 15-20 minute cu o cantitate de aproximativ 2-3 t/h de abur de
medie presiune din linia de abur VM-180-044/049/054-100 prin linia de transfer de la baza
camerei. Aburul de stripare si vaporii de hidrocarburi sunt trimisi la coloana de fractionare
prin robinetii 180-XV0306B/C/D si 180-XV0307B/C/D care sunt deschisi.
Pentru curatarea tonsonului dintre robinetul de izolare 3 cai 180-XV0323A si baza
camerei se creste debitul de abur la 4/hr prin deschiderea robinetul de pe linia de abur VM-
180-039-100 si se sufla in camera R1A produsul.

MIDIA-NVODARI
Pentru definitivarea curatarii tronsonului se fac cateva manevre de
inchidere/deschidere, pentru a crea presiune si a curata tronsonul, a robinetului din baza
camerei TB008B/C/D si apoi se lasa pe pozitia inchis. Manevrele se executa de 2-3 ori pentru
a avea siguranta ca a fost curatat complet
striparea propriu-zisa. Camera se stripeaza minim 60 minute cu o cantitate de 5-6t/h abur
de medie presiune din linia de 4 (VM-180-044/049/054-100-25C) pentru indepartarea
completa a uleiului. Vaporii vor fi directionati in CBS, se vor inchide robinetii 180-
XV0306B/C/D si 180-XV0307B/C/D si se vor deschide 180-XV0304B/C/D si 180-
XV0305B/C/D.
- inainte de schimbarea fluxului de vapori spre C300, se inchide robinetul de pe linia de
blocare VM-180-374/385/395-25 intre robinetii automati 180-XV0304B/C/D si 180-
XV0305B/C/D.
- se deschide robinetul 180-XV0304B/C/D ceea ce va duce la depresurizare sectiunii de
conducta dintre cei doi robinetii.
- se incepe deschiderea graduala a robinetului spre CBS 180-XV0305B/C/D si inchiderea
simultana a celui spre fractionare 180-XV0306B/C/D ATENTIE: Robinetii pe linia spre CBS
si cel spre fractionare sa nu fie inchisi in acelasi timp pentru a nu creea o suprapresiune in
camera.
- se va deschide usor aburul de purjare de pe linia VM-180-379/390/400-50 dintre robinetii
180-XV0306B/C/D si 180-XV0307B/C/D si se va purja 5 minute spre coloana de
fractionare.
- se inchide si robinetul 180-XV0307B/C/D si se mentine deschisa linia de abur
- robinetii de pe linia de motorina de racire 180-XV0302B/C/D si 180-XV0303B/C/D si
robinetul pe linia linia de antispumant 180-HV0340B/C/D se inchid.
Spre sfarsitul etapei de stripare debitul de abur se reduce si incepe introducerea de apa de
racire.
- se porneste pompa de racire si se seteaza ca debit minim de recirculare prin 180-FIC0335
120m3/hr, Acest debit este ales pentru a proteja pompa la debit minim.
- se seteaza 180-PIC 0351/0352 la 2 barg.
- se seteaza presiunea la bucla de reglare 180-PIC0354 pe refularea comuna (ARE-180-
005-150) a pompelor de racire 180-P109A/R la 12 barg, presiune necesara pentru a intra

MIDIA-NVODARI
in camera si a invinge caderile de presiune de pe traseu si greutatea coloanei de lichid din
camera.
- se reduce debitul de abur de stripare pana la valoarea de 1 t/hr.
- se deschide robinetul pe apa de racire 180-FV0351A/0352A si se stabileste gradual un
debit de 35-40 m3/hr. Prin logica DCS operatorul nu poate seta o valoare initiala mai mare
de 45m3/hr pentru a proteja utilajul de posibile socuri termice.
- se incepe procedura de racire prin deschiderea usoara a robinetilor manuali ARB001B/C/D
de pe liniile de apa de racire ARE-180-009/011/013-150 din baza camerei R1B/C/D dupa
ce in prealabil blinda ochelar a fost intoarsa pe deschis;
- se inchide treptat robinetul manual VM003B/C/D de pe linia de abur VM-180-044/049/054-
100;
- dupa o ora de racire la debit minim se incepe un program automat de reglare prin cresterea
progresiva a debitului de apa conditionat de cresterea de presiune pe camera (180-
PIC0351/0352) In logica DCS a fost implementata o crestere graduala a debitului de apa
introdus in camera pana la 170m3/hr intr-un interval cuprins intre 2.5 si 3.5 ore.
- Cand robinetul 180-FV0351A/0352A s-a deschis complet, se va incepe deschiderea
progresiva a robinetului 180-FV0351B/0352B.
- pe linia de apa dupa robinetul 180-FV0351B/0352B este montat un robinet ON/OFF (180-
HV0351/0352) care nu permite trecerea apei de racire daca pe camera nu sunt indeplinite
conditiile de presiune (180-PT0351B/0352A<2 barg) si temperatura (180-TI0329A/B
/0328B ,180-TI 0338A/B /0337B si 180-TI 0097/0111/0124< 315C )
- cand temperatura vaporilor spre C300 este mai mica de 130C indicata de TI-
0097/0111/0124 si presiunea indicata de PI0351A/0352A este aproximativ egala cu
presiunea PIC0343A iar nivelul in camera este la nivelul 4, se considera ca stratul de cocs
din camera a fost acoperit cu apa. Momentul de acoperire a stratului de cocs cu apa de
racire este indicat de catre LAH926-4 sau LAH927-4/ LAH928-4/ LAH929-4 (alarma
acustica si vizuala)
- Se decupleaza programul automat de racire, se inchide automat 180-HV0351/0352,
reducandu-se debitul de apa la 40 m3/hr si avandu-se grija ca apa sa nu ajunga in coloana
C300.
- traductorul de debit 180-FT0351/0352 este prevazut cu un contor care inregistreaza
volumul de apa introdus in etapa de racire. Acest numar va deveni familiar in timp pentru

MIDIA-NVODARI
operatori si o valoare mai mica decat cea uzuala poate indica o racire inadecvata si
posibile hot spot in masa de cocs sau un gol mai mic. Inregistrarea volumului de apa
folosit incepe odata cu deschiderea pompei P109A/R si cand FT-0351 sau FT0352 are
valoare mai mare de 5 m3/hr.
- In DCS este configurat ca dupa fiecare ciclu de racire contorul de debit sa se reseteze
automat.
- Se intoarce pe deschis blinda ochelar si se deschide partial injectia de apa de racire la
varful camerei prin robinetii ART006B/C/D si ART007B/C/D
V. Etapa de depresurizare si drenare camera.

Dupa terminarea etapei de Stripare si racire camera B/C/D se va seta in DSC pe modul de
operare 1 DEPRESURIZARE SI SCURGERE (DRAIN / DEPRESSURE)
- La finalul etapei de racire camera plina impreuna cu sistemul de golire rapida se vor
depresuriza prin deschiderea robinetului de descarcare in facla 180-PV0343-A de pe linia
EF-180-305-300 de pe 180-V300. Se va mentine deschis robinetul pana cand presiune pe
sistem va egala presiunea pe sistemul de facla (aprox 0.16-0.2barg).
- dupa depresurizarea camerei 180-PT 0351B/0352A/B < 0.16 barg se vor inchide robinetii
spre golire rapida inchisa 180-XV 0304B/C/D si 180-XV 0305B/C/D
- se inchide robinetul pe linia de descarcare in facla pe 180-V300 180-PV0343A
- pentru a presuriza sistemul CBS se seteaza PIC-0343A la valoarea normala de functionare
iar robinetul 180-PV0343B de pe linia de gas combustibil de completare CG-180-300-50 se
va deschide pentru atingerea valorii setate.
- cand presiune de pe vas este egala cu cea din sistemul de fractionare se deschide
robinetul 180-HV0335 pentru a face legatura intre cele doua sisteme. In cazul unei presunii
mai mari in CBS pot aparea fluctuatii in operarea coloanei de fractionare.
- se repune robinetul 180-PV0343B in modul de operare normal si la setpointul stabilit (aprox
1.54 barg).
- se inchide aburul de blocare VM-180-370/381/391-25 dintre robinetii 180-XV0310B/C/D si
180-XV0311B/C/D
- se deschide total robinetul pe linia de aerisire in atmosfera 180-XV 0310B/C/D si apoi usor
180-XV 0311B/C/D si se depresurizeaza controlat camera de cocs in atmosfera.

MIDIA-NVODARI
- simultan cu deschiderea robinetilor 180-XV0310B/C/D si 180-XV0311B /C/D se inchid
robinetii de izolare de pe descarcarea supapelor 180-XV0300B/C/D si 180-XV0301B/C/D.
- se inchid urmatoarele liniile de abur de curatare:
VM-180-371/382/392-40 linia de aerisire
VM-180-372/383/393-40 intrare supapa 180-SS0346B/0347B/0348B
VM-180-373/384/394-40 intrare supapa 180-SS0346A/0347A/0348A
VM-180-375/386/396-25 linia de purjare in PG-180-002/003/004
VM-180-428/429/439/440/450/451 pentru purjarea la PT-urile de la baza camerei
- se opreste fluxul de apa de racire din baza camerei prin inchiderea robinetilor manuali
ARB001B/C/D si ARB002B/C/D de pe linia ARE-180-009/011/013-150, se intoarce blinda
ochelar dintre robineti pe inchis si se inchid robineti din bucla de reglare 180-FV0351A
/0352A/B sau 180-FV0351B/ 0352B lasand pompa de racire in functiune doar cu injectia de
pe linia de varf.
- Se intoarce pe deschis blinda ochelar si se deschide robinetul manual RS004B/C/D de pe
linia de drenare apa PR-180-038A/ 039A/40A-200 spre cuva descarcare cocs.
- prin observatii vizuale la capatul de evacuare se verifica puterea debitului de drenare
pentru a verifica daca traseul de scurgere nu este infundat.
- in aceasta etapa se urmaresc temperaturile pe manta care vor avea o tendinta de
inversare a gradientului de temperatura raportat la inaltimea camerei. Temperatura pe varf
va fi mai mica decat cea din baza.
- se verifica traseul de deschidere al robinetului de varf sa nu fie blocat de obiecte de
mentenanta;
- se vor indeparta operatorii de pe structura de taiere unde se afla robinetul TUD;
VI. Etapa de deschidere, taiere cocs si inchidere camera.

- Dupa terminarea etapei de scurgere apa la camera B/C/D se va seta camera racita in
DSC pe modul de operare 2 DESCHDERE/TAIERE/INCHIDERE (HEAD/UNHEAD)
- cand presiune la varful camerei este sub 0.1 barg se poate deschide robinetul TUD
HV0378/B/C/D; In momentul deschiderii automat se inchide aburul in corpul robinetului.
- Se depresurizeaza robinetul TUD prin deschiderea robinetulul deON-OFF de pe linia de
condens si apoi se deschide robinetul TUD. Este indicat ca odata la 10-15 cicluri robinetul

MIDIA-NVODARI
TUD sa se deschida cat este inca sub presiune pentru ca aburul eliberat sa curete
suprafata de etansare.
- Se masoara golul camerei conform procedurii cunoscute.
- Se opreste apa la varful camere (ART006B/C/D si ART007B/C/D) si se opreste pompa
P109 A/R
- dupa ce se constata ca temperatura in baza camerei, pe linia de transfer a scazut sub
60C si nu se mai scurge apa din camera se poate trece la urmatoarea etapa de operare.
- dupa scurgerea completa se inchide robinetul manual de drenare la haba RS004A se
desfac prezoanele capacului de la baza camerei folosind noul carucior achizitionat care
ruleaza pe sinele de sub capac. Caruciorul are montat un brat articulat cu o cheie
pneumatica care permite insurubarea si desurubarea usoara a piulitelor prezoanelor de la
baza camerelor.
- ATENTIE la desfacerea prezoanelor de la baza camerei operatorul din teren trebuie sa
verifice temperatura din baza camerei cu ajutorul termocuplelor TE0360 sau TE0361.
Deoarece prezoanele sunt pozitionate la cca 1700 mm fata de caruciorul de desfacere este
necesara purtarea unei casti de protectie cu vizor pentru protejarea fetei in caz de stropire
cu apa calda.
- capacul se rabate cu ajutorul pistoanelor hidraulice comandate de la claviatura de robineti
de pe platforma de schimbare camere. Fluidul care determina actionarea este motorina din
refularea pompelor 180-P106A/R care au inlocuit pompele 180-P14A/R
- in proiectul de modernizare au fost prevazute si un sistem de protectie a personalului
constand intr-o fusta telescopica ce ruleaza pe aceeasi sina ca si caruciorul de desfacere
capace. Fusta se pozitioneaza sub flansa camerei, deasupra gaurii din planul inclinat, se
ridica si se prinde in prezoane de flansa camerei. Procedura de operare detaliata a acestor
dispozitive este descrisa in manualul de operare OM 150153 Bottom Chute Trailer Rev.3
- Dupa deschiderea camerei poate incepe etapa de foraj-taiere cocs, care va respecta
aceeasi procedura ca si cea existenta. Dupa finalizarea taierii se spala camera prin urcare
si coborarea prajinii de cel putin 3 ori.
- Se deconecteaza fusta de la baza camerei si se deplaseaza in pozitia de asteptare.
- Se inchide capacul din baza camerei CB008B/C/D

MIDIA-NVODARI
- Pentru robinetul de la varful camerei TUD (180-HV378B/C/D) se va stabilii de catre
beneficiar daca se va inchide imediat dupa golirea camerei de cocs sau se va inchide cand
se pregateste camera pentru introducere in flux
Se va verifica daca toate purjarile cu abur in corpul robinetilor si cele intre tronsoanele de
conducta au fost inchise si tronsoanele scurse de condens.
ATENTIE
- la inceperea taierii cocsului, cuva din dreptul camerei ce se va descarca prin taiere va fi
complet goala;
- in timpul taierii cocsului, graiferul nu va stationa in cuva de descarcare cocs mai mult decat
necesarul manevrei de inchidere a cupei pentru a nu fi imobilizat de cocsul rezultat din
taiere, ce aluneca pe planul inclinat
- in cazul umplerii complete a cuvei, cand cocsul nu mai poate aluneca pe planul inclinat, se
poate intrerupe taierea pentru o perioada pana la descongestionarea acesteia daca se
considera ca acest lucru este necesar.
Pentru realizarea etapei de taiere se foloseste un sistem format din:
2 rezervoare de apa de 1000 m3
pompa de taiere 180-P77
sistemul propriu-zis de taiere format la randul sau din:
o furtun de inalta presiune de tip Rotary
o cap hidraulic de 210 bari
o tija patrata (prajina)
o dispozitiv de foraj-taiere Autoshift
sistemul de manevra al sistemului de taiere format din:
o geamblac - sistem de role fix la varful turlei pe care se infasoara cablul de
manevra
o macara formata dintr-un sistem de role
o sistemul de ghidare a prajinei deasupra robinetului TUD. Modul de operare se va
face conform OM_150146_Guide Device Rev.1
Cablul de manevra se infasoara pe rolele de la geamblac si macara. Cablul are un
capat fix care este fixat la geamblac iar capatul liber dupa infasurare pe rolele geamblacului si
a macaralei se prinde de toba troliului.

MIDIA-NVODARI
Capul hidraulic este prins in carligul macaralei si miscarea de ridicare - coborare a
sistemului cap hidraulic tija cutit se realizeaza cu ajutorul troliului. Troliul este actionat de
un variator de turatie la care se poate regla viteza de ridicare coborare. Variatorul de turatie
este actionat de un motor electric.
Rotirea ansamblului de taiere (tija dispozitiv de taiere) se realizeaza cu ajutorul
sistemului masa Rotary care este antrenata de un variator de turatie actionat electric.
Dispozitivul de taiere Autoshift a fost proiectat pentru 2 moduri automate de operare:
foraj
taiere
Cand dispozitivul este in modul de operare FORAJ-presiunea pe refularea pompei de
taiere, 180-P77, va avea valoarea de 207bar.
Cand dispozitivul este in modul de operare TAIERE-presiunea pe refularea pompei de taiere,
180-P77, va avea valoarea de 200bar.
Schimbarea modului de lucru(foraj-taiere) se face:
- automat prin trecerea pompei P77 pe by-pass, fara scoaterea dispozitivului din
camera de cocs;
- manual, cu ajutorul cheii din dotare, in cazuri exceptionale daca nu mai functioneaza
schimbarea automata la trecerea pompei de taiere pe by-pass, numai dupa scoaterea
dispozitivului din camera.
Valoarea presiunii la care se face schimbarea de pe foraj pe taiere si invers, in mod
automat sau manual este 7 bar.
In cazul blocarii acestui dispozitiv in masa de cocs in faza de taiere, pentru deblocarea lui se
fac urmatoarele operatiuni:
- se trece pompa P77 pe by-pas si cand presiunea pe apa de taiere atinge valoarea de
7 bar, dispozitivul de taiere va trece automat din modul de lucru TAIERE in modul de lucru
FORAJ.
In aceasta faza se incearca deblocarea acestuia cu manevra de rotire DREAPTA si
coborare pana se desfunda gaura pilot, dupa care se revine in modul de lucru avut initial,
TAIERE.
Aceste dispozitive folosesc ulei Shell Omala, 90W pentru a evita frecarile in momentul
comutarii in cele 2 moduri de lucru.

MIDIA-NVODARI
Periodic, la 3 luni se inlocuieste uleiul din cartusul (rezervorul) dispozitivului si se
consemneaza efectuarea schimbului de ulei de catre sondor, intr-un caiet special intocmit. In
cazul in care nivelul este mai mic decat cel normal de operare, se introduce ulei cu ajutorul
gresorului, pana supapa de preaplin da afara uleiul.
La terminarea operatiei de taiere, se va executa o spalare a interiorului camerei de
reactie cu jeturile de apa prin manevra de ridicare coborare a prajinii de cel putin 3 ori. Daca
se constata ca peretele interior al camerei este curat si cantitatea de cocs a fost evacuata se
dispune oprirea pompei de taiere si ridicarea in afara a prajinei, urmand sa se efectueze
operatiile de pregatire a camerei de reactie pentru un nou ciclu de functionare.
Cocsul desprins din camera de cocs cade pe planul inclinat al camerelor de reactie si
antrenat de apa ajunge in cuva de descarcare. Cuva de descarcare este un bazin betonat aflat
la baza camerelor de reactie in care se aduna bulgarii de cocs de la taiere si forare
separandu-se de apa. Apa acumulata in cuva de taiere trece printr-un sistem de filtrare (
format din 2 filtre cu bulgari de cocs) in alt bazin-cuva de linistire in vederea recuperarii ei si
trimiterii in rezervoarele de apa de taiere 180-T1A,B partial in instalatia Stripare ape. Bulgarii
de cocs sunt scosi din cuva de taiere cu greiferul macaralei Portal si depozitati in depozitul de
cocs al instalatiei in vederea scurgerii de apa. Depozitul de cocs este o platforma betonata de
dimensiunile 150m x 38m, prevazut cu posibilitatile de drenare a apei din cocs si asigura un
timp de depozitare de cca. luna. Pe lungimea depozitului de cocs se afla deoparte si de alta
calea de rulare a macaralelor Portal.
Dupa terminarea etapei de taiere si forare se vor face procedurile de inchidere a camerei:
- se va opri pompa de taiere si se va scoate din camera unealta de foraj si taiere;
- se va inchide robinetul TUD,
- se va indeparta fusta de la flansa de la baza camerei;
- se va inchide capacul si se vor strange prezoanele flansei.
Dupa aceste operatiuni camera este scoasa din flux si isi va astepta randul pentru un nou ciclu
de cocsare.

MIDIA-NVODARI
4.2.2. Sectia de fractionare
Vaporii de hidrocarbura care parasesc camera in functiune sunt raciti cu un debit de

motorina recirculata pina la temperatura de cca.420-425C, temperatura cu care intra in baza
coloanei de fractionare 180-C2 pe racordul R14. Injectia de motorina se realizeaza prin
conductele PM-180-202,203,204,205-40 in liniile de transfer PG- 180-001,002,003,004-500
cat mai aproape posibil de camera de cocs in vederea inghetarii reactiei de cocsare si
prevenirea depunerilor de cocs in liniile de transfer. Pe aceste linii sunt montati robinetii MOV
180-XV0302AD si 180-XV0303AD integrati in logica de interblocare de la camere. Vaporii
sunt transportati de la camera spre coloana de fractionare prin liniile PG-180-
001,002,003,004-500 si prin linia PG-180-201-600 pe care este montat si robinetul de
contrapresiune 180-HCV001. Tot in linia de intrare vapori in coloana de fractionare se
conecteaza si colectorul de backwarm PR-180-303-200 din baza camerelor.
La intrarea in coloana 180-C2, vaporii de la camera de cocs intalnesc in contracurent,
refluxul recirculat de motorina grea introdus in coloana cu pompa 180-P100a,r pe racordurile
R12a,B, separand partile mai usoare care pleaca odata cu vaporii si condensand partile mai
grele din vaporii (care constituie reciclul) si care cad la fundul coloanei.
Temperatura lichidului de la fundul coloanei care alimenteaza radiatia cuptorului este de
cca.360-380C. Prin fractionarea vaporilor, in coloana se obtin motorina grea, motorina usoara
iar pe virf benzina, si gaze. Pentru recuperarea caldurii intre fractiile de motorina usoara si
grea se scoate o fractie de motorina recirculata care asigura taierea intre fractiile de motorina
usoara si grea.
Motorina grea se obtine in coloana de fractionare la o temperatura de cca. 380-390C
iesind prin racordul R27 pe linia PM-180-206-200. Motorina este aspirata cu pompele 180-
P100a,r si este trimisa la coloana de stripare 180-C3B. Pe refularea pompelor P100a,r
presiunea este masurata local cu manometrele 180PI-900-6,7. O parte din motorina grea
refulata de pompele 100-P100a,r este trimisa prin linia PM-180-207-100 in baza coloanei de
fractionare 180-C2, prin racordurile R12a,b pentru spalarea vaporilor care vin de la camera de
cocs. Debitul de spalare variaza in functie de debitul de continutul de cocs in motorina grea,
materie prima prelucrata si se asigura cu ajutorul buclei de reglare 180-FIC0903 fiind
semnalizat la minim si maxim cu intrerupatorul de debit 180-FSHL0903. Pentru o mai buna
operare pe conducta de intrare spre racordul R12B a fost montata suplimentar o bucla de
reglare 180-FIC0903-1.

MIDIA-NVODARI
Cealalta parte de motorina grea este trimisa la coloana 180-C3B pe linia PM-180- 208-100.
Debitul de motorina este reglat cu bucla de reglare 180-LIC0917, functie de nivelul de lichid de
pe talerul de acumulare motorina de la coloana de fractionare. La coloana 180-C3B nivelul in
baza coloanei se regleaza cu ajutorul buclei de reglare 180-LIC0923 functie de debitul de
motorina grea pompat la depozit. Nivelul minim si maxim este semnalizat de intrerupatorul de
nivel 180-LSHL0923. Fractiile usoare se reintorc in coloana 180-C2 prin racordul 10, pe linia
PM-180-004-200 deasupra talerului 24.
Exista posibilitatea de introducere a aburului la coloana de stripare motorina grea, 180-
C3B, prin linia VM-180-210-150/80, debitul fiind mentinut cu bucla de reglare 180-FIC0155. Nu
se foloseste abur de stripare deoarece exista riscul ca in vasele de depozitare motorina
etansare, 180-V8A,B sa se acumuleze condens iar acesta sa ajunga in etansarea pompelor
fierbinti (cu pompele P22a,r si T): P2,P3; P4a,r; P5a,r si 180-P100a,r producand cavitatia
pompelor sau deteriorarea etansarilor mecanice.
Motorina grea este trasa de pompele 180-P4a,r prin liniile PM-180-005,006-150 si este
impinsa prin linia PM-180-216-80 la generatorul de abur de medie presiune 180-G101.
Temperatura pe generatorul 180-G101 se masoara local cu termometrul TR-910-9.
Temperatura motorinei grele la intrarea in generator se masoara si se inregistreaza in DCS cu
180-TI0921. Reglarea nivelului de apa din generator se realizeaza cu bucla de reglare 180-
LIC0905 si este semnalizat la nivel minim si maxim de 180-LSHL0905. Nivelul este masurat si
local cu sticla de nivel 180-LG0905.
Dupa ce genereaza abur, motorina grea cu temperatura de cca. 200-210C intra prin linia
PM-180-014-80 in racitorul cu aer 180-A2, unde se raceste la 155-170C. Datorita congelarii
ridicate a motorinei grele,racitorul cu aer 180-A2 este prevazut cu recirculare de aer cald.
Din linia de iesire a generatorului de abur este preluat in CBS un debit de motorina grea
prin linia PMH-180-301-80 necesar robinetilor cu cep de la baza coloanei 180-C300.
Din racitorul cu aer 180-A2, motorina grea iese prin linia PM-180-213-80 si merge la
racitorul cu apa S1A,B unde se raceste de la 155-170C la cca.80-95C. Temperatura
motorinei grele la intrarea si iesirea din schimbatorul 180-S1a,b se inregistreaza in DCS cu TI-
204. Schimbatoarele de caldura S1a,b sunt protejate de supapa de dilatare pe circuitul de apa
180-SS52 si cu supapa de siguranta 180-SS51 pe linia de iesire a motorinei grele. Supapa
180-SS51 descarca prin linia PM-180-300-80, in linia de alimentare a rezervorului de motorina
180-V8A/B. Densitatea motorinei grele este determinata cu densimetrul online 180-AI0004-1-4

MIDIA-NVODARI
la iesirea din schimbatorul 180-S1A/B. Debitul de motorina grea este masurat cu 180-FT0222
inainte de a fi trimis la depozit prin doua linii: PM-433-031-80 si PM-433-031A-100. Cele doua
linii au destinatie comuna in colectorul PM-433-033-250 de la DAV spre rezervoarele de
stocare, DV 1922. In linia de iesire din schimbatorul 180-S1A/B se inteapa si linia de slops
greu EN-180-335-80 rezultat din CBS si racit prin racitorul cu aer 180-A301.
Motorina usoara se obtine din coloana de fractionare 180-C2 de pe talerul 14 si 16
(racordul R6a,b) la o temperatura de cca. 210-220C trecand prin liniile PM- 180-033,036-150
in coloana de stripare 180-C3A. Debitul de motorina este mentinut cu bucla de reglare 180-
FIC0223(la iesirea din instalatie).
Partile stripate impreuna cu aburul de stripare cca.0.5t/h se reintorc in coloana 180-C2 prin
linia PM-180-037-200 deasupra talerului 12 (racord R5).
Aburul de stripare merge la coloana de stripare C3A prin linia VM-180-209- 80/150 debitul
fiind mentinut cu bucla de reglare 180-FIC0156. Nivelul in striper este mentinut cu bucla de
reglare 180-LICAHL0150 care actioneaza asupra fluxului de motorina care intra in striper.
Motorina usoara stripata este trasa din coloana 180-C3A prin linia PM-180-038-150/ PM-
180-039-150 de pompele 180-P6a,r si impinsa prin liniile PM-180-040-100 si PM-180-212-100
la generatorul de abur de joasa presiune 180-G1. Din refularea pompei 180-P6A/R prin linia
PML-180-315-50 se va prelua un debit de motorina usoara in regim discontinuu pentru
curatarea racitorului 180-A300 si pentru spalarea liniilor de pe aspiratie si refulare ale pompei
180-P300.
Presiunea pe 180-G1 se masoara local cu manometrul 180-PI0334. Temperatura aburului
de joasa presiune se masoara local cu 180-TI-0169. Temperatura motorinei usoare la intrarea
in generator se masoara si se inregistreaza in DCS cu 180-TI0234. Reglarea nivelului de
condens din generator se realizeaza cu bucla de reglare 180-LIC0192. Generatorul este
protejat de supapele de siguranta 180-SS31 si 180-SS32. Dupa ce genereaza abur de joasa
presiune, motorina usoara merge prin liniile PM-180-014-80/PM-180-215-80 la economizorul
180-S14, si prin linia PM-180-211-80 la racitorul cu aer 180-A3 unde se raceste de la 160-165
la 100-115C. Inclinarea paletelor se face manual(local) cu ajutorul HIC-517, iar actionarea
jaluzelelor se face local prin HIC-226.
Din racitorul cu aer 180-A3 motorina usoara iese prin linia PM-180-046-100/PM- 180-218-
100 si intra in racitorul cu apa S3a, in manta, unde se raceste pina la cca.40-50C. Racitorul
cu apa poate fi by-pasat prin linia PM-180-219-100. Temperaturile de intrare si iesire ale

MIDIA-NVODARI
motorinei din racitorul cu apa sunt transmise in DCS cu 180-TI0163_1 si 180-TI0539_5 si apei
sunt masurate local cu termometrele TI- 910-8,7,6,5. Schimbatorul 180-S3a este protejat pe
circuitul de tevi cu supapa de dilatare 180-SS53.
Pompele P6a,r mai imping motorina usoara prin urmatoarele linii:
- PM-180-055-100 in rezervoarele de la Obiectv 335 in perioada cand aceasta este
neconforma. In ea se inteapa si linia EG-180-355-50 de la racitorul 180-A301 cand instalatia
se goleste pentru revizie;
- PM-180-100-50 in vasul V6, pentru actionarea sistemului hidraulic. Din linia de
alimentare a vasului V6, motorina va fi preluata prin linia PML-180-312-40 pentru purjare
instrumentatie la vasul 180-V300 si la pompa de LSO. In etapa de pornire, se va utiliza la
umplerea compartimentului de hidrocarbura din vasul 180-V300.
Gazele si benzina impreuna cu vaporii de apa proveniti din aburul introdus in serpentina
cuptorului si din aburul de stripare motorina, parasesc coloana de fractionare 180-C2 pe la virf
cu o temperatura de cca. 114-115C si trec prin linia PG- 180-015-600 la racitorul cu aer 180-
A1 unde o parte din vaporii de apa si benzina condenseaza. De aici, condensarea si racirea
vaporilor continua in racitoarele cu apa 180-S4a,b si 180-S5 si 180-S11a,b. Apa rece vine pe
liniile AR-180-043,044,049,051-150 iar cea calda pleaca pe liniile AD-180-002,003,004,008-
150. Presiunea la virful coloanei 180-C2 este mentinuta constanta cu ajutorul buclei de reglare
180-PIC0907 montata pe conducta de gaze inainte de racitorul cu aer 180-A1 in cazul in care
gazele sunt trimise in sistemul de facle (gazometru). Pentru a micsora caderea de presiune pe
180-A1 si implicit reducerea presiunii pe sistemul de fractionare si camere cocs s-au facut
urmatoarele imbunatatiri:
s-a instalat by-pasul PG-180-203-300 pe care exista bucla de reglare a presiunii
diferentiale 180-PDIC0904, care permite ca o parte din gaze 25% din fluxul de vapori
de la virful coloanei sa treaca prin by-pass, iar restul de 75% prin racitorul cu aer 180-
A1;
s-au montat 2 fascicule noi, prevazute cu cate 3 ventilatoare;
serpentinele de incalzire cu abur au fost racordata la fluxul de gaze; datorita faptului ca
serpentinele de incalzire nu au fost prevazute cu aripioare, racirea gazelor care trec prin
aceste conducte este deficitara, motiv pentru care gazele nu se dirijeaza prin aceste
conducte.

MIDIA-NVODARI
In linia de iesire din racitorul cu aer 180-A1 a fost conectata linia PG-180-365-200 de gaze
separate din CBS prin vasul 180-V300.
Din racitorul cu aer 180-A1, amestecul lichid-vapori merge prin linia PG-180-016-400 in
linia PG-180-204-600 care alimenteaza schimbatoarele de caldura 180-S4a,b,180-S5 si 180-
S11a,b conectate in paralel. In aceste racitoare condenseaza total vaporii de benzina si apa,
racindu-se pana la aprox.35-45C (functie de temperatura mediului ambiant si a apei de
racire). Schimbatoarele de caldura sunt protejate pe circuitul de apa de supapele de dilatare
180-SS023a,b si 180-SS024 si 180-SS028. Racitoarele cu apa pot fi by-passate prin linia PG-
180-019-400.
Produsul din racitoarele 180-S4a,b, 180-S5 si 180-S11a,b merge prin liniile PB-180-
001,002,003-500 si PB-180-1000-200 in vasul de reflux 180-V2 unde se separa apa, benzina
si gazele.
Apa este trasa de pompele 180-P24a,r prin linia PB-180-031-80 si trimisa in instalatia
Stripare ape uzate. Nivelul interfetei benzina apa este mentinut cu bucla de reglare 180-
LIC0217.
Gazele din 180-V2 merg prin linia PG-180-020-400 si PG-180-200-400 la separatorul de
picaturi 180-V3 si mai departe pe linia PG-433-009-400 in aspiratia compresorului 180-K2 sau
prin ventilul regulator 180-PV0907 montat pe linia de facla de joasa presiune, ajungand in
gazometrul, 802III-G1.
Presiunea gazelor in separatorul de picaturi 180-V3 este de aprox.1.1-1,2bari si este
mentinuta prin bucla de reglare a presiunii 180-PY1134. Din 180-V3, condensul format din
benzina si apa ajunge prin cadere libera prin linia PB-180-024-80 in vasul 180-V2.
Din vasul de reflux 180-V2 trag pompele 180-P101a,r si trimit reflux la coloana 180-C2 si
pompele P8a,r care trimit benzina direct in instalatia HB sau in linia de titei intrare in DA(cand
instalatia HB nu este functionala).
Pompele 180-P101a,r trag benzina din 180-V2 prin conducta PB-180-004,005-250 si
imping reflux la virful coloanei 180-C2 pe talerul 1, racord R3 prin linia PB-180-006,007- 150 .
Pompele 180-P101a,r sunt racite cu apa recirculata care vine prin linia AR-180-045-25. Debitul
de benzina de reflux variaza atat functie de temperatura de la virful coloanei 180-C2, cat si de
temperatura din vasul de reflux, 180-V2 Temperatura la varful coloanei de fractionare, 180-C2
este mentinuta constanta cu bucla de reglare 180-TIC0153 in cascada cu 180-FIC0153.

MIDIA-NVODARI
Pompele P8a,r trag benzina din vasul de reflux V2 prin liniile PB-180-008,009-150 si o trimit
direct in instalatia HB sau in linia de titei intrare in DA. Nivelul in V2, LIC-0218 este mentinut
constant prin reglarea debitului de benzina evacuat din instalatie, FIC-0234.
Vasul de reflux lucreaza la o presiune de cca.1.1-1.2 bari si o temperatura de 40C fiind
protejat de supapele de siguranta SS4a,b care descarca prin linia PG-180-027-300 in
colectorul de joasa presiune EF-180-002-300.
In coloana de fractionare pe talerele 4 si 6 prin liniile PB-180-022/023-50 intra fractie de
la instalatiile de hidrofinare pentru corectare final si reprocesare in HB. La pornirea instalatiei
aceasta fractie suplineste intr-o oarecare masura debitul de reflux la virful coloanei, pe linia
PB-180-025-50.
La varful coloanei de fractionare prin liniile EN-108-367,368-50 se poate introduce slops
usor in linia de reflux PB-180-006-150 si in linia PB-180-022-50.
Coloana 180-C2 este protejata de supapele de siguranta 180-SS2a,b montate pe
conducta de vapori PG-180-015-600 care descarca in linia de facla de joasa presiune EF-180-
002-300 preluata la limita instalatiei de conducta EF-433-022-300.
Refluxul recirculat de motorina este constituit din motorina acumulata pe talerul
acumulator situat sub talerul 21, cu o temperatura de cca. 320-330C si este tras prin
conductele PM-180-017,018-300 de pompa 180-P5a,r si impins prin conductele PM-180-
019,020,020A si 022-200 in mantaua schimbatoarelor de caldura 180-S2a,b unde cedeaza
caldura materiei prime. Refluxul de motorina se raceste pana la temperatura de cca. 260-
230C, functie de temperatura reziduului de vid, dupa care merge la generatorul de abur 180-
G2 in care genereaza abur de medie presiune. Schimbatoarele 180-S2a,b sunt protejate pe
circuitul de tevi de supapele de siguranta 180-SS021 si 180-SS020.
Reglarea nivelului de condens la generator se realizeaza cu bucla de reglare 180-
LIC0176 si nivelul minim si maxim sunt semnalizate in DCS. Generatorul 180-G2 este protejat
de supapele de siguranta SS33 si SS34.
Dupa ce genereaza abur, motorina recirculata cu temperatura de cca. 205-210C iese
pe linia PM-180-027-200 si merge o parte pe linia PM-180-028-150 ca reflux recirculat la
coloana 180-C2 deasupra talerului 18, iar o alta parte merge prin liniile PM-180-209-80; PM-
180-29-80 si PM-180-202-40/80 ca injectie de quench in conducta de vapori a camerelor de
cocs, pentru inghetarea reactiei de cocsare si prevenirea depunerior de cocs in conductele de

MIDIA-NVODARI
vapori de la camerele de cocs. Debitul de reflux recirculat la coloana este reglat cu bucla 180-
FIC0149, iar debitul de motorina quench este reglat cu bucla 180-FIC0144
Conform proiectului de modernizare pe linia PM-180-029-80 s-au conectat conducta de
slops greu EN-180-319-50 din refularea pompei 180-P300 si conducta de motorina de
completare PMH-180-300-80 pentru a mentine nivelul minim in coloana de racire 180-C300.
Slopsul greu din baza coloanei C300 se poate folosi pentru racirea vaporilor din varful
camerelor iar motorina recirculata se poate folosi pentru mentinerea nivelului in C300 prin
actionarea robinetului manual dintre cele doua intepari.
Masurarea nivelului in baza coloanei de fractionare este facuta cu traductor de nivel
180-LT0147_1 si dublata cu 180-LT0147-2.
Presiunea pe sistemul camerelor de cocs-coloana de fractionare-vasele V2, V3 se tine
cu bucla de reglare 180-PV1134 montata pe conducta de iesire gaze din V109(180-K2) sau cu
bucla 180-PIC0907 de pe conducta PG-180-015-600 care actioneaza asupra ventilului
regulator 180-PV-907 montat pe iesire gaze din 180-V3 spre facla.
ATENTIE: Dupa pornirea compresorului 180-K2, obligatoriu 180-PIC0907 se va da pe
automat. Acesta va avea setata o valoare mai mare cu 0,4-0,5 barg fata de valoarea
mentinuta cu 180-PIC1134.
Linia de facla a instalatiei EF-180-002-300 la limita instalatiei este prevazuta cu un robinet de
sectionare care este in pozitia SIGILAT DESCHIS cand instalatia este in functiune. Cand
instalatia este oprita, dupa suflarea liniilor, ventilul se inchide si se blindeaza pentru a se evita
patrunderea gazelor din colectorul de facla de joasa presiune al rafinariei, EF-433-022-300.
Cand compresorul 180-K2 este oprit, gazele vor merge in facla de joasa presiune pe
linia PG-180-028-400, urmand sa fie recuperate in cadrul instalatiei RGF.
4.2.3. Sectia de compresie gaze
Sectia de compresie a gazelor consta din compresorul 180-K2 care are ca scop
dirijarea gazelor de Cocsare direct in instalatia DGRS pe linia de inalta presiune. Deasemeni
montarea compresorului permite scaderea presiunii de operare a procesului de cocsare cu
implicatii asupra cresterii randamentului de lichide si a scaderii randamentului de gaze si cocs.
Compresorul 180-K2 este un compresor cu piston tip C25-4 cu 3 trepte si 4 pistoane. In
prima treapta gazele sunt comprimate in cilindrii 1 si 3, in treapta a II-a in cilindrul 2 iar in
treapta a III-a in cilindrul 4.

MIDIA-NVODARI
Pentru evitarea scaparilor de gaze in atmosfera, la presetupele pe gaz se introduce
continuu azot.
Compresorul este prevazut cu 2 circuite de ungere si anume:
Circuitul de ungere a presetupelor si cilindrilor care este realizat de pompa 180-
P102. Temperatura uleiului trebuie sa fie minim 10C. Pentru situatiile in care aceasta
conditie nu este respectata vasul de ulei este prevazut cu un incalzitor electric 180-
H101.
Circuitul de ungere a lagarelor realizat la pornire si oprire de pompa auxiliara 180-
P101, iar in functionare normala de pompa 180-P100 care este actionata de arborele
cotit. Dupa 20 secunde de la pornirea compresorului, 180-P101 se opreste si porneste
automat 180-P100. La oprirea compresorului 180-P101 porneste automat,
interconectarea facandu-se pe conditie de presiune minima ulei de 1.5 bari, si trebuie
sa functioneze minim 5 minute.
Cele doua pompe trag ulei din carter care are o capacitate de 560l si in care
temperatura este mentinuta cu ajutorul incalzitorului electric 180-H100.
Circuitul de refulare a celor doua pompe este urmatorul: uleiul intra in termostatul TCV
1109 care dirijeaza uleiul in racitorul cu apa 180-E103 daca temperatura este mai mare de
540C sau in filtrul F100 daca temperatura este max. 54C. La iesirea din filtru presiunea de 6-
7 bari este redusa de regulatotul 180-PCV1121 la 2.5-3 bari dupa care uleiul intra la lagare.
Pe linia de refulare a celor doua pompe se afla supapele 180-PSV1117(P101) si 180-
PSV1119(P100) prin care se regleaza presiunea si debitul pe circuitul de ungere, descarcarea
acestora facandu-se in carter.
Compresorul este prevazut deasemeni cu 2 circuite de racire si anume:
Circuitul de glicol asigura racirea cilindrilor, este un circuit inchis si este format din 2
pompe, 180-P103 si 180-P104. Acestea vehiculeaza glicol prin incalzitorul electric H
102 la cilindrii compresorului dupa care se intoarce la termostatul TCV1124 reglat la
min. 48C, cea de lucru fiind 52C. Daca temperatura glicolului este mai mica se
produce o racire avansata a cilindrilor cu condensarea gazelor si deci formarea de lichid
care conduce de deteriorarea cilindrilor. Cand temperatura este mai mare de 52C
termostatul TCV1124 dirijeaza glicolul prin racitorul cu apa 180-E105. Sistemul este
prevazut cu vas de expansiune 180-E104. In functionarea normala a compresorului

MIDIA-NVODARI
functioneaza o singura pompa de glicol cea de a doua pornind cand FAL1104 nu
sesizeaza curgerea.
Circuitul de apa recirculata asigura racirea glicolului in 180-E105.
In fluxul compresorului se disting doua circuite si anume:
Circuitul de gaze constituit din gazele de Cocsare comprimate de la 0.65barg la 12-
14barg si care sunt dirijate in instalatia DGRS cu scopul de a fi desulfurate si introduse
in circuitul de gaze combustibile al rafinariei
Circuitul de lichid care la randul sau are doua circuite si anume:
o circuitul de joasa presiune care aduna lichidul din vasele de aspiratie treapta I si
II 180-V100, 180-V103, vasele de pulsatie treapta I si II 180-V102, 180-
V105,care pot descarca atat in vasul 802III V2 de pe colectorul de facla de joasa
presiune cat si in vasul 802III NV110A (in linia de benzina la HB de la Cocsare).
o circuitul de inalta presiune care aduna lichidul din vasele de aspiratie, si refulare
treapta III 180-V106, 180-V109, si care descarca prin intermediul vasului de
condensat 180-V110 in linia de gazolina a rafinariei care merge la HB.
In cazul in care instalatia HB nu poate prelua aceste fractii, ele se trimit impreuna cu
benzina din Cocsare in linia de titei intrare in DA.
Presiunea pe sistemul din Cocsare este dictata de presiunea gazelor din separatorul
180-V3, presiune ce este mentinuta de regulatorul 180-PV1134 situat pe refularea
compresorului si care actioneaza astfel: la scaderea presiunii in 180-V3 va deschide
recircularea compresorului astfel incat din Cocsare vor pleca mai putine gaze in aspiratia
compresorului. Regulatorul 180-PV0907 montat pe linia de gaze de la 180-V3, PG-180-027-
400 care descarca in linia de facla EF-180-002-300 are tema fixata cu 0.1-0.2 barg mai mare
decat a regulatorului 180-PV1134.
Gazele de proces din vasul 180-V3 sunt dirijate in vasul 180-V100, vas de aspiratie a
compresorului 180-K2, care la interior are o constructie speciala in vederea separarii cat mai
bune a lichidului.
Pe linia de intrare in vas este montat regulatorul 180-PV1143 care are ca scop
mentinerea presiunii constante in alimentarea compresorului, valoarea normala de aspiratie
fiind de 0.65 barg. Nivelul de lichid din vas este semnalizat in DCS, valoarea maxima fiind
semnalizata la 180-LS1101 iar valoarea minima la 180-LS1102. Deasemeni vasul are alarmari
pentru nivel maxim maximorum si minim minimorum. Lichidul acumulat in vas este trimis cu

MIDIA-NVODARI
ajutorul pompei 180-P01 sau 180-P01A care are debitul de 5m3/h in vasul 802 III V2 de pe
colectorul de facla de joasa presiune sau in vasul 802III NV110A . Pornirea si oprirea pompei
se face automat la valoarea de maxim respectiv minim minimorum a nivelului. Pornirea
automata a rezervei se face la satisfacerea SIMULTANA a doua conditii si anume nivel maxim
(LSH 1101) si presiune minima refulare (PG1135) egala cu Hpompa = 46m. Aspiratia si
refularea celor doua pompe P01 este comuna.
Vasul 180-V100 este protejat de supapa 180-PSV1127 care descarca in linia de facla.
Gazele separate de lichid cu presiunea de 0.65barg si temperatura de 43C parasesc
vasul 180-V100 pe la varf si intra in vasul de pulsatie 180-V101 si apoi in treapta I a
compresorului. Vasul de pulsatie are degajare in facla precum si ventil de iesire abur de
damfuire. Aceste ventile sunt blindate pe timpul functionarii.
La iesirea din treapta I gazele cu presiunea de 2-3 barg si temperatura de 85C intra in
vasul de pulsatie 180-V102. Linia de iesire gaze din 180-V102 si intrare in 180-E100 este
protejata de supapa 180-PSV1104 care descarca in linia de facla. Deasemeni pe aceasta linie
dupa supapa exista si linie cu ventil de degazare in facla si ventil de intrare a aburului de
damfuire. Aceste ventile sunt blindate pe timpul functionarii. Scurgerea vasului 180-V102 se
face la pornire si in caz de interventie in linia de lichid care ajunge in vasul 802III V2.
Din vasul de pulsatie gazul trece prin racitorul cu apa 180-E100 unde gazele se racesc
la 40C, temperatura indicata in DCS de 180-TE1140. Alimentarea cu apa se face la
presiunea de 3-3.5 barg si temperatura de 22-30C. Pentru cazuri de interventie scurgerea
apei se face la canalizare.
Gazul racit trece in vasul 180-V103, vas separator intre treptele compresorului care la
interior are o constructie speciala ce permite o mai buna separare a lichidului. Nivelul de lichid
din vas este semnalizat la taboul de comanda, valoarea maxima fiind semnalizata la 180-
LS1104 iar valoarea minima la 180-LS1105. Deasemeni vasul are alarmari la tablou pentru
nivel maxim maximorum si minim minimorum. Eliminarea lichidului spre vasul 802IIIV2 face
prin actionarea ventilului bipozitional 180-XV1101 care porneste si se opreste la nivel maxim
respectiv minim minimorum.
Gazul cu presiunea de 2-3 barg si temperatura de 40C intra in vasul de pulsatie 180-
V104 si mai departe in treapta II a compresorului. Pe 180-V104 exista linie de degazare in
facla care in functionare normala este blindata.

MIDIA-NVODARI
La iesirea din treapta II gazele cu presiunea de 5-6 barg si temperatura de 90C intra in
vasul de pulsatie 180-V105. Linia de iesire gaze din 180-V105 si intrare in 180-E101 este
protejata de supapa 180-PSV1109 care descarca in linia de facla. Presiunea si temperatura de
pe vas sunt indicate la tablou. Pentru situatii de interventii scurgerea vasului se face in linia de
lichid care ajunge in vasul 802III V2 de pe facla.
Gazul din vas intra in racitorul cu apa 180-E101 unde se racesc pana la 40C,
temperatura indicata in DCS de 180-TE1141 . Alimentarea cu apa se face la presiunea de 3-
3.5 barg si temperatura de 22-30C. Circuitul de apa este protejat de supapa 180-PSV1129.
Pentru cazuri de interventie scurgerea apei se face la canalizare.
Gazul racit trece in vasul 180-V106, vas separator intre treptele compresorului. La
interior vasul are o constructie speciala care permite o mai buna separare a lichidului. Nivelul
de lichid din vas este semnalizat la tabloul de comanda, valoarea maxima fiind semnalizata la
180-LS1107 iar valoarea minima la 180-LS-1108. Deasemeni vasul are alarmari la tablou
pentru nivel maxim maximorum si minim minimorum. Lichidul acumulat in vas este trimis in
vasul de condensat 180-V110 cu ajutorul pompei 180-P02 care are debitul de 6m3/h si
presiunea de 18 barg. Pornirea si oprirea pompei se face automat la valoarea de maxim
respectiv minim a nivelului. In caz de interventie golirea vasului 180-V106 se face in linia de
facla prin linia de degazare in facla a pompei.
Gazul cu presiunea de 5-6 barg si temperatura de 40C intra in vasul de pulsatie 180-
V107 si mai departe in treapta III a compresorului.
La iesirea din treapta III gazele cu presiunea de 10-12 barg si temperatura de 96C
intra in vasul de pulsatie 180-V108. Linia de iesire gaze din 180-V108 spre 180-E102 este
protejata de supapa 180-PSV1114 care descarca in linia de facla. Scurgerea vasului in caz de
interventie se face in linia de lichid care ajunge in vasul de condensat 180-V110.
Gazul din 180-V108 intra in racitorul cu apa 180-E102 unde se racesc pana la 40C,
temperatura indicata in DCS de 180-TE1142. Alimentarea cu apa se face la presiunea de 3-
3.5 barg si temperatura de 22-30C. Circuitul de apa este protejat de supapa 180-PSV1130.
Pentru cazuri de interventie scurgerea apei se face la canalizare.
Gazul cu presiunea de 10-12 barg si temperatura de 40C trece din racitorul 180-E102
in vasul separator 180-V109 care la interior are o constructie speciala ce permite o mai buna
separare a lichidului. Nivelul de lichid din vas este semnalizat la tabloul de comanda, valoarea
maxima fiind semnalizata la 180-LS1114 iar valoarea minima la 180-LS1115. Deasemeni

MIDIA-NVODARI
vasul are alarmari la tablou pentru nivel maxim maximorum si minim minimorum. Eliminarea
lichidului acumulat in vasul de condensat 180-V110 se face cu pompa 180-P03 care are
debitul de 6m3/h si presiunea de 18 barg. Pornirea si oprirea pompei se face automat la
valoarea de maxim respectiv minim a nivelului.
In caz de interventie golirea vasului se face in linia de facla prin degazarea in facla a
pompei.
In situatiile accidentale de oprire a pompelor 180-P02 respectiv 180P03 s-a montat un
ventil de descarcare de tip ON/OFF cu comanda de deschidere la nivel maxim 180-LSH1107
respectiv 180-LSH1114 si comanda de inchidere la nivel minim 180-LSLL1108 respectiv 180-
LSLL1115. Comanda de deschidere are o intarziere de 2 secunde de la atingerea nivelului
maxim. Linia de intrare in ventilul ON/OFF de descarcare lichid va fi linia 180-K2-2-LG7-49
respectiv 180-K2-2-LG10-54 iar linia de refulare va fi in colectorul de facla de Dn50 destinat
degazarii pompelor si nu in linia 180-K2-2-LG1-39 pentru a nu obstructiona descarcarea
lichidului din vasul 180-V103.
Liniile de refulare a pompelor 180-P01,P01a, de descarcare a ON/OFF-lui de la 180-
V103 precum si a On/OFF-lui de pe aspiratia pompelor 180-P02 si 180-P03 intra separat in
vasul 802IIIV2 pe sus.
Din 180-V109 gazul cu presiunea de 10-12 barg pleaca la DGRS. La limita instalatiei pe
linia de refulare compresor exista montat rislag si ventil de 8 toli. Inaintea robinetului de
retinere pleaca linia de recirculare care se intoare in linia de intrare a gazelor de Cocsare in
vasul de aspiratie compresor 180-V100, inainte de regulatorul 180-PV1143. Pe linia de
recirculare exista regulatorul de presiune 180-PV1134 care in momentul in care scade
presiunea pe vasul 180-V3 din Cocsare deschide recircularea. Dupa ventilul de 8 toli pe linia
de refulare exista linie de degazare in facla.
Condensatul din vasul 180-V110 este trimis cu pompa 180-P04 care are debitul de
6m3/h si presiunea de 24 barg in linia de gazolina a rafinariei. Pornirea si oprirea pompei se
face automat la valoarea de maxim respectiv minim a nivelului sau direct prin by-passul
montat pe aspiratie refulare pompa 180-P04 pe care se afla montat robinetul on/off 180-
LIC1130.
Linia de condensat este protejata de supapa 135-SS01A existenta pe linia de gazolina
in instalatia FG si a carei presiune de reglare este de 30barg.

MIDIA-NVODARI
Presiunea in vasul 180-V110 la valoarea dorita 12-14 bari se mentine cu ventilul
regulator 180-PV1144 care descarca in linia de refulare a compresorului. Pentru situatiile in
care din diferite motive presiunea din 180-V110 scade sub valoarea presiunii din 180-V109,
regulatorul 180-PV1144 are un by-pass pe care este montat un dispozitiv de retinere cu sensul
de curgere dinspre refulare spre vas si care are rolul de a face presiune pe 180-V110.
NOTA
1. Toate vasele de pe iesire trepte compresor, respectiv V102, 105, 108, au
temperatura si presiunea indicata in DCS si deasemeni la valori mai mari ale temperaturii de
1200C compresorul se opreste.
2. Toate scurgerile de pe liniile de hidrocarburi aferente vaselor V100, 102,103,105,
106,108,109,110 respectiv racitaorelor E100,101,102 care sunt asigurate cu cate doua ventile
in functionare vor fi inchise si se vor folosi numai in cazul damfuirilor.
3. Pompele de lichid 180-P01,01A,02,03 se pornesc cu refularile deschise.
Toate racitoarele cu apa: 180-E100, 180-E101 si 180-E102 sunt prevazute cu sistem de
spalare pe invers cu barbotare de azot.
4.2.4. Sectia de golire rapida inchisa (Closed blowdown system)
In cadrul proiectul de modernizare sistemul actual de golire rapida deschisa a fost inlocuit
cu un sistem integrat de golire inchisa. Cele mai importante avantaje ale noului sistem sunt :
condenseaza si colecteaza aburul si vapori de hidrocarburi generati in timpul etapei de
stripare cu abur, racire cu apa si de incalzire cu vapori a camerelor de cocsare in timpul
operarii normale;
asigura necesarul de apa pentru racire si taiere cocs prin recuperarea apei evapoarate
in timpul racirii;
condenseaza si colecteaza aburul si vaporii de hidrocarbura generati in perioada de
pornire a instalatiei;
preia debitele in cazul descarcarii supapelor de siguranta de pe camerele de cocsare
precum si purjarea de urgenta a serpentinei de radiatie a cuptorului 180-H1;
sistemul poate prelua spre procesare un debit extern de slops de rafinarie;
minimizeaza poluarea aerului si apei, si reduce zgomotul in instalatie.
Hidrocarburile gazoase si lichide ce parasesc camera de cocsare sunt dirijate prin
colectorul EG-180-300-600 continuat cu EG-180-301-750 spre racordul N1 de la mijlocul

MIDIA-NVODARI
coloanei 180-C300. In operare normala, inaltime de lichid in colector este intre 75 si 100mm.
Temperatura vaporilor la partea superioara a conductei si temperatura lichidului la partea
inferioara sunt dublu masurate, inainte si dupa injectia de apa in colector. . Temperatura
lichidului din colector este masurata inainte de injectia de apa si indicata in DCS de catre 180-
TI0305 iar a doua masuratoare este plasata dupa injectia de apa, 180-TIC0301, care functie
de valoarea citita, porneste sau opreste automat injectia de abur inalta presiune in
preincalzitorul aferent coloanei C300, 180-S300.
Temperatura vaporilor in colector, este si ea masurata dublu: inainte de injectia de apa cu
180-TI0306 si dupa injectia de apa cu 180-TIC0300, care actioneaza asupra debitului de apa
injectata in colector. Odata cu reglarea debitului de apa, comanda si pornirea pompelor de
apa, 180-P303A,B.
Pentru a preveni intrarea de apa sub forma lichida in coloana 180-C300 se va mentine
temperatura lichidului la 185C. In momentele cand temperatura lichidului din colector este
scazuta, automat bucla de reglare temperatura 180-TIC0301 va deschide regulatorul pe linia
de abur inalta presiune la 180-S300.
In etapa de racire la camere temperatura vaporilor pe colectorul de blowdown si in coloana
de racire 180-C300 este mai mare si de aceea temperatura se va mentine prin injectie de apa
din refularea pompelor 180-P303A/B , cu bucla de reglare 180-TIC0300.
Temperatura de setare al buclei va fi de 230C. Injectia de apa se va face printr-un injector
dotat cu o duza de stropire conica orientata spre directia de curgere.
Debitul de apa de racire necesar este preluat din vasul separator 180-V300 prin
conductele de aspiratie AI-180-300-150, AI-180-315-50,AI-180-316-50 pana la filtrele 180-
V304A si B unde particulele solide de cocs sunt retinute. Conductele AI-180-317-50, AI-180-
310-50 reprezinta aspiratia pompelor 180-P303A/B. Pentru a masura gradul de infundare al
filtrelor, pe intrarea si iesirea, din filtre a fost montat un traductor de presiune diferential, 180-
PDI0300 cu alarmare la valoare maxima in DCS. Filtrele sunt prevazute cu scurgere la
canalizare si incalzire electrica pentru vremea rece.
Pe refularea pompelor 180-P303A/B presiunea se poate citi la manometrele 180-PI0332 si
180-PI0333, iar pe conducta comuna de refulare se afla debitmetrul 180-FI0304 cu
interblocare la debit minim pentru a proteja pompele.
Nivelul in baza coloanei 180-C300, 180-LIC0308A/B este mentinut constant cu motorina de
completare care este preluata din linia de motorina recirculata linia PM-180-029-80 prin bucla

MIDIA-NVODARI
180-FIC0300 si introdusa in colectorul de golire rapida. In momentul cand in instalatie se
doreste si prelucrarea de slops de rafinarie nivelul in coloana C300 180-LIC0308A/B se
comuta de pe 180-FIC-0300 pe 180-FIC0301, montat pe linia de slops in colector, EN-180-
300-80. Cele doua bucle se afla in cascada cu bucla de nivel din baza coloanei 180-LIC0308.
Cele doua indicatoare de nivel de pe coloana sunt de tipuri diferite unul este traductor
diferential de presiune iar cel de-al doilea este un radar. Pentru a mentine aparatele in buna
functiune si a nu se infunda cu particule de cocs au fost prevazute spalarii cu motorina grea
pentru fiecare racord (PMH-180-301 si PMH-180-302). Pe aceste linii pentru reglarea debitului
de purjare sunt montate un robinet de control debit si un rotametru cu acelasi tag ca si
aparatul pe care in purjeaza.
Nivelul din coloana este semnalizat in DCS la minim si maxim. In cazul unui nivel minim in
coloana acesta opreste pompa 180-P300 pentru a o proteja impotriva cavitatie si a unei
posibile defectari. Coloana este prevazuta la baza cu doua racorduri de intrare abur pentru
damfuire(VM-180-310-80 si VM-180-311-80).
Din baza coloanei slopsul greu este preluat cu ajutorul pompei 180-P300A/B care poate
avea diferite destinatii in functie de debitul si necesitatea din instalatie la momentul respectiv.
Pe conducta de aspiratie a pompelor 180-P300, EN-180-305-250 in apropierea stutului de
iesire din coloana este montat un robinet de izolare pentru cazuri de urgenta ESD (180-
XV0345) prevazut cu buton local. Tot pe aceasta conducta EN-180-305-250 se mai gaseste si
termocuplul 180-TT0376 care actioneaza robinetul ON/OFF 180-HV0376 care permite
trimiterea slopsului in mai multe zone din instalatie:
-quench la varful camerelor de cocs
-la coloana de fractionare (in linia de iesire convectie H1)
-la vasul de alimentare 180-V1.
Pe aspiratia pompelor 180-P300A/B sunt montate filtrele orizontale 180-V302A/B pentru
retinerea particulelor solide de cocs trase din baza coloanei.
Pentru a masura gradul de infundare al filtrelor, pe intrarea si iesirea din filtre a fost montat
180-PDI0305 cu alarmare la valoare maxima in DCS. Filtrele sunt prevazute cu scurgere la
canalizare si incalzire cu abur prin serpentina exterioara pentru vremea rece. Din cele doua
filtre unul este activ iar celalalt rezerva.Deoarece se lucreaza cu temperatura mare este
necesar ca si filtrul de rezerva sa fie tinut cald dupa curatare. Acest lucru se realizeaza prin
aducerea unui flux din refularea pompelor in aspiratie EN-180-325-80 sau EN-180-326-80. Pe

MIDIA-NVODARI
intrarea si iesirea din filtre sunt montatii robineti de tip plug cu spalare. Pentru a mentine
scaunul curat acestia sunt prevazuti cu 2 racorduri in corpul robinetului in care se introduce
motorina grea preluata prin colectorul PMH-180-301-80 de la iesirea din generatorul 180-
G101. Pe iesirea din filtre sunt montate termometre cu indicarea locala a temperaturii 180-
TI0315 si 180-TI0316. Toate liniile de aspiratie precum si filtrele se pot curata prin suflare cu
abur catre colectorul de golire rapida. O atentie deosebita se va acorda deschideri tuturor
robinetilor depe liniile spre golire rapida inainte de inceperea propriu-zisa a etapei de suflare.
Filtrele, pompele si coloana sunt prevazute cu linii de scurgere la canalizare. Dupa purjarea
liniilor aceste se vor incarca cu motorina usoara adus prin colectorul PML-180-302-50 si
ramurile acestuia. Operatiile necesare la curatarea filtrelor se va face conform procedurilor
descrisa in capitolul urmator.
Produsul este refulat de pompele 180-P300 prin liniile EN-180-315-150 si EN-180-316-150
pe care sunt montate manometrele 180-PI0346 si 180-PI0347. in urmatoarele directii:
circa 81m3/hr din debitul total este recirculat. Pentru a mentine nivelul si temperatura
in baza coloanei este recirculat si incalzit prin liniile EN-180-315-150 si EN-180-318-
150 in schimbatorul 180-S300 cu abur de inalta presiune. Debitul recirculat este
stabilit de bucla de reglare 180-FIC0312. In schimbator produsul poate fii incalzit de
la 150 la 227C cu abur de inalta presiune. Debitul de abur este controlat de bucla
de reglare 180-TIC0301 cu priza de temperatura pe colectorul de blowdown in zona
de lichid. Bucla este prevazuta cu alarma la temperatura minima. Schimbatorul
poate fi by-passat prin linia EN-180-317-150 in cazul in care se impune o interventie
mecanica
Pe linia de iesire din schimbator EN-180-340-150 este montat termocuplul 180-TI0313, iar
pe linia de abur VI-180-300-80 este montat indicatorul de presiune 180-PI0329 (cu alarma in
DCS la valoare minima) si robinetul de reglare 180-TV0301.
Condensul de inalta presiune din schimbatorul 180-S300 este evacuat in vasul de condens
de inalta presiune, 180-V301 prin linia WI-180-300-50.Intre linia de intrare a aburului si vasul
de condens exista o linie de egalizare pe care sunt montate supapele 180-PSV0353A/B.
Evacuarea condensului din vas spre vasul expandor de medie presiune 180-V307 se face cu
ajutorul buclei de reglare nivel 180-LIC0309. Prin robinetul de reglare 180-LV0309 se face
reducerea de presiune pana la presiunea aburului de medie, 14barg. Bucla este prevazuta cu
alarme de maxim si minim pentru nivelul din vasul 180-V301.

MIDIA-NVODARI
In vasul expandor 180-V307 aburul de medie presiune se separa de condens si este timis
prin linia de varf VM-180-468-50 spre colectorul instalatiei. Debitul de abur produs este
masurat cu 180-FI0360. Vasul 180-V307 este protejat de supapa 180-PSV356 montata pe
linia de iesire abur. Condensul din vas este evacuat prin proprie presiune prin linia WM-180-
316-50 si este controlat de bucla 180-LIC0330 cu alarme la nivel minim si maxim. Condensul
de medie presiune este redus si expandat la abur/condens de joasa presiune in vasul 180-
V308. Aburul rezultat este trimis in colectorul de abur de joasa al instalatie si este masurat cu
180-FI0361 iar condensul este trimis catre vasul de condens 185-V15 din instalatia DGRS
Controlul pe nivel se face de catre bucla 180-LIC0332 cu alarme de minim si maxim. Debitul
de condens evacuat este contrizat cu 180-FI0362. Vasul 180-V308 este protejat de supapa
180-PSV0357.
O parte din produsul care iese din schimbatorul 180-S300, este preluata prin linia EN-180-
341-40, necesara injectiei in liniile de evacuare cuptor EG-180-335-150 si EG-180-336-150
pentru a le mentine curate in operare, si calde in caz de avarie la cuptor
Pentru spalarea vaporilor la varful coloanei 180-C300, un debit de cca 17.4 m3/hr
este preluat prin linia EN-180-345-80 cu pompa 180-P300A/B si pulverizat in
coloana C300 deasupra celor 3 talere (2 tip disc si unul tip inelar). Slopsul greu este
pulverizat in jos prin 7 duze pentru a raci si condensa vaporii ce circula ascendent in
coloana.Debitul de sprayere este controlat cu bucla 180-FIC0302 iar presiunea este
indicata de 180-PI0308. Prin spalarea vaporilor se urmareste reducerea continutului
de componente grele ce ar putea fi trasportate si depuse pe tevile racitorului cu aer
din aval.
cand in baza coloanei este exces de slops greu acesta poate avea diferite destinati:
o Prin linia EN-180-319-80 slopsul greu este directionat in linia de motorina
recirculata quench a vaporilor la varful camerelor de cocs. Debitul este
controlat tot prin bucla existenta 180-FIC0144. Cand este necesar, sau se
doreste acest lucru, motorina recirculata se poate folosi in continuare pentru
racire. De exemplu cand temperatura slopsului greu este mai mica de 150C
nu se poate trimite spre camere, sau cand se stie ca slopsul greu contine
gudroane ceea ce ar determina o crestere mai mare de cocsare in tevile de
vapori de la varful camerelor.

MIDIA-NVODARI
o o alta alternativa este trimiterea prin linia EN-180-330-80 spre linia de
alimentare coloana de fractionare sau prin conducta EN-180-331-80 in linia
de alimentare a vasului 180-V1.Debitele spre aceste destinatii sunt controlate
cu bucla 180-FIC0310.
o tot din refularea pompei 180-P300 se poate trimite prin linia EN-180-350-80
slops greu spre racitorul cu aer 180-A301 unde acesta este racit pana la
82C. Debitul de slops greu trimis este controlat de bucla 180-FIC0330.
Temperatura pe iesirea din schimbator este indicata de 180-TI0343 cu
alarma la valoare maxima. Racitorul cu aer poate fi by-passat prin linia EN-
180-351-80 daca este nevoie. Traseul de iesire spre depozit poate urma 2
variante: Una prin linia EN-180-355-80 care se inteapa in linia de produs
neconform PM-180-055-80 sau prin linia EN-180-335-80 care se inteapa in
linia motorina grea spre depozit PM-180-016-100. Racitorul cu aer 180-A301
este prevazut cu serpentina de incalzire si jaluzele pentru perioada rece. Sunt
prevazute conducte pentru damfuirea utilajului dupa utilizare VM-180-355-40
si EG-180-330-40.
Pe conducta EN-180-319-80 este montat robinetul ON-OFF 180-HV0376 cu
interblocare pe temperatura pentru a nu exista posibilitatea de a trimite apa in oricare din
destinatiile alternative. Limita minima de temperatura acceptata este de 150C.
Pe la partea superioara a coloanei de racire 180-C300, ies prin racordul N2 vaporii
spalati cu HSO si LSO. Coloana precum si utilajele din aval sunt protejate cu supapele de
siguranta 180-PSV0334A/B. Una este activa si una este rezerva. Descarcarea supapelor se
face in noul subcolector de facla EF-180-353-300 ce se conecteaza in colectorul de joasa
presiune existent EF-180-002-300. Tot pe conducta de varf, este montata si indicarea de
temperatura 180-TI0307 cu alarma la nivel maxim in DCS. Toate valorile de alarmare si
triparea a unor operatii sunt detaliate in documentele anexate de automatizare.
Vaporii sunt dirijati catre racitorul de varf 180-A300AH. Racitorul este compus din 8
baterii cu cate 2 fascicule fiecare. Fiecare baterie are cate doua ventilatoare. Din cele 16
ventilatoare, 8 sunt cu turatie variabila si 8 cu turatie fixa. Debitul de abur si vaporii de
hidrocarbura usoara sunt condensati si raciti partial. Deoarece functionare racitorului este
ciclica este necesar un control automatizat detaliat pentru operarea corespunzatoare a
utilajului. Racitorul a fost dimensionat pentru doua cazuri de operare si anume:

MIDIA-NVODARI
operarea normala
de avarie(descarcarea supapelor de pe camerele de cocsare in CBS)
Operarea racitorului 180-A300 in conditii normale
Pe fiecare iesire din cele 8 baterii ale racitorului sunt montate indicatoarele de
temperatura 180-TI0330A-A si A-B si simular pentru toate celelalte 7 baterii: TI-0330B-A / B-B,
C-A/CB, D-A/D-B, E-A/E-B, F-A/F-B, G-A/G-B si H-A/H-B.
Pentru buclele de reglare 180-TIC0325AH, montate pe iesirea din fiecare baterie a
racitorului A300 (colector), se va seta temperatura de 60C.Cand temperatura produsului
depaseste valoarea setata va porni automat ventilatorul cu turatie variabila la cea mai mica
turatie. Turatia ventilatoarelor creste automat pana la atingerea valori de temperatura setata.
Daca ventilatorul atinge turatia maxima iar temperatura produsului este inca peste valoarea
setata vor porni automat si ventilatoarele cu turatie fixa, iar ventilatoarele cu turatie variabila va
reveni la turatia minima dupa care daca temperatura se mentine peste limita setata turatia
acestora creste pana la atingerea valorii de temperatura setate
Cand temperatura vaporilor scade cu 3 grade sub valoarea setata (57C), incepe
procesul invers de oprire a ventilatoarelor: intai ventilatoarele cu turatie variabila le va scadea
automat turatia pana la valoarea minima; automat se opresc ventilatoarele cu turatie fixa;
creste turatia celor cu turatie variabila pana la valoarea maxima dupa care incepe scaderea
turatiei pana la minim si in final ventilatoarele se opresc automat.
Suplimentar exista o conditie pentru inchiderea sau deschiderea jaluzelelor. Cand
temperatura ambianta indicata de 180-TIC0327H este mai mare de 6C SAU cand
temperatura gazelor de proces masurata cu 180-TT0325H este mai mare de 50C jaluzele
racitorului se deschid automat prin actionarea solenoidului pe pe linia de aer instrumental ce
alimenteaza servomotoarele jaluzelelor. Jaluzelele se inchid cand temperatura ambianta 180-
TIC0327H este mai mica de 3C SAU cand temperatura gazelor de proces masurata cu 180-
TT0325(A--->H) este mai mica de 45C.
Cand temperatura mediului ambiant 180-TIC0327H scade sub 2C, robinetii 180-
HV0327AH de pe conductele de abur la serpentinele racitorului se deschid automat iar cand
temperatura ambianta este mai mare de 6 grade robinetii de reglare de pe liniile de abur (TIC-
0327) se inchid automat.
Pentru a evita inghetarea produsului in tevile racitorului fiecare fascicul este prevazut cu
un termocuplu de suprafata la iesirea din tubul central de pe ultimul rand de tuburi(180-

MIDIA-NVODARI
TT0331AH) pentru a detecta conditiile de inghetare. In plus, sunt montate 2 termocuple de
suprafata suplimentare la limita racitorului cu aer la colturile exterioare la iesire(180-TT0333A
si 180-TT0333H). Indicatoarele de temperatura sunt prevazute cu alarma in DCS la valoarea
minima de 5C.
Pe colectorul de intrare si cel de iesire sunt montate traductoarele de presiune, 180-
PT0328 pe intrare si 180-PT0327 pe iesire, pentru a verifica gradul de infundare al tevilor
racitorului. Diferenta dintre cele doua este indicata de 180-PDI0318. Indicatorul de presiune de
pe linia de iesire PG180-320-600 este prevazut si cu alarma la valoare maxima.
Operarea racitorului 180-A300 in conditii de avarie
Acest caz va fi descris la capitolul de operare in conditii de urgenta.
Dupa ce au fost condensate si racite partial in 180-A300 gazele intra in vasul separator
180-V300 prin cadere libera, pe doua racorduri:
- pe racordul superior vor intra gazele necondensate
- pe racordul lateral al vasului va intra faza lichida
In vasul 180-V300 se face separarea celor 3 faze: gaze, hirdocarbura si apa.Vasul este
prevazut la interior cu o sicana de linistire si cu un prag deversor pentru a separa hidrocarbura
de apa. Presiunea de operare a vasului depinde de destinatia unde sunt trimise gazele. In
cazul in care gazele sunt trimise in conducta de iesire din racitorul cu aer 180-A1 al coloanei
de fractionare, prin deschiderea totala a robinetului 180-HV0335, presiunea pe vas va fi cu
0.1-0.2 barg > decat presiunea din sistemul de varf al coloanei de fractionare, aproximativ 1.3-
1.4 barg. A doua varianta este conectarea la sistemul de facla prin deschiderea partiala sau
totala a robinetului 180-PV0343A.Daca acest robinet este deschis complet presiunea in vas va
fi similara cu cea din facla si anume 0.2 barg. Temperatura de operare este 50-65C.
Reglarea nivelului de apa din vas se face prin evacuarea lichidului cu ajutorul pompelor
180-P301A/B care are doua posibilitati de refulare: la instalatia de Stripare ape uzate (AI-180-
305-100) sau direct in rezervoarele de apa, 180-T1A,B (AI-180-310-100). Pornirea si oprirea
pompei 180-P301A/B se face automat de catre regulatorul de nivel al vasului 180-V300.
Pe aspiratia pompei 180-P301A/B sunt montate filtrele verticale 180-V303A/B pentru a
retine particulele solide de cocs ajunse in vasul 180-V300. Pentru a determina gradul de
infundare al filtrelor pe intrarea si iesirea din filtre a fost montat un traductor de presiune
diferentiala 180-PDI0350 cu alarmare la valoare maxima in DCS. Filtrele sunt prevazute cu
scurgere la canalizare si incalzire electrica pentru vremea rece. Din cele doua filtre unul este

MIDIA-NVODARI
activ iar celalalt rezerva. Conductele de aspiratie ale pompelor 180-P301A/B sunt AI-180-300-
150, AI-180-301-150, AI-180-302-150, AI-180-303-150 si AI-180-304-150. Pe refularea
pompelor sunt montate manometrele 180-PI0341 si 180-PI0342. Debitul de refulare este
controlat de bucla 180-FIC0327 care primeste semnal de la 180-LIC0322. 180-FT0327 va fi
dotat cu un contor pentru a putea totaliza fiecare metru cub de apa evacuat din vas in timpul
etapei de racire la camere. Inainte de fiecare ciclu de racire DCS-ul va reseta automat
contorul. Acest numar va deveni familiar operatorilor, iar un numar semnificativ mai mic decat
normalul va indica o racire neadecvata , iar situatia va trebui verificata inainte de trecerea la
etapa urmatoare. Pentru robinetul de reglare debit se va stabili punctul de setare astfel incat
pompa sa fie protejata impotriva cavitatiei la valoare de debit minim.
Compartimentul pentru apa al vasului 180-V300 este prevazut cu trei masuratori de
nivel:
o sticla de nivel magnetica pentru indicare locala 180-LG0320;
un indicator de nivel 180-LT0321 care monitorizeaza inaltimea totala a celor doua faza
fara a putea identifica inaltimea fiecaruia. La nivel minim indicatorul de nivel trimite
semnal de interblocare a pompei 180-P301A/B in cazul in care functioneaza ambele
pompe de apa.
indicatoarele de nivel LT-319/LT-322 de tip Rosemount 5300 cu iesire dubla cu radar
care utilizeaza o singura masuratoare. Semnalul de la 180-LT 0322 va masura partea
inferioara a emulsiei si va fi utilizat pentru controlul nivelului interfetei de apa. 180-LT
0319 va masura partea superioara a emulsiei si va fi utilizat pentru a atentiona
deversarea apei peste pragul deversor in compartimentul de hidrocarbura. Aceste 2
semnale se vor combina pentru a furniza o indicatie, 180-LDI0319, adancimea emulsiei.
Acesta va trimite semnal de pornire/oprire a pompei la nivelurile setate(Start=+1550mm
si Stop=+1250). 180-LIC0322 este prevazut cu alarme de maxim-maximorum, maxim,
minim si minim-minimorum.
Produsul petrolier ajunsa in vasul 180-V300 este un slops usor(LSO) care pluteste
deasupra apei si deverseaza peste pragul separator intr-un compartiment separat.De
asemenea pompa de slops va porni automat la nivel maxim si a trimite produsul in una sau
mai multe destinatii. Prin conductele EN-180-360-100 si EN-180-361-100 produsul din baza
vasului intra in filtele verticale 180-V305A/B si apoi in aspiratia pompelor 180-P302A/B.

MIDIA-NVODARI
Pentru a masura gradul de infundare al filtrelor pe intrarea si iesire a din filtre a fost montat
un traductor de presiune diferentiala 180-PDI0340 cu alarmare la valoare maxima in DCS.
Filtrele sunt prevazute cu scurgere la canalizare si incalzire cu abur prin serpentina exterioara
pentru vremea rece. Din cele doua filtre unul este activ iar celalalt rezerva.
Pe conductele de refulare ale pompelor, EN-180-365-80 si EN-180-366-80 sunt montate
manometrele 180-PI0335 si 180-PI0336. Pompele sunt prevazute cu posibilitate de curatare si
suflare cu abur spre golirea rapida.
Debitul de refulare este controlat de buclele de reglare 180-FIC0313 sau 180-FIC0314
care primesc semnal de la 180-LIC0324B. Pompele vor trimite un debit controlat prin conducta
EN-180-365-50 in coloana de racire 180-C300 unde se va face spalarea vaporilor.
Pulverizarea se face printr-o singura duza montata central deasupra talerelor. Debitul transmis
este controlat de bucla 180-FIC0313.
Surplusul de slos usor poate fi trimis:
-in linia de fractie de la hidrofinari, in linia de motorina recirculata la C2, in linia de benzina
reflux varf C2
- direct spre iesirea din 180-A301 in fluxul de slops greu de la coloana C300 in motorina
grea de Cocsare sau la Ob. 335.
Debitele sunt controlate de bucla de reglare 180-FIC0314.
Pompele de LSO pornesc cand nivelul indicat de 180-LT0324 atinge valoarea de start. De
asemenea, cand pompele de LSO pornesc 180-FV 0313 se deschide pentru a trimite debit de
spalare la coloana C300. Daca se atinge punctul de setare maxim al lui 180-FV0313 si nivelul
continua sa creasca, se deschide automat si 180-FV0314. Daca nu se atinge punctul de
setpoint maxim al lui 180-FV0313, 180-FV0314 nu se deschide niciodata. Daca nivelul scade
sub valoarea setata, 180-FV0313 se inchide si se opreste si pompa de LSO. 180-FY0314A
poate de asemenea sa opreasca pompa la debit minim pentru a o proteja impotriva cavitatiei.
Indicatorul de nivel al vasului 180-V300 este prevazut cu alarme pentru minim-minimorum,
minim, maxim si maxim-maximorum.
In cazul condensarii apei pe peretii vasului si scurgerii acesteia in compartimentul de LSO,
sau in cazul devesarii accidentale, pentru a nu trimite apa in coloana de fractionare a fost
prevazut la baza vasului un eductor care preia apa din baza compartimentului de LSO si il
trimite in conducta de alimentare a vasului. Forta motoare in cazul acesta va fi aburul de joasa
presiune. Pentru a determina sfarsitul etapei de evacuare apa, pe linia de iesire a fost

MIDIA-NVODARI
amplasat un vizor cu led 180-LG0300. Aceasta operatiune se va realiza regulat, in special
inainte de pomparea LSO-ului spre coloana de fractionare.
Gazele necondensate din 180-V300 sunt trimise prin conducta de varf PG-180-0360-600
spre diferite destinatii in functie de etapa in care se gasesc camerele de cocsare. Prin
conducta PG-180-365-200 gazele sunt trimise inapoi in sectia de fractionare. Pe aceasta linie
este montat robinetul ON-OFF 180-HV0335 care este inchis atunci cand se doreste
depresurizarea sistemului in facla, sau in caz de avarie la descarcarea supapelor de pe
camerele de cocsare. Deschiderea si resetarea nu se poate face decat manual. Pe aceeasi
linie inainte de conectarea conductei de facla EF-180-305-300 este montat debitmetrul 180-
FT0318 care este prevazut cu analizor pentru a determina masa moleculara a gazelor
evacuate. Functie de masa moleculara a gazelor inregistrata de analizor in conditii de operare
normala, gazele pot fi dirijate in sistemul de fractionare ( la iesire din 180-A1) sau in sistemul
de facla prin inchiderea robinetului 180-HV335 si deschiderea 180-PV0343A. Pe linia EF-180-
305-300 este montat robinetul de reglare 180-PV0343A prin care se face depresurizarea
controlata in facla. In colectorul PG-180-360-600 se conecteaza linia de gaz combustibil de
completare CG-180-300-50, pe care este montata bucla de reglare 180-PIC0343B. Presiunea
pe vasul 180-V300 se mentine constanta cu bucla de reglare 180-PIC0343A. In cazul in care
valoarea presiunii pe 180-V300 depaseste valoarea setata la 180-PIC0343A, robinetul de
reglare 180-PV0343A va deschide in facla. Daca presiunea pe 180V300 este mai mica decat
valoarea setata la 180-PIC0343A, atunci 180-PV0343A va inchide total si va deschide
robinetul 180-PV0343B pentru completare cu gaz combustibil din retea.
O valoarea a presiunii mai mica de 0.05 barg indicata de 180-PT0343 deschide 180-PV
0343B pentru a incepe presurizare vasului 180-V300. La o valoarea mai mare de 1.8 barg
180-PV-0343A se deschide si 180-HV0335 se inchide si ramane inchis pana cand este resetat
manual.
Vasul 180-V300 este protejat la suprapresiune de supapele de siguranta 180-PSV0344A/B
cu presiune de setare la 2.4barg. Intregul sistem de golire rapida inchisa este protejat la
cresterea presiunii de robinetul ON/OFF special HIPS 180-HV0399 cu o presiune masurata de
180-PT0399AC si o setare de deshidere la 2 barg. Acest robinet este amplasat pe linia EF-
180-352-300 care descarca in colectorul de facla al instalatiei de cocsare. Rolul acestui robinet
este special deoarece are rol si in caz de avarie si descarcare a supapelor de pe camere.
Operarea lui in acest caz va fi descrisa la capitolul de operare in caz de avarie.

MIDIA-NVODARI
4.2.5. Sectia de recuperare apa de taiere
Sistemul de recuperare a apei de taiere are ca scop purificarea apelor provenite de la

taierea hidraulica a cocsului in scopul reutilizarii ei. Sistemul este proiectat pentru a purifica un
debit de 200m3/h apa timp de 6- 10 ore/zi, 350 zile/an.
Dupa operatia de racire si taiere a cocsului, apa rezultata impurificata cu cocs, se scurge
de pe planul inclinat in decantorul orizontal B2. Admisia apei se face printr-un gratar si prin
filtrele de cocs prevazute care au ca scop retinerea particulelor mari de cocs.
Decantorul este o constructie ingropata, din beton armat de 6,8m latime si 16,2m lungime,
in care timpul de stationare este de 45minute. Din punct de vedere constructiv este alcatuit din
doua spatii pentru adapostirea filtrelor, 2 spatii pentru decantare si o cuva pentru trasul
pompelor. Retinerea suspensiilor grosiere se face de catre gratarul prevazut intre cuva de
descarcare cocs si filtrele de cocs. Filtrele de cocs au prevazute locasuri in constructia de
beton a decantorului iar manevrarea lor se face cu ajutorul macaralei de la halda de cocs.
Filtrele se prezinta ca niste cutii metalice prevazute cu gauri si site la partea inferioara si
care sunt umplute cu bulgari de cocs. Apa impurificata trece prin filtre iar acestea retin
suspensiile grosiere. Curatarea filtrelor se face dupa necesitate, prin schimbarea cocsului.
Conform noului proiect de modernizare pentru a imbunatatii calitatea apei decantate,
bazinul decantor a fost modificat astfel:
la o distanta de 10m fata de peretele despartitor al cuvei de descarcare s-a construit
un prag deversor cu inaltimea de 1.75m. Rolul acestui perete este de a separa in doua
compartimente bazinul si de a obliga apa purificata sa deverseze.
peretele despartitor dintre bazinul decantor si cuva de aspiratie a pompelor 180-
P107A/R se va modifica prin astuparea filtrelor din peretele despartitor si realizarea
unui prag deversor care va avea o forma crenelara la inaltimea de 1.75m.
Dupa decantare, apa fiind degrevata de impuritati, intra in compartimentul de tras al
pompelor P107a,r care o impinge in rezervoarul de stocare, montate suprateran 180-T1A prin
conducta AK-180-001-250. Tot in conducta de alimentare se conecteaza si conducta de apa
recuperata (AI-180-310-100) din vasul 180-V300, precum si conducta de retur a apei trimise
la instalatia de stripare(ARE-180-313-50). Intrarea in rezervor 180-T1A se face pe la baza
acestuia, in timp ce robinetul mecanic la intrarea in rezervorul B este sigilat inchis.
Pe aspiratia pompelor sunt montate filtre. Evacuarea apei meteorice sau rezultata din
neetanseitati din compartimentul pompelor se face cu ajutorul unui ejector.

MIDIA-NVODARI
Depunerile de cocs din decantor se evacueaza mecanic cu ajutorul graiferului si se
descarca in halda de cocs sau direct in depozit.
Bazinul a fost prevazut cu conducta de preaplin legata la canalizare. Pentru prevenirea
accidentelor decantorul are o balustrada metalica cu inaltimea de 1,1m.
Dupa ce a parcurs traseul descris mai sus apa ajunge in rezervorul 180-T1B urmand a fi
utilizata la racirea camerelor si la taierea cocsului.
Din rezervorul 180-T1A prin cadere libera, apa trece prin conducta ARE-180-250-300 in
rezervorul 180-T1B. Robinetul manual de pe aceasta conducta se va sigila deschis.Stabilirea
elevatiilor racordurilor celor doua rezervoare a tinut cont de: necesarul de apa la racire si
taiere; de maximizarea traseului prin rezervor in vederea imbunatatirii operatiei de decantare
cat si asigurarii presiunii minime, necesara pe aspiratia pompei de taiere, 180-P77. In
rezervorul T1B a fost montat un prag interior la racordul de aspiratie al pompei de taiere pentru
a minimiza aspiratia solidelor depuse in rezervor.
Rezervoarele de stocare apa T1A,B au urmatoarele caracteristici:
capacitate 1000 m3
diametru 10430 mm
inaltime 12200 mm
Aceste rezervoare sunt prevazute cu serpentina de incalzire. Ele sunt prevazute cu
semnalizare pe nivel minim si maxim. Preaplinul celor doua rezervoare este dirijat spre
decantorul orizontal.
Pompa de taiere va aspira din rezervorul 180-T1B, in mod normal, dar in cazuri de curatare
a acestuia se poate face legatura directa la rezervorul T1A sau se poate by-passa primul
rezervor prin conducta ARE-180-003B-250. Pe conductele de aspiratie, in afara rezervoarelor
sunt montate filtre care se curata periodic. Pompa de taiere este prevazuta cu un pressure
switch care poate opri pompa daca presiune hidrostatica in rezervor este sub limita setata.

MIDIA-NVODARI
4.3. Lista parametrilor tehnologici
Tabel 8- Tabelul parametrilor tehnologici pentru instalatia existenta
Presiune,
Temperatura, 0C Debit, t/h
Denumire echipament kgf/cm2
Normala Maxima Normala Maxima Normala Maxima
1.Coloana de fractionare, C2
Intrare pacura 3-4 315-350 80-144
Intrare vapori camera 1.9-2.2 420-425 60-115
4.5 430
Intrare reflux 1.6-1.8 40-50 50-80
Iesire alimentare cuptor 2.1-2.4 315-350 88-158
2.Coloana de stripare, C3A,B
Alimentare C3A 1.8-2 4.5 241 25-40
Alimentare C3B 2.0-2.2 4.5 380 17-30
Intrare abur medie presiune
12-13 15 170-180 195 0.3-0.5
C3A
Intrare abur medie presiune
12-13 15 170-180 195 0.2-0.3
C3B
3.Cuptor de incalzire si reactie,H1
Convectie 3-4 25 315-350 450 80-144
Radiatie 11-13 45 489-496 600 88-158
4.Camere de cocsare, R1a-d
Intrare alimentare 3-4 485 495 88-158
5
Iesire vapori 1.9-2.2 442 60-115
5.Racitor HCGO-apa,S1a
Manta intrare/iesire 185-190/
9-10/8-9 10 415 17-30 35
40-60
Tevi intrare/iesire 4-5/ 28-30/
5.5 290 140-150 158
3.5-4.5 38-40
6.Schimbator motorina recirculata/reziduu vid, S2a,b
Manta intrare/iesire (mot.rec) 10-12 14.4 320-330/ 350 58-90 95
205-210
Tevi intrare/iesire (reziduu) 15-18 24 40-50/ 270 80-144 144
160-190
7.Racitor LCGO-apa, S3
Manta intrare/iesire 6-7/5-6 13.2 120-125 415 25-40 45
/ 50-60
Tevi intrare/iesire 4-5/ 5.5 28-30/ 290 50-60 65.5
3.5-4.5 38-40
8.Condensator col. fract. S4a,b
Manta intrare/iesire 1.7-1.9/ 3 60-65/ 90 50-60 75
1.5-1.7 40-50
Tevi intrare/iesire 4-5/ 5.5 28-30/ 70 150-160 170
3.5-4.5 38-40
9. Condensator col. fract. S5
Manta intrare/iesire 1.7-1.9/ 3 66-65/ 90 20-30 40
1.5-1.7 40-50
Tevi intrare/iesire 4-5 5.5 28/38 70 200-220 330
10.Racitor reziduu, S7
Manta intrare/iesire 22-24/ 26.4 300-320/ 450 100-120 196
16-18 100-120
Tevi intrare/iesire 4-5/ 5.5 28-30/ 75 180-200 205
3.5-4.5 38-40

MIDIA-NVODARI
Presiune,
11.Racitor aer col. fract., A1
Tevi intrare/iesire 1.9-2.1/ 4 122-125/ 200 50-60 84.7
1.7-1.9 60-65
12.Racitor aer mot. grea, A2
Tevi intrare/iesire 10-11/ 14 200-210/ 280 17-30 35
9-10 185-190
13.Racitor aer mot. usoara, A3
Tevi intrare/iesire 8-9/6-7 10 160-165/ 280 25-40 45
120-125
14.Generator abur joasa presiune pe linia de mot. usoara, G1
Manta intrare/iesire 3-3.5 7 100-110/ 170 1.5-2.2
130-140
Tevi intrare/iesire 11 210-220/ 300 25-40 45
160-165
15.Generator abur medie presiune pe linia de mot. recirculata, G2
Manta intrare/iesire 3-3.5 17 100-105/ 230 58-90 95
185-197
Tevi intrare/iesire 12 330/248 370 58-90 95
16. Generator abur medie presiune pe linia de mot. grea, G101
Manta intrare/iesire 13.5 17.5 100-105/ 230 2-5 5.2
185-197
Tevi intrare/iesire 10-12 15 375-380/ 400 17-30 35
200-210
17.Racitor treapta I compresor, E100
Manta intrare/iesire 3.5-4.5 5.5 28/38
Tevi intrare/iesire 2-3 4.3 84/42 85
18.Racitor treapta II compresor,E101
Tevi intrare/iesire 5-6 8.8 89/42 89
19.Racitor treapta III compresor, E102
Tevi intrare/iesire 10-12 20.4 95.9/42 95.9
20.Vas alimentare reziduu, 5-6 7 80-185 230 80-144
V1
21.Vas reflux col. fract., V2 1.6-1.8 3.4 40-60 100 113
22.Vas separator de picaturi, 1.5-1.7 4 40-60 100 -
V3
23.Vas condensat, V203 3.5 6 100-410 427 -
24.Vas decantare cocs, 3 6 322 430 40
V204a,b
25. Vas alimentare 0.5-0.7 2 30-45 50
compresor, V100
26.Vas pulsatii, V101 0.5-0.7 2 30-45 50
27.Vas pulsatii, V102 2-3 4.3 80-82 84.7
28.Vas aspiratie treapta II, 2-3 4.3 40-42 84.7
V103
29.Vas pulsatii, V104 4.3 40-42 84.7
30.Vas pulsatii, V105 5-6 8.8 87-88 89
31.Vas aspiratie treapta III, 5-6 8.8 40-42 89
V106

MIDIA-NVODARI
Presiune,
32.Vas pulsatii, V107 5-6 8.8 40-42 89
33.Vas pulsatii, V108 10-12 20.4 93-95 95.9
34.Vas refulare compresor, 10-12 20.4 40-42 95.9
V109
35.Vas condensat, V110 10-12 20.4 40-42 95.9
Pompe P P ref.
asp.Bar Bar
1.Pompa alimentare, P1a,r 0 19 100-185 200 80-144 140
2.Pompa alimentare, 0 19 100-185 200 80-144 170
P104a,r
3.Pompa alim. cuptor, 2.1-2.4 42.9- 300-310 - 88-159 200
P2/P3a,r 43.2
4.Pompa reciclu, P5a,r 2.4-2.7 7.2-7.5 320-330 - 125 170
5.Pompa spray motorina 2.2-2.5 6.7 375-380 - 91 -
grea, P100a,r
6. Pompa motorina grea, 1.7-1.9 12.1 368 386 43 57
P4a,r
7.Pompa motorina usoara, 1.5-1.7 8.85 210-220 240 38 55
P6a,r
8.Pompa reflux co. fract., 2.2 7.1 42.6 - 108 135
P101a,r
9.Pompa recirculare la baza
col. fract., prin filtru, P9a,r 2.1-2.4 19 300-310 - 50 100
10.Pompa injectie
antispumant, P11a,r 0 10 50-60 - 2-2.5 -
11.Pompa apa de racire, 0 12 60 - 220 -
P109a,r
12.Pompa taiere cocs, 0 192 40-60 - 250 -
P13a,r
13.Pompa motorina, P14 0 15 60 - 20 -
14.Pompa slops, P15a,r 0 25 60 - 40 -
15.Pompa apa recuperata de
la taiere cocs, P107 0 3.3 40 - 250 -
16.Pompa condensate, 12.5 25 399 - - -
P203a,r
17.Pompa condensat din
vasul de aspiratie
0.-0.75 4 42.7 45 5
compresor, P01,P01A
asp/ref
18.Pompa condensat din 45
vasul de aspiratie treapta 5-6 12-15 42 6
III,P02, asp/ref
19.Pompa condensat din 45
vasul de pe refularea 10-12 12-15 42 6
compresorului,P03,asp/ref
20.Pompa de condensat din 45
vasul V110 in linia de
12-15 39.5 42 6
gazolina de la sectia I,
P04,asp/ref

MIDIA-NVODARI
Tabel 9- Tabelul parametrilor tehnologici pentru CBS
0
Presiunea, barg Temperatura, C
Poziie Observa
Nr.crt
Normal Maxim Debit normal

Denumirea montaj Maxim de Normal de
de de tii
utilaj calcul operare
operare calcul
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Gaz-35600
Alimentare
kg/hr
1 coloana de 180-C300 1.74-2.4 4 149-227 399
Lichid- 73400
racire
kg/hr
180- Lichid- curatare
2 Filtrele HSO 1.74-2.4 16.6 149-227 399
V302A/B 104259 kg/hr cu abur
180- 3
3 Pompa HSO 9.5 16 149-227 399 134 m /hr
P300A/B
Schimbator tevi -9.5 tevi - 36 149 - 227 399 64923 kg/hr
4 incalzire 180-S300
recirculare manta-34 manta - 47 305 - 242 400 6254 kg/hr
Separator condens-
5 180-V301 34 47 242 400
condens 6254 kg/hr
Expandor condens -
6 medie 180-V307 14 - 16 17.5 200 280 5621 kg/hr
presiune abur 629 kg/hr
condens -
Expandor
7 180-V308 3-6 7.5 143 - 160 180 5057 kg/hr
joasa presiune
abur 564 kg/hr
8 Racitor HSO 180 -A301 9.5 23.4 185 - 82 260 27640 kg/hr
Condensator
9 de varf 180- A300 1.74-2.4 4 185-60 399 33470 kg/hr
coloana
36587 kg/hr
10 Vas separator 180-V300 1.06 - 2 4 60-126 280 7218 kg/hr
31670 kg/hr
Filtru apa 180- 3
11 1.54 5 50 - 75 93 5.3 m /hr
acida V304A/B
Pompa apa de 180- 3
12 5.6 7 50 - 75 93 5.3 m /hr
racire P303A/B
Filtru apa 180-
13 1.54 5 50 - 75 93 31654 kg/hr
acida V303A/B
Pompa apa 180- 3
14 8.5 9.5 50 - 75 93 32.3 m /hr
acida P301A/B
180-
15 Filtru LSO 1.54 5 50 - 75 260 7216 kg/hr
V305A/B
180- 3
16 Pompa LSO 8.4 10 50 - 75 130 8.9 m /hr
P305A/B
Pompa sistem 180- 3
17 14.9 15.1 60-80 80 20 m /hr
hidrauluic P106A/B
Pompa
18 transport 180-P304 9 192 80 90 1.68 L/min
silicon
Vas tampon
19 180-V309 - - 80 200 -
silicon
Pompa
180-
20 dozatoare 9.9 9.9 80 80 0.002-1.7 L/hr
P306A/B
silicon

MIDIA-NVODARI
Tabel 10- Tabel bucle de reglare si valori alarme si trip pentru CBS
Nume Valori
Domeniu de aplicare Valori trip Actiune
Nr.cr
bucla de Service U.M. alarma

trip
t.
reglare Min. Norm. Max. L H LL HH

HCGO pump 3
1 FIC0300 0 2.5 5 m /h - - - - -
around
3
2 FIC0301 refinery slop oil 0 15 20 m /h - - - - -
HSO spray 3
3 FIC0302 0 17.4 20 m /h - - - - -
C300
sour water 3 stop
4 FI0304 0 5.4 7 m /h 0.8 - 0.7 -
quench P303A/B
3
5 FIC0310 HSO excess 0.6 16.9 30 m /h - - - - -
3
6 FIC0312 HSO recycle 56.4 80.9 100 m /h - - - - -
3
7 FIC0313 LSO quench 2.1 3.8 5 m /h suma - suma -
debite debite stop
3
8 FIC0314 HSO excess 0 5.6 7 m /h lor < - lor < - P302A/B
2.5 2.1
gaseous
9 FI0318 0 2733 3500 kg/h - - - - -
hydrocarb
sour water 3 stop
10 FIC0327 1.1 32.3 40 m /h 2 - 1.5 -
excess P301A/B
3
11 FIC0330 HSO excess 7.2 27.3 35 m /h - - - - -
12 FI0360 MP steam 0 652 900 kg/h - - - - -
13 FI0361 LP steam 0 652 700 kg/h - - - - -
3
14 FI0362 LP condensate 0 6 7 m /h - - - - -
15 FIC0400 ANTIFOAM 0.002 1.1 2 L/h - - - - -
16 LI0308A/B SLOP OIL 100 305 1450 mm 230 1145 - - -
stop
17 LIC0308 SLOP OIL 100 305 1450 mm - - 155 1300
P300A/B
HP
18 LIC0309 100 390 800 mm 155 625 - - -
condensate
upper
19 LI0319 350 1370 2300 mm - - - - -
emulsion
stop
20 LI0321 sour water 300 1200 1400 mm 1110 - 930 -
P301A/B
stop/ start
21 LIC0322 sour water 350 1370 2300 mm 1110 1690 1250 1550
P301A/B
stop/ start
22 LIC0324B slop oil 350 1370 2300 mm 1070 1550 1190 1460
P302A/B
MP
23 LIC0330 130 450 955 mm 170 730 - - -
condensate
24 LIC0332 LP condensate 130 450 955 mm 170 730 - - -
25 PDI0300 sour water 0 - 100 mbar - 65 - - -
26 PDI0304 HSO 0 - 200 mbar - 90 - - -
27 PDI0340 LSO 0 - 100 mbar - 65 - - -
28 PDI0350 sour water 0 - 100 mbar - 90 - - -
gaseous
29 PI0327 0 1.5 6 bar 0.5 - - - -
hydrocarb
gaseous
30 PI0328 0 1.5 6 bar - - - - -
hydrocarb
31 PI0329 HP steam 0 33 50 bar 30 - - - -
Open
PIC gaseous
32 0 1.54 6 bar - - - 1.8 Pv343A and
0343B hydrocarb
close HV335
Open
HV399 and
gaseous close
33 PI 0399 0 1.54 6 bar - - - 2
hydrocarb HV335,
start 180-
A300
34 TIC0300 vap&liquid to 0 188 500 C - - 185 200 stop/ start

MIDIA-NVODARI
Nume Valori
Domeniu de aplicare Valori trip Actiune
Nr.cr
bucla de Service U.M. alarma

trip
t.
reglare Min. Norm. Max. L H LL HH

blowdown P303A/B
vap&liquid to
35 TIC0301 0 188 500 C 160 - - - -
blowdown
vap&liquid to
36 TI0305 0 188 500 C - - - - -
blowdown
vap&liquid to
37 TI0306 0 188 500 C - - - - -
blowdown
gaseous
38 TI0307 0 188 500 C - - - - -
hydrocarb
39 TI0313 HSO 0 188 450 C - - - - -
gaseous
40 TI0335 0 60 150 C - - - - -
hydrocarb
41 TI0339 sour water 0 60 100 C - - - - -
42 TI0343 LSO 0 82 200 C - 90 - - -
43 TI0376 HSO 0 188 450 C - - 150 - close HV376
TI0330A gaseous
44 0 60 150 C - - - - -
H hydrocarb
TI0331A
45 SKIN 0 60 450 C 5 - - - -
H
TI0333A-
46 SKIN 0 60 450 C 5 - - - -
H
TIC0325 gaseous stop/ start
47 0 60 150 C - - 57 60 180-A300
AH hydrocarb
TIC0327 open/ close
48 ambient air -50 20 100 C - - 3 6 180-TSV327
H
gaseous
49 HV335 0 - 100 % - - - - -
hydrocarb
Rotametre si autoregulatoare
FICV 3
50 water purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0300A/B
FICV 3
51 HCGO purge 0.005 0.1 0.2 m /h - - - - -
0304A/B
FICV
3
52 0308A/B- HCGO purge 0.005 0.1 0.2 m /h - - - - -
1,2
FICV 3
53 water purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0320
-
FICV 3
54 water purge 0.5 1 1.5 m /h - - - -
0321A/B
FICV 3
55 LSO purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0324A/B
3
FICV Nm /
56 HC purge 3 5 10 - - - - -
0327/328 h
FICV 3
57 LSO purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0340A/B
FICV 3
58 water purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0350A/B
FICV 3
59 water purge 0.5 1 1.5 m /h - - - - -
0354

MIDIA-NVODARI
5. BILANTUL DE MATERIALE
5.1. Regimul de lucru si fondul anual de timp

Regimul de lucru in cadrul instalatiei Cocsare este atipic deoarece operarea unei camere
este semicontinue. In functie de debitul de alimentare al instalatiei se poate opta pentru una
din urmatoarele variante:
- operarea cu 3 camere din care 1 camera este in flux;
-operare cu 4 camere si o camera in flux
Modul de operare in aceaste situatii a fost prezentat la capitolul 4.2.1
- operare cu4 camere din care 2 sunt in umplere simultana dar decalata. Capacitatea de
proiect a instalatiei este de 1.170.000 tone/an reziuduu de vid, folosind cele 4 camere de
cocsare. Caracteristicile constructive ale camerelor de cocs sunt:
o diametru interior = 6200mm
o inaltime T/T =17700 mm.
Timpul de functionare al instalatiei este de 350 zile/an.
5.2. Bilanturi de materiale pe faze principale

Tabel 11- Bilantul total de materiale al instalatie de Cocsare pentru o materia prima
formata din: 95 wt% reziduu de vid cu 12 wt% CCR si 5 wt% M2 FCC cu 6 wt%CCR
Fluxuri t/an kg/h %gr
INTRARI
Reziduul de vid 1.170.000 143.790 100,0
IESIRI
Gaze 150.000 18.240 12.68
Benzina 120.000 15.130 10.52
Motorina usoara 300.000 35.700 24.83
Motorina grea 200.000 26.740 18.60
Cocs 400.000 47.980 33.37
Bilantul de materiale pentru noua investitie este detaliat in cadrul documentului nr.
PD121111-003-000NPA-2100-0006-4-LIS. Documentul se va citi impreuna cu Anexa 1
Schema de flux pentru noua instalatie de golire rapida - PD121111-003-000000-2100-0001-3-
PFD

MIDIA-NVODARI
6. CONSUMURI SPECIFICE
6.1. Consumuri de materii prime si auxiliare

Conform proiectului de modernizare nu au aparut noi necesitati de materii prime sau
auxiliare care sa influenteze consumurile specifice.Consumurile specifice vor fi preluate din
manualul de operare actual.
6.2. Consumuri specifice de utilitati

Consumul de utilitatii pentru noua investitie este detaliat in Anexa 3
6.3. Consumuri de chimicale si uleiuri

In cadrul noului proiect de modernizare a instalatie de cocsare nu intervin noi consumuri de
chimicale cu exceptia schimbarii tipului de silicon folosit precum si a solutie de realizare a
injectiei in camere. Norma de consum pentru antispumant va fi stabilita dupa cel putin 3 luni
de la punerea in functiune a noului sistem de injectie la camerele de cocs.
Noul antispumant folosit este XIAMETER PMX-200 SILICONE FLUID 60000CS. Conform
prescriptiilor fabricantului este necesara o concentratie de 10-50ppm in motorina de dilutie
introdusa. Debitul de silicon introdus este cuprins intre 0.002 si 0.1 L/hr.
Antispumant XIAMETER PMX-200 0.003 kg/t
Ulei ungere cilindri Shell Rimula X oil 301 0.001l/t (4.3l/zi)
Ulei ungere presetupe Shell Rimula X oil 402 0.0009l/t (3.34l/zi)

MIDIA-NVODARI
7. FACTORII CARE INFLUENTEAZA PROCESUL SI MODUL LOR DE
REGLARE
7.1. Variabilele care influenteaza procesul
Prin implementarea noului proiect de modernizare nu se intervine asupra factorilor care
ar putea influenta caracteristicile finale ale produselor obtinute.
In cadrul instalatiei de golire rapida inchisa pot fi considerati doi parametrii care pot influenta
functionarea corecta a sectiei:
temperatura in baza coloanei 180-C300. O temperatura ridicata determina o circulatie a
produselor greu volatile spre racitorul A300, ceeea ce determina posibilitatea de
infundare a tevilor mai rapida. O temperatura mica determina aparitia apei sub forma
lichida in baza coloanei, ceeea ce ar putea afecta talerele coloanei de fractionare daca
lichidul rece ar fi trimis acolo. Pe linia de refulare a pompei 180-P300 a fost prevazut un
robinet ON-OFF controlat de temperatura din blazul coloanei.
presiunea pe sistemul de golire rapida trebuie mentinuta la o valoare mai mica decat
cea din camera de cocsare conectata la sistem pentru a asigura circulatie intre cele 2
sisteme. Presiunea pe sistem este mentinua cu ajutorul buclei de presiune 180-
PIC0343 cu eliberare in facla sau introducere de gaz combustibil.
Camerele de cocs sunt cele mai solicitate utilaje dintr-o instalatie de cocsare deoarece, pe
durata unui ciclu de cocsare, aceste indeplinesc mai multe functii corespunzatoare etapei in
care se gaseste procesul, iar trecerea de la o operatie la alta duce la variatii insemnate ale
parametrilor pe camera. De-a lungul perioadei de operare, camerele de cocs trebuie sa reziste
din punct de vedere mecanic la foarte multe cicluri de racire-incalzire.
Exploatarea necorespunzatoare a camerelor de cocsare poate scadea performantele
tehnologice ale procesului sau poate cauza o defectare prematura a utilajelor.
7.1.1. Calitatea materiei prime
Randamentele si calitatea cocsului obtinut intr-o instalatie de cocsare sunt functie de

caracteristicile materiei prime, si anume de:
cifra de cocs Condradson
densitate
continutul de asfaltene, rasini si aromatice
curba de distilare

MIDIA-NVODARI
continutul de contaminanti: sulf, metale si cenusa
In general, materii prime grele cu continut aromatic mai mare vor da randamente de cocs
mai mari si de calitate mai buna in ce priveste densitatea, porozitatea, conductivitatea termica
si electrica. Calitatea cocsului este definita in afara de continutul de S, prin continutul de
cenusa, materiale volatile si compozitia granulometrica.
7.1.2. Temperatura in camera de cocsare
Temperatura este factorul care influenteaza continutul de materie volatila din cocsul produs.
La valori constante ale presiunii si reciclului, randamentul cocsului scade pe masura ce creste
temperatura in camera de cocs.
Deoarece cocsarea este o reactie endoterma, cuptorul asigura toata caldura necesara
pentru reactia de cocsare. Daca temperatura este prea mica reactia de cocsare nu ajunge la
final si are loc formarea cocsului moale, a smoalei. Atunci cand temperatura este prea mare,
cocsul format este in general dur si greu de scos(taiat) din camera.
Temperaturile mai mari maresc de asemenea posibilitatea de cocsare a tuburilor cuptorului
si/sau a liniei de transfer la camere. Astfel, temperatura de iesire din cuptor si temperatura
vaporilor din camera de cocs trebuie sa fie mentinute constante in limite stranse.
Temperatura normala de operare variaza in limitele 490-495C.
Fiecare crestere de 5C a temperaturii liniei de vapori de la camera de cocs conduce la
cresterea randamentului de distilat fata de reziduu de vid cu 1,1% si scade randamentul de
cocs cu 0,8% fata de alimentare.
Controlarea temperaturii camerei de cocs se face pe linia de vapori de deasupra camerei,
inainte de punctul de injectie quench.
Efectele benefice ale cresterii temperaturii camerei de cocs sunt mai mari la terminarea
ciclului de cocsare. Acesta este motivul cresterii la iesirea din cuptor cu 3-5C in ultimile 2 ore
inainte de comutare.
7.1.3. Presiunea pe camera de cocs
Cresterile de presiune la temperatura si ratie de reciclu constanta, conduce la retinerea unei

cantitati mai mari de hidrocarburi grele in camera de cocs. Aceasta retinere mareste
randamentul de cocs, creste usor randamentul de gaze in timp ce scade randamentul de

MIDIA-NVODARI
benzina si distilate grele. Operarea la presiune scazuta, mareste randamentul produselor
lichide curate.
Presiunea la varful camerei va fi egala cu presiunea de la varful coloanei de fractionare plus
caderea de presiune de la virful coloanei la camera de cocs, fara actionarea nici unui robinet
manual (exceptand robinetele de incalzire si inchidere). Presiunea la varful camerei va fi
mentinuta la 1.4-1.5 barg.
Fiecare reducere a presiunii de 8 psig(~0.5barg) a presiunii camerei, mareste randamentul
de lichide cu 1,3% vol. si reduce randamentul cocsului cu 1% fata de alimentare.
7.1.4. Ratia de reciclu
Ratia de reciclu este definita ca raportul intre cantitatea de produse de la baza coloanei de
fractionare si alimentarea propriu-zisa.
Ratia minima de recirculare depinde de calitatea motorinei ceruta motorinei grele.
In principiu, daca nu intereseaza calitatea motorinei grele, instalatia poate fi operata la o
ratie de recirculare 1.
Ratia de reciclu are acelasi efect general ca si presiunea asupra distributiei de produse,
adica pe masura ce se mareste reciclul, cresc randamentele in gaze si cocs in detrimentul
lichidelor.
Reciclul se foloseste in principal pentru controlarea punctului final al motorinei grele. Ratia
de reciclu este de cca. 10% vol fata de alimentare. Prin recirculare, se realizeaza micsorarea
procentului de rasini-asfaltene in materialul cocsabil, imbogatindu-l in hidrocarburi aromatice.
In acest fel, se mareste randamentul in cocs si totodata cocsul obtinut tinde sa-si
imbunatateasca calitatea atat prin scaderea coeficientului de dilatare termica cat si a
rezistivitatii electrice.
7.1.5. Viteza vaporilor in camera de cocsare
In literatura de specialitate se recomanda ca viteza vaporilor in sectiunea libera a camerei

sa fie de 0.0725-0.082m/s pentru a evita antrenarile de lichide grele in linia de vapori urmata
de cocsarea in linie si de scoaterea din functiune a acesteia.

MIDIA-NVODARI
7.2. Manevre obligatorii in cazul aparitiei de produse neconforme.
Calitatea produselor de fractionare variaza functie de parametri de lucru ai coloanei de
fractionare. Astfel:
finalul benzinei se regleaza din temperatura la virful coloanei si implicit prin debitul si
temperatura refluxului
initialul benzinei se regleaza din temperatura din vasul de reflux si deci implicit tine de
eficienta racitoarelor cu aer si apa de pe varful coloanei. Temperatura din vasul de
reflux influenteaza si calitatea gazelor trimise la 180-K2 si anume, cu cat temperatura
este mai mare gazele vor avea mai multa fractie grea care va condensa in vasele
aferente compresorului 180-K2
temperatura initiala de distilare a motorinelor se corecteaza prin debitul de abur introdus
in stripare
temperatura finala a motorinelor se corecteaza cu ajutorul refluxurilor interne. Cu cat
debitul de produs extras din coloana este mai mic cu atat refluxul intern este mai mare,
vaporii ascendenti din coloana sunt mai bine fractionati si finalul produsului va fi mai mic
In cazul aparitiei de produse neconforme la semifabricate, care pot influenta negativ
functionarea instalatiilor care le prelucreaza precum si calitatea produselor finite obtinute de
acestea, operatorul DCS va actiona la ajustarea parametrilor de lucru pe coloana de
fractionare (presiune, temperatura, debit refluxuri). Se dau probe la labotaror si in cazul in care
nu se constata imbunatatiri ale calitatii semifabricatelor dupa ajustarea parametrilor de lucru,
se dirijeaza aceste produse la neconform (benzina se va dirija in alimentarea instalatiei DA,
motorina usoara in rezervorul M16 sau M18 iar motorina grea in reziduu).

MIDIA-NVODARI
8. PROIECTUL ELECTRIC
8.1. Sistemul de distributie electrica, de forta iluminat si legare la pamant

Tot echipamentul electric este amplasat in aer liber sau pe platfome acoperite fara pereti si
functioneaza in mediu cu pericol de explozie. Aceste conditii de functionare au impus alegerea
unui echipament electric care sa corespunda SR EN 60034-5:2003 i SR-EN60079-10.
Alimentarea consumatorilor de energie electrica de pe platforma instalatiei cocsare se face
din statia trafo 107-6/0.4kV. Alimentarea consumatorilor noi aprui ca urmare a modernizrii
instalaiei se va face din distribuia 0,4kV TGD107/2 (extindere). Sistemul de distribuie la
tensiunea de 380 V este cu neutrul legat la pmnt.
Aparatajul de comutaie primar i de protecie este montat n noile panouri de 0,4 kV din
staia de transformare mai sus-amintit.
Comanda aparatajului de comutaie primar, la fiecare motor si ventilator, se face de la
DPCS (automatic) i local de la o cutie de comand n execuie antideflagrant echipat cu
butoane de comand. Ventilatoarele au prevzute i cte o cheie local pentru mentenant.
Motoarele electrice de 132 kW au prevzute n cutia de comand local si cte un
ampermetru.
Alimentarea receptorilor de energie electric se face prin cabluri armate de cupru cu
izolaie i manta de PVC i cu ntrziere mrit la propagarea flcrilor. Toate cablurile
electrice sunt certificate pentru utilizarea lor in interiorul zonelor periculoase.
Pozarea cablurilor se face aerian, pe poduri de cabluri metalice tip mecano montate pe
estacade tehnologice. Podurile de cabluri sint prevzute cu capac de protecie.
Prin adoptarea acestei soluii se asigur o intervenie uoar n caz de deranjamente,
nlocuiri sau completri. Seciunile cablurilor au fost stabilite conform normelor n vigoare i
corespund curenilor maximi admisibili de durat pentru condiiile n care sunt pozate i
pierderilor de tensiune admisibile n regim normal i la pornire.
Alimentarea instalaiei de iluminat se face la tensiunea de 230V.
Instalaia de iluminat este realizat cu lmpi tip AV-02-125 i cablu de cupru, racordarea la
corpurile de iluminat fcndu-se prin presetupe de etanare. Echipamentul instalaiei de
iluminat este montat pe stlpi de metal montai pe platformele metalice sau pe estacad.
Pentru platforma de aeratoare au fost prevazute corpuri de iluminat cu lampi fluorescente
montate pe stlpi cu nlimea de 4m.

MIDIA-NVODARI
Numrul i dispunerea corpurilor de iluminat asigur un nivel de iluminat corespunztor
pentru supravegherea n condiii optime a procesului de producie.
Alimentarea se asigur din tabloul TIE3/2 de iluminat din staia trafo 107-6/0,4 kV.
n conformitate cu normele n vigoare, pentru a evita pericolul atingerii unor tensiuni
accidentale i producerea unor scntei electrice pe platforma s-a prevzut o instalaie nou de
legare la pmnt compus din electrozi de oel OL-Zn 2 '' h = 3 m i platband OL-Zn
40x4mm la care sunt legate, cu platbanda de OL-Zn 25x4mm, toate carcasele metalice ale
echipamentului electric, construciile metalice i conductele de produse. Noua instalaie de
legare la pmnt se conecteaz la instalaia de legare la pmnt existent prin cel putin 2
conexiuni.
ntruct priza de pmnt este folosit i la protecie contra descrcrilor atmosferice i a
electricitii statice rezistena de dispersie a acesteia nu va depi 1 ohm.
Echipamentul electric este protejat i prin legare la nulul de protecie ce nsotete
conductoarele active.
Protectia impotriva electricitatii statice pentru conducte cu lichide inflamabile este facuta
prin suntarea flanselor si supapelor tevilor si de asemenea prin conexiuni echipotentiale.
Continuitatea electrica a conductelor este asigurata pentru intreaga lungime. Tevile sunt
legate la pamant la capetele lor.
La punerea n funciune a instalaiei, planurile lor vor fi completate la zi cu toate modificrile
survenite n timpul execuiei.
Racordarea motoarelor si ventilatoarelor se va face direct la cutia de borne, etanarea
realizndu-se pe cablu cu presetupe. Pe carcasa fiecrui motor i a utilajului antrenat, se
impune s fie notat cu sgeat roie sensul normal de rotire.
Pentru asigurarea continuitii n funcionare, motoarele si ventilatoarele n funciune i cele
n rezerv sunt alimentate de pe secii de bare diferite prevzute cu AAR pe cupl.

MIDIA-NVODARI
9. INSTRUCTIUNI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
9.1. Lucrri pregatitoare pentru pornire

Prezentele instructiuni de punere in functiune au fost intocmite in conformitate cu schemele
tehnologice si de montaj si cu planurile de amplasare ale instalatiei (proiectul nr PD121111
schemele 180-CX-00-SCA-00010040 vezi Anexa 4)
Prezentele instructiuni de punere in functiune vor sta la baza intocmirii de catre beneficiar a
instructiunilor de punere in functiune propriu-zise pe locuri de munca.
Inainte de inceperea probelor tehnologice, comisia de receptie va face receptia preliminara
a lucrarilor de constructii-montaj pe baza unui proces verbal.
Receptia instalatiei se realizeaza conform HG 51 / 05.02.1996 si normelor interne ale
beneficiarului, in urmatoarele etape:
receptia la terminarea lucrarilor, la care proiectantul in calitate de autor al proiectului va
intocmi si prezenta comisiei de receptie referatul de prezentare cu observatiile asupra
lucrarilor, pe categorii de lucrari
receptia la punerea in functiune a investitiei, care se face la terminarea probelor
tehnologice si dupa verificarea existentei conditiilor pentru exploatare normala.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului, va intocmi si prezenta comisiei de receptie
referatul de prezentare la punerea in functiune, care va cuprinde punctul sau de vedere privind
executia probelor de punere in functiune si stadiul de realizare al lucrarilor de executat la faza
La terminarea lucrarilor
receptia finala, care se face la expirarea perioadei de garantie, prevazuta in contract
receptia definitiva a investitiei, care are drept scop confirmarea realizarii performantelor
tehnice proiectate si se face la o data convenita intre beneficiar si executant.
La receptia de terminare a lucrarilor trebuie sa se prezinte urmatoarea documentatie comisiei:
a. pentru utilaje
o cartile tehnice ale echipamentelor / prescriptii tehnice privind montarea si
exploatarea transmise de furnizorii externi
o actele privind executia fundatiilor, constructiilor de sprijin si a altor sustineri ale
utilajelor;
o actele referitoare la lucrarile ascunse, privind montajul utilajelor(ex: asamblarea
talerelor in utilajele de tip coloana, asamblarea demisterelor);

MIDIA-NVODARI
o actele referitoare la probele de rezistenta si de etanseitate ale utilajelor;
o actele privind probele sistemelor de ungere, hidraulice si pneumatice;
o actele privind incercarile utilajelor in gol si sub presiune;
o un set complet de desene de montaj utilaje, cu semnatura persoanelor responsabile
din firma de montaj pentru confirmarea corespondentei lucrarilor efectuate cu planul
respectiv sau pentru modificarile introduse, daca acestea au avut loc pe parcursul
lucrarilor de montaj, si au fost confirmate de catre proiectant.
Suplimentar cu aceste documente se vor preda pentru diferite categorii de utilaje si altele:
a1. Pentru utilaje tip coloana
o actul privind examinarea starii interioare si exterioare a utilajului si a permisiunii de
inchidere a gurilor de vizitare;
o actul privind montarea corecta a utilajului pe fundatie;
a2. pentru pompe
o actele privind controalele si verificarile intermediare privind calitatea montajului ,
intocmite pe perioada montajului;
o acte privind incercarile agregatului sub sarcina;
o actele privind scoaterea busoanelor de pe racordurile pompei si de conductele ei de
legatura
b. pentru conducte
o actele privind verificarea curatirii interioare a conductelor
o pasapoartele armaturilor si actele privind proba armaturilor (daca s-a efectuat)
o jurnalele lucrarilor de sudura
o actele pentru probele de rezistenta si etanseitate ale conductelor
o actele privind spalarea si suflarea conductelor
o actele privind probele pneumatice suplimentare efectuate pentru controlul
etanseitatii pentru conductele destinate mediilor cu pericol de foc si explozie
o actele privind calitatea sudurilor
o actele privind pregatirea canalelor si a constructiilor de sustinere pentru montarea
conductelor, precum si actele de montare ale conductelor ingropate
o protocoale privind probele mecanice ale esantioanelor de imbinari sudate
o certificate de calitate pentru conducte si materiale de sudura

MIDIA-NVODARI
o lista sudorilor care au efectuat sudarea conductelor, cu indicarea numarului
autorizatiei si a poansonului
o schemele izometrice ale conductelor
o actele privind pretensionarea compensatorilor (daca este cazul )
In vederea efectuarii probelor tehnologice se numeste o comisie de punere in functiune,
careia, pe langa documentele enumerate mai sus, trebuie sa i se mai prezinte urmatoarele
documente:
o regulamentul de functionare al intregului obiectiv ;
o instructiunile de punere in functiune pe locuri de munca, precum si instructiunile

specifice de protectia muncii pe fiecare loc de munca
o instructiunile de prevenire si combatere a incendiilor pe fiecare loc de munca
o proces verbal privind probele hidraulice ale utilajelor si conductelor
o proces verbal privind verificarea si reglarea echipamentelor de automatizare
o proces verbal privind verificarea instalatiilor electrice de forta si legare la pamant
o proces verbal privind verificarea dotarii cu echipamente de prevenire si combatere a

incendiilor si buna functionare a acestora
o proces verbal privind verificarea echipamentelor de protectia muncii si insusirii

instructajului de protectia muncii de catre intregul personalul de operare al instalatiei
o proces verbal privind scolarizarea si examinarea personalului de operare
o fisa regimului tehnologic de exploatare, cuprinzand temperaturi, presiuni, debite

pentru fiecare echipament component
o schema de conducte si automatizari a obiectivului
o fisele individuale de instructaj privind protectia muncii ale personalului, cu

instructajul special efectuat pentru punerea in functiune a instalatiei
o instructiunile uzinelor constructoare privind montarea si exploatarea echipamentelor

de automatizare
o actele privind receptia si probele echipamentelor electrice, legarea la pamant a

utilajelor si a conductelor, protectia contra electricitatii atmosferice

MIDIA-NVODARI
o aprobarea pentru alimentarea instalatiei cu energie electrica
o condica de asistenta tehnica si control de autor.
Comisia trebuie sa verifice existenta schemei de personal (muncitori si personal

tehnico-ingineresc) in conformitate cu schema de personal aprobata.
Comisia trebuie sa verifice documentele care certifica dreptul personalului sa efectueze

lucrarile ce ii revin, efectuarea instructajului de protectia muncii si PSI a personalului din
exploatare, aprobarea comisiei de atestare pentru ocuparea functiilor tehnice pentru
personalul tehnico-ingineresc.
Comisia de punere in functiune trebuie sa verifice pregatirea in vederea conducerii

procesului tehnologic a personalului din exploatare, precum si cunostintele privind protectia
muncii si PSI.
Pregatirea instalatiei pentru pornire se efectueaza dupa terminarea completa a lucrarilor

de montaj, efectuarea probelor sistemelor si receptia instalatiei de la organizatiile de
constructii-montaj.
Se considera ca montajul instalatiei este incheiat daca sunt indeplinite conditiile:
o exista documentatia enumerata mai sus
o efectuarea probelor de etanseitate (timp de 24 ore) la sistemele de utilaje si

conducte ;
o spalarea si suflarea utilajelor/conform recomandarilor furnizorilor externi;
o curatirea suprafetelor interioare si exterioare ale conductelor ;
o existenta ingradirilor, aparatoarelor, platformelor de deservire ;
o verificarea existentei si bunei functionari a protectiei utilajelor si conductelor contra

acumularii de electricitate statica;
o verificarea minutioasa a cablelor gospodariei electrice a instalatiei tinind seama de

exploatarea lor in conditii de siguranta;
o verificarea integritatii si starii de functionare a utilajelor;
o verificarea fixarii utilajelor, conductelor, AMC-urilor;

MIDIA-NVODARI
o verificarea retelei de canalizare existenta din zona afectata in vederea preluarii
apelor meteorice posibil contaminate;
o efectuarea curatirii complete a intregului teritoriu afectat de lucrarile prevazute in

cadrul prezentului proiect, asigurarea accesului normal la echipamente si asigurarea
accesului PSI.
Inainte de punerea in functiune, trebuie sa fie efectuate, de asemenea, urmatoarele lucrari:
o verificarea pregatirii sistemelor de echipamente si conducte pentru a lucra in

conformitate cu schema tehnologica si cu cerintele notelor de receptie
o se urmaresc legaturile de conducte din instalatie conform schemelor de montaj

conducte si se verifica corecta executie a acestora
o se verifica conductele la imbinari pentru a se asigura ca suprafetele imbinarilor si

tipul garniturilor sunt conform proiectului
o se vor lasa blinde oarbe numai pe timpul cat se fac pregatirile pentru pornire
o se verifica daca s-a executat corect legarea la pamant a echipamentelor si

conductelor
o se verifica daca robinetele sunt probate la presiunile corespunzatoare
o se verifica daca conductele au fost spalate, suflate si predate conform prescriptiilor

tehnice
o se verifica daca conductele prevazute a fi izolate s-au izolat /daca este cazul
o in instalatie trebuie sa fie receptionate toate utilitatile
o toate echipamentele/utilajele si AMC-urile trebuie sa fie rodate separat si in

ansamblu pe sisteme, cu produse inerte, in conformitate cu instructiunile de rodaj
transmise de furnizorii externi
o trebuie verificata reglarea si incercarea tuturor AMC-urilor si robinetelor de reglare;

la toate aparatele trebuie sa existe tablite care sa indice parametrul reglat sau
inregistrat
o trebuie blindate toate utilajele si conductele care nu se pun in functiune

MIDIA-NVODARI
o trebuie sa se demonteze toate blindele montate la rodarea sau probarea
echipamentelor/utilajelor
o dotarea personalului care deserveste instalatia cu echipament de lucru si protectie,

in conformitate cu normativele de dotare in vigoare
o dotarea instalatiilor cu mijloace de stingere a incendiului, in conformitate cu

prevederile normativelor in vigoare
o nu mai tarziu de 5 zile inainte de punerea in functiune trebuie asigurata racordarea

instalatiei la reteaua de comunicatii a platformei (daca este cazul)
o toate lucrarile cu foc se opresc cu o zi inainte de punerea in functiune.
Aprobarea pentru pornirea instalatiei se da in scris de catre conducerea platformei,

dupa aprobarea comisiei de punere in functiune.
9.1.1. Verificarea executiei corecte a instalatiei
Dupa terminarea lucrarilor de montaj intreaga instalatie va fi verificata inca o data.

Instalatia trebuie sa corespunda cu schemele fluxului tehnologic, cu planurile de montaj
conducte si utilaje, cu schemele de conexiuni o atentie deosebita acordandu-se verificarii
calitatii materialelor folosite.
Se va urmari :
o asigurarea utilitatilor
o asigurarea functionarii corecte a tuturor echipamentelor/utilajelor existente in cadrul

Instalatiei de cocsare si care intervin in desfasurarea fluxului tehnologic
o asigurarea functionarii corecte a instalatiilor de stingere incendii si verificarea

echipamentelor de protectie
o utilizarea corecta a diverselor tipuri de armaturi
o verificarea suportilor prevazuti prin proiect
o utilizarea de teuri, coturi, reductii in conformitate cu prevederile proiectului
o verificarea functionarii sistemelor de alarmare
o verificarea retelei de canalizare existente in aria Instalatiei de Cocsare

MIDIA-NVODARI
o verificarea dispozitivelor de protectia muncii (daca au fost montate podetele de
trecere peste conducte, daca conductele au izolatia corespunzatoare, daca exista
echipament de protectie si de lucru corespunzator etc.)
Se va verifica executia corecta a tuturor instalatiilor anexe: electrice de forta si iluminat,

legare la pamant, canalizari, AMC etc.
O atentie deosebita se va acorda verificarii instalatiilor electrice din zonele cu pericol de

explozie, urmarindu-se, in principal:
o daca instalatiile corespund prevederilor din normativele si standardele pentru

instalatii electrice
o daca instalatiile sunt corespunzatoare din punct de vedere al protectiei

antiexplozive. Verificarea se va face de catre o persoana calificata si autorizata.
Verificarea instalatiilor electrice se va face:
o inainte de punerea in functiune
o cu ocazia unor modificari aduse instalatiei electrice sau chiar a instalatiei

tehnologice daca prin aceasta se modifica zonarea obiectivului
o periodic, la intervale fixate de beneficiar, in functie de conditiile locale
Pentru toate instalatiile electrice se va verifica:
o starea legaturilor la pamant a aparatelor electrice si a utilajelor/echipamentelor

tehnologice precum si a suntarilor pentru flanse, daca este cazul
o starea conexiunilor electrice
o rezistenta izolatiei
o reglajul protectiilor
o montarea tuturor capacelor la aparate, corpuri de iluminat, asigurandu-se protectia

antiexploziva
o etansarea corepunzatoare a tuturor intrarilor in carcasele aparatelor
o functionarea utilajelor electrice fara incalziri anormale sau vibratii excesive

MIDIA-NVODARI
Personalul din exploatare va participa la controlul final al instalatiei pentru a se
familiariza cu fluxul tehnologic, amplasarea echipamentelor, cu pozitia racordurilor, AMC-urilor
etc.
Comisia de punere in functiune incheie un proces verbal privind buna executie a instalatiei si
numai dupa aceea se trece la punerea in functiune.
Beneficiarul are obligatia de a trece la punerea in functiune, numai dupa incheierea procesului
verbal privind buna executie a instalatiei, incheiat de comisia de punere in functiune.
9.1.2. Instruirea personalului si pregatirea evidentei
Obiectivul poate functiona cu randament maxim si in conditii de deplina siguranta

numai atunci cand personalul este instruit corespunzator.
Scolarizarea si instruirea personalului se va efectua inaintea intrarii in functiune a obiectivului

pe baza regulamentului de functionare intocmit de beneficiar avand la baza manualul de
operare intocmit de proiectant.
Se vor executa exercitii practice pentru ca tot personalul de operare sa isi insuseasca in
detaliu, sarcinile ce revin fiecaruia in parte la aparitia unei avarii, a opririlor accidentale,
energetice si in cazuri de incendii. Se va face o pregatire exigenta a personalului de operare
pentru a putea interveni corespunzator in orice situatie.
Fiecare persoana trebuie sa cunoasca in cele mai mici amanunte partea de

instalatie pe care o deserveste si trebuie sa fie in masura sa intervina in caz de avarie.
In caz de avarie, personalul de exploatare trebuie sa fie in masura sa ia singur o

hotarare, in vederea inlaturarii avariei si asigurarii unei functionari in siguranta.
Se vor afisa instructiunile de lucru cu atributiile personalului de operare, pe functii, in

conditii de pornire, functionare si in caz de avarii, instructiuni pentru combaterea incendiilor si
de protectia muncii.
Personalul de exploatare care raspunde de punerea in functiune a obiectivului este

obligat ca inainte de pornire sa controleze calitatea lucrarilor executate de constructor si sa
efectueze un control al aparaturii tehnologice, a retelelor de conducte, a retelelor de
canalizare, a echipamentelor de automatizare, a instalatiei electrice, a retelelor de apa de
incendiu si a dotarilor PSI.

MIDIA-NVODARI
9.1.2.1. Pregatirea personalului
Personalul de operare isi va insusi inainte de pornire, urmatoarele:
conditiile procesului tehnologic, respectiv :
o schema tehnologica a intregului obiectiv inclusiv schema de conducte si

automatizare;
o presiunea, debitul si temperatura de lucru pentru fiecare dintre utilaje;
o modul de reglare al diferitilor parametri pentru fiecare dintre utilaje;
o modul de reglare al diferitilor parametri pentru fiecare echipament de

automatizare prevazut;
o normele si normativele in vigoare;
o normele generale de protectia muncii si instructiunile specifice pe locuri de

munca;
o instructiuni generale si specifice privitoare la paza contra incendiilor si folosirea

echipamentului si instalatiilor de stingere a incendiilor;
instructiunile de functionare, respectiv :
o modul de punere in functiune si operare al utilajelor nou montate
o modul de functionare a aparaturii de automatizare prevazute
o modul de punere in functiune si operare al ventilelor actionate electric
o necesitatea pregatirii inainte de pornire a intregii instalatii
o actionarea in caz de avarie
dispozitivele de siguranta, respectiv :
o presiunea si temperatura de lucru maxim admisibila pentru fiecare dintre utilaje si

pentru buclele de reglare prevazute
o conditii de actionare a dispozitivelor de alarma si deconectare
o inscriptii pentru foc si avarie
o pozitia si modul de functionare a dispozitivelor de alarmare a incendiilor

MIDIA-NVODARI
o pozitia si modul de utilizare a aparatelor de prim ajutor
amplasarea instalatiei, respectiv :

o pozitia fiecarui echipament nou montat;
o fluidul vehiculat in fiecare conducta;
o utilitatile si modul de utilizare al acestora;
o pozitia si scopul tuturor armaturilor;
o pozitia si scopul fiecarui echipament de automatizare prevazut in cadrul

prezentului proiect;
o pozitia si modul de lucru a tuturor comutatoarelor si dispozitivelor de pornire
o pozitia si modul de lucru a instalatiilor si retelelor PSI
Pentru pregatirea personalului se vor folosi, in principal, urmatoarele materiale:

o manualele de operare ale utilajelor si echipamentelor de la furnizorii externi
o regulamentul de functionare al instalatiei elaborat de beneficiar pe baza

manualului de operare intocmit de proiectant.
- normativul departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din

punct de vedere al prevenirii incendiilor in industria chimica / 1977
9.1.2.2. Pregatirea evidentei

Inainte de pornire se vor pregati, in principal, urmatoarele:
o instructiunile de operare, PSI si NTS pe operatii si aparate , afisate la loc vizibil
o un registru de operare in care se vor nota zilnic parametrii de functionare ai

instalatie, diferite analize de laborator ale produselor vehiculate (daca este
cazul), operatiile ce au fost efectuate (daca este cazul), evenimentele deosebite
care au avut loc in timpul programului de lucru (daca este cazul);
o un registru de blinde;
ntotdeauna trebuie s existe o list a blindelor permanente si temporare, care trebuie s

reflecte situaia din instalaie. Este foarte bine ca s se verifice dac lista este corect ntocmit
i dac toate blindele necesare pentru sigurana instalaiei sunt montate la locul lor. Marcarea

MIDIA-NVODARI
blindelor cu vopsea de culoare strident sau cu panglici ajut foarte bine la localizarea
acestora n locurile n care au fost montate.
9.1.3. Curatarea instalatiei
Pentru curatarea si uscarea si inertizarea conductelor in etapa de precommissioning in

vederea conservarii pentru perioada rece a fost intocmit de catre proiectant un document
separat in care se descriu toate operatiile necesare (vezi doc PD121111-003-000000-2100-
0004-4-DES).
Mai jos sunt descrise operatiile necesare inainte de pornirea instalatiei.
Pentru a asigura o pornire normala, sistemele de conducte si utilaje vor fi supuse unor
spalari cu apa, dupa terminarea lucrarilor de constructii montaj si dupa inspectia amanuntita
pentru verificarea corectitudinii executiei, conform schemelor de montaj utilaje si conducte.
Utilajele si conductele instalatiilor dupa montaj au deseuri de la sudura si praf care
trebuie indepartate.
Nu se va face concomitent curatarea si proba de presiune sau curatarea si proba de
etanseitate.
Spalarile se fac si cu scopul descoperirii eventualelor infundari pe trasee, neetanseitati
si descoperirii eventualelor subansamble uitate neracordate sau gresit executate. Operatia de
spalare va dura pana cand apa ce se scurge este perfect limpede.
Inainte de spalare e obligatoriu sa se verifice daca fundatiile echipamentelor si suportii
conductelor sunt calculati la sarcina ceruta de incarcarea cu apa.
La conductele cu presiuni mici de lucru se va urmari sa nu se depaseasca presiunea de
calcul daca presiunea retelei de apa este mai mare.
Se va face o spalare preliminara cu apa pentru indeparatarea produselor grosiere si
apoi o spalare finala cu apa, asigurandu - se o curatare perfecta la conducte.
Toate traseele de conducte, inclusiv cele secundare (by-passuri, scurgeri etc.) vor fi spalate si
drenate catre caminele de canalizare.
Conductele de proces se spala inainte de a fi conectate la utilaje pentru a nu introduce
murdarii in acestea.
Fiecare sector trebuie sistematic splat i toate operaiunile efectuate trebuie nregistrate cu
exactitate.

MIDIA-NVODARI
Dac este posibil, fiecare aspiraie de pomp ar trebui splat dup efectuarea testului
hidrostatic de presiune, prin nlturarea filtrului de pe conduct i scurgerea apei prin conducta
de aspiraie a fiecarei pompe.
Filtul de tip Y sau un filtru permanent ar trebui sa fie montat pe conducta de aspiratie a
fiecarei pompe atunci cand aceasta se remonteaza. Instalaia poate apoi sa fie sistematic
splat prin dirijarea apei prin conductele principale si ramificatiile acestora.
n timpul acestei operaiuni, pompele de hidrocarburi vor pompa ap n loc de produsul cu
greutate specific mai mic pentru care au fost proiectate , caz n care ar trebui s se
micoreze debitul de refulare al fiecrei pompe pentru a se evita suprancrcarea motorului.
Ambele pompe (att cea activ ct i cea rezerv) pot fi operate mpreun pentru a se obine
o rat de circulare maxim. Resturile vor fi mpinse n sita filtrele montate pe conducta de
aspiraiei pompei.
Operaiunile vor fi supravegheate ndeaproape i cnd o pomp pierde aspiraia ea ar trebui
sa fie oprit i sita curat.
Operaiunea de splare se poate considera complet atunci cnd sitele filtrelor montate pe
conductele de aspiraie rmn curate pentru 12 ore.
Trebuie avut grij cnd se stabilesc secvenele de splare pentru ca resturile dintr-un
circuit care nu este splat s nu fie mpinse ntr-un sistem care a fost deja splat. Initial
circulaia fluidului de spalarea prin conducte ce conin robinete regulatoare se va realiza prin
by-passurile robinetelor si robinetele regulatoare vor fi numai deblocate i repuse n funciune
dup ce sistemul este relativ curat.
Acolo unde este posibil, circulaia fluidului de spalare ar trebui sa fie realizata prin by-
passurile schimbatoarelor cu schimbtoarele blocate. Schimbtoarele pot fi repuse n
functiune numai dup ce se consider c nu mai exista pericol ca resturi de la splare sa se
acumuleze in capetele acestuia.
nainte de splarea conductelor ctre vase, flana de la racordul echipamentului ar
trebui departata i instalat o plac deflectoare. Aceasta va preveni introducerea murdriilor
impreun cu apa de spalare catre vas. Operaia este important cnd vasele ce se spal
conin racorduri cu distribuitoare sau dac trebuie splat o coloan cu talere. Aceasta se
poate realiza i n cazul intrrilor n schimbtorul de cldur care nu este prevzut cu linii de
by-pass.

MIDIA-NVODARI
Conductele care nu sunt incluse n sistemele de circulare ale pompelor ar trebui splate
individual cu ap, aer sau abur. Conductele ctre alte instalaii sau ctre depozit ar trebui
curate ct mai aproape posibil de destinaia lor.
Cnd operaiunea de splare este complet, toat apa va fi scursa. Se va asigura c
toate aerisirile sunt deschise pentru a preveni formarea de vacum. ntreaga instalatie ar trebui
apoi presurizat cu aer la o presiune de 0,7-0,8 kg/cm2 pentru a elimina apa reziduala din
punctele joase de pe conducte, schimbtoare, pompe, etc. Colectoarele de motorina uoar i
grea trebuie deschise la conexiunea cu fiecare echipament i suflate cu aer pn la uscare i
curare complet a acestor sisteme.
Diafragmele de masura pot fi montate pe conductele curate dup ce operaiunile de
spalare s-au finalizat. Se va asigura c marginea ascuit a orificiului in contact cu fluxul i c
orificiile de aerisire i scurgere pe liniile de lichid la baza i sunt la varf pe liniile de vapori.
NOT: Procedura de splare presupune c se va folosi apa n acest sens.Dac dintr-un motiv
sau altul apa nu poate fi folosit, atunci se va utiliza o motorin uoar n acest scop. n orice
caz, nainte s se folosesca motorin uoar, sistemul trebuie complet aburit i inertizat cu gaz
combustibil sau gaz inert. Splarea cu motorina permite realizarea unor viteze mai mari prin
echipamente fr a suprancrca pompele i avnd ca rezultat o instalatie curata. n plus,
motorina poate fi nclzit cu abur, iar modificarea de temperatur va ncuraja exfolierea
stratului de oxid format pe suprafaa metalic.
n orice caz, o atenie sporit trebuie acordat pentru a minimiza scurgerile de produs
petrolier sau gaz si conducte suplimentare temporare vor trebui instalate pentru a returna
produsul din conductele de refulare ale pompei la vasul din care pompa trage.
Dup splare, dac este necesar s se sufle conductele sau echipamente cu aer,
maxim atenie se va acorda purjrii cu abur a acestora conducte nainte de a se introduce
aer.
Toate conductele se vor spala intotdeauna de la cotele cele mai ridicate spre punctele
joase, facandu-se legaturi cu furtunuri armate (tip incendiu) sau tevi provizorii, de la hidranti,
pompe, in functie de posibilitatile locale.
Conductele deja spalate pot fi folosite drept sisteme de alimentare catre conducte si parti de
echipamente ce urmeaza a se curata mai tarziu.
Echipamentele sensibile care se pot deteriora de la spalare trebuie indepartate.
Conductele pentru aer vor fi suflate cu aer iar cele pentru azot cu azot.

MIDIA-NVODARI
Conductele de apa si de golire se vor spala cu apa.
In perioada spalarilor aparatura AMC se demonteaza, inlocuindu-se cu mosoare, sau
blindandu-se racordurile respective dar deschizandu-se liniile de scurgere.
O atentie deosebita se va acorda golirii instalatiei de apa dupa terminarea operatiei de
curatare.
9.1.4. Probele de presiune si de etanseitate
9.1.4.1. Proba de presiune

Inaintea punerii in functiune, conductele sau sistemele de conducte vor fi incercate la
presiune, in scopul verificarii:
o rezistentei la valorile presiunii indicate in listele de conducte;
o etanseitatii;
o evidentierii unor eventuale defecte care nu au putut fi observate la verificarile
anterioare;
Se efectueaza proba de presiune tuturor subansamblelor realizate pe santier pentru a
corespunde conditiilor de lucru impuse de procesul tehnologic.
Probele de presiune si etanseitate pentru echipamentele prevazute in cadrul prezentului
proiect, se vor efectua in conformitate cu prescriptiile din cartile tehnice transmise de furnizorii
acestora.
Proba de presiune se realizeaza dupa eliminarea completa a aerului din conducte /
utilaje. Se admite si proba pe grupe de utilaje sau de conducte in cazul in care acest lucru este
posibil.
Presiunea de proba nu trebuie sa depaseasca presiunea admisibila cea mai mica a
elementului component al subansamblului ce se probeaza.
Rezultatele se inscriu intr-un registru special de evidenta, in care trebuie sa semneze
seful de instalatie care asista la proba si inspectorul de instalatii.
In timpul efectuarii probelor de presiune, aparatele de masura si control vor fi
deconectate si blindate.
Probele de presiune la conducte se vor face in conformitate cu listele de conducte sau
schemele izometrice (dupa caz) respectandu-se prescriptiile tehnice din proiectul de montaj
utilaje si conducte elaborat de PETRODESIGN.

MIDIA-NVODARI
Pentru izolarea conductelor de utilaje se folosesc blinde de presiune corespunzatoare
presiunii de proba.
Proba de presiune se face pentru fiecare conducta in parte sau in cazul conductelor
ramificate, impreuna pentru toate conductele.
Se vor consemna data, ora si timpul cat conducta a fost mentinuta in presiunea pentru
proba si numele celor care au asistat la efectuarea probei.
In cazul in care sunt scurgeri de apa pe la garniturile blindelor montate sau din cauza
porilor la suduri, se scade presiunea, se goleste conducta de apa, se remediaza defectiunea si
se repeta proba de presiune in acelasi conditii.
Nu se vor supune probei de presiune hidraulica echipamentele care nu sunt concepute
pentru a face fata procedeului aplicat.
Conditiile ce trebuie respectate la proba hidraulica:
o conductele se vor aerisi la partea cea mai inalta pentru umplerea completa cu
apa
o se vor asigura scurgeri la partile cele mai de jos ale conductei
o conductele trebuie curatate si suflate inainte de proba hidraulica
o aparatura de masura si control in general se demonteaza
o cordoanele de sudura nu vor fi vopsite.
In timpul probei sunt necesare:
o manometre de masura
o manometre de control
o supape de siguranta, reglate la valoarea presiunii de proba.
Cel puin dou aparate pentru indicarea presiunii vor fi conectate la echipamentul sau
sistemul supus testului. Unul trebuie s fie un manometru pentru msurarea vidului i va fi
montat aproape sau la cel mai nalt punct al sistemului. Dac operatorul care controleaz
presiunea din sistem nu poate citi cu uurin valorile de presiune artate de unul din aceste
manometre, se va prevedea un manometru suplimentar ntr-un loc n care s fie vizibil pentru
operator pe parcursul ntregii testri.
Suplimentar fa de aparatele de indicare local a presiunii, se va folosi i un aparat de
nregistrare pentru testarea utilajelor i echipamentelor importante. Diagramele ce vor fi
obinute vor fi urmrite de ctre cei responsabili cu testul i incluse n nregistrarea
permanent.

MIDIA-NVODARI
Toate aparatele de indicare i nregistrare a presiunii vor fi testate i calibrate nainte de
a fi utilizate pentru probele de presiune.
n cazul efectuarii probei de presiune la sistemele aferente vaselor verticale, se va monta un
manometru la baza vasului testat, punctul n care presiunea va avea cea mai mare valoare.
Procedura pentru proba de presiune:
Se inchid toate scurgerile din punctele joase i se deschid toate aerisirile din punctele
nalte ale sistemului.
Se umple cu apa echipamentul i toate seciunile sistemului ales pentru a fi probat,
eliminand aerul prin punctele nalte pn cnd sistemul se va umple cu lichid. Se va acorda
atenie pentru a se evita formarea pungilor de aer.
Se inchid toate aerisirile i se crete presiunea cu o pomp de testare pn se atinge
valoarea prescris a presiunii de prob. Odat atins aceast valoare presiunea se menine
constant timp de o or pentru utilajele si echipamente importante si o jumtate de or pentru
sistemele de conducte. Sursa alimentrii cu presiune trebuie sa fie deconectat nainte de
nceperea testului.
Dup efectuarea testului de presiune, trebuie avut mare grij la scurgerea lichidului din
sistem pentru a se evita formarea vacuumului.
Se restricioneaza debitul de scurgere a apei din sistem la valoarea debitului de intrare
a aerului prin punctele nalte, care trebuie deschise complet nainte de scurgere.
Dup efectuarea testului hidrostatic i nainte de pornirea iniial, se recomand
efectuarea unor probe de etanseitate. Se va verifica astfel ca elementele de etanare a
robinetelor i mbinrile n flane sunt etane i dac exist scurgeri n urma testului
hidrostatic.
Proba se considera reusita daca:
o timp de cel putin 30 minute dupa linistire, acele manometrelor raman nemiscate
la valoarea presiunii de proba
o nu se constata scurgeri, lacrimari, deformari, etc.
Controlul in vederea depistarii eventualelor scurgeri, lacrimari, deformari se face numai dupa
reducerea presiunii.
In timpul controlului, sunt permise ciocanirile pe conducta (ciocan de max. 1,5 kg).
Proba de presiune hidraulica se executa inainte de aplicarea unor invelisuri de protectie.

MIDIA-NVODARI
Dupa efectuarea probei de presiune hidraulica reusita se interzice orice lucrare de
sudura, de deformare la rece sau la cald la elementele care lucreaza sub presiune.
Dupa proba hidraulica, apa se va scurge complet din sistem si se va efectua uscarea acestuia.
In perioada friguroasa apa trebuie complet golita dupa proba de hidraulica pentru a se evita
deteriorarile datorita inghetului.
Incercarile de rezistenta hidraulica se tin in evidenta, inregistrandu-se in scris (proces verbal) :
o data efectuarii probei
o numarul conductei si daca are izometrie, numarul schemei izometrice
o mediul folosit
o valoarea presiunii de proba si de calcul
o rezultatul incercarilor si verificarilor
o semnaturile executantului, beneficiarului si dupa caz ale organului de control.
9.1.4.2. Proba de etanseitate

Dupa efectuarea cu succes a probei de rezistenta, conductele si utilajele se probeaza la
etanseitate. Se vor respecta recomandarile furnizorilor cu privire la proba de etanseitate a
utilajelor prevazute in cadrul proiectului.
Proba de etanseitate se executa inainte de punerea in functiune, dupa demontarea unor
elemente, sau dupa o oprire mai indelungata.
Proba se realizeaza cu garnituri definitive.
La stabilirea incercarii de etanseitate se tine seama de:
o acumularile fluidelor tehnologice admise in atmosfera din punct de vedere al
normelor de protectia muncii si PSI
o volumul spatiului care se probeaza
o mijloacele de masura existente.
Neetanseitatile pot apare la imbinarile demontabile (flanse) si la cele nedemontabile (suduri).

Scaparile se pot datora:
o unor greseli de executie nedetectate la timp
o unor defecte de material ( fisuri, pori )

MIDIA-NVODARI
o unor defecte de montaj (lipsa de planeitate flanse, garnituri rupte, strangeri
insuficiente).
Proba de etanseitate nu se face imediat dupa proba de presiune hidraulica

deoarece fisurile, porii, alte goluri, care sunt sub o anumita dimensiune adsorb lichid (apa) de
la proba hidraulica, obturand aceste neetanseitati facand astfel facand imposibila depistarea
lor. In cazul detectarii de neetanseitati, dupa remediere proba se repeta.
Dupa probele de presiune se verifica atent daca au fost indepartate toate blindele
necesare la proba de presiune si daca au fost curatate si insurubate corect cu garnituri toate
legaturile prin flanse.
Este recomandat sa se efectueze la inertizarea instalatiei o proba de etanseitate cu
azot la presiunea maxim admisibila a utilajelor / echipamentelor si conductelor.
9.1.4.3. Probarea cablurilor de semnal si electrice
Imediat dupa ce cablurile au fost pozate si inainte de conectare, conductorii cablurilor si
conexiunilor tuturor elementelor de automatizare electronice, electrice si ale termorezistentelor
trebuie verificate si probate in privinta polaritatii, continuitatii si a rezistentei de izolatie dintre
conductoare si dintre acestea si pamant.
9.1.5. Asigurarea instalatiei cu utilitati
Se introduc pe rand aburul de joasa, de medie si de inalta presiune,aerul tehnic si AMC,

apa epurata reutilizata, apa recirculata precum si combustibilul gazos. Toate aceste utilitati se
aduc pana la intrarea in utilaje sau instrumentatie. La introducerea utilitatilor in instalatie se va
avea in vedere respectarea normelor tehnice pentru evitarea socurilor termice, a loviturilor de
berbec, eliminarea pungilor de aer.
Astfel, inainte de admisia aburului se deschid toate robinetele de drenaj de pe
conductele de abur si de pe by-passuri iar apoi se deschide putin cite putin robinetul principal
de abur urmarind cu atentie incalzirea treptata a conductelor si iesirea aburului pe robinetele
de drenaj.
Dupa incalzirea suficienta a conductelor si scurgerea condensului, se deschide complet
robinetul principal, inchizandu-se complet ventilele de pe by-pass.
La introducerea apei se urmareste evacuarea aerului din sistem prin deschiderea
aerisirilor montate in partea de sus a conductelor, pana cand la stuturile de aerisire curge apa,
dupa care se inchid.

MIDIA-NVODARI
La introducerea aerului se urmareste eliminarea apei prin deschiderea robinetelor de drenaj,
urmand ca acestea sa fie inchise in momentul in care iese numai aer.
Inainte de introducerea gazului combustibil se purjeaza toate liniile.
9.1.6. Verificarea sistemului de etansare cu motorina
Etapa de verificare a sistemului hidraulic se va efectua inaintea testarii camerei si sistemului

CBS/Fractionare.
o se verifica vasele de motorina V8a,b(scurgeri inchise,guri de vizitare

inchise,aparatura de nivel montata)
o se pregateste traseul de motorina de la rezervorul M16/M18 la 180-V8a,b
o se umple cu motorina 180-V8a,b pina la cca. 5m
o se lasa sa stationeze produsul in V8a,b cca. 8 ore pentru decantare apa;
o se scurge V8a,b de apa;
o se porneste pompa 180-P22a,b,r cu aspiratia din 180-V8a,b si refularea pe

recirculare , pentru verificarea pompelor si a parametrilor de functionare ;
o se verifica traseul 180-V8A,B, pana la 180-V6 si apoi se umple vasul cu motorina

pentru sistemul hidraulic prin conducta PM-180-100-80. Dupa umplerea vasului, se
va inchide robinetul manual de pe linia de alimentare PM-180-302-50 pentru a
presuriza sistemul. Prin linia PM-180-312-40 se va asigura purjarea instrumentatie
de la 180-V300 si de aceea este nevoie de o presiune ridicata >1.5 barg.
o se pornesc pompele 180-P106A,R si se verifica functionarea lor pentru a putea

actiona pistoanele din baza camerelor;
o se verifica VH-urile(manevre inchis/deschis si se lasa pe inchis, pe manual)
o se umple circuitul de motorina de etansare la: P2; P3; P100a,r; P4a,r; P5a,r si se
verifica etanseitatea sistemului.
9.1.7. Verificarea etanseitatii cuptorului H1
o se verifica VH-urile de pe radiatia cuptorului sa fie inchise manual si se trec pe

automat dupa intrarea instalatiei in parametri normali

MIDIA-NVODARI
o se verifica scurgerile si aerisirile care trebuie sa fie inchise si sa aiba dopuri;
o se verifica starea aparaturii AMC;
o se verifica integritatea circuitului de abur de 35 barg, injectie in radiatia cuptorului;
o se scurge apa din serpentina la haba si canalizare
o se depresurizeaza sistemul prin robinetii de pe aerisiri si scurgeri, dupa care se

monteaza dopurile
9.1.8. Punerea in functiune a instalatiei electrice
Inainte de punerea in functiune a instalatiei electrice este necesara verificarea acesteia pentru
a stabili daca lucrarile s-au executat conform proiectului si a normelor in vigoare.
Verificarea instalatiei si pregatirea pentru punerea in functiune cuprinde:
o Efectuarea tuturor incercarilor si masuratorilor prevazute in instructiunile in vigoare;
o Efectuarea probei complexe de functionare pe o durata de 72 ore, sub

supravegherea personalului intreprinderii de montaj si cu asistenta personalului de
exploatare;
o Obtinerea autorizatiilor de functionare impuse de legislatia in vigoare;
o Intocmirea instructiunilor de exploatare a instalatiei electrice de catre serviciul

energetic al rafinariei si instruirea personalului care va deservi instalatia;
o Pregatirea sculelor, materialelor de rezerva, mijloacelor de protectie a muncii.
Operatia de verificare a executarii instalatiei electrice consta in:
o Verificarea modului in care sunt executate legaturile electrice, calitatea suprafetelor

de contact, corespondenta fazelor, continuitatea circuitelor.
o Verificarea rezistentei de izolatie a echipamentului si circuitelor electrice cu

megohmetrul.
o Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant si a integritatii legaturilor la

conductorul principal de legare la pamant a carcaselor echipamentului electric si de
abur a constructiilor metalice si conductelor de produse, a masinilor care nu sunt
amplasate pe placa comuna cu utilitatile lor de actionare.

MIDIA-NVODARI
Toate verificarile, probele si masuratorile vor fi efectuate de catre un laborant de
specialitate (care va consemna rezultatele probelor intr-un buletin ce va fi avizat si de
delegatul autorizat al exploatarii in prezenta caruia s-au efectuat lucrarile.
La efectuarea probelor se vor avea in vedere si recomandarile furnizorului echipamentului

electric. Nu se admit improvizatiile in instalatiile electrice.
Dupa efectuarea verificarilor si masuratorilor, instalatia se pregateste pentru punerea in

functiune astfel:
o Se elimina toate deficientele constatate la verificare;
o Se verifica personalul de exploatare cu privire la cunoasterea instalatiei, a masurilor

de protectie a muncii pe care trebuie sa le respecte si a operatiilor ce le are de
efectuat;
o Se pregateste documentatia cu toate modificarile si completarile la zi;
o Se inchid toate carcasele echipamentului electric la care s-a lucrat, se monteaza

aparatorile de protectie si placutele corespunzatoare din punct de vedere NTS.
Prima pornirea motoarelor se face in gol, necuplate la pompe, in timpul functionarii in gol
se vor controla: sensul de rotatie, vibratiile, incalzirea lagarelor.
Daca motoarele functioneaza corect se cupleaza la pompe. Operatiunea de pornire a

echipamentului tehnologic actionat cu motoarele electrice se face de catre operatorul
instalatiei tehnologice. Comanda se face prin butoanele montate langa fundatiile pompelor.
Pornirea se face direct la tensiunea retelei.
In timpul functionarii instalatiei tehnologice, personalul de exploatare care supravegheaza

si controleaza instalatia, va trebui sa urmareasca si sa actioneze conform instructiunilor
interne si sa deconecteze motorul electric, in cazul cand:
o Lagarele se incalzesc peste limitele admisibile;
o Turatia se reduce, producandu-se o incalzire rapida a motorului, insotita de zgomote

suspecte;
o Apar vibratii peste normele admisibile;
o Se defecteaza mecanismul actionat.

MIDIA-NVODARI
Prin instructiuni tehnice interne, se vor preciza potrivit conditiilor locale si alte indicatii care
impun deconectarea.
9.1.9. Uscarea si inertizarea instalatiei
Pentru utilajele noi, se vor respecta prescriptiile din cartile tehnice transmise de furnizor,
cu privire la uscarea si inertizarea acestora.
Inainte de introducerea fluidelor de lucru, toate echipamentele/utilajele si conductele
trebuie sa fie uscate si inertizate.
Conform noi proceduri de pornire se va face purjarea cu abur a sistemului de
fractionare si golire rapida inchisa simultan.
Purjarea cu abur de medie presiune, se face pentru evacuarea aerului din sistem.
Purjarea cu abur se face pe urmatoarele sisteme:
o sistemul de fractionare si cuptorul + conductele tehnologice de pe camerele de cocs
care fac legatura cu acesta.
o sistemul de golire rapida + conductele tehnologice de pe camere aferente CBS_

conexiunile cu sistemul de fractionare
o camerele de cocs
Se deschid aerisirile pe utilaje si robinetele pe scurgeri in punctele cele mai joase pentru
eliminarea condensului. Se va urmari sa nu se depaseasca temperaturile si presiunile in
coloane si vase peste cele de operare.
Inainte de a se trece la purjarea cu abur se executa urmatoarele:
o se verifica montajul aparaturii mecanice si AMC pe utilajele C2; C3a,b; A1; V2; V3;
V204a,b, C300, A300, V300, pompe;
o se verifica toate scurgerile si aerisirile de pe conducte si utilaje sa aiba toate

armaturile montate;
o se verifica corecta montare a manometrelor conform SCA;
o se verifica amanuntit toate flansele sa aiba montate toate prezoanele si garniturile;
o se introduc filtrele pe aspiratia pompelor;
o se deblindeaza colectoarele de facla la limita instalatiei dar robinetii de izolare

raman inchisi;

MIDIA-NVODARI
Dupa efectuarea acestor operatii se executa:
o se deschid toti robinetii manuali si automati de pe liniile de legatura intre CBS si
coloana de fractionare (EN-180-319-50; EN-180-330-80; EN-180-367-50; EN-180-
368-50; EN-180-369-50;PMH-180-300-80; PG-180-365-200);
o se deschid robinetii de drenare din punctele cele mai joase si robinetii de aerisire din
punctele cele mai inalte pentru a putea purja cu abur atat sectia de alimentare,
sectia de fractionare cat si CBS-ul.
Evacuare aerului din camera de cocsare, CBS, fractionare si conductele de legatura CBS-
camere si fractionarea-camere
o se stabileste camera ce se va introduce in flux;
o se inchid robineti de varf TUD si se porneste automat aburul de etansare in corpul

robinetilor conform procedurii normale de operare;
o se verifica inchiderea capacului din baza camerei;
o Se seteaza in DCS pentru camera ce se va introduce in flux modul START-UP

pentru by-passarea conditiilor de deschidere a MOV-urilor (robinetilor actionati
electric) din jurul camerelor de cocs;
o se deschid robinetii de pe liniile de esapare supape 180-XV0300 si 180-XV0301

pentru camera aleasa;
o se deschid robinetii MOV de pe linia de DN 500 spre fractionare 180-XV0306 si 180-

XV0307 si robinetii MOV spre golire rapida 180-XV0305 si 180-XV0304;
o se verifica inchiderea robinetul de evacuare condens RS004 si se deschid robinetii

de drenare spre CBS 180-XV0317 si 180-XV0348 si cei spre coloana de fractionare
180-XV0316 si 180-XV0318;
o se deschid aerisirile de pe V1, C2, C3a,b, V2, V300 si C300 pentru eliminarea
aerului din sistem;
o se deschide robinetul mecanic VM003 de la baza camerei si se purjeaza cu un debit

de 9 t/hr spre fractionare si golire rapida.
o se introduce abur in cuptor (convectie +radiatie)

MIDIA-NVODARI
o se introduce abur in vasul V1, coloana de fractionare C2,
o se introduce abur in coloana C300 si V300;
o se verifica traseul spre 180-P9a,r din baza colanei C2 prin filtrul 180-V204a,b care
trebuie sa fie deschis ;
o se deschide trasul lui P9a,r din V204 si se lasa putin deschis pentru scurgere de
condens;
o se verifica traseul de aspiratie a pompelor 180-P300 prin filtrul 180-V302A/B si se

lasa deschisa scurgerea pentru a evacua condensul.
Pentru celelalte trei camere se verifica inchiderea tuturor robinetilor manuali sau
automati de pe liniile de conectare cu sistemul de fractionare sau CBS, incusiv robinetii de
pe linia de motorina de quench sau injectie antispumant cu exceptia robinetelor de pe
aerisire 180-XV0310 si 180-XV0311 care vor ramane deschisi. Daca in instalatie se poate
asigura suficient abur se inchid robinetii TUD din varful camerelor si se deschid partial
robinetii mecanici VM003 si cei de scurgere RS004 din liniile de transfer la haba pentru a
evacua condensul rezultat.
o In Figura 1 este reprezentata functionarea pe parcursul evacuarii aerului din

sistem.(Robinetii marcati cu verde sunt deschisi iar cei cu marcati cu rosu sunt
inchisi); Se continua purjarea sectiei de fractionare, a camerei active si a CBS-ului
impreuna.
o cand pe aerisirile de la V1, C2, C3a,B, C300 si V300 iese un debit considerabil de
abur, se reduce debitul de abur, se inchid aerisirile si se blindeaza si se poate terce
la testul de presiune ;
o se deschide apa recirculata la S4a,b; S5; S11a,b (verificand si inchiderea by-pasului

la acestea)
o se deschide scurgerea de pe trasul pompei P24a,r din V2
o se scurge de condens circuitul A1-V2-V3-P24a,r
o se scurge de condens V204a,b si pompele P4,P5,P6,P100,P101.
o se scurg de condens filtrele 180-V302A/B si pompele180-P300A/B;

MIDIA-NVODARI
o cand condensul a fost scurs si intreg sistemul s-a incalzit, se inchid aerisirile si
scurgerile.
o pentru a putea face testul de presiune pentru CBS si fractionarea se va reduce la

minim debitul de abur introdus in camera;
Testul de etanseitate pentru camere, CBS , fractionare si sectia de alimentare
Deoarece testul de presiune la camere se face la o presiune mai mare decat cea de
test pentru celelalte sectii, dupa scurgerea condensului si incalzirea utilajelor din cele trei sectii
se vor separa camerele de intregul sistem astfel:
o se vor inchide robinetii MOV de pe camera 180-XV0304, XV0305, XV0306, XV 0307,

XV317, XV348, XV316 si XV318 ramanand deschisi doar cei de esaparea supapelor
XV300 si XV301.
o se verifica daca robinetii XV300 si XV301 sunt deschisi. Intai se deschid robinetii
XV0300 si 0301(deascarcare SS camere cocs) dupa care se inchid robinetii de pe
aerisire camere cocs, XV0310 si XV0311 si invers. Dupa deschiderea robinetilor
XV0300 si XV0301 operatorul camere introduce cheia mecnica de blocare a
acestora in pozitia deschis.
o se urmareste pe panoul local robinet 4 cai CPL0014 presiunea pe camera aflata in

testare indicata de PI-0351A-F (sau 0351B-F/0352A-F/0352B-F). Cand presiunea
citita indica valoare putin peste 3.5 barg, se inchid robinetii manuali de pe linia de
abur VM003 si apa racire ARB002. Se blindeaza linia de abur medie presiune.Testul
de presiune incepe la apasarea butonului de pe panoul local CPL0014 Test Presiune
HS0393A ( sau 0393B/0394A/0394B) aferent fiecarei camere in parte. Imediat lampa
care va confirma testul de presiune al camerei respective, PL0393A-A (sau 0393B-A /
0394A-A / 0394B-A) se va aprinde si stinge intermitent timp de 90 secunde.Simultan
in DCS in ecranul camerei respective, cronometrul pentru testul de presiune se
activeaza si dispare cand testul de presiune s-a incheiat.
o testul de presiune este realizat cand in DCS se confirma Test OK. Pe panoul local
robinet 4 cai CPL0014, lampa PL0393A-A (sau 0393B-A sau 0394A-A sau 0394B-A)
ramane aprinsa si confirma testul (adica cand 2 din PI 0393A-A si PI 0393A-B si PI

MIDIA-NVODARI
0393A-C (sau 0394A-A si 0394A-B si 0394A-C / 0393B-A si 0393B-B si 0393B-C/
0394B-A si 0394B-B si 0394B-C) sunt intre 3,3 si 3.5 barg pentru 90 secunde.
o dupa confirmarea testului de presiune, Test ok, lampa PL0393A-A (sau 0393B-A sau
0394A-A sau 0394B-A) aferenta camerei testate ramane aprinsa pana la selectarea
altei camere in vederea testarii.
o Se incepe depresurizarea camerei astfel:
se deschide XV0304 complet si XV0305 partial;
se intoarce pe deschis blinda ochelar si se deschide partial robinetul

mecanic RS004 de pe linia de scurgere la haba (pentru scurgerea
condensului acumulat in baza camerei in timpul testului);
dupa inchiderea RS004 se deschid robinetii 180-XV0316 si 180-XV0318

pentru a face legatura cu fractionarea;
o Independent de testul camerelor se va face un test de etanseitate si pentru cealalta

parte a instalatie.
o Cand presiune aburului pe sistemul de alimentare, golire rapida si fractionare atinge

valoarea de 1.7 barg, se va face un test de presiune pentru sectia de alimentare, CBS
si sistemul de fractionare impreuna. Presiunea maxima admisibila a testului de
presiune va fi cu 10% mai mica decat presiunea de setare a supapei cu presiunea de
setare cea mai joasa. In cazul sistemului de fata, presiunea cea mai joasa este cea a
robinetului HIPs 180-HV0399 cu presiunea de 2 barg. Deci testul de presiune se va
face la 1.7 barg citita la 180-PI0399 de pe iesirea din vasul V300 pentru CBS si cu
180-PI223 de pe vasul V3. In Figura 2 este prezentat testul de presiune pentru
ambele valori de test.
o Daca presiunea se mentine constanta in timp, proba se considera concludenta.
o Se verifica amanuntit flansa cu flansa intregul sistem si se remediaza neetanseitatile.
o dupa incheierea testului in CBS si fractionare se va incepe inlocuirea aburului cu gaz

de rafinarie pentru a nu creea vid in sistem la condensarea aburului;

MIDIA-NVODARI
Purjarea cu gaze combustibile
Pentru sectia de fractionare se executa cu gaze prin vasul separator de picaturi la o
presiune de 1,6-1.7barg inregistrata la V2, A1, V3.
o se introduc gaze combustibile in sistem prin vasul separator de picaturi V3 de pe linia
de gaze combustibile prin linia de facla PG-180-028-300 in V3V2A1C2(C3a,b).
Pentru sectia golire rapida se introduce simultan gaz prin conducta CG-180-300-50 de pe
iesirea din vasul 180-V300 creand circuitul V300A300C300.
o In aceasta etapa exista posibilitatea condensarii aburului ramas in sistem urmand a fi
eliminat prin deschiderea scurgerilor la punctele joase(pompe in special, ventile
regulatoare). Ventilele regulatoare trebuie trecute pe manual in pozitia deschis pentru
a permite trecerea in ambele sensuri.
Pentru sectia de alimentare se introduce simultan gaz de rafinarie creand circuitul spre
coloana C2.
o Prin luarea de probe de gaz la diferite puncte din instalatie se verifica daca oxigenul a
fost indepartat. Odata cu uscarea se realizeaza si inertizarea sistemului.
o se mai scurg odata conductele si utilajele prin punctul cel mai de jos;
Atentie la scurgerea utilajelor si conductelor sa nu se permita evacuarea excesiva si de

gaz de rafinarie;
In Figura 3 sunt prezentate injectiile de gaz de rafinarie pentru inertizare.
Dupa validarea testului de etanseitate si executarea operatiilor premergatoare se trece la

pregatirea si pornirea propiu-zisa a instalatiei.

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2 aerisire
compressor
Gazcombustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
aerisire
180-V2 VM VM VM VM VM VM VM VM
aerisire
C3A
Benzina
Gasoline 180-R1A 180-R1B 180-R1C 180-R1D 180-A300
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
Sour water C3B P6
180-P24 180-S2 aerisire

HCGO
PRODUCT
P4
Gazcombustibil 180-P5
VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO aerisire
aerisire
P100
AlimentareMot. Gazcombustibil
(LGO) Abur Abur Abur Abur Fluegas
Drenare Drenare Drenare Drenare
180-C300
180-V1 180-S2 180-V300
Abur
180-S300
180-P3
180-H1 Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
G.O. tostorage 180-P302
180-S7 180-P9
Figura 1 Evacuarea aerului prin purjare cu abur din intrega instalatie.

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gazcombustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
Sour water C3B P6
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
P4
VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO
P100
AlimentareMot.
180-C300
180-V1 180-S2 180-V300
Abur
180-S300
180-P3
180-H1 Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 2 Testul de presiune pentru camera(3.4 barg) si pentru sectia de alimentare, fractionare si golire rapida(1.7 barg)

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gaz combustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
Sour water C3B 180-P6
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
Gaz combustibil
VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO
AlimentareMot. 180-P100
180-C300
180-V1 180-S2 180-V300
Abur
180-S300
180-P3
180-H1 Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 3 Inertizarea si testarea CBS-ului si fractionarii cu gaz de rafinarie

MIDIA-NVODARI
9.2. Pornirea instalatiei

9.2.1. Prima pornire a instalatiei
In timpul probelor tehnologice si la punerea in functiune se vor respecta instructiunile

prezentate in capitolele precedente.
In cazul utilajelor noi prevazute, se vor respecta prescriptiile din cartile tehnice
transmise de furnizori privind pornirea in vederea efectuarii probelor tehnologice.
Inainte de pornirea propriu-zisa, pentru rodajul pompelor centrifuge prevazute prin
prezentul proiect se vor respecta prescriptiile din cartile tehnice transmise de furnizorii externi.
Rodajul pompelor 180-P300, 180-P301 si 180-P302 si 180-P303 se va realiza pe
circuitele normale de functionare; probele de rodaj se efectueaza timp de 72 de ore de
functionare. Timpul de 72 ore, este inclus in timpul de pornire a Instalatiei de Cocsare si este o
perioada in care, ansamblul Motor / Pompa, se afla sub urmarire si control. Rodajul se va
efectua cand in vasele de aspiratie este asigurat nivelul de lichid necesar functionarii in conditii
normale.
Inainte de pornirea pompei se efectueaza, in principal, urmatoarele operatii preliminare :
o Se verifica daca sunt pe pozitie manometrele sau alte aparate speciale necesare
functionarii pompei
o Se verifica si se completeaza, daca este cazul, nivelul de ulei
o Se verifica manual daca pompa nu este blocata (se face rotirea ei cu mana)
o Se pune sub tensiune motorul electric
o Se verifica sensul de rotatie al motorului
In perioada de rodaj se verifica cu atentie urmatoarele aspecte:

o integritatea ansamblului motor-pompa;
o nivelul de vibratii;
o nivelul de lichid de etansare si sistemul de etansare;
o circuitele de racire/incalzire.

MIDIA-NVODARI
Pornirea pompei centrifuge implica urmatoarele operatii :
o Se deschide complet robinetul de pe aspiratia pompei si se inchide robinetul de pe
refulare;
o Se umple pompa cu lichid. Pompa centrifuga nu se porneste fara a fi plina cu lichid;
o Se porneste pompa si se verifica presiunea la manometrul de pe refularea pompei.

Nu se va lucra cu robinetul de pe refulare inchis decat pentru scurt timp. Daca nu se
observa cresterea presiunii, se opreste pompa si se constata cauza anomaliei;
o Daca presiunea pe refulare este corespunzatoare, se deschide treptat robinetul de

pe refulare pana la obtinerea debitului dorit;
o In cazul in care presiunea de pe refulare nu creste cand robinetul de pe refulare este

inchis, sau dupa deschiderea acestuia scade brusc, se opreste pompa, se inchide
robinetul de pe refulare si se repeta operatia de pornire;
o Daca in cursul deschiderii robinetului de pe refulare se decupleaza automat motorul,

se repeta operatia de pornire, manevrand mai incet robinetul. Daca si in acest caz
se decupleaza motorul, se verifica reglarea protectiei motorului;
Daca presiunea de refulare scade dupa o anumita perioada de functionare, se opreste pompa
si se verifica filtrul (sita) de pe aspiratie.
Oprirea pompei se face inchizand intai robinetul de pe refulare, dupa care se opreste
motorul. Se inchide apoi robinetul de pe conducta de aspiratie, daca este necesara interventia
la corpul pompei sau curatirea sitei.
Nu se admite reglarea debitului prin manevrarea robinetului de pe aspiratie, care
trebuie sa ramana tot timpul complet deschis. Pentru a modifica debitul, se va folosi numai
robinetul de pe refularea pompei.
In plus, se verifica instalatia inainte de pornire, respectiv:
Executia instalatiei conform documentatiei si notelor de santier;
Starea tehnica a utilajelor existente, a echipamentelor electrice si de automatizare care
intervin in fluxul tehnologic precum si a utilajelor / echipamentelor prevazute prin
prezentul proiect;

120number
Petrodesign document of 237 0 PD121111-00
MIDIA-NVODARI
Autorizare ISCIR ( unde este cazul ), reglajul dispozitivelor de siguranta, atestarea prin
buletine de analiza a efectuarii probelor hidraulice si a controlului sudurilor;
Atestarea privind puterea nominala, curentul de pornire, rezistenta de izolatie pentru
fiecare consumator electric;
Atestarea prin buletine de analiza a rezistentei prizelor de pamant si pentru cablele de
joasa tensiune;
Atestarea prin buletin de verificare a clasei de precizie a aparaturii AMC;
Existenta la limita bateriei a tuturor utilitatilor necesare;
Atestarea pregatirii profesionale de protectia muncii si PSI pentru personalul de
exploatare ;
Intocmirea programului de pornire;
Instructiunile din acest capitol se refera la prima punere in functiune a instalatiei si sunt
valabile si la pornirea instalatiei dupa opriri de lunga durata sau revizii.
o Inainte de inceperea operatiunilor se va face o verificare a liniilor pentru a se asigura
ca pozitiile robinetelor sunt cele corecte.
9.2.2. Pornirea recircularii la rece
o se mentine presiunea pe sistem la 1,7 barg cu gaze combustibile;
o se porneste una din pompele 180-P22A,R,T din rezervorul 180-V8a,b
o se regleaza presiunea pe circuitul de motorina la 25-30 atm
o se pune in functiune balanta de presiune pe V1 si se verifica buna functionare a

acesteia;
o se cere punerea sub tensiune a tuturor utilajelor dinamice: pompe, ventilatoare;
o se pregateste si porneste pompa 200-BP8 din parc cu alimentare motorina din

M16(M18) in V1.
o se face traseul de recirculare V1P1S2H1(convectie)C2P3 H1(radiatie)

4 cai XV326camera C2 P9 S7 V1
o se pregatesc pe rand de pornire pompa P1a,r sau P104(tensiune,ulei)

121number
MIDIA-NVODARI
o se regleaza motorina de etansare la P1 la 3,5-8barg;
o cand nivelul in V1 a atins valoarea de 50-60% se deschide aspiratia pompelor P1a,r

P104 din V1, se porneste pompa si se incarca cu motorina usoara circuitul descris
mai sus pana la coloana 180-C2;
o se porneste P1(P104) cu recircularea deschisa la V1;
o se regleaza debitele pe intrare in convectie H1, FIC-059 si 060;
o cand nivelul in coloana C2 atinge valoarea de 60-70% se porneste P2 sau P3

conform fisei de pornire si se umple serpentina radiatiei facandu-se circuitul C2-H1-
camera-C2 prin robinetul cu 4 cai, 180-XV0326 deschis 100% spre camera activa;
o se directioneaza robinetul cu 3 cai 100% in camera probata;
o se regleaza debitele pe radiatie H1, FIC-029 si 030;
o Circulatia motorinei spre coloana de fractionare se va face prin baza camerei active
si de aceea se vor deschide total 180-XV0316 si 180-XV0318;
o Dupa stabilizarea circulatiei pentru a realiza nivel si in coloana C300 se va deschide

total 180-XV0317 si partial 180-XV0348 astfel incat sa se mentina circulatia
predominant spre coloana de fractionare.
o se face nivel 70% cu motorina usoara in compartimentul de hidrocarburi al vasului

V300, prin conducta PML-180-312-40 conectata cu linia de alimentare cu motorina a
vasului 180-V6, si care se inteapa in conducta de aspiratie EN-180-360-100 a
pompelor 180-P302A/B.
o se va umple compartimentul de apa din 180-V300 pana la nivelul normal cu apa

(50-55%) adusa prin linia ARE-180-312-50 din alimentarea cu apa de completare a
rezervorului de apa de taiere 180-T1A.
o dupa realizarea nivelului in coloana C300, se pornesc pompele 180-P300A,B prin

filtrele V302(A,B), si se umple cu produs toate liniile aferente refularii pompei P300.

122number
MIDIA-NVODARI
Cand nivelul in coloana C300 are valori cuprinse intre 50-60% se face circuitul C300-
>V302A(B)->P300 si se porneste pompa. Se trimite cu pompa produs pe toate liniile de
refulare si anume:
la 180-S300 si inapoi in C300 prin 180-FIC0312;
spray la varful coloanei C300 prin 180-FIC0302;
la 180V1 cu 180-FIC0310;
o Apoi se regleaza debitul de refulare al pompei P300 catre V1 astfel incat toate
nivelele in vase sa se stabilizeze.
o se stabilizeaza functionarea pompelor P1a,r/P104; P2/P3 prin inchiderea circuitului
R1-C2 -C2-P2/P3-H1-C2-P9-V1
V1-P1-S2-H1-C2-P2/P3-H1- XV-0326
si putin spre CBS-P300-S300-C300-V1(C2)
o se deschide robinetul 180-HV0376 (sau prin bypass) si se trimite motorina pe invers,

prin linia de motorina quench la camere la 180-FIC0149 (care va fi total deschis) in
tancul de motorina recirculata al coloanei de fractionare. Se urmareste nivelul cu
180-LI0148.
o cand este suficient nivel in tancul de motorina recirculata, se porneste una din
pompele P5a,r stabilindu-se circuitul normal ca la functionare (mai putin quench la
camere si la C300).
o se continua alimentarea cu motorina in coloana C2 pana cand tancul de motorina

recirculata deverseaza si apare nivel si in tancul de motorina grea, controlat cu
LIC0917.
o se porneste pompa 180-P100 si se asigura circulatie in sistemul de spray din baza

coloanei C2, FIC0903/0903_1, dar si o scurta perioada de circulatie spre C3B
pentru a spala apa din baza coloanei de stripare.
o Se porneste pompa P302 si se umplu liniile de refulare si suplimentar e incarca

circuitul pentru spray usor coloana C300 prin 180-FIC0313 si prin linia de fractie

123number
MIDIA-NVODARI
usoara pe talerele superioare ale coloanei de fractionare C2, in circuitul de motorina
recirculata pentru a indeparta condensul acumulat . Apoi se opresc pompele.
o Dupa ce s-au facut nivelele corespunzatoare cu motorina usoara, se opresc toate

pompele aflate in functiune si se lasa sistemul in linistire minim 1 ora pentru
decantare si scurgere apa.
o Se dreneaza apa din sistem pe la toate punctele joase din instalatie.
o Se repornesc pompele 180-P1, P3 si P300 si se reia recircularea in 180-V1 pe

traseul descris anterior pentru drenarea in proportie cat mai mare a apei din sistem.
o se vor repeta ultimii doi pasi pana cand la punctele de scurgere nu va mai curge
apa, apoi se poate trece la urmatoarea etapa;
o Cand instalatia s-a stabilizat din punct de vedere nivele si continut de apa, se
pregateste cuptorul in vederea aprinderii arzatoarelor si pornirii recircularii la cald.
o traseul complet la etapa de recirculare la rece descrisa mai sus este evidentiat si in
Figura 4

124number
MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gazcombustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-R1A 180-R1B 180-R1C 180-R1D 180-A300
Gasoline
180-P8
180-G2 180-C2
Apaacida LCGO
PRODUCT
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO
AlimentareMot. 180-P100 Gazcombustibil

180-V1
180-C300
180-V300
180-S2
Abur
180-S300
180-P3
180-H1 Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 4 Circuitul de recirculare la rece cu motorina

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gazcombustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
Gazcombustibil 180-P5 VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO

180-H1
180-C300
180-V1 180-V300
180-S2
Abur
180-S300
180-P3
Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 5 Circuit recirculare la cald cu motorina (Temp. iesire cuptor <160C)

MIDIA-NVODARI
9.2.3. Pornirea recircularii la cald
Inainte de pornirea recircularii la cald, se verifica:

circuitul motorinei de etansare si spalare la instrumentele de automatizare;
se pregateste H1 pentru aprindere focuri la arzatoare respectand instructiunile din fisa de
pornire a cuptorului. Mai intai se aprind pilotii pe gaz natural dupa care se incepe
aprinderea arzatoarelor (functie de necesitate).
Cand se constata ca sistemul este drenat de apa si toate circuitele descrise la etapa de
recirculare la rece sunt stabile iar nivelul in utilaje este constant se poate incepe etapa de
recirculare la cald astfel:
o se porneste P1 cu recircularea deschisa;
o se regleaza debitele de alimentare convectie;
o se porneste P2 sau P3;
o se regleaza debitele pe pasii radiatiei;
o se stabilizeaza nivelul in C2 la 60-70%
o se aprind toate arzatoarele pilot si cateva arzatoare principale la un consum minim

de gaze combustibile;
o se ridica temperatura pe iesire transfer pana la 150-160C cu 30-50C/h
o se stationeaza la 150-160C pentru eliminarea apei din sistem
o se dreneaza apa din sistem prin punctele cele mai joase ( Atentie la coloana C300)
o se verifica debitele pe pasii cuptorului (se face calibreaza fiecare aparat in parte)
o se verifica presiunile pe pasii cuptorului
o se verifica nivelul in C2,C3a,b,V1,V2,V8a,b, C300, V300
o se verifica corelarea presiunilor de pe manometrele locale cu presiunile din DCS
o se verifica toate temperaturile la cuptor (pe produs si de suprafata)
o se verifica functionarea tuturor regulatoarelor din teren
o se verifica etanseitatea camerelor
o se verifica liniile de Dn 500 si Dn600
Client document number

MIDIA-NVODARI
o se verifica toate imbinarile prin flanse
o se verifica nivelele la G1,G101,G2 si se fac nivele cu condens.
o se asigura apa in 180-T1a,b
o se verifica pompa 180-P77 pentru taiere cocs sa fie apta de functionare.
o se incepe cresterea graduala a temperaturii in baza coloanei 180-C300, cu ajutorul

buclei 180-TIC0301 care actioneaza aburul de inalta presiune la 180-S300.
Temperatura in baza coloanei se aduce la cea normala de functionare, 180-200C.
o Se fac circuitele pentru condensul de inalta , medie si joasa presiune pana la vasul
de condens din DGRS, 185-V15 precum si pentru aburul de medie si joasa rezultat
in urma expandarii, care se trimite in retelele aferente.
o Traseul de recirculare la cald in etapa folosirii motorinei este similar cu cel de

recirculare la rece si este prezentat in Figura 5
o cand temperatura in baza coloanei C2 este aproximativ 150-160C se va incepe

inlocuirea motorinei cu distilat de vid direct din DV
Atentie!
Inainte de a se trece instalatia de pe motorina usoara pe distilat de vid se izoleaza pe
rand pompele P2,P3 si se indeparteaza sita fina de pe filtrele de pe aspiratie. (dupa revizie nu
este cazul)
Inlocuire motorina cu distilat de vid
o Alimentarea vasului 180-V1 se va face prin traseul invers al motorinei grele ce se

trimite la rezervoarele DV19, 20. Prin conducta PM-433-031A-100 se va aduce
distilat pana la limita bateriei iar apoi prin by-passul PR-180-003A-80 nou montat
intre PM-180-016 si PR-180-003 se va alimenta vasul prin regulatorul 180-FV0001;
Presiunea pe vasul 180-V1 se tine cat mai jos posibil pentru a-l putea alimenta cu
distilat de vid.
o dupa deschiderea liniei de alimentare cu distilat de vid si pana la inlocuirea totala a

zestrei de motorina usoara din instalatie, produsul din baza coloanei C2 va fi pompat
la parc (in linia de motorina grea la DV19) cu pompa 180-P9a,r.

128number
MIDIA-NVODARI
o cand toata zesterea a fost inlocuita (se verifica la limita instalatiei pe stutul de
prelevare proba motorina grea) se incepe ridicarea temperaturii pe transfer si CBS.
o Cand circulatia prin toate circuitele descrise anterior este stabilizata, se incepe
cresterea temperaturilor astfel:
odata cu inceperea incalzirii coloanei C300 reia ridicarea graduala a

temperaturii pe transfer cuptor H1
generatorul de abur medie presiune, 180-G2 (motorina recirculata) va fi

by-passat in prima faza pentru a evita racirea produsului.
o se vor monitoriza temperatura pe toate circuitele in etapa de incalzire. Circuitul de

motorina grea, circuitul de recirculare si circuitul de HSO se vor incalzi impreuna.
Circuit detaliat in Figura 6
o Odata cu cresterea temperaturii pe C300 se va pregati si pornii racitorul 180-A300

(se pun sub tensiune motoarele ventilatoarelor);
o Cand toate nivelele sunt in limitele normale, se opreste alimentarea cu distilat de vid
la 180-V1
Incalzire camera cu vapori de distilat de vid
o se ridica temperatura pe transfer cu 30-50C/h.
o cand temperatura pe transfer cuptor este in jur de 250C se fac urmatoarele

manevre:
se inchid robinetii de varf ai camerei spre fractionare 180-XV0306 si 180-

XV0307 si simultan se deschid cei spre golire rapida 180-XV0304 si
XV0305;
se urmaresc temperaturile pe mantaua camerei;
inchide partial robinetul 180-XV0318 se va creea un nivel de lichid in baza

baza camerei ;
o se face traseul gazelor spre facla. Pana la intrarea 100% in flux a instalatie gazele
de pe varful coloanei de fractionare vor fi dirjate la facla.
o se va deschide robinetul 180-PV0343A de pe iesirea spre facla de pe vasul 180-

V300 ceea ce va forta o circulatie a vaporilor de produs din baza camerei sa circule
129number
MIDIA-NVODARI
prin camera incalzind-o, apoi prin conducta de vapori spre blowdown, si apoi prin
circuitul de golire rapida spre conducta de facla cu plecare din vasul 180-V300;
o se va seta o valoare cat mai mica la 180-PV0343A de pe vasul 180-V300 (0.5-0.75

barg).
o odata cu incalzirea camerei in vasul separator V300 ajunge slops usor, si va creste
nivelul. Acesta va fi pompat in cantitati mici inapoi spre fractionator;
o Se incearca incalzirea camerei cat mai mult posibil.
o toata etapa descrisa mai sus este reprezentata si in Figura 7
In aceasta perioada se verifica intreg sistemul cu accent pe fractionare si:
returbenti cuptor H1
VH-uri
temperaturi cuptor
reglarea fiecarui arzator pentru o ardere corespunzatoare.
Reglarea flacarilor la arzatoare este o actiune foarte importanta si migaloasa si se va

face de catre operatorul teren de pe fractionare sub supravegherea maistrului.
Odata cu cresterea temperaturilor pe transfer, produsele din coloana C2 incep sa distile

si incepe sa apara apa la tancul de motorina grea, motorina reflux recirculat, in striparele
C3a,b si in V2 care se va scurge.
se verifica apa la racitoarele cu apa sa fie deschisa
se pornesc pe rand ventilatoarele la racitorul cu aer A1
se schimba periodic trasul pompei P9 din V204a,b si se curata
se reverifica punerea sub tensiune a utilajelor dinamice inclusiv a rezervelor
se fac traseele pentru benzina, motorina usoara si motorina grea ramanand inchise
doar ventilele de la limita instalatiei si cele de pe refularile pompelor ce se vor actiona la
momentul oportun
se vor monitoriza temperatura pe toate circuitele in etapa de incalzire. Circuitul de

motorina grea, circuitul de recirculare si circuitul de HSO se vor incalzi impreuna.

130number
MIDIA-NVODARI
o se deschid purjarile in corpul robinetilor cu bila, in tronsoanele dintre robinetii MOV
si in cei de pe intrarile in supape si linia de aerisire.
ATENTIE: nu se deschid injectiile de abur la robinetii cu bila, actionati electric

inainte ca temperatura produsului din baza coloanei 180-C2 sa fie in domeniul 270-
300C.
o Dupa ce temperatura pe radiatie a depasit 270C, pentru a favoriza incalzirea

camerei se deschide aburul de inalta presiune in radiatie(cca 250 kg/hr pentru
fiiecare pas) Acest lucru va creste viteza de circulatie a vaporilor prin camera.
o cand temperatura pe iesirea din cuptor atinge 325-330C se porneste ventilatorul la

cuptorul 180-H1
o se continua cresterea temperaturii pe transfer cuptor pana la 360-375C. Daca

temperaturile pe manta camera nu mai cresc, se trece la inlocuirea distilatului de vid
cu reziduu de vid.
o Pana la intrarea 100% a camerei in flux, produsul din baza coloanei se trimite la
parc in rezervoarele de pacura cu pompele 180-P9a,r prin 180-S7a,b.

131number
MIDIA-NVODARI
Gaze la facla
Flare
Gaze la 180-K2
compressor
Gaz combustibil
Flue gas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apa acida LCGO
PRODUCT
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
Gaz combustibil 180-P5
VM VM VM VM
Flue gas
Alimentare VGO
Alimentare Mot. 180-P100 Gaz combustibil

(LGO) Abur Abur Abur Abur Flue gas
180-H1
180-C300
180-V1 180-V300
180-S2
Abur
180-S300
180-P3
Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.la depozit
G.O. to storage 180-P302
180-S7 180-P9
Figura 6 Circuit inlocuire motorina cu distilat de vid

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gaz combustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
Gaz combustibil 180-P5
VM VM VM VM
Fluegas
AlimentareVGO
AlimentareMot. 180-P100 Gaz combustibil

180-H1
180-C300 180-V300
180-V1
180-S2
Abur
180-S300
180-P3
Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 7 Incalzirea camerei cu vapori de distilat de vid

MIDIA-NVODARI
9.2.4. Introducerea materiei prime in instalatie si trecerea la functionarea normala
o Se porneste pompa 200-BP9 din parc si se stabileste debitul minim al pompei

(75m3/h), masurat la 180-V1 cu 180-FIC0002.
o se inchide refulare pompei P9 in 180-V1, si se incepe evacuarea produsului din

instalatie, prin 180-S7 la rezervoarele de pacura, C-uri.
o se inchide recirculare de la pompa P300 la vasul de alimentare 180-V1 si se

mentine recircularea in C300;
o Dupa 1-2 ore de la pornirea alimentarii cu reziduu de vid, se considera schimbata in

totalitate zestrea instalatiei.
o se verifica robineti de pe supapele camerei active sa fie deschisi(180-XV0300 si

180-XV0301)
o In maxim 30 minute se aduce temperatura pe transfer cuptor la valoarea normala de

operare, 490C.
o Simultan cu cresterea temperaturii se mai fac urmatoarele operatiunii:
se opreste injectia de abur intre robinetii 180-XV0306 si 180-XV0307 si se

deschid pe rand robinetii, 180-XV0306 si 180-XV0307.
Se inchide robinetul 180-XV0304, se porneste aburul de purjare intre

robinetii si se purjeaza 10 minute spre golire rapida si apoi se inchide 180-
XV0305, lasand aburul de purjare deschis.
Se inchide robinetul 180-XV0317 de pe linia EG-180-350/351/352/353-

200.
Se deschide injectia de abur intre robinetii 180-XV0317 si 180-XV0348 si

se dreneaza la C300 timp de 10-15 minute dupa care se inchide si 180-
XV0348, injectia de abur ramanand deschisa.
se inchide intai robinetul 180-XV0316 de pe linia 180-PR-

300/301/302/303-200 care merge la coloana 180-C2.
Se deschide injectia de abur medie presiune dintre robineti (180-XV0316

si 180-XV0318) si se sufla usor cu abur linia in coloana C2.

MIDIA-NVODARI
se inchide si cel de-al doilea robinet, 180-XV0318 lasand aburul deschis.
In baza camerei la inceput o sa fie distilat de vid dar care odata cu cresterea temperaturii
se va vaporiza.
o Pana la schimbarea totala a zestrei de distilat, o parte din produsul din baza
coloanei se trimite la parc in rezervoarele de pacura cu pompele 180-P9a,r prin 180-
S7a,b.
o Se urmaresc temperaturile pe linia de vapori, manta camera, nivel camera. Circuitul

normal de functionare este prezentat in Figura 8
o se mentine presiunea pe sistemul de fractionare la 1.4-1.5 barg iar pe camera

intrata in flux la 1.8-2 barg prin inchiderea partiala a robinetului 180-HV0001 de pe
600 inainte de intrarea in coloana de fractionare.
o Se pregateste traseul pentru injectia de antispumant la varful camerei:
daca in camera incepe spumarea se incepe introducerea de solutie

antispumant cu motorina trimisa de pompa 180-P5A/R;
daca nu este disponibila motorina recirculata de la pompa P5a(r) , se

porneste pompa P22T cu tras din unul din vasele V8A,B. O atentie
deosebita se va acorda presiunii de refulare a motorinei. Reglarea
presiunii se va face de la pompa sau din robinetul manual din amonte de
robinetul de reglare 180-FV0353;
se deschide 180-HV0340;
se seteaza la FIC0353 debitul de 0.5-1 t/h;
se porneste una din pompele de antispumant P306a(b) si se fixeaza ratia

de antispumant ( pentru prima camera 50 ppm sau mai mult functie de
evolutie nivele);
o se verifica temperatura vaporilor de varf si prin deschiderea robinetilor 180-XV0302

si 180-XV0303 permite intrarea motorinei de racire preluata din motorina recirculata
sau din slopsul greu de la pompa 180-P300. Reglarea debitului se va face cu bucla
180-FIC0144.

MIDIA-NVODARI
Gazelafacla
Flare
Gazela 180-K2
compressor
Gazcombustibil
Fluegas
180-A1
QUENCHOIL
180-V3
HCGOMAKE-UP
180-S4/5/11
C3A
Benzina
180-P8 180-C2
180-G2
Apaacida LCGO
PRODUCT
180-P24 180-S2
HCGO
PRODUCT
180-P4
Gazcombustibil 180-P5 VM VM VM VM
Fluegas
ALIMENTARE
REZIDUU
180-H1
180-C300 180-V300
180-V1
180-S2
Abur
180-S300
180-P3
Abur
Abur 180-P301 Abur
180-P1 Mot.usoara
L.G.O
Mot.ladepozit
180-S7 180-P9
Figura 8 Intrarea cu camera activa in flux

MIDIA-NVODARI
o produsul usor din compartimentul vasului V300 se va pompa in linia de benzina de
completare la varful coloanei de fractionare 180C2.
o daca nivelul pe talerul acumulator pentru motorina recirculata permite, se poate

pune in functiune si bucla de reglare 180-FIC0300 pentru mentinerea nivelului in
C300;
o Dupa stabilizarea functionarii instalatiei, se poate lua legatura cu instalatia DV

pentru a prelua direct reziduu de vid cu o temperatura mai mare decat cea din
rezervor. Dupa deschiderea circuitului direct, se va face traseul pentru recircularea
unei parti din produsul refulat de 200BP9 inapoi in rezervor.
Se va acorda o atentie deosebita spalarii circuitului de reziduu P9-S7a,b cu motorina

pana la legatura cu linia de pacura de DAV pe estacada, deoarece in functionare normala nu
se mai elimina reziduu la rezervor decat in conditii exceptionale(porniri, opriri, opriri
accidentale).
Se vor verifica si deschide circuitele:
o V2-P8a,r-S12-HB (alimentare titei DA) sau ob.335
o C3a-P6a,r-G1-S14-A3-S3a-M16(M18)
o P5a,r-S2a,b-G2-C2-si liniile de injectie de 500 de la R1A,B,C,D
o C3b-P4a,r-G101-A2-S1a,b-distilat de vid
o C2(taler 26)-P100-reflux C2(sub talerul 26)-C3b
o se dirijeaza gazele la 180-K2
o dupa ce s-au facut nivele cu condens si s-au incalzit pe invers cu abur din retea, se
introduc in circuit pe produs G1,G2,G101.
o se stabileste treptat regimul tehnologic prescris pentru toate utilajele.
o se dau probe la laborator, materie prima si produse. Cand benzina si motorina

usoara se incadreaza in normele de calitate, se dirijeaza la HB si HPM (sau HDV).
o dupa pornirea compresorului K2 se va da pe automat 180-PIC0907, setandu-se o

presiune mai mare.
o se verifica etanseitatea sistemului si comportarea aparaturii AMC.

MIDIA-NVODARI
9.2.5. Pornirea sectiei de compresie gaze
In ceea ce priveste pornirea sectiei de compresie gaze, operatiile premergatoare pornirii sunt:
inertizare a sistemului de azot - se considera efectuata atunci cand sistemul incepand

cu vasul V100V110 inclusiv a fost purjat cu azot prin stuturile de intrare-iesire in
fiecare vas. Se recolteaza proba de la ventilul de 2 montat pe conducta de refulare si
se analizeaza continutul de oxigen care trebuie sa fie lipsa.
verificarea circuitului de apa de racire dupa cum urmeaza:
o se deschide ventilul de 8 montat pe conducta de apa de racire la intrarea
o se deschide ventilul de la manometrul PG1128 aflat pe linia de apa de racire.

Presiunea la manometrul PG1128 = 5bar.
o se deschid ventilele pe intrare/iesire apa recirculata de la E100;E101;E102
o se verifica termocuplele montate pe iesire apa recirculata si gaze de la

E100;E101;E102 respectiv TI 1135;TI1136;TI 1137; TE 1140; 1141 si 1142
precum si presiunile la E100;E101:E102 respectiv PG1129;PG1130; PG1145.
se deschide ventilul montat pe linia de aer AMC de la intrarea in limita bateriei pentru
asigurarea alimentarii cu aer AMC
se asigura nivelele minime in vasele V100;V103;V106;V109;V110 prin introducerea

apei si se verifica prin indicatiile indicatoarelor de nivel, respectiv indicarea de catre
aparatele LA 1102; LA 1105; LA 1108; LA1115; LA 1117. Apa se introduce numai la
pornirea initiala a compresorului
a. Pentru asigurarea nivelelor minime in vasele V100;V103; V106; V109; V110 se

verifica pozitia inchis a ventilelor de 2/4 montate pe fundul vaselor
b. Se asigura nivelele minime in vasele V100;V103; V106; V109;V110 prin

introducerea apei si se verifica prin indicatiile indicatoarelor de nivel, respectiv
indicarea de catre aparatele LA 1102; LA 1105; LA 1108; LA 1115; LA 1117.
c. Se verifica pozitia deschis a ventilelor de 1 de la V100; V103;V106: V109: V110 de

la sticlele de nivel (cate 2 ventile la fiecare vas).
d. Se verifica pozitia inchis a aerisirilor de 1 de la aerisirile vaselor V100; V103; V106;

MIDIA-NVODARI
V109; V110 si de la V101; V104; V107; precum si aerisirile de 1 de la E100; E101;
E102
e. Se verifica pozitia deschis a ventilelor de la V101; V102; V104; V105: V107;

V108 precum si pozitia deschis a ventilelor montate pe aerisirile E102;E102.
f. Se verifica pozitia inchis a ventilelor de 1 montate pe scurgerile vaselor V102;

V105; V108.
g. Se verifica pozitia deschis a ventilului de la manometrul PG1138 (montat pe

vasul V110).
h. Daca pornirea este pe timp friguros (temp.minima sub +5C) se porneste sistemul
de insotiri electrice).
Verificare compresor si instalatii aferente
a. Alimentare panou comanda/calculator
b. Verificare nivel ulei carcasa compresor si circuit ungere LG 1109+LG1111
c. Setare o pompa apa pe functionare, cealalta pe by-pass (HS 1107)
d. Setarea ambelor pompe pe automat (HS 1105 si HS 1108)
e. Pornire pompa conform setarii HS 1107
f. Verificare debit apa de racire FAL 1104
g. Daca nu corespunde se verifica la MCC- circuitul pompei
h. Daca este OK (depasire debit minim) se opreste incalzitul apei de racire (H102) se
verifica prin vizualizarea starii XA 1104
In momentul in care au fost efectuate manevrele premergatoare, se trece la pornirea

propiu-zisa a sectiei de compresie gaze prin executarea urmatoarelor manevre:
a. Se deschid ventilele de 2 montate pe fundul vaselor V100; V103; V106; V109; V110
precum si ventilele pe aspiratia si refularea pompelor P01;P02;P03;P04 urmarindu-
se ca nivelele de alarma LA; 1102; LA 1105; LA 1108; LA 1115; LA 1117 sa nu intre
in alarma, adica nivelul sa fie deasupra prizelor lor. In caz contrar se completeaza
cu apa pana la dezactivarea alarmelor.
b. Dupa efectuarea operatiunilor precizate anterior se poate deschide ventilul de 12

MIDIA-NVODARI
montat pe alimentarea cu gaze a sistemului, dar nu inainte de verificarea ca ventilul
de 2 montat pe conducta de alimentare cu azot este pe pozitia inchis, precum si
pozitia inchis a ventilului de 8 montat pe conducta de refulare 180K2-8- VG8-11 a
ventilului de 2 montat pe aceeasi conducta
c. Dupa deschiderea ventilului de 12 montat pe conducta 180K2-12-VG1-01, se

verifica indicatia manometrelor PG1100; PG 1105; PG 1110; PG 1139 care trebuie
sa indice 0,5 bar in sistem.
d. Ventilele de reglare a presiunii PV 1134; PV 1143 care sunt normal deschise pot
asigura pornirea compresorului pe recirculare totala. Acest lucru se va verifica prin
vizualizarea pe ecran a starii acestora.
e. Pornirea compresorului care presupune urmatorii pasi:
PAS 0
HS1126_000 (cheie CAPACITATE in pozitie 0%)
HS1101 (pompa auxiliara ulei P101,cheie in pozitia 0)
HS1127 (pompa ulei inalta P102, cheie in pozitie 0)
HS1105 (pompa apa racire P103, cheie in pozitie 0)
HS1108 (pompa apa racire P104,cheie in pozitia 0)
Se face alimentarea cu tensiune (pompe,dulap DCS sa nu fie deconectat {trebuie sa fie

sub tensiune tot timpul, orice scoatere de sub tensiune a dulapului necesita
reincarcarea controller-ului}, statia de operare).
Se trec toate cheile in pozitia 0 (HS1107; HS1105; HS1108; HS1101; HS1127;

HS1126).
Se pot confirma si reseta alarmele/avariile aparute in timpul pornirii compresorului, dar

confirmarea si resetarea facuta in PAS7 este cea de care programul va tine cont.
Se va actiona butonul HS1112 (control lampi) pentru a verifica functionarea lampilor
PAS 1
P103PT (pompa apa racire alimentata cu tensiune)
HS1105 (pompa apa racire P103 cu cheia in pozitia AUTOMAT)

MIDIA-NVODARI
P103P (confirmare pompa apa racire oprita)
P104PT (pompa apa racire alimentata cu tensiune)
HS1108 (pompa apa racire P104 cu cheie in pozitie AUTOMAT)
P104P (confirmare pompa apa racire pornita)
HS1107_103 (cheie selectie HS1107,pompa apa racire P103)
HS1107_104 (cheie selectie HS1107, pompa apa racire P104)
Se face selectia pompei de apa (cu care se doreste sa se porneasca, cealalta

ramanand in asteptare), din cheia HS1107.
Se comuta cheia HS1108 pe pozitia AUTOMAT, pompa P104 ramanand in pozitia de

asteptare.
Pompa P104 porneste cand pompa P103 s-a oprit, cauza fiind o defectiune mecanica,
electrica sau daca nu realizeaza debitul necesar. La fel si pentru pompa P104, cand pompa
P103 este in asteptare.
PAS 2
FS1104 (semnalizare curgere apa racire)
In acest pas se porneste automat incalzitorul la H102. Confirmarea ce a pornit

incalzitorul este data de lampa HS1104
PAS 3
P101PT (pompa auxiliara ulei alimentata cu tensiune)
HS1101 (pompa auxiliara ulei P101 cu cheia in pozitia AUTOMAT)
P101P (confirmare pompa auxiliara ulei pornire)
Se comuta cheia HS1101 pe pozitia AUTOMAT pentru pornirea pompei auxiliare de ulei
P101.
In acest pas se forteaza ramanerea pe deschis a ventilelor PV1134 si PV1143. Nici o

comanda a regulatoarelor PID1134 si PID1143 nu este luata in considerare, de
valoarea acestei comenzi se va tine cont in PAS9, cand se va trece cheia de incarcare
HS1126 pe 60%. In PAS9 regulatorul trebuie sa fie deschis, inchiderea lui ducand la o

MIDIA-NVODARI
presiune mica pe intrare, ceea ce duce la oprirea compresorului pe minima aspiratie
PT1143 limita fiind la 0,2 bari.
PAS 4
ZS1121 (limitator mecanic ACTIV).
In acest pas se asteapta un minut, timp in care, operatorul poate lua decizia de a roti
volanta compresorului cu ajutorul controlului pneumatic (numai daca compresorul nu a
functionat in ultimile 24 h). Daca aceasta decizie s-a luat in acest interval de timp,
programul va continua fara a intra in secventa de oprire.
Daca aceasta decizie s-a luat (deblocarea volantei) dupa trecerea timpului de 1 minut
de asteptare, programul va intra in secventa de oprire ducandu-ne in PAS10. Va trebui
sa reluam programul din PAS1 (adica punerea tuturor cheilor in pozitia 0)
PAS 5
TS1123 (confirmare temperatura apa racire >48C).
Se asteapta confirmarea ca temperatura apei sa fie de 48C. Programul asteapta

confirmarea de la TS1123.
PAS 6
P102PT (pompa ulei inalta alimentata cu tensiune)
HS1127 (pompa ulei inlta P102 cu cheia in pozitia AUTOMAT)
P102P (confirmare pompa ulei inalta pornita)
Se comuta cheia HS1127 in pozitia AUTOMAT pentru pornirea pompei de ulei

LUBRICATOR P102 (pompa de inalta).
PAS 7
CONDITII_ALARME
CONDITII_AVARII
Se actioneaza butoanele HS1110 (confirmare alarma) si HS1111 (reset) pentru a anula

alarmele/avariile aparute in timpul secventei de pornire. Daca exista alarme/avarii (vezi
lista de alarme/avarii de care compresorul tine cont la pornire) programul se va relua
din PAS1 numai daca nu se anuleaza alarmele/avariile.
MIDIA-NVODARI
PAS 8
Conditii_normale
HS1113 (buton pornire-compresor)
Aceasta este secventa in care compresorul este gata de pornire, toate conditiile sunt
realizate si se aprinde lampa XA1113 (COMPRESOR GATA DE PORNIRE).
Se va actiona butonul HS1113 pentru pornirea compresorului.
COMPRESOR PORNIT
PAS 9
FUNCTIONARE COMPRESOR
In aceasta secventa compresorul este pornit si functioneaza la parametri normali. Orice

avarie sau oprire voita din butoanele HS1114 (buton avarie), HS1116 (oprire locala) si
HS1117 (orire de la distanta) va opri compresorul, acesta trecand in PAS10.
In PAS9 se va trece cheia in HS1126 pe 60% sau 100%. In pozitia 0% nu avem control
asupra ventilelor PV1134 si PV1143.
Se scot cele doua regulatoare PID1134 si PID1143 pe ecran pentru reglarea presiunilor
de proces,de preferat ininte de a trece cheia HS1126 in 60%.
Dupa trecerea cheii HS1126 in 60% se vor regla presiunile din cele doua regulatoare,
pe MANUAL. In aspiratie PT1143 trebuie sa aiba valoarea de 0,5-0,65 bari si in refulare
PT1134 trebuie sa aiba valoarea 1,1-1,4bari.
dupa aducerea celor doua presiuni la valorile prescrise se vor trece in AUTOMAT cele
doua regulatoare PID1134 - primul si PID1143-al doilea. Parametrii de acordare ale
celor doua regulatoare pot fi motificati interior, dar ei au fost testati si functioneaza
correct la valorile setate in acest moment.
In acest pas pompa P101 va mai functiona 20 secunde dupa pornirea compresorului.

MIDIA-NVODARI
9.3. Pornirea instalatiei dupa oprire de lunga durata

Pornirea instalatiei dupa opriri de lunga durata se face in principal la fel ca si pornirea la
prima punere in functiune.
In cazul pornirii utilajelor noi dupa opriri de lunga durata, se vor respecta prescriptiile
tehnice transmise de furnizorii externi.
In mod normal, la opririle de lunga durata se goleste instalatia pentru interventii la utilaje
sau conducte.
Portiunile de instalatie schimbate sau inlocuite vor fi supuse la proba de presiune, de
etanseitate si vor fi inertizate.
9.4. Pornirea instalatiei dupa opriri de scurta durata
Inainte de punerea in functiune a instalatiei dupa intreruperi de scurta durata se fac

urmatoarele operatii de pregatire pentru pornire:
se va controla prin examinare atenta starea echipamentelor, a conductelor, robinetelor,
echipamentelor de automatizare, electrice
defectiunile constatate se aduc la cunostinta sefului de instalatie si se vor lua masuri
imediate pentru remedierea acestora
se va verifica existenta utilitatilor la limita bateriei
se trece la repornirea instalatiei conform procedurii normale;

MIDIA-NVODARI
10. REGIM DE FUNCTIONARE NORMALA A INSTALATIEI
10.1. Conditii normale de operare a instalatiei

La operarea in regim normal se va respecta regimul tehnologic stabilit pentru obtinerea de
produse conforme. Pentru aceasta, mentinerea parametrilor pe coloana de fractionare este
deosebit de importanta. Pentru a nu deranja partea de fractionare, in timpul schimbarii de
camere, debitul de reflux de motorina recirculata se reduce proportional cu profilul temepraturilor
pe coloana.
Se va verifica periodic starea utilajelor pentru a se lua la timp masurile necesare in scopul
prevenirii defectiunilor tehnice iar acolo unde este cazul se va trece la remedieri.
Personalul care ocupa functia de mecanic pompe va verifica permanent starea pompelor
pentru depistarea eventualelor neetanseitati, a scurgerilor de produse si luarea masurilor ce se
impun. Pompele de rezerva vor fi puse periodic in functiune pentru a se confirma ca sunt apte de
functionare in caz de nevoie. In mod normal se trece de pe pompa activa pe cea de rezerva in
conditiile in care se constata urmatoarele defectiuni:
incalziri anormale la lagare
vibratii anormale
defectiuni la sistemul de ungere
zgomote in corpul pompei
scaderea presiunii datorita infundarii filtrelor
pierderi de produs
Conditia esentiala in cazul operarii in conditii normale este mentinerea parametrilor
tehnologici in limitele prevazute prin proiect si respectarea conditiilor tehnice impuse de furnizorii
de echipamente.
Pentru mentinerea functionarii obiectivului in conditii normale de operare, trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte principale:
se va supraveghea buna functionare a echipamentelor noi si a aparaturii de masura si
control prevazuta prin lucrarile executate in cadrul prezentului proiect
se va supraveghea buna functionare a tuturor echipamentelor/utilajelor existente in
cadrul Instalatiei de Cocsare

MIDIA-NVODARI
Supravegherea parametrilor de lucru si controlul conditiilor de operare ale
echipamentelor de proces sunt deosebit de importante pentru sesizarea / determinarea
imediata a conditiilor anormale.
Functionarea normala a intregii instalatii de Cocsare este asigurata prin supravegherea

parametrilor de functionare (temperatura, presiune, debit, nivel) in DCS, local de la camera de
comanda existenta cu sistemul PI.
Se vor afisa instructiunile de lucru cu atributiile personalului de operare, pe functii si locuri

de munca, in conditii de pornire, functionare si avarii inclusiv instructiunile de protectia muncii
si PSI in conformitate cu Regulamentul de Functionare existent.
Se vor intocmi de catre operatori Specificatii si Lista de control pentru fiecare

echipament astfel incat sa poata fi aflata dinamica parametrilor in exploatare , precum si
corectitudinea exploatarii.
10.2. Controlul instalatiei
Controlul in timpul functionarii echipamentului de proces presupune in principal

urmatoarele verificari :
daca la pompe si conducte sunt zgomote si vibratii neobisnuite; daca la utilajele /
echipamentele existente sunt zgomote si vibratii neobisnuite;
daca la echipamente / utilaje, conducte se inregistreaza cresteri de presiune ,
temperatura, emisii, deformatii;
daca exista sau nu scurgeri;
Avand in vedere ca in cadrul instalatiei se vehiculeaza produse petroliere, in timpul functionarii
se verifica permanent etanseitatea:
pentru scurgeri peste limitele admise, care pot deveni periculoase (pericol de foc,
explozie) se fac operatii de reparatii strangeri la flanse, reparare ventile
pentru scurgeri in limitele admise se va face un raport, marcandu-se locul unde are loc
scurgerea si se va urmari in timp evolutia acesteia
nu se admit neetanseitati in cazul vehicularii produselor petroliere

MIDIA-NVODARI
Dupa terminarea controlului sau in caz de avarie se intocmeste un raport in care se
consemneaza:
daca exista sau nu ceva neobisnuit in privinta parametrilor (nivel, presiune,debit
temperatura), ca valori
daca in instalatie se produc zgomote neobisnuite
daca se constata deformari ale echipamentelor/conductelor
se raporteaza starea de lucru in cazul in care s-au luat masuri de remediere a unor
defectiuni
Inainte de reparatii se vor verifica:
instructiunile referitoare la punctele de lucru, masurile impuse, procedeele de lucru

pentru ca activitatea sa se desfasoare in siguranta
daca in vecinatatea locului de munca sunt conditii care sa permita desfasurarea muncii
in deplina siguranta
In timpul reparatiilor se urmareste:

daca in timp se schimba conditiile din vecinatatea locurilor de munca
daca se respecta instructiunille de lucru
daca lucrul se desfasoara normal, in siguranta, continuu, eficient.
Dupa reparatii se verifica :
daca lucrarea s-a executat corect, fara greseli
daca s-a curatat locul de munca, daca s-au strans uneltele si daca s-au lasat unelte in
utilaje
Se va intocmi un raport in care sa se mentioneze ca reparatia a fost facuta in siguranta si fara

greseli.
In cazul aparaturii de masura si control se vor respecta urmatoarele:

valoarea prescrisa pentru fiecare aparat nu se schimba fara aprobare, in cazul in care
este necesara schimbarea se va raporta motivul si se va cere permisiunea furnizorilor
de echipamente si avizul proiectantului

MIDIA-NVODARI
personalul de exploatare isi va insusi toate cunostintele necesare privind caracteristicile
si modul de operare al aparaturii de masura si control prevazute, in conformitate cu
instructiunile transmise de furnizor.
10.3. Instructiuni de operare in conditii meteo deosebite
10.3.1. Instructiuni de operare pe timp friguros si excesiv de friguros
Pentru exploatarea instalatiei pe timp friguros, se impune stabilirea unor masuri

suplimentare fata de functionarea pe perioada de vara, in vederea asigurarii functionarii
normale a instalatiei in limita parametrilor tehnologici.
Pregatirile de iarna vor include, in principal, urmatoarele aspecte:
Pe fiecare schimb se vor efectua controale din punct de vedere al inghetului in intreaga
instalatie de Cocsare (se verifica starea instalatiei, a conductelor si utilajelor) ,
urmarindu-se in special punctele sau fluxurile expuse inghetului;
Iarna, toate conductele, pompele, aparatele, vasele de rezerva sau cele oprite vor fi
desfacute la stutul inferior si scurse; se vor controla si scurge de apa (daca este cazul)
liniile de scurgere ale pompelor;
Se interzice punerea in functiune a aparatelor care au robinetele de scurgere inghetate;
Toate gurile de apa, inclusiv cele de incendiu vor fi asigurate contra inghetului;
Conductele de scurgere vor fi supravegheate continuu pentru a se evita inghetarea lor;
Se verifica buna functionare a instalatiilor de incalzire din anexele tehnico sociale;
Zapada si gheata formata pe scari, podete, treceri, platforme se va curata in
permanenta, imediat ce se formeaza. Dupa curatare, in locurile alunecoase se va
imprastia nisip;
Drumurile de acces si caile de interventie, in caz de pericol, vor fi curatate permanent;
Se vor pune in functiune si se vor verifica circuitele de insotire cu abur aferente liniilor
tehnologice si circuitelor de automatizare;
Se va controla starea izolatiei termice la traseele tehnologice si la utilaje, remediindu-se
in cel mai scurt timp posibil, eventualele deteriorari;
In cazul in care pe o conducta se formeaza dop de gheata, se controleaza mai intai
starea exterioara a conductei si se stabileste zona in care a aparut dopul de gheata, daca
conducta nu este izolata.
MIDIA-NVODARI
Inainte de a incalzi conducta cu apa calda, nisip fierbinte sau abur pentru inlaturarea
dopului de gheata format, conducta se va izola de restul sistemului si se va deflansa la ambele
capete (daca situatia impune acest lucru).
Este interzisa dezghetarea conductei cu foc deschis.
De asemenea, este interzisa dezghetarea conductei prin lovituri mecanice cu ciocanul sau alte
obiecte rigide.
Este interzisa fortarea deschiderii cu carligul, cu prelungitorul sau prin lovire, a
robinetelor inghetate, congelate sau defecte.
In cazul fisurarii unei conducte sau a unei garnituri datorita fenomenului de inghet, se
vor lua urmatoarele masuri:
se izoleaza conducta sau utilajul aferent;
se goleste produsul la depozit, in sistem sau la vasul de scurgere 180-V23 (daca este
posibil)
se remediaza defectiunea. Daca pentru remediere sunt necesare lucrari cu sudura mai
intai se fac lucrari de pregatire ( damfuire, inertizare etc) dupa care, se va intocmi
permis de lucru cu foc si plan de actiune, in care se vor specifica masurile necesare
pentru desfasurarea lucrarii.
Masurile specifice ce se vor lua in cazul lucrului la temperatura ambianta scazuta in cadrul
instalatie Cocsare sunt:
se pun in functiune toti insotitorii din instalatie si de pe estacada(electrici sau cu abur);
se mentin in stare de functionare scurgerile de pe liniile de abur de inabusire la
returbentii cuptorului;
purjele si drenurile de pe liniile de abur vor fi putin deschise;
se asigura circulatie continua a apei demi la generatoarele de abur
se pun in functiune toate circuitele de incalzire AMC
pompele cu piston actionate cu abur tinute ca rezerva vor avea deschise liniile de
purjare atat pe partea de abur cat si pe partea de condens
pompele care vehiculeaza apa vor avea deschise ventilele de intrare apa si slabite cele
de scurgere de pe refulare
pompa P2 sau P3 (cea care este rezerva) se mentine in stare calda, lasand sa
functioneze recircularea din refularea celei active prin corpul celei de rezerva. In mod
obligatoriu va functiona circuitul apei de racire si cel de abur de etansare;

MIDIA-NVODARI
traseele de refulare ale pompelor de apa acida din CBS sunt protejate impotriva
inghetului prin insotirea electrica iar circuitul de apa pentru etansare se va lasa deschis
sa circule.
pompa P300 care este rezerva, se va mentine in stare calda prin recircularea unui debit
de slops cald din refularea comuna a pompelor inapoi in aspiratia pompei rezerva
inainte de filtrul V302. Pe refulare este montat un robinet care by-passeaza robinetul de
retinere, acesta se va deschide pe perioada iernii.
se asigura continuitatea functionarii pompelor de slops si apa de la separatoare pentru
a evita inghetarea liniilor de refulare sau se pornesc la intervale mici de timp;
ventilele de pe circuitul apei de racire la pompele de rezerva vor fi deschise ;
ventilul de pe by-passul dintre tur si retur apa recirculata la racitoarele cu apa va fi putin
deschis;
dupa taiere cocs se scurge de apa si se sufla cu aer furtunul Rotary si linia de apa
taiere;
by-pasurile ventilelor regulatoare vor fi mentinute calde prin slabirea robinetelor
mecanice;
vor fi puse in functiune caloriferele racitoarelor cu aer A2.
in cazul racitorului cu aer A300 din CBS inchiderea jaluzelelor si deschiderea robinetului
pentru intrarea aburului in serpentina racitorului se face automat comandat de bucla
180-TIC0327. In cazul scaderii temperaturii ambiante sub 5 grade au fost prevazute
alarme pe termocuplele montare pe teava centrala a randului de jos a fiecarui fascicul.
In cazul declansarii alarmei se va verifica functionalitatea servomotoarelor jaluzelelor,
care pot fi actionate si manual prin roata de mana prevazuta;
pentru racitorul A301 s-a prevazut jaluzea cu actionare manuala precum si serpentina
de incalzire cu robinet manual. Deoarece se foloseste doar cand exista exces de HSO
care se trimite la depozit, dupa folosire, racitorul se va purja cu abur spre sistemul de
golire rapida, se va scurge si se va izola.
deoarece este o functionare discontinua pentru sistemul de abur si condens generat in
CBS se va permite circularea unui debit minim de abur prin robinetii mecanici de pe by-
pass pentru a mentine o circulatie continua in sistem. Se va avea grija la deschiderea
robinetului sa nu se depaseasca presiunea de setare a supapelor din aval.
racitoarele cu apa care sunt scoase din functiune se izoleaza si se scurg de apa

MIDIA-NVODARI
se mentin goale de apa si produs toate caminele de vane din instalatie
tunurile de apa de incendiu vor avea ventilele pe apa inchise la cheie iar scurgerile
putin slabite pentru golire
serpentina de incalzire a separatorului de picaturi de pe linia de gaze combustibile va fi
permanent in functiune iar scurgerea lichidului acumulat se va face ori de cite ori este
nevoie;
In cazul in care este necesara oprirea instalatiei, se va avea grija ca instalatia sa fie
spalata cu motorina iar liniile de motorina grea in distilat de vid si motorina usoara la
HPM sa se asigure cu motorina usoara. In cazul in care oprirea este de lunga durata,
se scurg si se izoleaza toate traseele.
10.3.2. Instructiuni de operare pe timp calduros si de canicula
Exploatarea instalatiei pe timp canicular nu este diferita de cea pe timp normal.

Singurele probleme ce apar sunt cele legate de racirea produselor si de mentinerea
temperaturii la varful coloanei de fractionare. Se impune asigurarea unei functionari continue si
corespunzatoare a racitoarelor cu aer si a celor cu apa.
Deasemeni pe timp canicular trebuie urmarita cu mare atentie temperatura produselor
la parc si pentru aceasta este necesara buna functionare a racitoarelor cu aer si apa de pe
traseele respective.
Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a racitoarelor cu aer este necesar sa se
asigure dotarea cu curele corespunzatoare a ventilatoarelor precum si realizarea unghiului
optim de inclinare a paletelor.
La racitoarele cu apa pentru ca racirea sa fie corespunzatoare este necesar ca ele sa
fie curate iar temperatura apei de turn sa se incadreze in limitele admise.
10.4. Exploatarea, verificarile periodice si intretinerea instalatiei electrice
Exploatarea motoarelor electrice se face de catre personalul sectiei tehnologice care

deserveste mecanismele antrenate si care are in atributiunile de serviciu efectuarea
urmatoarelor operatii:
Pornirea si oprirea motoarelor;
Controlul sarcinii;
MIDIA-NVODARI
Controlul temperaturii lagarelor si a motoarelor;
Supravegherea permanenta a functionarii motoarelor.
Controlul periodic al functionarii motoarelor electrice, intretinerea instalatiei electrice,
incercarile preventive si reparatiile acesteia, se vor executa de catre personalul sectiei
electrice. Prin aceste operatii se urmareste mentinerea caracteristicilor functionale ale
echipamentului electric si evitarea intreruperilor accidentale.
Toate lucrarile de intretinere si reparatii ale instalatiei electrice, se vor executa numai cu
intreruperea totala a tensiunii atat in circuitele primare cat si in circuitele de comanda.
Inaintea inceperii lucrului la motoarele electrice, se vor lua urmatoarele masuri de protectie a
muncii:
Se va deconecta contactorul sau intrerupatorul motorului electric la care urmeaza a se
lucra din distributia de 0,4kV a statiei trafo 107. Se va scoate intrerupatorul debrosabil
din panoul de alimentare;
Se vor lua masuri pentru a evita rotirea motorului de catre utilajul antrenat;
Se vor monta pe dispozitivele de actionare ale aparatelor de comanda placute
avertizoare NU INCHIDETI, SE LUCREAZA;
Se vor lua masurile tehnice si organizatorice prevazute in NPM la instalatiile electrice;
Dupa efectuarea reparatiilor, motoarele sunt supuse la urmatoarele probe:
Masurarea rezistentei izolatiei infasurarii statorice impreuna cu a cablului de alimentare;
Incercarea izolatiei infasurarilor timp de 1 minut la tensiunea alternativa (50Hz) data de
relatia Uinc = 0,75 x (2U+1000)V;
Masurarea vibratiilor;
Proba de mers in gol;
Verificarea intrefierului;
Verificarea incalzirii.
Periodicitatea reparatiilor se va stabili de catre sectia energetica in functie de rezultatele
verificarilor periodice, insa nu va depasi 3 ani. La sectia energetica se va tine evidenta
executarii reparatiilor.
Cablurile cu tensiune nominala de 1kV trebuie supuse cel putin odata pe an unor incercari
preventive si anume: se va verifica nivelul de izolatie cu megohmetrul de 2500V.
Cablurile de comanda cu tensiunea nominala de 0,6kV vor fi verificate cu megohmetrul de
1000V.

MIDIA-NVODARI
Executarea lucrarilor la cabluri se admit numai dupa deconectarea acestora si
descarcarea de electricitate statica. Lucrarile se vor executa de cel putin 2 persoane, pe baza
de dispozitie de lucru si cu respectarea tuturor normelor de tehnica securitatii. Personalul de
exploatare va verifica existenta legaturilor la pamant si a suntarilor flanselor dupa executarea
lucrarilor de intretinere si reparatii.
10.5. Instructiuni de operare in etapa de decocsare cuptor

In urma proiectului de modernizare a instalatiei de cocsare intarziata de pe platforma
Petromidia, la cuptorul 180-H1, a fost prevazut in pachetul Basic Design elaborat de catre
Connoco Philips un sistem semiautomatizat necesar in operatia de decocsare. Prin acesta se
permite efectuarea decocsarii prin operarea din DCS sau de la panoul local asezat in
apropierea cuptorului. Se recomanda totusi ca un operator sa se afle in vecinatatea cuptorului
in perioada decocsarii pentru a monitoriza si remedia eventualele probleme aparute.
Dupa modernizarea cuptorului 180-H1 functionalitatea si parametrii de operare nu vor
diferii fata de operarea prezenta.
Regulamentul actual de functionare are o procedura de decocsare asemanatoare cu cea
descrisa in capitolele urmatoare.
Rompetrol va adopta si dezvolta prezenta procedura de decocsare, cu detaliere la locul de
munca si va revizui actualul Regulament de Functionare.
Efectele negative ale cocsarii cuptorului sunt urmatoarele:
cresterea pierderii de presiune prin serpentine cuptorului datorita reducerii sectiunii de
curgere ducand la necesitatea cresterii presiunii de refulare la pompele 180-P2 sau
180-P3.
Scaderea randamentului cuptorului deoarece transferal termic prin prin stratul de cocs
este mai redus. Aceasta determina necesitatea unui aport suplimentar de caldura
ducand la supraincalzirea serpentinei si la posibila spargere a ei.
Aparitia si rata de crestere a cocsului in cuptoarele inductriale este determinata de mai multi
parametrii:
tipul de materie prima folosita
temperatura de iesire din cuptor
distributia neuniforma a caldurii in cuptor Hot spot
curgerea preferentiala prin serpentina cuptorului.

MIDIA-NVODARI
Figura 9 - Imagine cu serpentina unui cuptor in care au aparut Hot spot-uri
In cazul influentei materiei prime asupra cocsarii serpentinei sunt doua clase de produsi
care determina acest fenomen si anume: asfaltenele si substantele anorganice.
In etapele de formare a cocsului pe tuburile serpentinelor se disting doua etape:
stratul initial de cocs care apare imediat dupa decocsare intr-un timp foarte scurt
determinat de capacitatea catalitica a metalului tuburilor cuptorului
stratul secundar care se formeaza in timp mai lung formandu-se prin degradarea
termica a asfaltenelor si precipitarea lor pe suprafata tubului.
In prezent in rafinariile din intreaga lume exista 3 metode de decocsare a cuptoarelor si
anume:
arderea stratului de cocs in curent de aer/abur;
decocsare mecanica folosind pigul daca conductele au fost dimensionate astfel incat
sa permita trecerea lui;
decocsare online
Decocsarea cu aer/abur este cea mai veche dintre aceste metode, necesita un volum mare
de munca, este necesara oprirea cuptorului si a intregii instalatii. In unele rafinarii aceasta
metoda nu mai este acceptata deoarece cauzeaza probleme de mediu prin emisia in
atmosfera.
Metoda preferata la noile cuptoare construite este decocsarea online care nu necesita
oprirea cuptorului. Aceasta metoda este aplicabila doar la cuptoarele industriale de mare
capacitate cu mai multe circuite.
In instalatia cocsare Rompetrol deoarece cuptorul nu a fost dimensionat pentru
decocsare mecanica sau online se foloseste metoda arderii cocsului in mediu de aer/abur.

MIDIA-NVODARI
10.4.1. Date de baza in etapa de decocsare
Datele care au stat la baza stabilirii noi proceduri de decocsare a cuptorului sunt
urmatoarele:
pachetul basic design elaborate de catre Connoco Philips (EEF175 - Rompetrol
Revamp Operating Guidelines)
procedura de decocsare existenta ( regulament de functionare instalatia cocsare/sectia
2)
Din punct de vedere constructiv cuptorul este constituit din urmatoarele circuite:
convectie stanga (dimensiune teava serpentine 140x8 mm)
convectie dreapta (dimensiune teava serpentine 140x8 mm)
radiatie stanga (dimensiune teava serpentine 168x10 mm)
radiatie dreapta. (dimensiune teava serpentine 168x10 mm)
numar de arzatoare 14 bucati.
Materialul de baza al tuburilor indicat de catre reprezentantii Rompetrol catre
licentiatorul procesului contine 9%Cr 1%Mo.
Sistemul de decocsare cuptor este compus din urmatoarele:
sistem de conducte pentru aductiunea apei necesare racirii gazelor de ardere;(ARE-
180-030-150-25C colector, ARE-180-031-100-25C, ARE-180-032-100-25C, ARE-180-
033-100-25C, ARE-180-034-100-25C, ARE-180-035-150-25C, ARE-180-036-150-25C)
sistem distribuitor alimentare abur compus din urmatoarele conducte VM-180-082-150-
3CB1S01, VM-180-083-150-3CB1S01, VM-180-084-150-3CB1S01, VM-180-085-150-
3CB1S01, VM-180-086-150-3CB1S01, VM-180-087-150-3CB1S01, VM-180-092-150-
3CB1S01, VM-180-093-150-3CB1S01
sistem distribuitor alimentare aer compus din urmatoarele conducte NT-180-012-100-
1CB1S01, NT-180-013-80-1CB1S01, NT-180-014-80-1CB1S01, NT-180-015-80-
1CB1S01, NT-180-016-80-1CB1S01, NT-180-017-80-1CB1S01, NT-180-018-80-
1CB1S01, NT-180-019-80-1CB1S01, NT-180-020-80-1CB1S01.
conducte de esapare a gazelor in care se introduce apa de racire (AD-180-020-150-
25C, AD-180-021-150-25C, AD-180-022-150-25C, AD-180-023-150-25C, AD-180-024-
150-25C, AD-180-025-150-25C, AD-180-026-150-25C, AD-180-027-150-25C, AD-180-
028-150-25C)

MIDIA-NVODARI
vasul 180-V5 (vas atmosferic) folosit pentru destinderea gaselor si separarea fazei
lichide ce se va dirija la canal prin linia AD-180-029-200-16C. Vasul este prevazut la
partea superioare cu un cos pentru dirijarea gazelor racite in atmosfera.
10.4.2. SCA-ul aferent procedurii de decocsare
In cadrul proiectului de modernizare a instalatiei cocsare a fost elaborat o schema P&ID

dedicata pentru sistemul de decocsare (vezi 180-CX-00-SCA-0027). Pentru a identifica
termocuplele de suprafata si indicatoarele de presiune pe liniile de intrare in serpentina din
zona de radiatie a cuptorului este necesara vizualizarea schemei P&ID 180-CX-00-SCA-0003
care cuprinde partea de operare normala a cuptorului.
Modificarile survenite in urma modernizarii sunt urmatoarele:
prevederea unui sistem automat de masura si reglare a debitelor de abur si aer
introduse in serpentinele din zona de radiatie a cuptorului, precum si un sistem de
reglare a debitelor de abur in zona de convectie. Prin aceasta masura se urmareste
evitarea supraincalzirii serpentinei cuptorului si posibila spargere a tuburilor. Prin
aceasta masura se poate inregistra consumul de aer si abur in timpul decocsari si astfel
daca exista suficiente resurse exista posibilitatea de decocsare simultana a mai multor
circuite a cuptorului.
prevederea unui sistem de izolare a colectorului de apa de racire pentru a evita
patrunderea aburului sau produsilor gazosi in sistem de apa de racire.
pe conductele de iesire gase au fost prevazute stuturi pentru prelevare probe de O2
pentru verificarea stadiului in care se afla decocsarea.
inlocuirea tronsoanelor demontabile existente cu tronsoane fixe prevazute cu blind
ochelar spre conductele de decocsare si spre camere. Prin montarea blind ochelarilor
se reduce timpul de actionare si schimbare de la etapa de operare normala la cea de
decocsare si invers.

MIDIA-NVODARI
10.4.3. Parametrii de operare utilitatii sistem decocsare
Utilitatile folosite in operatia de decocsare sunt urmatoarele:

abur de medie presiune din reteaua instalatiei Top- 200C si Pop=14 barg (Tdesign
230C si Pdesign=17.5 barg ) Aburul este folosit pentru exfolierea cocsului si
mentinerea temperaturii serpentine in perioada de ardere.
aer tehnic Top- 25C si Pop=4 barg (Tdesign 40C si Pdesign=7 barg ) Aerul este
folosit in etapa de ardere pentru a genera oxigen.
apa de racire din retea sau de la pompa 180-P109, sau din reteaua de apa epurata.
Top=25C si Pop=4 barg (Tdesign=40C si Pdesign=6 barg ) Apa este folosita pentru a raci
gazele de ardere din cuptor inainte de a fi evacuate in atmosfera.
Reglarea debitelor de abur si aer se poate face din DCS sau de la panoul local 180-CPL
002 montat in apropierea cuptorului. Acesta este prevazut cu o statie de afisaj de tip BEKA BA
488CF care poate indica controlul debitului de aer, debitul de abur si raportul celor 2 debite.
Doar pentru serpentina de radiatie o sa fie transmise informatii despre raportul abur/aer.
Buclele de reglare de pe liniile de aer (180-FIC0380, 180-FIC0383 pe circuitul direct, 180-
FIC0381, 180-FIC0382 pe circuitul invers) au fost dimensionate pentru a asigura un debit
normal de cca 120 Nm3/hr si maxim 180 Nm3/hr. Aceste bucle de reglare sunt montate doar
pe serpentina de radiatie. Pentru serpentina de pe zona de convectie conform proiectului nu
este prevazuta o reglare a debitului de aer folosit la decocsare, aceasta se va face manual
prin actionarea robinetilor cu ventil existenti.
Buclele de reglare de pe liniile de abur sunt urmatoarele:
180-FIC0394, 180-FIC0399 pe radiatie circuitul direct;
180-FIC0393, 180-FIC0392 pe radiatie circuitul invers;
180-FIC0395, 180-FIC0398 pe convectie circuitul direct;
180-FIC0397, 180-FIC0396 pe convectie circuitul invers.
Debitele necesare pentru aceste bucle de reglare sunt urmatoarele:
minim 250 kg/hr
normal 1750kg/hr
maxim 3000 kg/hr.
Pentru a proteja, buclele de reglare de pe liniile de aer si abur, de o circulatie gresita prin
sistem au fost prevazute clapete de sens pe toate liniile.

MIDIA-NVODARI
In cazul lipsei alimentarii robinetilor de reglare acestia au fost prevazuti cu functie fail
open pentru cei de pe liniiile de abur si fail close pentru cei de pe aer. Cu toate aceste
operarea se poate desfasura in conditii aproximativ normale deoarece au fost prevazuti si cu
roata de mana.
Fiind un sistem deschis presiunea in sistem va avea valori scazute, dar in functie de gradul
de cocsare al cuptorului acesta poate creste.
Presiune pe intrare pe circuitul direct si iesire pe circuitul invers se poate monitoriza folosi
indicatoarele de presiune 180-PT0275 si 180-PT0272
Temperaturile pe suprafetele tuburilor din serpentina de radiatie se vor monitoriza folosind
instrumentatia existenta 180-TE0040-1, 180-TE0040-2, 180-TE0040-3, 180-TE0040-4, 180-
TE0040-5, 180-TE0040-6, 180-TE0040-7, 180-TE0040-8 radiatie dreapta si 180-TE0040-9,
180-TE0040-10, 180-TE0040-11, 180-TE0040-12, 180-TE0040-13, 180-TE0040-14, 180-
TE0040-15, 180-TE0040-16 radiatie stanga.
Temperatura pentru amestecul de iesire din serpentina de radiatie pe circuitul direct se
monitorizeaza cu 180-TE0039-1A si 180-TE0039-9A iar pe circuitul invers cu 180-TE0043-1 si
180-TE0044-1.
In cazul operarii in conditii meteo deosebite se vor lua toate masurile necesare pentru a
impiedica inghetul conductelor conform regulamentului de functionare al instalatiei.
Toate informatiile cu privire la conductele modificate in cadrul proiectului de modernizare a
sistemului de decocsare sunt redate in lista de conducte PD121110-003-000FWP-2100-0004-
4-LIS.
10.4.4. Procedura de decocsare
Procedura de decocsare descrisa mai jos este aplicabila doar pentru serpentinele de
radiatie ale cuptorului 180-H1. Pentru serpentinele din zona de convectie se va aplica
procedura de decocsare conform regulamentului de functionare actual.
Pe toata perioada decocsarii se vor inregistra date de presiune, temperatura perete tuburi,
debit abur introdus, debit gaz consumat precum si directia de curgere prin serpentina( direct
sau indirect)
Noua procedura de decocsare nu este fundamental diferita de cea existenta. Modificarile
survenite prin noua procedura sunt urmatoarele:
este adaugata o etapa noua de exfoliere cu abur a stratului de cocs de pe interiorul
serpentinei;
MIDIA-NVODARI
in etapa de exfolire sensul curentului de abur este periodic inversat;
un debit de aer este adaugat in debitul de abur iar cele doua circula prin pasii cuptorului
impreuna.
Functie de capacitatea rafinariei de a asigura aer, decocsarea cuptorului se poate face
simultan pe ambii pasi.
10.4.4.1. Etapa premergatoare decocsarii

Seful de instalatie se va asigura ca toti membrii echipei ce se vor ocupa de decocsare au
fost instruiti si au inteles prezenta procedura de decocsare.
Inainte de inceperea propriu-zisa a etapei de decocsare sunt necesare sa se efectueze
cateva operatiuni dupa cum urmeaza:
a. oprirea cuptorului se va efectua conform regulamentului de functionare in vigoare;
b. golirea cuptorului se va efectua conform capitolului 10 urmand procedura pentru oprire

normala.
c. damfuirea serpentinei
Prin implementarea proiectului de modernizare procedura actuala de golire a cuptorului se

schimba doar prin faptul ca in cazul serpentinei de radiatie aceasta se va sufla cu abur si se va
goli prin liniile EG-180-335-150-3CM2S80 si EG-180-336-150-3CM2S80 in colectorul de
blowdown EG-180-300-600-1CM2S80 si apoi in coloana C300. Serpentina de convectie se va
golii cu o mare atentie prin suflare cu abur in coloana C2, astfel incat sa nu se produca
avarierea talerelor coloanei.
d. racirea cuptorului se efectueaza conform regulamentului de functionare actual.
e. izolare cuptorului de restul instalatiei
f. verificarea functionarii buclelor de reglare precum si asigurarea cu utilitatile necesare,

eventual remedierea posibilelor nefunctionalitati.
g. verificarea distribuitoarelor de aer, abur si apa de racire.
Dupa racirea cuptorului se vor schimba pozitia urmatoarelor blinde:

de pe pozitia inchis pe pozitia deschis blindele de pe intrare amestec aer/abur de pe
liniile (radiatie circuit direct VM-180-084-150 si VM-180-085-150; radiatie circuit invers
VM-180-086-150 si VM-180-087-150; convectie circuit direct VM-180-092-150 si VM-
180-093-150; convectie circuit invers VM-180-082-150 si VM-180-083-150;)
MIDIA-NVODARI
de pe pozitia inchis pe pozitia deschis blindele de pe iesigaze de ardere de pe liniile
(radiatie circuit direct AD-180-022-150 si AD-180-023-150; radiatie circuit invers AD-
180-026-150 si AD-180-027-150; convectie circuit direct AD-180-020-150 si VM-180-
021-150; convectie circuit invers AD-180-024-150 si AD-180-025-150;)
de pe pozitia deschis pe pozitia inchis pe liniile de alimentare convectie (PR-180-014-
150-40B si PR-180-015-150-40B), liniile de iesire convectie (PR-180-016-150-40B/64B
si PR-180-017-150-40B/64B), liniile de alimentare radiatie (PR-180-030-150-100B si
PR-180-031-150-100B), liniile de iesire radiatie (PR-180-032-150-100B si PR-180-033-
150-100B).
h. verificarea vasului 180-V5 si deschiderea liniei catre canalizare.
i. verificarea si deschiderea ventilelor manuale de pe liniile de aer si abur circuit direct:

VM-180-092 si VM 180-093 pe intrare in convectie si VM -180-084 si VM-180-085 pe
intrare in radiatie.
j. verificarea si deschiderea ventilelor manuale de pe apa si gaze de ardere de pe iesirile

din serpentine AD-180-026 si AD-180-027 pe iesirea din radiatie si AD-180-024 si AD-
180-025 pe iesirea din convectie.
k. verificarea pozitie inchis pentru primul robinet dispre cuptor pentru celelalte linii care nu
au fost mentionate mai sus.
l. Decocsarea se va incepe pe circuitul direct al uneia din serpentinele de radiatie.
10.4.4.2. Decocsarea propriu-zisa

Conform noi filosofii de operare se disting trei etape in procesul de decocsare a
cuptorului din instalatia cocsare:
I. Exfolierea tuburilor cuptorului
Operatia de exfoliere se desfasoara astfel:
se stabileste un debit de apa de racire pe fiecare circuit in amonte de vasul 180-V5.
se stabileste un debit de abur pe fiecare circuit al cuptorului in directia normala de
circulatie folosind robinetii de reglare (180-FV0394 si 180-FV0399 pentru radiatie),
(180-FV0395 si 180-FV0398 pentru convectie) Debit initial folosit este de de 2.75t/hr
abur pe fiecare circuit al cuptorului.In functie de gradul de cocsare se stabileste si
valoarea debitului de abur pentru a nu avea fluctuatii in procesul de decocsare.

MIDIA-NVODARI
se regleaza debitul de apa de racire astfel incat cantitatea de efluentul gazos eliberat
din vasul 180-V5 sa fie minima.
se pregateste cuptorul pentru aprindere folosind procedura standard existenta.
se aprind cateva arzatoare , pe cat posibil uniform distribuite.
se inchid intrarile de aer la arzatoarele stinse.
se va incepe incalzirea cuptorului cu un gradient de 30-40C pe ora
se vor porni arzatoare suplimentare pentru a mentine presiunea pe linia de gaz
combustibil. Se va respecta distributia pornirii arzatoarelor pentru a mentine o
uniformitate a transferului termic.
se creste debitul de gaz combustibil astfel incat sa se aduca temperatura de iesire a
amestecului la 550-560C (citita cu 180-TE0039-1A sau 180-TE0039-9A) urmarindu-se
simultan ca temperatura peretilor tuburilor in zona de radiatie monitorizata cu
termocuplele de suprafata (180-TE0040-9 si 180-TE0040-1) sa nu depaseasca 590-
600C. Cresterea de temperatura se va face cu un gradient de 30-40C pe ora.
se vor regla debitele de abur pe circuitele de radiatie si convectie astfel incat
temperatura pe ambii pasi la iesirea din cuptor sa aiba valori aproximativ egale.
se va monitoriza presiunea de intrare pentru circuitul direct folosind 180-PT0272 sau
180-PT0275. Daca exfolierea este agresiva se vor observa fluctuatii mari de presiune,
aceasta presupune ca bucati mari de cocs se desprind si exista riscul ca tuburile sa se
infunde. De aceea se recomanda ca in situatii de acest fel sa se reduca debitul de abur
pe circuitul afectat si simultan sa se reduca rata de incalzire a cuptorului.
daca pe unul din circuite presiunea creste si nu mai revine intr-un timp rezonabil (2-3
minute) la normal exista posibilitatea ca circuitul afectat sa fie infundat. Se va trece
imediat la deschiderea traseului invers prin serpentina pentru a incerca deblocarea
bucatilor de cocs desprinse. Trecere de pe circuitul direct pe circuitul invers se face prin
inchiderea robinetului manual de pe linia de gaze si deschiderea robinetului de pe linia
de abur de langa colectorul de decocsare circuit invers (TDD32 sau TDD33) precum si
deschiderea robinetului de pe linia de gaze si inchiderea celui de pe abur la circuitul
direct (TDD30 sau TDD31). Daca presiunea nu scade imediat se va trece la oprirea
imediata a focului la arzatoarele cuptorului folosind procedura standard.
o data cu cresterea temperaturii in cuptor se urmareste si regleaza debitul de apa de
racire astfel incat debitul de vapori eliminati din vasul 180-V5 sa ramana constant.

MIDIA-NVODARI
daca este nevoie se va deschide si circuitul de apa direct la vasul 180-V5.
o verificare vizuala a procesului de exfoliere se poate face prin verificarea efluentului
lichid de la vasul 180-V5. Un efluent de culoare neagra, gri indica eficienta procesului
de exfoliere.
dupa atingerea palierului de temperatura la fiecare 30-60 minute se va schimba directia
de curgere prin serpentina.
schimbarea sensului de curgere prin serpentina se va face prin jocul robinetilor manuali
de langa tronsoanele prevazute cu blinde, si prin robinetii de reglare de pe liniile de
abur.
si in cazul circuitului invers se va mentine temperatura de iesire a gazelor in intervalul
550-560C folosind traductoarele 180-TE0043-1 sau 180-TE0044-1, iar temperatura de
suprafata se va putea citii cu termocuplele de pe serpentina nr. 8
se va avea grija ca in permanenta pe tuburile cuptorului sa circule un flux de abur.
se vor compara valorile presiunile de intrare din serpentina in cazul sensului de
circulatie direct si valorile presiunii de iesire pentru circuitul invers pentru a verifica
eficienta procesului de exfoliere cu ajutorul traductoarelor 180-PT0272 si 180-PT0275.
O presiune de intrare mica indica posibilitatea terminarii acestei etape.
schimbarea sensului de curgere prin serpentina se va continua pana cand efluentul
racit nu va mai contine sau va contine o cantitate redusa de cocs ceea ce indica
terminarea etapei de exfoliere.
la terminarea etapei de exfoliere se vor mentine debitele de abur pe sensul de curgere
direct al serpentinelor, exceptie facand circuitul ce urmeaza a fi ars se va mentine
circulatia de de sus in jos.
II. Arderea cocsului din tuburile cuptorului

A doua etapa in procedura de decocsare este ce mai delicata deoarece este necesara
acordarea unei atentii deosebite crestetii temperaturii pe tuburi.. In afara unui control vizual
este necesar o monitorizare atenta din DCS a temperaturilor de pe peretele tuburilor. Pentru
verificarea temperaturii pe suprafata tuburilor pe tronsoanele dintre termocuple se va folosii
camera cu infrarosu pentru detectarea punctelor fierbintii.
In timpul acestei etape este posibil ca temperatura pe unele tuburi sa se atinga pentru
scurte momente peste 675C. Nu este permisa mentinerea temperaturii tuburilor peste 675C

MIDIA-NVODARI
mai mult de o ora. iar debitul de aer trebuie redus sau chiar oprit daca temperatura se mentine
la aceasta valoare. Se va avea in vedere ca temperatura metalurgica critica pentru tuburi
din 9%Cr 1% Mo este de 690C material indicat licentiatorului de catre reprezentantii
Rompetrol.
In functie de eficienta primei etape partea de ardere se va desfasura mai repede sau
mai incet.
In cadrul acestei etape daca exista suficient debit de aer se poate opta pentru arderea
simultana a mai multor circuite.
Operatii din cadrul acestei etape sunt urmatoarele:
se va reduce debitul de abur prin circuitul ce urmeaza a fi curatat pana la 1.75t/hr prin
actionarea robinetilor de reglare de pe liniile de abur.
se va reduce debitul de gaz combustibil la arzatoarele cuptorului astfel incat
temperatura amestecului pe iesire sa fie 560-570C (citit cu 180-TE0043-1 sau 180-
TE0044-1) iar temperatura peretelui serpentinei ce se curata sa fie 590-600C citita cu
termocuplele de pe randul nr. 8
celelalte circuite vor fi in continuare mentinute cu un debit de 2.75t/hr abur
fiecare.Temperatura pe suprafata tuburilor va scadea odata cu reducerea debitului de
gaz combustibil.
se va incepe introducerea unui debit de aer de 88-112kg/hr (5-7% din debitul de abur
folosit), intensificand frecventa observatiilor vizuale asupra serpentinei in lucru.Prin
introducerea aerului in serpentina, in mod normal se va initia reactia de ardere a
cocsului.Daca totusi reactia de ardere nu se initiaza se va reduce debitul de abur,
pastrand constant debitul de aer pana la observarea primelor semne de ardere.
odata cu pornirea procesului de ardere se va observa o crestere de temperatura sub
forma de val pe intreaga lungime a serpentinei.Cresterea de temperatura datorata
arderii poate atinge 60-70C
pe suprafata tuburilor se poate observa in locul unde are loc arderea o schimbare a
culorii fata de circuitele in care nu intra aer.Temperatura intermediara pe suprafata intre
termocuple se va citii folosind camera cu infrarosu.
in cazul atingerii unei temperaturi de 665-675C se va reduce debitul de aer. Nu se va
permite depasirea valorii de 675C continuu , se va reduce imediat debitul de aer si
daca este nevoie se va reduce si debitul de gaz combustibil.

MIDIA-NVODARI
in permanenta se va monitoriza vizual cantitatea si consistenta efluentului din vasul
180-V5. Efluentul in aceasta etapa va avea culoarea rosu-maroniu ceea ce va indica
arderea cocsului de pe interiorul serpentinei.
ATENTIE! In momentul lucrului in jurul vasului V5 se vor lua toate masurile de
determinare si protectie datorate emisie de gaze nocive in atmosfera conform
procedurilor standard in vigoare aplicabile pe platforma Petromidia.
cand se constata ca nu mai exista cresteri de temperatura determinate de arderea in
tuburi se reduce debitul de abur introdus in serpentina la 1 t/hr.
se va verifica si mentine debitul de aer (100-125kg/hr) in serpentina astfel incat acesta
sa reprezinte 10-15% din debitul de abur introdus.
odata cu cresterea concentratiei de aer se va monitoriza temperatura la suprafata
tuburilor si se va vizualiza culoarea acestora fara a permite depasirea valorii de 675C.
se vor repeta pasi anteriori pana cand prin serpentina circula numai un flux de aer. Pasi
de introducere a aerului sunt indicati in Figura 10, in care sunt explicitate si raportul
debitelor de abur si aer. Prin modificarea raportului abur/aer se pastreaza constant
debitul de aer si se actioneaza asupra debitului de abur introdus.
deoarece aerul intra in serpentina cu o temperatura scazuta, reactia de ardere nu se
intitiaza pe primele tuburi ale serpentine si de aceea este necesar ca dupa terminarea
arderii pe circuitul invers, sa se comute pe circuitul direct aplicand aceeasi pasi de
ardere.
dupa terminarea procedurii de ardere in sens invers si direct se va verifica si valida
decocsare conform etapei de mai jos si se va repeta aceeasi procedura si pentru
cealalta serpentina de radiatie.

MIDIA-NVODARI
LEGENDA:
Debit de abur
Q1abur=2750kg/hr Debit de aer
Raportul Abur/Aer
Q2abur=1750kg/hr
Q3abur=1000kg/hr
Qabur/Qaer=20-15
Q4abur=500kg/hr
Qabur/Qaer=15-10
Q5abur=250kg/hr
Qabur/Qaer=10-4
Qabur/Qaer=2.5-2
Q5aer=100-125kg/hr
Q1aer=88-112 kg/hr Q2aer=100-125kg/hr Q3aer=100-125kg/hr Q4aer=100-125kg/hr
Q6abur=0kg/hr
ETAPA 1 ETAPA 2 ETAPA 3 ETAPA 4 ETAPA 5 ETAPA 6
Figura 10 - Graficul debitelor de abur,aer si raportul acestora.
III. Etapa de validare si incheiere a decocsarii

Ultima etapa in procesul de decocsare este verificarea eficientei decocsarii. Aceasta
decurge astfel:
in tuburile serpentine circula numai aer si nu mai sunt sesizate semne de combustie
se creste debitul de gaz la arzatoare si se ridica temperatura pe suprafata tuburilor
pana la maxim 670C cu un increment de 15-20C pe ora.
se observa orice indicatie de combustie. Daca se constata ca exista ardere se mentin
conditiile pana la trecerea valului de ardere si apoi se continua incalzirea.
atentie ca nici in aceasta etapa sa nu se depaseasca valoarea de 675C la suprafata
tuburilor.
in cadrul proiectului de modernizare au fost prevazute detectoare portabile de gaz de tip
Bacharach 450 sau Testo 450 pentru a monitoriza oxigenul si monoxidul de carbon,
precum si temperatura pe parcursul decocsarii.
in acest scop au fost prevazute racorduri unde se vor racorda aceste echipamente.
Detectia gazelor se va face asigurand toate masurile de protectia munci aplicabile in
cadrul instalatiei cocsare deoarece exista posibilitatea degajarii de gaze toxice sau
posibilitati de ardere datorate temperaturilor extreme cu care se lucreaza.
Daca analizoarele de oxigen indica o valoare mai mare de 20.5%, arderea a fost
completa pe circuit.
MIDIA-NVODARI
in paralel se va face si analiza ORSAT in care se va constata o scadere a continutul de
CO2 in gaze pe parcursul decocsarii.
o alta indicatie ca etapa de decocsare este incheiata este un procent de CO 2 mai mic
de 1%.
in conditiile de mai sus dupa o functionare de 30 minute doar cu aer fara sa se constate
cresteri de temperatura se reduce debitul de aer restabilind circuitul de abur prin
serpentina.
se reduce treptat debitul de aer la 0.
daca se doreste si decocsarea serpentinelor de pe zona de convectie aceasta se va
executa conform procedurilor actuale
daca toti pasi cuptorului au fost decocsati se va proceda la oprirea cuptorului.
procedura de racire se va face prin inchiderea alimentarii arzatoarelor in sens invers
procedurii de pornire astfel incat sa se pastreze incrementul de descrestere a
temperaturii de 30-40C.
cand arzatoarele sunt oprite iar temperatura pe suprafata a tuburilor scade sub 200C
se opreste debitul de abur pentru fiecare circuit.
daca se doreste se mai introduce un debit de aer prin serpentine pentru a facilita
racirea tuburilor.
se poate spala serpentina cuptorului cu apa, si apoi se verifica prin scoaterea catorva
dopuri conform procedurilor din instalatie.
se opreste apa de racire pe iesirile fiecarui circuit si se curata sita din vasul V5 si se va
indeparta cocsul retinut conform procedurilor din instalatie in locuri special amenajate.
dupa fiecare decocsare deoarece sistemul aer-abur este considerat temporar si nu este
guvernat de catre codul ASME B31.3, tevile se inspecteaza iar sectiunile erodate se vor
inlocuii daca este necesar.
dupa fiecare decocsare este obligatorie intoarcerea blindele ochelar pe pozitiile de
operare normala.
dupa decocsare este obligatorie proba de presiune a cuptorului.
Daca dupa cateva decocsarii ale cuptorului se constata ca personalul a acumulat
suficienta experienta, iar resursele logistice sunt suficiente se poate incerca decocsarea
simultana a doi pasi.

MIDIA-NVODARI
11. OPRIREA INSTALATIEI
11.1. Oprirea normala a instalatiei
11.1.1. Oprirea sectiei de fractionare si CBS-ului
Oprire normala este considerata si oprirea instalatiei pentru revizie, la termenul planificat,
la dispozitia sefului de instalatie si cu avizul conducerii platformei.
Metoda de oprire normala descrisa mai jos se refera la o oprire normala, cum ar fi de
exemplu cea necesara pentru decocsarea cuptorului sau pentru controlul periodic si curatirea
vaselor.
In cazul unei opriri, se vor anunta celelalte instalatii tehnologice asupra datei si orei la
care vor incepe operatiile de oprire a instalatiei deoarece modificarile survenite in compozitia
combustibilului gazos, al consumului de reziduu de vid, al debitelor produselor pompate, etc,
le vor afecta mai mult sau mai putin.
Cand se opreste instalatia, indiferent pentru ce motiv, normal sau in regim de avarie,
operatorii trebuie sa fie constienti de pericolul pe care il prezinta fenomenul de cocsare si de
congelare a produsului vehiculat in sistemul de conducte sau in cuptor.
In sedinta de management din 12.03.2003 s-a hotarat ca reviziile generale sa se faca o
data la 4 ani.
Oprirea normala se face in urmatoarele cazuri:
pentru revizie ;
pentru inspecti si reparatii ;
lipsa materie prima;
Oprirea normala a instalatiei se executa dupa ce s-a primit o dispozitie de oprire si dupa ce
toate sectoarele de productie interesate au fost anuntate de acest lucru.
Inainte de oprire se are in vedere ca vasul V8a,b(vas de motorina de etansare) si vasul
V6(vas motorina telecomanda) sa ramana pline.
Oprirea normala se poate face in orice moment dar este preferabil sa se faca la sfirsit de
ciclu.
Operatiile de oprire a instalatiei decurg astfel:
se opreste alimentarea pe reziduu si se trece pe alimentarea continua cu motorina
usoara din M16/M18;
cand s-a schimbat toata zestrea instalatiei cu motorina( cresterea nivelului in C2 indica
faptul ca RV a fost inlocuit) se incepe reducerea temperaturii pe transfer cu circa 30-
MIDIA-NVODARI
50C/h. Comutarea transferului de la camera in coloana se face prin deschiderea
legaturii de by-pass de pe robinetul cu 4 cai 180-XV0326 astfel:
o la 470C se merge 75% in camera si 25% in coloana C2;
o la 450C se merge 50/50%;
o la 430C se merge 25/75%;
cand temperatura materialului din transferul cuptorului H1 ajunge la circa 380-400C se

schimba transferul total de la camera de cocs la coloana C2 (liniile PR-180-073-200 si
PR-180-204-200) si se incepe spalarea cu motorina ocolind camerele de cocs;
camera se va pregatii pentru stripare conform procedurii normale de operare;
se opreste injectia de abur de inalta presiune in serpentina cuptor;
se inchide robinetul 180-HV0335 de pe gazele din CBS spre fractionare si se deschide

robinetul 180-PV0343A spre sistemul de facla pentru a mentine o presiune mai mica pe
CBS decat pe sistemul de fractionare.
Se opreste compresorul 180K2
Se opresc pe rand toate pompele de produse pe masura ce nu se mai acumuleaza
se continua recircularea la cald deschizand refularea pompei P9a,r prin racitorul S7a,b
spre V1 ( pe toata aceasta perioada pompa P9a,r recircula lichidul din fundul coloanei
C2 prin V204a,b)
la oprirea distilarii benzinei la virful coloanei C2, se dreneaza V2 cu pompele P8a,r la

depozit dupa care acestea se opresc si se scurg liniile;
se scurg striperele C3A,B;
se continua racirea instalatiei prin scaderea temperaturii la iesirea din cuptor si a

debitelor de la pompele P104 si P2/P3
se scade temperatura la cuptor si cand aceasta nu se mai poate face din DCS se
incepe inchiderea ventilelor mecanice de pe liniile de gaze combustibile la arzatoare;
se sting focurile la arzatoare;
se opresc ventilatoarele;

MIDIA-NVODARI
se evacueaza cu pompa P9a,r lichidul de la coloana C2 cu un debit care sa mentina
nivelele de lichid la coloana C2
dupa ce spalarea cu motorina a liniei de alimentare la coloana C2 prin sectia de

convectie si radiatie s-a terminat, se opresc pompele P104,P2(P3)
se sufla cu abur linia de aspiratie P104 si tot circuitul S2-sectia de convectie-coloana

C2
se goleste coloana C2 cu pompa P9a,r la depozit prin V204 a,b pana la cavitatie, dupa
care se opreste pompa P9
se izoleaza vasele V204,se lasa sa se raceasca apoi se deschid si se curata cocsul

strans in timpul functionarii pentru evitarea acumularii de condens in timpul damfuirii.
Pentru siguranta, in afara de robinetii pe intrare iesire produs in si din vas, se va inchide
si ventilul comun din baza coloanei C2. Golirea vasului V204 de cocs se face astfel:
o se demonteaza capacul, se da intr-o parte prin tragerea lui de la distanta.
o Nu se stationeaza in zona de evacuare.
o Daca dupa inlaturarea capacului nu curge cocsul acumulat, atunci se deschide

aburul in vas fortand evacuarea acestuia.
se inchid ventilele de pe aspiratia pompelor P2,P3,P9 pentru a izola coloana C2,
se sufla usor cu abur serpentina de convectie a cuptorului in coloana C2 timp de 1-2

ore pe fiecare pas in parte .
apoi se sufla cu abur serpentina de radiatie la CBS timp de 2 ore prin deschiderea VH-
urilor.
dupa ce tot sistemul de fractionare a fost scurs de produs, se deblindeaza aerisirile si

scurgerile coloanelor si vaselor si se incepe etapa de damfuire care dureaza minim 48
ore.
Dupa finalizarea operatiei de racire a camerei de cocs, se trece la oprirea CBS-ului. Se vor
face urmatoarele operatii:
se incepe inchiderea sistemului de abur la schimbatorul S300 si drenarea sistemului de

condensat din aval, prin deschiderea robinetilor de pe by-pass pentru a trece condensul

MIDIA-NVODARI
dintr-un vas in altul, si apoi scurgerea la canalizare a urmelor de condens ramase. Se
izoleaza liniile de abur (inalta, medie si joasa) aferente.
cand temperatura in baza coloanei atinge 160C se opreste trimiterea oricarui debit din
CBS spre coloana de fractionare schimband destinatia spre depozit.
izolarea si purjarea schimbatorului S300 spre golirea rapida si apoi scurgerea lui la
canalizare.
se vor purja toate liniile de refulare ale pompei P300 cu exceptia celei care merge spre
A301 care se va face dupa golirea completa de produs a coloanei.
dupa golirea coloanei C300 cu ajutorul pompei P300 spre depozit , se goleste
compartimentul de hidrocarburi usoare al vasului V300 la depozitul de slops, obiectiv
335; Dupa terminarea operatiei se va inchide robinetul de la baza vasului si se vor purja
cu abur la colectorul de golire rapida liniile de aspiratie, filtrele, pompele si refularea.se
vor scurge de produs flitrele, pompe si liniile de aspiratie si refulare si apoi se vor
inchide.
se va pompa spre instalatia de Stripare ape uzate (daca este in functiune) sau in
rezervoarele 180T1A,B apa din vasul V300 cu ajutorul pompei P301 pana la valoarea
minima de debit acceptata de pompa pentru a nu lucra in cavitatie.
se va purja cu abur sistemul CBS prin liniile de la baza coloanei C300 spre facla prin
racitorul A300 si in vasul V300 timp de minim 2 ore;
se deschid scurgerile si aerisirile pe utilaje
Se monteaza blinde, daca este cazul
Se deschid liniile de conectare intre CBS si fractionare pentru damfuire.
Atentie! Vasul V300, pompele si filtrele aferente lui (P301, P303, V304,V305) lucreaza cu
apa in care este dizolval H2S. Pompele si filtrele nu se vor deschide spre canalizare sau
aerisire daca nu se vor lua toate prevederile necesare pentru a prevenii expunerea la
H2S a personalului operator. Lucrarile se fac numai cu masca de protectie contra
gazelor si sub supraveghere stricta.
dupa purjarea cu abur si racirea sistemului se vor scoate si curata sitele filtrelor de pe
aspiratiile pompelor.
MIDIA-NVODARI
se blindeaza cu distantier facla de joasa presiune la limita instalatiei pentru a izola
instalatia de restul sistemului de facle (Vezi Figura 11)
gazul combustibil in instalatie se blindeaza dupa ce nu mai este nevoie de el;
se demonteaza filtrele de pe aspiratia pompelor si se deschid robinetele de pe toate

traseele in vederea scurgerii condensului acumulat in toate punctele joase
operatiile de montare si demontare a blindelor sunt trecute in caietul de blinde,

evidentiindu-se cine a dispus si cine a executat operatiile respective
dupa efectuarea acestor operatii de introduce aburul de damfuire la C2 si C3a,b, C300

si V300;
se porneste damfuirea care dureaza minim 48 ore;
se lasa la 4 prezoane manlocurile la vase, coloane;
dupa damfuire se spala coloanele cu apa, se lasa sa se raceasca intreg sistemul, se

deschid manlocurile pentru aerisire
se cere analiza la toxicologie pentru determinarea continutului de oxigen care trebuie sa

fie min.19% pentru a permite intrarea in spatii inchise;
se cere analiza la toxicologie pentru determinarea amestecului de gaze explozive;
cand toate conditiile sunt intrunite se elibereaza permise de lucru cu si fara foc;

SISTEM BLINDARE LIMITA INSTALATIE
COCSARE
MIDIA-NVODARI
L DN-100-PU
I
Ulei de piroliza DN-80-PU M DN-150-PU Rezidiu la C-uri
I
Mot.us.din M16 DN-100-PU T DN-100-PU Condens joasa
A
Gaze comb. DN-200-PU(#) DN-100-PU Condens joasa
I Facla joasa pres.
Rezidiu de vid DN-150-PU DN-300-PU
N
S Gaze la C.C.
Abur 6(fir 2) DN-300-PU(#) DN-400-PU
T
Abur 6(fir 1) DN-300-PU(#) A DN-80-PU Benz.la HB
L
Abur 14(fir 2) DN-200-PU(#) A DN-100-PU Mot.usoara la HPM
DN-150-PU T
Abur 14(fir 1) DN-200-PU(#) I DN-80-PU(#) Mot.grea
E
Abur 35 DN-150-PU DN-80-PU
C
Apa demi DN-50-PU O
C
Benz. HPM-HPR S
A
Benz.compl.B10 DN-80-PU R
E
Benz.piroliza
Figura 11 Sistem blindare la limita instalatiei cocsare
11.1.2. Oprirea sectiei de compresie
La oprirea sectiei de compresie se executa urmatorii pasi:

Pasul 1
Luarea deciziei de oprire de catre operator sau de cate sistem(in cazul opririlor de
siguranta).
Pasul 2
Oprirea manuala de catre operator sau automata de catre sistem a motorului principal.
Pasul 3
Automat incarcarea compresorului se face 100% prin SV-1125
Pasul 4
MIDIA-NVODARI
Se confirma inchiderea automata a robinetul pe by-pass . La oprirea pompei auxiliare
P101 va porni activa cand presiunea pe ulei este mai mica de 1,5 bari.
Pasul 5
Se porneste automat de catre sistem temporizatorul pentru 5 minute (minim) a pompei
auxiliare de ulei P-101 .
Pasul 6
Este obligatoriu sa avem cel putin 5 minute de ungere
Pasul 7
Oprirea automata de catre sistem a pompei auxiliare P-101 si a ungatorului P-
102(Kemp).
Pasul 8
Verificarea automata de catre sistem a functionarii incalzitorului de apa racire H-102 si
a pompei de apa(P-103 sau P-104) care va ramane in functiune .
11.1.3. Inertizarea compresorului 180K2 cu azot.
Inertizarea compresorului cu azot se face in vederea desfasurarii in conditii de siguranta

a interventiilor mecanice.
Dupa oprirea compresorului se inchid robinetele pe aspiratie/refulare compresor de la
drumul 2, celelalte de la limita instalatiei RGF ramanand deschise.
Se depresurizeaza in sistemul de facla intreg sistemul (aspiratie compresor, treapta1,
treapta 2, treapta 3, vasele de condensat, pompe, refulare compresor) astfel incat presiunea in
DCS sa indice 0 barg. Operatorul DCS urmareste modul de efectuare al depresurizarii si
inertizarii, tinand permanent legatura cu compresoristul.
Dupa depresurizare se introduce azot la V100, se face presiune cu azot la 2 barg,se
deschide scurgerea de pe linia de aspiratie compresor si se purjeaza 5 min. In atmosfera. Se
depresurizeaza in facla. Se repeta manevra inca odata dupa care se inchide cel de-al 2-lea
robinet(RGF) sub presiune de azot.
Aceleasi manevre se fac si pe partea de refulare a compresorului cu mentiunea ca
azotul se va introduce in vasul V109.
Dupa finalizarea inertizarii liniilor de aspiratie si refulare, se va incepe inertizarea pe
rand a fiecarei trepte a compresorului cu utilajele aferente cu descarcare in sistemul de facle si

MIDIA-NVODARI
in vasul 802IIIV2. Se inchide azotul, se depresurizeaza pana la 0barg, si se repeta operatia
inca odata pentru siguranta.
Dupa incheierea operatiilor de inertizare se solicita la laboratorul Toxicologie efectuarea
analizei de explozimetrie. Daca rezultatul este cuprins in limitele acceptate, se va trece la
efectuarea operatiilor de blindare (aspiratie, refulare, condensat la HB si facla).
11.1.4. Evacuarea la canalizare.
Canalizarea industriala colecteaza produs petrolier de la aerisirile si scurgerile

pompelor, scurgerile utilajelor, golirea utilajelor la opriri, de pe platforma schimbatoarelor si de
la racitoarele de probe. Produsele colectate de pe platforma instalatiei existente, sunt dirijate
prin curgere libera la vasul 180-V24 montat intr-o cuva, sub nivelul solului. De aici sunt trimise
cu pompa 180-P23 in conducta de slops de rafinarie ce intra in instalatie PR-180-102-100.
Canalizarea de ape meteorice colecteaza apele conventional curate de pe anumite suprafete ,
necontaminate cu produs si care nu mai necesita tratare biologica. Aceste ape sunt dirijate in
retelele exterioare spre statiile de ape meteorice.
Pentru proiectul de modernizare, se poate observa traseul canalizarii nou montate pe
planurile din Anexa 13 - PD121111-003-000NPU-3150-0002-1-LDR
La stabilirea solutiilor tehnice pentru noua investitie, s-a tinut seama si s-au respectat
prevederile continute in normele tehnice privind proiectarea si executarea canalelor. Executia
retelelor de apa se face cu respectarea prescriptiilor standardului SR 4163-3/1996.
Toate conductele exterioare, supraterane, de evacuare a apelor, se demonteaza, iar n
locul lor pe baza noii configurari zonale, se monteaza alte conducte care sunt
subterane(ingropate) precum si noi camine de canalizare, unele avand garda hidraulica,
corespunzator amplasate pentru noile cerinte. Pozarea acestor conducte subterane se face
imediat sub adancimea de nghet impusa pentru zona Constanta prin STAS 6054. Conductele
subterane prevzute sunt din Otel Carbon i este necesara prevederea unei protectii speciale
anticorozive.
Inainte ca apele impure sa fie deversate in reteaua deja existenta de canalizare acestea
sunt colectate intr-un camin cu garda hidraulica ce are rolul de prevenire a propagarii focului
pe reteaua de canalizare in cazul unui incendiu. Caminul nou aparut cu inchidere hidraulica
este de forma rectangulara. Caminul cu garda hidraulica va avea ventilatie. In cazul gazelor
inflamabile, ventilatia va avea opritor de flacari STAS 9394-73.

MIDIA-NVODARI
Caminele de vizitare pentru canalizarile chimic impure, din care se pot degaja gaze
inflamabile sau toxice, se execut conform STAS 9561-81.
Pentru zona coloanei racire golire rapida(180-C300), apa impura se va deversa la
caminul cu garda hidraulica deja existenta in zona.
Caminul nou este confectionat din beton si va avea doua compartimentari despartite
printr-un perete.
Caminele noi care nu necesita garda hidraulica sunt prevazute sa fie nevizitabile si sa
fie confectionate din teava de otel de Dn 1000. Caminele de pe platforma sunt acoperite cu
capace din fonta carosabila STAS 2308-81.
Preluarea scurgerilor de la pompe, filtre si utilaje la canalizare se face prin intermediul
unei reductii concentrice (palnii) care sa preia apele impure. Reductia concentrica este
montata suprateran si este piesa de legatura cu canalizarea subterana prin intermediul unei
conducte montata vertical, din otel carbon cu diametru variabil in functie de debitul provenit.
Pozarea tuburilor de canalizare, a reductiilor si a caminelor pe verticala si pe orizontala se
face in mod obligatoriu cu aparate topometrice neacceptandu-se nici o modificare fata de
proiect.
Pentru ca aburul(condensul), rezultat in urma procesului de golire/spalare a utilajelor,
care are temperaturi ridicate de pana la cca 180 C, sa nu ajunga neracit direct in canalizarea
industriala s-a prevazut cate un racord de alimentare cu apa tehnologica montat direct pe
conducta de canalizare. Aceasta operatiune de amestecare a aburului cu apa tehnologica are
rolul de a scadea substantial temperatura apei impure ce este evacuata la reteaua de
canalizare. In retelele de canalizare, in care exista pericol de incendiu sau explozie, nu se
admite evacuarea apelor cu temperature mai mari de +60C, conform standardelor in vigoare.
Pentru o mai buna distributie a apei catre partile din instalatie care necesita golire/curatire s-a
prevazut un camin de vane care va fi operat numai de catre personalul autorizat. Vanele sunt
in numar de 3 si vor sta in pozitia normal inchis. Acestea vor fi deschise doar in momentul
interventiei, fiind inchise imediat dupa golirea/ spalarea utilajelor.
Racordul de apa pentru racire provine de la reteaua de apa tratata. Pe bransamentul
retelei s-a prevazut se o clapeta de sens cu diametru Dn 100 pentru a impiedica curgerea apei
in sens invers.

MIDIA-NVODARI
11.2. Oprirea fortata a instalatiei
Oprirea fortata se produce atunci cand se semnaleaza nereguli in functionare. In aceste
situatii se impune oprirea imediata a instalatiei.
La toate opririle fortate sau de avarie se va avea in vedere in primul rand securitatea
personalului de exploatare.
In cazul unei opriri fortate la utilajele nou montate se vor respecta instructiunile
referitoare la aceste situatii transmise de furnizorii externi.
In cadrul obiectivului pot avea loc urmatoarele tipuri de avarii:
neetanseitati / scapari de produse petroliere si gaze
avarii tehnologice cauzate de abateri periculoase de la parametrii de functionare
avarii mecanice, fisuri sau sparturi la utilaje, conducte
intreruperea utilitatilor( in principal intreruperea alimentarii cu energie electrica) care pot

fi urmate de avarii.
Astfel de situatii trebuie depistate imediat iar personalul din exploatare trebuie sa
actioneze cu rapiditate si competenta .
In cazul unui eventual inceput de incendiu se actioneaza astfel:
se anunta imediat formatia de pompieri si dispeceratul de productie, oferindu-se
informatii asupra naturii si locului incendiului
se goleste partea de instalatie unde a aparut inceputul de incendiu
pana la sosirea formatiei de pompieri se trece la localizarea incendiului si se incearca

lichidarea acestuia cu mijloacele de prima interventie din dotare
Detectarea unor scapari de gaze

Pentru detectarea scaparilor de gaze se va utiliza sistemul de detectie existent
(portabil) in cadrul Instalatiei de Cocsare.
La detectarea unor scapari de gaze se declara starea de avarie si se iau masuri pentru
izolarea locului avariei.
Daca se considera necesar, se trece la oprirea instalatiei si la golirea acesteia.
In cazul detectarii unor scapari de gaze in instalatie, personalul de operare va actiona
conform ghidului de conduita a personalului operativ in caz de incendiu si alarma la gaze in

MIDIA-NVODARI
interiorul instalatiei, care va fi detaliat de Seful de instalatie (in functie de specificul acestuia)
pe fiecare loc de munca din Instalatie si va fi afisat la loc vizibil.
Desi unele din situatiile prezentate mai jos nu duc in mod obligatoriu la oprirea
instalatiei, ele cauzeaza deranjamente majore ale instalatiei in cazul in care nu sunt tratate in
mod corespunzator.
In instalatia Cocsare pot avea loc perturbari ale regimului normal fie din cauza unor
defectiuni la utilaje sau circuite ale instalatiei, fie din cauza opririi totale sau partiale a unor
utilitati (abur,apa,energie electrica).
10.2.1. Oprire accidentala datorata perturbarilor tehnologice
Cele mai probabile cauze de preturbari sunt:

a. Trecerea materialului pe varful camerei de cocs in coloana C2
Acest lucru se petrece cand nivelul in camera este prea mare, iar spuma formata trece
pe conducta de vapori in coloana C2. Deasemeni cand materialul introdus in camera este prea
rece sau camera insuficient incalzita, cocsarea se produce mai incet, produsele formate nu
distila, iar la incalzirea ulterioara a camerei se produce o vaporizare brusca, cu antrenari care
pot duce la perturbarea regimului tehnologic.
De aceea temperatura de iesire din cuptor in linia de transfer nu trebuie sa fie mai mica
de 480C si sa nu varieze cu mai mult de 2-5C.
Cand se produce trecerea spumei in coloana C2 este necesar:
sa se mareasca debitul de motorina quench la camera pentru racire si fluidizarea
spumei;
sa se mareasca la maxim debitul de silicon la camera pentru a diminua stratul de
spuma format ;
sa se mareasca presiunea pe camera, oprind astfel trecerea spumei in coloana C2
Daca aparitia spumei la coloana C2 se produce cand schimbarea camerei este in curs,
este necesara accelerarea punerii in functiune a celeilalte camere sau daca schimbarea inca
nu s-a produs, atunci trebuie imediat pusa in functiune camera urmatoare pentru linistirea si
oprirea spumei.
Este absolut necesar a se respecta graficul de lucru al camerelor, fara pierderi de timp in
efectuarea operatiilor de stripare, racire cu apa, taiere si incalzire.

MIDIA-NVODARI
b. Blocarea cu cocs a ramurilor din transfer spre camerele de cocs
Daca la schimbarea camerelor de cocs nu s-a suflat suficient cu abur ramura respectiva
din transfer spre camera, atunci poate avea loc cocsarea si obturarea conductei respective.
Pe de alta parte pe timpul iernii este posibil ca aburul sa condenseze si conducta de
transfer sa se obtureze cu cocs si cu gheata in timpul descarcarii camerei. Daca inainte de
punerea in functiune a camerei, aceste portiuni de conducta nu au fost suflate suficient cu
abur si controlate ca sa fie libere, atunci se poate produce o avarie.
Pentru evitarea acestei situatii este necesar ca operatia de suflare cu abur a acestei
portiuni de conducta sa fie bine facuta si sa se controleze mereu daca aceasta este
libera,deoarece blocarea ei poate duce la oprirea instalatiei.
c. Intreruperea functionarii pompelor P2/P3
Intreruperea functionarii uneia din pompele P2,P3 se poate datora unora din
urmatoarele cazuri:
ajungerea de particole de cocs in pompa.Acest fenomen poate avea loc in cazul
spumarii camerei de cocs
neasigurarea lichidului de etansare la pompa, pompa fiind prevazuta cu mecanisme de
declansare la lipsa fluidului de etansare
patrunderea apei in lichidul de etansare
scaderi sub debitul minim al pompei, datorita variatiei bruste a fluxului de material de la
camera de cocs la coloana C2
intreruperea alimentarii cu energie electrica va duce la oprirea pompei P3 actionata
electric cat si a pompei P2 prin neasigurarea lichidului de etansare si a sistemului de
ungere
In asemenea cazuri se sting imediat focurile la cuptor si se mareste cantitatea de abur
in serpentine pentru a evita cocsarea serpentinei.Acest lucru se face automat cu ajutorul
schemei de blocare a cuptorului, care trebuie sa fie activa.
Aceasta schema este conceputa s-a functioneze in 2 moduri:
PROTECTIA TEHNOLOGICA A CUPTORULUI 180H1
OPRIREA DE URGENTA SAU AVARIE A CUPTORULUI 180H1

MIDIA-NVODARI
PROTECTIA TEHNOLOGICA A CUPTORULUI 180H1

Descriere
Aceasta schema este necesara pentru protectia cuptorului si evitarea cocsarii tuburilor
in cazul opririi pompelor de alimentare radiatie 180-P2,P3 si convectie 180-P104,180-P1a,r.
Mod de functionare
In cazul opririi uneia din aceste pompe(sau atingerea unor debite min.min. pe oricare
pas) schema va intra in functiune astfel:
atigerea valorii de 20 m3/h la oricare din FSLL059, FSLL060, FSLL029, FSLL030 va
duce la oprirea gazelor la cuptor (ZV035 va inchide iar ZV038 va ramine deschis-pilotii)
si deschiderea automata la maxim a robinetilor FV901 si FV-902 de injectie abur in
serpentine radiatie. Pericolul cel mai mare de cocsare al tuburilor este la oprirea
pompelor de alimentare radiatie 180-P3 si 180-P2.
Cererea de by-pasare a schemei, sau activarea starii de by-pass,se face de catre
operatorul DCS catre supervizorul la schimb,care are drepturi sa faca acest lucru.
By-passarea se face in conditiile in care este necesara: schimbarea pompei active cu
rezerva, mentananta pompei in functiune ,interventii AMC la debitele pe pasii
cuptorului(convectie si radiatie).
Dupa terminarea acestor interventii, schema trebuie pusa in starea no by-pass tot de
catre supervizorul la schimb ,la cererea operatorului DCS.
OPRIREA DE URGENTA SAU AVARIE A CUPTORULUI 180-H1
Descriere
OperatoruL DCS are pe consola din CCR un buton de oprire in caz de urgenta sau
avarie a cuptorului. Oprirea de urgenta sau de avarie se face numai in cazuri de forta majora ,
de catre operatorul DCS prin actionarea butonului de oprire 180-H1 aflat pe consola.
Mod de functionare
Aceasta actiune a operatorului va duce la:
inchiderea automata a gazelor la arzatoare si la piloti prin inchiderea ZV035 si ZV038.
deschiderea automata la maxim a robinetilor FV901 si FV-902 de injectie abur in pasii
serpentinei radiatie.
deasemenea atingerea valorii 0,5 bar la PSLL 0008 pe gazele combustibile va duce la
inchiderea ZV035 si ZV038 si deschiderea automata a aburului in serpentina radiatie.

MIDIA-NVODARI
De retinut:
orice actiune de activare/by-passare a schemei de interblocare a cuptorului va fi
inregistrata de catre supervizorul la schimb in registrul de preluare sesizari de la
operatorii DCS ,aflat in posesia acestuia.
Pentru a putea reporni cuptorul (aprinderea focurilor), este necesara manevrarea
(deschiderea) din camp a celor doua ZV-uri.
Daca in acest timp nu se remediaza defectiunea si nu se repune pompa in functiune, va
trebui sa se sufle complet produsul din serpentina cuptorului in camera de cocs, se vor stinge
focurile la cuptor, se va introduce abur in camera de ardere si se va goli radiatia cuptorului la
CBS.
d.intreruperea functionarii pompelor 200BP8,200BP9 din parc
Aceasta este situatie este valabila in cazul in care Instalatia DV trimite reziduul de vid in
rezervorul de stocare P17 iar instalatia Cocsare este alimentata din rezervor cu pompele
200BP8 sau 200BP9. In acest caz se trece pe alimentarea instalatiei cu reziduu ce vid direct
din instalatia DV, pentru a evita cocsarea cuptorului sau oprirea instalatiei.
Operatorul DCS din Cocsare ia legatura cu omologul sau din DV, care transmite la
randul sau operatorului teren, sa faca linia pentru a trimite reziduul de vid direct in 180-V1.
Concomitent cu deschiderea robinetului mecanic pentru trimiterea RV direct in 180-V1,
manevra facuta de operatorul teren din instalatia DV, operatorul teren din Cocsare va inchide
robinetul mecanic pe intrare reziduu de vid in rezervorul P17.
In cazul in care presiunea pe 180-V1 este mai mare de 1.3 barg, operatorul DCS
Cocsare micsoareaza presiunea pe 180-V1 la 1.2-1.3 barg, urmarind in acelasi timp indicatia
de debit, 180FIC0002.
e. intreruperea alimentarii cu abur
Aburul se poate opri total sau sa se micsoreze presiunea lui pentru un timp mai scurt
sau mai indelungat. Cum aceasta instalatie este actionata in punctele cheie de pompe
electrice poate ramane in functiune atat timp cat ventilele hidraulice de pe cuptoare mai pot fi
actionate de aburul ramas in retea.
In cazul caderii de presiune pe bara de abur VM si VI de scurta durata,instalatia poate fi
mentinuta in functiune luandu-se urmatoarele masuri:
se opreste injectia de abur in serpentina cuptor si se reduce transferul total de la 490C
la 480C

MIDIA-NVODARI
se opreste alimentarea schimbatorului S300 si daca temperatura in baza coloanei
scade sub 160C traseul de HSO spre fractionare se va inchide automat de catre 180-
HV0376.
se izoleaza firul 2 pe VM la limita instalatiei si se foloseste aburul de medie produs de
generatoare, in instalatie in punctele cheie (pompe calde aflate in functiune, robineti
actionati electric, stripare, precum si robinetii de varf de pe camerele de cocsare care
se pot deschide daca presiune aburului nu este suficienta)
se va incerca reducerea presiunii pe camere pentru a limita necesitatea de presiune la
aburul de blocare robinet.
Atentie: Nu se merge cu transferul mai jos pentru a evita spumarea materialului in
camera
un mare consumator de abur conform noului proiect de modernizare vor fi injectiile in
robinetii MOV si tronsoanele dintre ei, de aceea in cazul intreruperii alimentarii cu abur
pentru o prerioada scurta se va incerca limitarea manevrarilor robinetilor;
in cazul spumarii materialului din camera se mareste quench-ul in linia de vapori(cu 1-2
mc/h fata de valoarea din timpul functionarii normale a instalatiei) si injectia de silicon.
La aparitia nivelului 2 la camera aflata in flux, se mareste debitul de silicon pentru a
evita spumarea si antrenarea materialului lichid din camera in coloana de fractionare
se mareste presiunea pe camera de la 1.4-1.5 la 1.9-2 barg.
Dupa revenirea presiunii pe liniile de abur VM si VI se revine cu instalatia la parametrii
normali.
Daca aceasta cadere se anunta a fi de lunga durata, se sting imediat focurile iar aburul
care are totusi suficienta presiune este folosit la miscarea produsului in serpentina pentru
evitarea cocsarii acesteia. Se va incerca suflarea convectiei cuptorului la coloana C2 si
radiatia la camera de cocs apoi la C300 pentru a se evita cocsarea liniilor. Restul instalatiei se
opreste normal.
f. intreruperea curentului electric
In aceasta situatie se opresc toate utilajele dinamice actionate electric. In acest caz
schema de blocare a cuptorului va intra automat in functiune la atingerea valorii de 20 m 3/h pe
oricare dintre pasi (radiatie) astfel: se va inchide automat gazul combustibil la arzatoare si va
deschide injectia abur in serpentina cuptor. Dupa revenirea curentului electric se vor reporni
utilajele in ordinea importantei acestora si se va readuce instalatia la parametrii normali. Daca

MIDIA-NVODARI
intreruperea este de lunga durata, instalatia se opreste, iar radiatia cuptorul se descarca in
camera pana la un nivel acceptabil si apoi se descarca la golire rapida in C300. Convectia
cuptorului se descarca in coloana C2 de unde va fi preluat, racit si trimis spre depozit.
Coloana C300 a fost dimensionata astfel incat sa poata prelua debitul de descarcare a
serpentinei cuptorului si a supapelor de siguranta de pe camerele de cocs.
Chiar daca vapori calzi din cuptor ajung in CBS ei sunt raciti pana la o limita acceptabila in
racitorul cu aer pe care au fost montate cosuri pentru a asigura o convectie naturala. Daca
temperatura gazelor depaseste 100C la iesirea din racitor se va opri intrarea gazelor in
sistemul de fractionare si se va deschide sistemul spre facla.
g. intreruperea alimentarii cu aer AMC
Toate ventilele de reglare actionate pneumatic se vor inchide sau deschide conform pozitiei lor
normale (la lipsa aerului).
Daca intreruperea este de scurta durata, se va incerca sa se opereze instalatia pe manual (by-
pass) la debit redus daca este posibil, daca nu se trece pe recirculare.
Daca intreruperea este de lunga durata, se opreste instalatia conform procedurii de oprire
normala.
In cazul robinetilor de siguranta 180-HV0399 si 180-XV0345 din CBS acestia au fost prevazuti
cu butelie de aer pentru 3 actionari ale pistonului.
h. scaderea presiunii pe apa de racire
Cand apare lipsa apei de racire se opresc focurile la cuptor, se opreste alimentarea instalatiei,
si se trece la oprirea temporara a instalatiei. Se procedeaza ca la intreruperea curentului
electric.
i. intreruperea alimentarii cu materie prima
In cazul opririi alimentarii instalatiei din lipsa materie prima, se trece la oprirea normala a
instalatiei. In cazul in care intreruperea alimentarii cu materie prima se datoareaza pompelor
de alimentare din parc,( 200BP8,9 sunt defecte),instalatia nu se opreste se va opera
instalatia cu reziduul de vid preluat direct din DV cu conditia ca debitul sa fie minim 70
mc/h.
In cazul in care instalatia ramane fara alimentare pe convectie (180P1a,r;P104 defecte)
sau radiatie cuptor,( P2;P3 sunt defecte), automat va intra in functiune schema de blocare a
cuptorului. Aceasta la atigerea valorii de 20 m 3/h la oricare din FSLL059, FSLL060, FSLL029,
FSLL030 va inchide gazul combustibil la arzatoare (ZV035 va inchide iar ZV038 va ramine

MIDIA-NVODARI
deschis-pilotii). Deschiderea la maxim a aburului de injectie in serpentina (FV901 si FV-902)
va fi comandata numai daca FSLL029, FSLL030 atinge valori de min. 20 m 3/h.
In cazul in care din diverse motive, schema de blocare a cuptorului a fost by-passata de
catre Seful de sector la schimb la cererea operatorului DCS (verificare debite, presiune GC
etc), obligatoriu se inchide gazul combustibil la cuptor si se mareste la maxim injectia de abur
in serpentina. Dupa efectuarea acestor manevre se trece la oprirea instalatiei. In cazul opririi
unei pompe pe reziduu sau produse (din diverse motive: a dat afara din statie, blocare, motor
ars etc) se va porni imediat rezerva.
In cazul in care se doreste schimbarea pompei de alimentare aflata in functiune (pentru
interventie) cu rezerva, se va porni intai rezerva. Numai dupa ce operatorului DCS confirma ca
exista debit de alimentare se va opri pompa asupra careia trebuie intervenit.
j. intreruperea alimentarii cu combustibil
In cazul intreruperii alimentarii cu combustibil, se va opri instalatia urmand procedura de
oprire normala cu urmatoarele mentiuni:
atingerea valorii 0,5 bar la PSLL 0008 pe gazele combustibile va duce la inchiderea
ZV035 si ZV038 si deschiderea automata a aburului in serpentina radiatie.
se va intrerupe alimentarea cu materie prima
se inchid imediat toate ventilele de combustibil la arzatoare si piloti
se abureste camera de ardere
Cand se restabileste alimentarea cu combustibil, se va aburi camera de radiatie si se aprind
focurile ca la pornirea instalatiei.
Oprirea instalatiei poate interveni si in cazul unor defectiuni mecanice. Functie de
defectiune, se poate trece la oprirea normala sau fortata a instalatiei. In cazul in care oprirea
este fortata se sting focurile la cuptor si se introduce abur de inabusire in camera de radiatie,
se opresc pompele de alimentare si tot restul instalatiei.
In cazul scaparilor de gaze se da jet de abur la locul neetanseitatii si in zonele invecinate, se
sting focurile la cuptor si se depresurizeaza instalatia. Aceleasi operatii se executa si in cazul
unor scurgeri datorate spargerii de garnituri la flanse, ruperi de conducte, luandu-se in plus
masura spalarii cu jet de apa pana la indepartarea completa a produsului.
k. oprirea accidentala a compresorului
Aceasta se poate datora unor avarii tehnologice sau electrice.
Avariile tehnologice presupun nerespectarea uneia din conditiile de mai jos:

MIDIA-NVODARI
TE1127 ( Temperatur maxim bobine stator b1 )
TE1130 ( Temperatur maxim ntre bobine i1 )
LSHH1101 ( Nivel maxim-maximorum separator V100 )
ZS1121 ( Limitator pe reductor A100 pe acionare volanta )
XS1123 ( Senzor vibraii compresor )
PT1103 ( Presiune maxim-maximorum refulare gaze treapta 1 V102 )
PALL1123 ( Presiune minim-minimorum ulei iesire filtre F100 )
TE1101 ( Temperatur maxim-maximorum gaze treapta 1 cilindru 1 )
PT1143 ( Presiune minim-minimorum gaze intrare n separatorul V100
10.2.2. Oprire accidentala datorata defectiunile mecanice
a. spargerea unei tevi in cuptor

In cazul in care fisura este mica, desi la locul respectiv se produce un jet de flacara,
instalatia se va opri normal.
In cazul in care fisura este mare, focul in cuptor este mare punand in pericol cuptorul si
cosul cuptorului se va proceda astfel:
operatoruL DCS apasa butonul de oprire pentru cazuri de urgenta sau avarie a
cuptorului, buton situat pe consola din CCR .
MIDIA-NVODARI
Aceasta actiune a operatorului va duce la:
inchiderea automata a gazelor la arzatoare si la piloti prin inchiderea ZV035 si ZV038.
deschiderea automata la maxim a robinetilor FV901 si FV-902 de injectie abur in pasii
serpentinei radiatie.
In aceasta situatie se va actiona rapid si concomitent astfel:
se opresc pompele de alimentare
se inchid robinetele de izolare pe gaze combustibile
se introduce o cantitate mare de abur de incendiu in camera de ardere
se sufla cu abur serpentina de radiatie a cuptorului prin VH-uri la coloana C300
se iau masuri pentru stingerea si spalarea produsului cazut prin arzatoare pe platforma
betonata de sub cuptor, prin jet de abur, nisip sau stingatoare cu spuma
restul instalatiei se opreste si se goleste normal
b. defectiuni la tevile schimbatoarelor de caldura

Defectiunile la schimbatoarele de caldura se depisteaza prin luarea de probe dupa
fiecare schimbator . Deranjamentele care pot apare ca urmare a acestor defectiuni sint:
impurificarea motorinei recirculate cu reziduu de vid ca urmare a spargerii tevilor la
schimbatorul S2 a,b. Reziduul care circula prin tevi are presiunea mai mare si va
impurifica motorina care circula prin manta.In acest caz se scoate din circuit
schimbatorul spart, instalatia mentinandu-se in functionare cu debit redus numai prin
celalalt schimbator, pana la remedierea defectiunii.Daca ambele schimbatoare sunt
sparte, acestea se vor by-passa pe ambele circuite, Se pot remedia cu instalatia in
functiune.
prin spargerea tevilor la schimbatorul S300 aburul de inalta presiune intra in produs
ducand la un consum mai mare de abur. Prin spargerea tevilor va scadea capacitatea
de incalzire, slopsul se va intoarce mai rece in baza coloanie C300 si exista
posibilitatea aparitiei apei sub forma lichida. Spargerea se va detecta prin cresterea
debitului de apa recuperata in vasul V300, alarma de presiune minima de pe intrare
abur si posibila crestere a presiunii pe C300 . In cazul acesta schimbatorul se va by-
passa pana la remedierea problemei;
c. defectiuni la tevile racitoarelor/condensatoarelor cu apa si aer

MIDIA-NVODARI
La racitoarele condensatoare cu apa S1, S3 ,S7 care au presiunea mai mare pe partea
de produs care circula prin manta, produsul va patrunde in circuitul de apa si acesta se va
observa abia la turnurile de racire cand este deja prea tirziu si periculos. Pentru evitarea
acestei situatii in fiecare schimb se face un control al apei de iesire din fiecare racitor.Aceste
racitoare se pot remedia cu instalatia in functiune. Daca este cazul se micsoreaza debitul de
alimentare al instalatiei.
In cazul defectiunii tevilor la S14 motorina usoara va intra in apa ce alimenteaza
generatorul G1 si de aici mai departe in bara de abur de joasa presiune. Defectiunea va fi
depistata prin luarea de proba din vasul de purja continua,V20. Se poate remedia cu instalatia
in functiune.
La racitoarele cu apa S4,S5,S11 la care presiunea pe linia de apa este mai mare decit
cea pe produs, va intra apa in benzina care ajunge apoi la vasul de reflux V2 si aici va fi
separata si trimisa la stripare ape uzate. Defectiunea poate fi sesizata prin cresterea debitului
de apa evacuata de la V2.
Remedierea lui S4, S5 si S11 se poate face din mers. In cazul in care conditiile o
permit, se poate merge fara unul din schimbatoare pana la remedierea defectiunii.
In cazul defectiunilor la tevile racitoarelor cu apa dintre treptele compresorului 180-K2,
E100,101,102, va patrunde gaz in apa. Defectiunea poate fi sesizata prin analiza apei la
iesirea din schimbator. Pentru remediere se va opri compresorul.
In cazul aparitiei de defectiuni la racitoarele cu aer pentru a opri scaparile de vapori
(A1) sau de lichid (A2,A3) se va izola caseta respectiva prin inchiderea ventilelor si se va opri
ventilatorul.
In cazul aparitiei de defectiunii la racitorul cu aer 180-A300, pentru a opri scaparile de
vapori/lichid se va izola fasciculul defect prin inchiderea ventilelor intrare/iesire si se vor opri
ventilatoarele aferente bateriei cu probleme. Simultam cu aceasta se va reduce si debitul de
alimentare al instalatiei deoarece racitorul face parte din sistemul de siguranta a instalatiei in
cazul descarcarii supapelor sau descarcarii cuptorului.
In cazul aparitiei de defectiunii la racitorul cu aer 180-A301, pentru a opri scaparile de
vapori/lichid se va izola fasciculul defect prin inchiderea ventilelor si se va opri ventilatorul si
redirectionarea fluxului de produs spre alta destinatie.
d. deranjamente ale arzatoarelor

MIDIA-NVODARI
Este posibila infundarea duzei la arzator sau pilot si in asemenea situatie se opreste
combustibilul la acest pilot sau arzator, se scoate si se desfunda.
In cazul fisurarii ambrazurii unui arzator cu consecinte asupra stabilitatii flacarii, daca nu este
posibila oprirea cuptorului pentru remediere se opreste gazul la arzatorul respectiv si se va
reface ambrazura la oprirea cuptorului.
e. spargerea sau ruperea unei conducte
In cazul aparitiei unei astfel de avarii se procedeaza astfel:
se opreste alimentarea instalatiei
se sting focurile la cuptor din DCS (se inchid ventilele de pe liniile de combustibil) si se
introduce abur de incendiu in camera de ardere
se anunta pompierii
izolarea liniei rupte daca exista ventile de izolare
oprirea tuturor pompelor din jurul locului de avarie si a tuturor pompelor daca este
necesar
jet de abur sau perdele de abur daca exista la locul avariei
depresurizarea instalatiei la facla
deschiderea liniei la golire rapida
daca exista pericolul ca valul de gaze emis sa ajunga in instalatiile invecinate, se da
alarma de pericol
O atentie deosebita se va acorda conductelor de la vasul V300 unde sunt vehiculate
cantitati insemnate de H2S
f. aparitia unor neetanseitati

Neetanseitati pot apare la flanse, guri de vizitare, returbenti si acestea pot conduce la scapari
de produse foarte calde existand pericolul unui incendiu.
In cazul in care scaparile nu conduc la incendiu se dau jeturi de abur la locul respectiv pentru
evitarea aprinderi si concomitent se vor lua masuri de inchidere a traseului sau depresurizarea
si oprirea instalatiei.
In cazul unor neetanseitati prin care scaparile de produse sunt mari si acestea pot conduce la
aparitia unor incendii se opreste instalatia astfel:
se sting focurile la cuptor
se opresc pompele de alimentare si simultan se introduce abur in camera de ardere

MIDIA-NVODARI
se depresurizeaza instalatia la facla
se goleste cuptorul si coloana C2 la golire rapida
se goleste vasul V1 cu pompa P104 la rezervorul de reziduu dupa S2
se golesc coloanele C2, C3A,B vasul V2cu ambele pompe
se opreste intreaga instalatie
10.2.3. Masuri de ntrerupere a energiei electrice la avarii n instalaie
La apariia avariilor sau incendiilor n instalaia de cocsare, ntreruperea total a

energiei electrice se va face la cerere de ctre personalul de exploatare (electrician, dispecer
electric sau persoan autorizat) din staia trafo 107-6/0.4kV dup cum urmeaz:
pentru consumatorii alimentai din distribuia TGD 107/1, ntreruperea se face prin cele
2 ntreruptoare principale de 0,4 kV de sosire ale transformatoarelor;
pentru consumatorii alimentai din distribuia TGD 107/2, ntreruperea se face de
asemenea prin cele 2 ntreruptoare principale de 0,4 kV de sosire ale
transformatoarelor.
11.3. Sisteme de siguranta

In cadrul Instalatiei de Cocsare sunt prevazute sisteme de siguranta corespunzatoare
care asigura functionarea instalatiei intr-un regim de lucru nepericulos in conformitate cu
cerintele procesului tehnologic aplicat.
Conform noului proiect, au fost prevazute sisteme de protectie atat pentru utilaje cat si
conductele din instalatie.
Sistemele de siguranta prevazute in proiect sunt urmatoarele:
sisteme de automatizare pentru a facilita operarea in conditii de deplina siguranta a
instalatiei fara a expune operatorii la conditii de munca grele; (Indepartarea operatorilor
de pe platforma de taiere in timpul etapei de deschidere camere/ forare/ taiere)
sisteme de alarmare si interblocare pentru cresterii necontrolate de presiune,
temperatura, nivel.
sisteme de protectie la suprapresiune (supape de siguranta sau robinete de
depresurizare automata)
Sistemele de interblocare atat pentru operarea camerelor cat si a noului sistem de
golire rapida au fost proiectate astfel incat sa permita protectia personalului si mediului

MIDIA-NVODARI
inconjurator de posibile evacuari de hidrocarburi gazoase in atmosfera. Scheme de
interblocare precum si nivelul de setare a alarmelor se pot citi in documentatia de
automatizare aferenta proiectului.
In cadrul proiectului de modernizare, supapele conventionale de pe camerele de
cocsare 180-SS007A/B; 180-SS008A/B, 180-SS009A/B; 180-SS010A/B au fost inlocuite cu
supape echilibrate cu burduf deoarece destinatia de descarcare s-a schimbat.
Toate specificatii supapelor noi prevazute in proiectul de modernizare sunt prezentate in
Anexa 7.
11.3.1. Operarea CBS in cazul descarcarii supapelor de la camere .
Prin implementarea noului sistem de golire rapida inchisa filosofia de preluarea a descarcarii
supapelor de pe camerele de cocsare este urmatoarea:
pe iesirea din supapele nou montate 180-SS0345A/B sau 180-SS0346A/B sau 180-
SS0347A/B sau 180-SS0348A/B sunt montate robinete de izolare MOV, 180-
XV0300AD si 180-XV0301 AD pentru a izola camera deschisa de o posibila intrare a
vaporilor pe circuit invers din sistemul de golire rapida inchisa (CBS) in cazul in care
una din cele 2 supape existente pe fiecare camera nu mai etanseaza bine.
in logica de interblocare robinetii de pe iesirea supapelor sunt inchisi odata cu
deschiderea robinetilor pe linia de aerisire si invers.
supapele de pe camera descarca prin liniile de DN300 intr-un colector de DN450 care
se inteapa in colectorul de blowdown(alimentarea coloanei C300);
pe iesirea din vasul V300 a fost montat ca element de siguranta un robinet ON-OFF
180-HV0399 comandat de trei indicatoare de presiune printr-un sistem de votare 2oo3.
schema de interblocare pe langa deschiderea robinetului HV399 la presiunea de 2 bari
mai comanda si deschiderea completa a jaluzelelor racitorului A300, si inchiderea
robinetului spre sectia de fractionare. Depresurizarea se face in sistemul de facla al
instalatiei existente prin conducta EF-180-352-300.
in cazul unei descarcarii masive trecerea prin sistemul de golire rapida determina o
cadere de presiune mai mare decat valoarea de backpressure acceptata pentru tipul de
supapa montat. De aceea pe conductele de purjare cu abur a conductelor de intrare in
supape au fost montate suplimentar cate trei traductoare de presiune, care deschid
robinetul de depresurizare la o valoare mai mica decat presiunea de descarcare a

MIDIA-NVODARI
supapelor. Astfel, in monentul descarcarii, vaporii intalnesc un sistem depresurizat si
astfel supapa poate functiona la intreaga capacitate la care a fost proiectata.
traductoarele de presiune de pe camere au fost integrate in logica de interblocare a
robinetului HV399.
vaporii fierbintii sunt raciti inainte de a ajunge in coloana de fluxul de apa de racire iar in
coloana de debitele de HSO si LSO pulverizare deasupra talerelor;
vaporii ajung in racitorul A300 unde se racesc pana la 100-120C (valoare maxima
aceeptata de sistemul de facla al instalatiei existente). In cazul caderii alimentarii cu
energie electrice racitorul a fost prevazut cu niste dispozitive sub forma de trunchi de
con pentru a asigura un tiraj natural.
gazele nocondensate sunt dirijate spre sistemul de facla din instalatie prin conducta de
vapori de pe V300.
in cazul descarcarii supapelor de siguranta este necesara verificarea si inlaturarea
blocajului care a determinat cresterea de presiune in camera.
suplimentar, pe vasul V300 sunt montate supape de siguranta cu un punct de setare
superior setarii HIP's-ului 180-HV0399.
in cazul descarcarii supapelor, dupa indepartarea cauzei care a determinat
suprapresiunea si scoaterii din flux a camerei este necesara o inspectie si recalibrarea
supapei.
11.3.2. Evacuarea la facla
In cadrul instalatiei de cocsare sunt prevazute doau colectoare de facla la care sunt legate
supapele de siguranta si robinetii de depresurizare din instalatie :
Linia de facla de joasa presiune EF-180-002-300 in care descarca:
o prin linia PG-180-025-300 supapele 180-SS002A/B care protejeaza coloana 180-C2
o prin linia PG-180-027/072-250 supapele 180-SS004A/B care protejeaza vasul 180-
V2
o prin linia PG-180-028-400 pe care se afla robinetul de depresurizare 180-PV0907 de
pe vasul 180-V3
o prin liniile EF-180-300/301-200 supapele 180-PSV0334A/B de pe coloana 180-C300
o prin liniile EF-180-306/307-250 supapele 180-PSV0344A/B de pe vasul 180-V300

MIDIA-NVODARI
o prin linia EF-180-305-250pe care se afla robinetul de depresurizare 180-PV0343 de
pe vasul 180-V300
o prin linia EF-180-302-150 supapa 180-SS001 de pe vasul 180-V1
Linia de facla de joasa presiune EF-180-001-150 in care descarca:
o prin linia EF-180-003-150 supapa 180-SS005 care protejeaza coloana 180-C4
o prin linia PG-180-030-150 supapa 180-SS006 care protejeaza vasul 180-V4
12. INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
12.1. Factori de risc care impun masuri de protectie

Produsele vehiculate in cadrul obiectivului se incadreaza in categoria
substantelor toxice si periculoase (din punct de vedere al pericolului de explozie si al
actiunii asupra sanatatii oamenilor). De aceea, gestionarea, precum si manipularea si
stocarea lor se face cu respectarea stricta a prevederilor, reglementarilor si
normativelor generale si specifice de protectia muncii in vigoare.
Instalatia de cocsare constituie o zona restrictionata, in care toate utilajele, conductele
si aparatura de masura si control, pot prezenta conditii de risc pentru personalul de exploatare
si intretinere, in cazul in care nu sunt corect utilizate si intretinute. Fiecare operatie care are
legatura cu instalatia de cocsare va fi planificata si executata tinand cont de cele de mai sus.
Aceasta in special in timpul pornirii sistemului si al presurizarii vaselor si conductelor.
Aceste operatii trebuie efectuate intr-o maniera controlata in scopul evitarii ranirii
personalului, ca si a deteriorarii echipamentelor.
Pentru a se putea evita pericolele datorate mediilor prezente, precum si pentru a se
putea actiona in caz de pericol, personalul din exploatare trebuie sa cunoasca proprietatile si
actiunea toxica si periculoasa a fluidelor vehiculate , agentii de stingere indicati etc.
Principalii factori care impun masuri de protectia muncii in cadrul obiectivului sunt
urmatorii:
factori de risc chimic;
factori de risc mecanic(aciunea mecanic a organelor de maini n micare);
factori de risc electric (actiunea curentului electric cu pericol de electrocutare);
factori de risc termic;
pericolul de incendiu / explozie datorat fluidelor vehiculate;
MIDIA-NVODARI
noxe fizice;
Prin prezentul proiect nu se modifica compozitia chimica si nici cantitatile de substante
vehiculate in instalatie si de aceea raman in vigoare toate atentionarile si masurile necesare
pentru a evita pericolele. mentionate in regulamentul de functionare in vigoare Regulament
de functionare- Instalatia cocsare Intarziata fascicola III
12.2. Masuri prevazute prin proiect

Principala msur care st la baza prevenirii accidentelor de munc de orice tip o
reprezint respectarea cu strictee a normelor procesului tehnologic i folosirea la parametrii
nominali a instalaiilor de msur i control precum i atenta ntreinere a instalaiei.
Din punct de vedere al Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ
P118/99 art. 2.1.4. instalatia se incadreaza, datorita categoriei de pericol de incendiu "C", in
categoria cu risc mare de incendiu.
Prin proiect s-au introdus urmtoarele msuri preventive:
Sectia de golire rapida este amplasata in aer liber, pe platforma betonata;
Vehicularea produselor se realizeaza in sisteme etanse nepermitand contactul direct cu
fluidele sau emanatiile de vapori;
Spaiul de vapori al vaselor i coloanelor s-a protejat de suprapresiuni prin montarea de
supape de siguran. Eventualele eapri sunt eapate la facl;
Pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere, a sarcinilor electrostatice
si a descarcarilor atmosferice, echipamentele mecanice si electrice sunt prevazute
legate la pamant;
Pentru controlul scprilor de H2S, au fost prevzute detectoare de H2S n interiorul i
instalaiei astfel:
Detectoare de H2S - 3 buc. concentraia admisibil n aer: med./max. = 10/15 mg/mc
detectoarele se amplaseaz perimetral la distane aproximativ egale;
Pentru executia conductelor / echipamentelor au fost folosite materiale corespunzatoare
conditiilor de exploatare si fluidelor vehiculate;
S-au asigurat caile de acces ale personalului de exploatare;
La toate constructiile metalice s-a asigurat continuitatea electrica si legarea la pamant

MIDIA-NVODARI
Pentru scurgerea corespunzatoare si evitarea acumularilor de fluide pe portiuni de
conducte s-au asigurat pante adecvate;
Prin proiect s-a prevazut o amplasare rationala a echipamentelor noi, respectandu-se
distantele impuse de normativele in vigoare;
S-au prevazut armaturi corespunzatoare mediului de lucru ;
12.3. Instructiuni generale de protectia muncii
Inainte de pornirea instalatiei cat si in timpul functionarii este necesar sa se ia toate

masurile pentru a se asigura conditii nepericuloase de munca, pentru prevenirea accidentelor
de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Prezentele instructiuni au fost intocmite avand la baza Legea 319/2006 privind
protectia si securitatea muncii si Normele Generale de Protectie a Muncii editia 2002.
Pe baza acestor instructiuni, beneficiarul are obligatia de a intocmi instructiunile
specifice de protectia muncii pe locuri de munca.
La intocmirea instructiunilor specifice de protectia muncii pe locuri de munca, este
obligatoriu sa se tina cont si de instructiunile de protectia muncii mentionate in manualele de
operare / cartile tehnice ale utilajelor, transmise de furnizorii acestora.
Pregatire si instruirea in domeniul protectiei muncii este parte componenta a pregatirii
profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si
sanatate in munca.
Operarea diverselor parti ale instalatiei se va face numai de catre personalul locului de
munca respectiv.
Este obligatoriu ca urmatoarea documentatie sa fie tinuta la dispozitia personalului:
Regulamentul de functionare, care cuprinde instructiuni de punere in functiune,
exploatare, oprire normala si fortata, precum si modul de rezolvare a problemelor care
pot apare
Instructiunile de protectia muncii specifice pe locuri de munca si Legea 319/2006
privind protectia si securitatea muncii
Regulamentul de ordine interioara
Instructiunile PSI
MIDIA-NVODARI
Aceste materiale trebuie cunoscute de ntreg personalul instalaiei.
Personalul trebuie instruit i avertizat asupra pericolelor pe care le reprezint produsele
vehiculate n cadrul instalaiei.
Punerea n funciune sau oprirea instalaiei se face numai din dispoziia i n prezena
efului instalaiei.
nainte de pornirea instalaiei, ct i n timpul funcionrii este necesar s se ia toate
msurile pentru evitarea condiiilor periculoase de munc i pentru evitarea accidentelor de
munc.
nainte de pornirea instalaiei, trebuie s se verifice:
starea armturilor de siguran - respectiv supape de siguran de pe utilaje i supape
termice pentru expansie lichid de pe conducte;
aparatura de msur i control, manometrele, indicatoarele i regulatoarele de nivel;
dac au fost scoase toate blindele montate n timpul execuiei, de exemplu a probelor
conductelor;
dac sunt montate toate mijloacele de protecie (scri, podee, capace pe cmine i
canale, aprtori, etc.);
evident, prezena personalului operator necesar i dac este nevoie a personalului
ajuttor de la atelierul mecanic pentru unele remedieri.
n cazul apariiei unui semnal acustic sau optic se vor lua de urgen msurile impuse,
astfel nct s se evite defeciunile tehnice, pagubele materiale sau accidentele.
Orice defeciune aprut n timpul funcionrii instalaiei va fi comunicat efului
instalaiei pentru a se lua de urgen msurile necesare n conformitate cu instruciunile
de funcionare.
n cazul n care situaia creat impune oprirea forat a instalaiei, operaia de oprire se
va face numai n prezena i sub conducerea efului de instalaie, care va aciona n
conformitate cu instruciunile pentru oprirea forat a instalaiei.
Toate locurile de munc se vor menine n permanent ordine i curenie.
Avand in vedere ca in cadrul Instalatiei de COCSARE se lucreaza 3 schimburi /zi,
predarea si preluarea schimbului de lucru este obligatorie pentru asigurarea functionarii
normale a instalatiei si prevenirii accidentelor.
Operatia de predare preluare a schimbului se face in mod obligatoriu la locul de munca si
cuprinde, in principal, urmatoarele aspecte:

MIDIA-NVODARI
Predarea instalatiei in conditii normale de functionare ; schimbul care preda este obligat
a realiza toate masurile de intretinere curenta care erau prevazute sau care au aparut
ca necesare in schimbul
Predarea - primirea schimbului se face pe baza de raport scris in care se consemneaza
si deficientele pe linie de protectia muncii aparute in timpul schimbului;
Sesizarea schimbului urmator asupra defectiunilor mai importante care au avut loc in
instalatie si a caror remediere sau reparatie urmeaza a fi continuata de catre acest
schimb;
Fiecare operator are obligatia sa verifice la intrarea in schimb, existenta impamantarilor
la echipamentele si conductele de care este direct raspunzator;
Predarea echipamentelor, incaperilor, cailor de acces in perfecta stare de curatenie
Predarea echipamentelor cu toate elementele de tehnica securitatii muncii in perfecta
stare de functionare;
Inainte de predarea schimbului, fiecare muncitor este obligat sa faca curatenie la locul
de munca;
Este interzisa parasirea locului de munca daca nu a venit persoana din schimbul
urmator, careia sa ii predea in mod corespunzator activitatea. Daca persoana din
schimbul urmator nu a sosit, se anunta seful de schimb si se ramane pe post pana in
momentul cand soseste schimbul sau se asigura inlocuitor;
Pentru asigurarea protejarii personalului de accidente si imbolnaviri profesionale, in
timpul activitatii de productie este obligatoriu sa se organizeze un control minutios al
intregii instalatii, in general, si al punctelor de importanta deosebita, in special. Controlul
va fi efectuat de catre conducatorii locurilor de munca respective, la intrarea in schimb
si pe timpul schimbului. Acestia vor rezolva operativ deficientele sau le vor consemna in
caietul de rapoarte impreuna cu masurile stabilite pentru remediere;
La intrarea in schimb, fiecare sef de schimb va face un instructaj sumar de protectia
muncii si PSI si se vor verifica urmatoarele :
o Starea fizico psihica a personalului din subordine / starea de oboseala, boala,
alcoolemia;
o Starea echipamentului de protectie;
o Transmiterea sarcinilor de lucru pe ziua in curs in cazul in care apar lucrari
speciale;

MIDIA-NVODARI
La intrarea in schimb fiecare salariat este obligat sa semneze in caietul de rapoarte de
luarea la cunostinta privind instructajul sumar de protectia muncii si PSI.
Sefii de schimb sunt obligati sa anunte imediat seful de instalatie direct sau telefonic, la
orice ora din zi sau din noapte, de toate defectiunile care apar in cursul desfasurarii procesului
si care ar putea conduce la accidente tehnice.
Instructajul de protectia muncii pentru personalul de exploatare cuprinde 3 faze:
instructajul introductiv general
instructajul la locul de munca
instructajul periodic
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice

unitatii respective si principalele masuri de protectia muncii care trebuie respectate in timpul
lucrului.
Instructajul introductiv general se face:
noilor incadrati in munca;
celor transferati de la alte locuri de munca;
celor detasati ;
persoanelor care efectueaza practica profesionala;
persoanelor aflate in perioada de proba in vederea angajarii;
persoanelor delegate in interesul serviciului;
persoanelor care viziteaza sectoare productive;
Dupa terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus
verificarii cunostintelor de protectie a muncii pe baza de teste. Rezultatul verificarii va fi
consemnat in fisa de instructaj.
Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop
prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost
repartizata persoana respectiva..
Instructajul la locul de munca se face pe baza prevederilor normelor specifice de
securitate a muncii precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care
va lucra persoana respectiva.

MIDIA-NVODARI
Se vor efectua exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie,
a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor.
Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind :
riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca;
prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor proprii;
masurile de prim ajutor in caz de accidentare;
Instructajul la locul de munca va cuprinde in mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura.
Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop sa aprofundeze normele de
protectia muncii. Acest instructaj se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice
si se va efectua de catre conducatorul locului de munca.
Acest instructaj se va face si in urmatoarele cazuri:
cand un salariat a lipsit mai mult de 30 zile calendaristice din productie;
cand s-a modificat procesul tehnologic sau au fost modificate utilaje / echipamente;
cand au aparut modificari ale normelor de protectia muncii sau ale instructiunilor proprii
;de securitate a muncii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in
unitate;
la reluarea activitatii dupa un accident de munca;
la executarea unor lucrari speciale;
Personalul va fi instruit temeinic in vederea cunoasterii procesului tehnologic si a normelor
generale / specifice de protectia muncii.
Se vor afisa in locuri vizibile:

Schemele tehnologice de principiu inclusiv schemele transmise pentru noile
echipamente;
Schemele monofilare ale instalatiilor electrice (vor fi afisate in camera electrica);
Planul de evacuare a personalului in caz de alarma;
Lista echipelor de salvare si atributiile acestora;

MIDIA-NVODARI
Toate indatoririle legate de operare vor fi detaliate pentru fiecare post de lucru in Fisa
Postului si in instructiunile detaliate pentru fiecare loc de munca. La acestea se vor adauga
cele de prevenire si stingere a incendiilor.
Personalul trebuie instruit si avertizat asupra pericolelor pe care le reprezinta produsele
vehiculate in cadrul instalatiei.
In timpul opririi, pornirii si reviziei vor fi notate in registre toate lucrarile si operatiile realizate
de personalul de exploatare cat si de personalul atelierelor de intretinere.
Orice defectiune aparuta in timpul functionarii instalatiei va fi comunicata sefului de
instalatie pentru a se lua de urgenta masurile necesare .
Se vor desemna persoane care sa supravegheze si sa raspunda de respectarea regulilor
de lucru caracteristice manevrarii materialelor, si anume:
greutatile ce se ridica sau se transporta sa nu depaseasca posibilitatile fizice normale
ale muncitorilor
in momentul efortului de ridicare, sa nu se poata da nastere la accidente de munca prin
alunecare, pierderea echilibrului, repartizarea anormala de greutate pe om etc.
Lucrarile si operatiile dificile se vor executa ziua. Atunci cand este necesar ca acestea sa
se execute noaptea, se vor face numai cu aprobarea scrisa a conducerii unitatii sau a
reprezentantului acesteia si numai dupa ce au fost luate toate masurile de siguranta.
12.3.1. Indicatoare de securitate
In cadrul instalatiei se vor monta indicatoare pentru prevenirea accidentelor, incendiilor sau
exploziilor, conform normelor in vigoare.
ATENTIE ! PERICOL DE EXPLOZIE - PERICOL DE FOC FUMATUL OPRIT .
12.3.2. Prevederi privind scri, platforme
Scarile, podetele, balustradele si trecerile trebuie mentinute in perfecta stare de utilizare si

curatenie. Orice defectiune va fi imediat remediata.
La demontarea unor elemente de constructie metalica care necesita lucrari de reparatii sau
interventii, se vor monta placute avertizoare cu inscriptia ACCESUL INTERZIS .
Este interzisa blocarea cailor de acces, precum si depozitarea diferitelor materiale pe scari,
platforme, etc.
Nu este permisa utilizarea scarilor portabile, schelelor provizorii etc. In cazuri speciale,
scarile portabile vor fi asigurate cu carlige impotriva alunecarii.
MIDIA-NVODARI
In cazul lucrului in locuri greu accesibile si unde exista cel mai mic pericol de cadere se va
purta in mod obligatoriu centura de siguranta.
12.3.3. Prevederi privind instalatiile electrice
Este interzisa utilizarea unor instalatii electrice necorespunzatoare sau improvizate care nu
corespund normelor PSI si de protectia muncii, cum ar fi:
corpuri de iluminat fara globuri de protectie, fara gratar de protectie;
intrerupatoare, comutatoare, doze, prize in stare defecta sau incompleta;
legaturi provizorii ;
De asemenea, sunt interzise urmatoarele :
inlocuirea instalatiilor in constructie antiex cu instalatii in constructie normala;
incarcarea instalatiei electrice peste sarcina admisa;
lasarea neizolata a conductelor electrice la demontarea partiala a unei instalatii
electrice;
folosirea pentru iluminat a lumanarilor, chibritelor sau a oricaror surse de lumina cu
flacara directa precum si a lampilor electrice neprotejate contra exploziilor;
Activitatile profesionale se vor organiza astfel incat solicitarile impuse de specificul muncii,
mediul de munca si relatiile psiho sociale ale colectivului de munca sa corespunda
capacitatilor fiziologice si psihologice ale salariatilor.
In locurile de munca in care exista conditii deosebite de solicitare fizica sau
neuropshica, ori factori nocivi de natura fizica, chimica sau biologica, se vor analiza si stabili
masuri de organizare a ritmului si regimului de munca in vederea prevenirii afectarii starii de
sanatate a salariatilor.
12.3.4. Prevederi privind echipamentul de protecie
Echipamentul individual de lucru si de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat

fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala.
Procedura de stabilire a necesarului de echipament individual de protectie pe categorii
de pesonal si conditii concrete de lucru, criteriile de acordare, obligatiile lucratorilor sunt
stabilite prin Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectie , elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei.

MIDIA-NVODARI
Este obligatoriu ca personalul s foloseasc echipamentul de protecie corespunztor
locului de munc.
Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit de catre agentii economici,
personalului propriu cat si tuturor categoriilor de persoane care desfasoara activitati in incinta
acestora.
Agentii economici sunt obligati sa asigure conditii pentru efectuarea verificarilor legale,
depozitarea, curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor individuale de
protectie in conformitate cu instructiunile de utilizare ale producatorului si sa instruiasca
personalul privind caracteristicile echipamentului si modului de utilizare .
De asemenea, agentii economici sunt obligati sa acorde un nou mijloc de protectie in
cazul degradarii acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, indiferent de motiv sau la
modificarea conditiilor de munca ale personalului.
Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de
echipament individual de protectie sunt obligate sa cunoasca caracteristicile acestuia si modul
de utilizare , sa il foloseasca doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa il prezinte la
verificarile periodice prevazute, sa solicite inlocuirea sau completarea sa cand nu mai asigura
indeplinirea functiei de protectie.
Imbracamintea trebuie sa fie stransa pe corp si chiar si in zilele calduroase nu se va
lucra fara imbracamintea de protectie destinata locului respectiv de munca.
Degradarea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost
atribuit sau instrainarea lui atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.
Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect
acordat si in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele
prevazute in instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conform legislatiei in vigoare.
Personalul de exploatare are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu
i se acorda mijloacele individuale de protectie necesare, prevazute in lista interna sau in
Normativul cadru, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare.
Echipamentul individual de protectie se depune dupa orele de program la vestiar.
Este interzisa spalarea echipamentului de protectie cu lichide inflamabile.
Este interzis purtarea echipamentului de protecie n afara orelor de serviciu.
Echipamentul de protecie va fi meninut n permanent stare de funcionare.
Este obligatorie purtarea ochelarilor de protectie la toate lucrarile de arderi, sudura, polizare.

MIDIA-NVODARI
Personalul implicat n activiti n caz de urgen va fi echipat cu haine i alte echipamente de
protecie adecvate luptei contra incendiilor.
Personalul care trebuie s ptrund n zone sau echipamente cu atmosfer ce poate fi
periculoas pentru sntate sau via n timpul operaiilor de ntreinere sau reparaii, sau n
situaii de urgen, vor fi dotate cu aparate de respirat autonome. Aceste aparate vor fi
ntreinute conform instruciunilor fabricantului.
Interventiile speciale vor fi facute sub supravegherea unui maistru sau sef de echipa
instruit si familiarizat cu toate pericolele ce pot apare. De asemenea, acestia trebuie sa
cunoasca toate masurile de siguranta necesare bunei desfasurari a procesului.
La locurile de munca unde se pot produce leziuni sau arsuri prin venirea in contact a
substantelor cu pielea, se vor folosi manusi.
In timpul curatirii unei conducte sau purjari cu aer, abur sau gaz inert toti muncitorii vor
purta ochelari de protectie.
Toate persoanele care lucreaza in instalatii /obiective in care se vehiculeaza produse
petroliere trebuie sa aiba avizul medicului in care sa se specifice ca sunt apte sa lucreze in
conditiile respective de munca.
12.3.5. Prevederi privind igiena muncii si materiale igienico-sanitare necesare
Personalul de exploatare va fi supus periodic unui examen medical conform instructiunilor

Ministerului Sanatatii, astfel:
personalul care urmeaza a fi incadrat in instalatie trebuie sa faca un control medical
pentru a se stabili daca starea sanatatii va permite sa indeplineasca munca pe care
trebuie sa o efectueze sau sa exercite meseria in care urmeaza sa fie pregatiti;
tot personalul va face un examen medical periodic functie de specificul activitatii in
scopul depistarii imbolnavirilor profesionale intr-un stadiu incipient. Controlul periodic se
face obligatoriu si dupa concedii si in urma unor boli care ar putea afecta sensibilitatea
la actiunea noxelor existente la locurile de munca;
este obligatorie respectarea indicatiilor prescrise in urma examenului medical cu privire
la locul de munca al fiecarui lucrator;
Este interzisa pastrarea alimentelor la locul de munca. Acestea vor fi pastrate in dulapuri
inchise, in locuri special amenajate.
Este obligatorie pastrarea curateniei la toate locurile de munca.

MIDIA-NVODARI
Se vor lua masuri tehnico-organizatorice pentru ca activitatea de educatie sanitara sa se
desfasoare in bune conditii.
Se va asigura dotarea truselor de prim ajutor cu medicamente si materiale iar personalul va
fi instruit pentru acordarea primului ajutor.
Vestiarele si grupurile sociale vor fi mentinute in prefecta stare de curatenie. Se va
organiza distribuirea cu regularitate a materialelor igienico-sanitare.
Materialele igienico sanitare constituie mijloace de igiena individuala (sapun, unguente,
perii de unghii, pasta si periuta pentru dinti, prosoape etc.).
Materialele igienico sanitare se distribuie gratuit personalului de exploatare in scopul
asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru
prevenirea unor imbolnaviri profesionale.
Este interzisa racordarea instalatiilor sanitare la alte retele de apa decat reteaua de apa
potabila a platformei.
Pe timp friguros se vor asigura in incaperile de lucru , temperatura si umiditatea
corespunzatoare.
Ventilarea locurilor de munca se va face atfel incat sa se evite formarea curentilor de aer
care pot sa conduca la imbolnaviri.
ntregul personal va fi temeinic instruit asupra pericolului pe care l reprezint substanele
prezente n instalaie.
Se vor lua msuri tehnico-organizatorice pentru ca activitatea de educaie sanitar s se
desfoare n bune condiii.
Personalul va fi instruit pentru acordarea primului ajutor.
Echipamentul de protecie a muncii va fi meninut n permanent stare de funcionare i
depozitat n locuri accesibile.
Aparatura de detectare a substanelor periculoase va fi n permanent stare de funcionare.
12.4. Instructiuni specifice de protectia muncii

12.4.1. Prevederi generale
Este strict interzisa depasirea parametrilor nominali de functionare prescrisi in fisele

tehnice ale utilajelor / echipamentelor. Echipamentele vor lucra numai la parametrii tehnici pentru
care au fost proiectate. In caz de necesitate, parametrii de functionare se vor schimba numai cu
avizul scris al uzinelor constructoare si al proiectantului.

MIDIA-NVODARI
Sunt interzise orice modificari ale fluxului si procesului tehnologic.
Sunt interzise improvizatiile de orice natura, precum si functionarea utilajelor sau dispozitivelor
care au defectiuni, sau care nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de protectie necesare
asigurarii securitatii muncii.
Avand in vedere natura fluidelor vehiculate, focul deschis, fumatul si orice sursa de
scantei sau flama sunt strict interzise.
Instalatiile electrice de forta si iluminat din locurile unde se lucreaza cu lichide inflamabile
vor fi executate in constructie antiex.
Toate utilajele in care se executa operatii sau se vehiculeaza produse inflamabile vor fi
legate la pamant si vor avea legaturi echipotential pentru evitarea acumularii de electricitate
statica.
Este interzis transportul, chiar a cantitatilor mici de substante inflamabile in vase deschise
sau din materiale care se incarca electrostatic. De asemenea, este interzis transportul acestor
materiale cu electrocarul.
Este interzisa purtarea lenjeriei si a imbracamintei din fibre sintetice cat si a incaltamintei
cu accesorii metalice de catre personalul care lucreaza in cadrul obiectivului. Fiecare salariat
este obligat sa poarte echipamentul de protectia muncii specific fiecarui loc de munca.
In vederea prevenirii aparitiei avariilor si accidentelor, este obligatorie urmarirea de catre
personalul de serviciu , a urmatoarelor elemente :
functionarea corecta a utilajelor
functionarea corecta a dispozitivelor de siguranta ( explozimetre , instalatii automate de
stins incendii etc)
controlul imbinarilor la ventile, flanse, fitinguri etc
controlul instalatiilor electrice (automate de pornire, intrerupatoare, tablouri de
siguranta, lampi portative, aparatura de detectie si iluminat de siguranta)
La fiecare loc de munca se impune respectarea disciplinei tehnologice, respectiv a
regulamentului de functionare si a instructiunilor specifice de lucru care asigura desfasurarea
procesului in conditii de securitate pentru intreg personalul de operare si pentru instalatie.
Este interzisa ignorarea proportiilor pericolului, precum si incalcarea regulilor de protectia
muncii care pot duce la urmari deosebit de grave, ca de exemplu:
fumatul in locuri interzise

MIDIA-NVODARI
neutilizarea echipamentului si materialelor de protectie individuala (salopeta de
bumbac, bocanci, casca si masca de protectie, manusi, centura si franghie de siguranta
etc)
lucrul sub influenta alcoolului
Aparitia unor deficiente in functionarea echipamentelor si aparaturii de masura si
comanda ca zgomote suspecte, lipsa aparatori la utilaje in miscare , defectarea sau indicarea
inregistrarea reglarea defectuoasa a unor aparate AMC, incalziri puternice a unor
echipamente, motoare electrice, scurgeri produse vehiculate, etc. vor fi aduse de urgenta la
cunostinta sefului de instalatie in vederea stabilirii masurilor necesare (remedierea imediata sau
oprirea acestora, dupa caz ).
Este interzisa folosirea resourilor, dispozitivelor improvizate, prize electrice neadecvate
etc.
Zilnic se vor verifica legaturile de impamantare .
Se va verifica in permanenta starea stingatoarelor, inlocuirea celor defecte sau
descarcate conform normativelor in vigoare.
Se va controla periodic starea prizelor de impamantare, remediindu-se imediat orice
defectiune constatata.
Accesul in instalatie se va face pe caile de acces. Accesul autovehiculelor in instalatie se
va face numai pe baza permisului de lucru cu foc, teava de esapare a gazelor arse de la motorul
acestora va fi prevazuta cu colector antiscantei iar circulatia acestora se va face numai pe caile
de acces semnalizate prin indicatoare de circulatie rutiera.
12.4.2. Vase, coloane, schimbtoare de cldur
Se vor lua msuri pentru asigurarea verificrii periodice a rezervoarelor sub presiune, a
dispozitivelor de siguran i a aparatelor de msur i control conform Prescripiile tehnice
ISCIR PT-C4/1 2010 i PT-C4/1 2010
Se interzice exploatarea utilajelor la presiuni i temperaturi mai mari dect cele prevzute
prin proiect.
Este interzis folosirea tuurilor de scurgere de la rezervoare fr avizul efului de secie.
n timpul funcionrii acestea vor fi blindate.
Se interzice deschiderea gurilor de vizitare i a tuurilor blindate ale utilajelor n timpul
funcionrii.

MIDIA-NVODARI
Se va controla periodic starea prizelor de mpmntare, remediindu-se imediat orice
defeciune constatat.
Este interzis orice fel de intervenie la utilajele care lucreaz sub presiune n timp ce
acestea se afl sub presiune.
Personalul de exploatare i ntreinere este obligat s fie permanent n apropierea
utilajelor pe toat durata funcionrii. Se interzice cu desvrire ncredinarea supravegherii
utilajelor altor persoane dect celor desemnate.
Este strict interzis depirea parametrilor nominali de funcionare prescrii n fia tehnic
a utilajului. Cnd apare necesitatea schimbrii parametrilor de funcionare se va consulta uzina
constructoare i se va trece la aceste modificri numai cu avizul scris al acesteia i consemnate
ntr-o nou fi tehnic de date.
n timpul funcionrii utilajelor se va observa ca:
utilajele s funcioneze n regim normal;
manometrele s indice presiunile normale de lucru.
12.4.3. Pompe
Montarea, exploatarea, ntreinerea i reparararea pompelor, se va ncredina numai

personalului calificat pentru aceasta. Se interzice folosirea de personal necalificat n
acest domeniu.
Personalul calificat pentru lucrrile aferente pompelor se va instrui privitor la datele
tehnice, i caracteristicile pompelor din instalaie.
Pompele se menin n perfect stare de curenie i cu toate anexele n stare de
funciune;
Iluminarea, spaiile de deservire, sculele de intervenie trebuie s fie n perfect stare,
astfel nct personalul de supraveghere s poat interveni imediat.
Demontarea agregatelor se poate face ca agregat complet (pomp-motor) sau numai a
pompei sau a motorului funcie de situaie. Se impune n acest caz centrarea axelor
pompei I a motorului.
Transportul pe vertical sau orizontal se va face cu maini i aparate de ridicat,
corespunztoare sarcinii acestor utilaje.
Instalarea pompelor se va face cu respectarea tuturor instruciunilor de montaj date de
firma constructoare. Se va acorda o atenie deosebit dispozitivelor de protecie i

MIDIA-NVODARI
montrii corecte a acestora, precum i legarea la pmnt a tuturor surselor care pot
produce electrocutri, scurtcircuite, scntei periculoase, att pentru personalul de
exploatare ct i datorit potenialului de producere a incendiilor sau exploziilor.
Fundaiile pompelor vor fi realizate n strict concordan cu proiectul i dac este
cazul se vor monta toate dispozitivele indicate de constructorul utilajului pentru
mpiedicarea vibraiilor. Se va urmri n timp centrarea, alinierea axelor motor - pomp
sau eventualele deformri ale subansamblelor n micare sau fixe ale agregatelor.
Racordurile de aspiraie i refulare a agregatelor de pompare nu se vor solicita peste
valorile maxime indicate de constructor. Forele i momentele la flanele pompelor s-au
preluat pe supori, iar dilatrile termice s-au preluat pe sisteme de conducte cu coturi.
Se interzice depirea limitelor maxime (fore, momente) chiar dac se constat c
agregatele pot funciona i n alte condiii dect cele specificate n cartea tehnic a
pompei.
Pompele vor fi puse n funciune numai de personal calificat i desemnat pentru
aceasta i numai dup ce s-a verificat existena i buna funcionare a tuturor aparatelor
de msur i control, precum i proteciile cerute prin cartea tehnic a acestor utilaje.
La pompele centrifuge este obligatorie montarea de manometre locale.
Se interzice orice operaie de montare i demontare la pompe n timpul funcionrii
acestora.
Se interzice dezghearea sau deblocarea conductelor nfundate prin utilizarea de surse
de cldur cu foc deschis.
Este strict interzis depirea parametrilor nominali de funcionare prescrii n fia
tehnic a utilajului. Pentru schimbarea parametrilor de funcionare se va consulta
constructorul i se va trece la modificri numai cu avizul scris al acestuia, consemnat
ntr-o nou fia tehnic.
n timpul funcionrii se vor observa:
ungerea s se fac conform instruciunilor cantitativ i calitativ, iar sistemul de ungere
s funcioneze continuu;
utilajele s funcioneze n regim normal (presiune, temperatur, vibraii);
manometrele s indice presiunile normale de lucru. Presiunea maxim de lucru va fi
indicat cu rou pe cadranul manometrului.
Pompele se vor opri imediat ce se observ defeciuni cum ar fi:

MIDIA-NVODARI
dereglarea sistemului de ungere;
nclziri anormale;
vibraii anormale ale mainii;
zgomote, bti, alte fenomene anormale
n timpul funcionrii agregatelor se interzice:
curarea pieselor n micare sau a celor care pot provoca accidente;
aezarea sculelor i a instrumentelor pe corpurile mainii;
toate defectele observate la agregate se vor semnala efului de instalaie;
este interzis schimbarea parametrilor de funcionare a pompelor i destinaia pentru
care au fost proiectate;
se va evita suprancrcarea motoarelor pompei. Dac curentul absorbit este prea mare
i motoarele se nclzesc peste limita admis se va nchide puin ventilul de pe refulare.
La oprirea pompelor centrifuge mai nti se nchide refularea i apoi se oprete pompa.
12.4.4. Conducte si armaturi
Personalul instalatiei va fi instruit sa cunoasca schemele de legaturi ale conductelor,

destinatia fiecareia dintre ele ( fluid vehiculat, parametrii de lucru ) si instructiunile pentru
manevrarea armaturilor.
Toate conductele care se dau in exploatare pentru prima oara, sau dupa revizia
generala trebuie sa fie supuse la probe de etanseitate si probe de presiune conform
prescriptiilor ISCIR in vigoare.
Suportii conductelor trebuie permanent verificati pentru a evita pericolul de indoire si
deformare a conductelor.
Este interzisa demontarea oricarei conducte inainte de golire. La demontarea
elementelor respective se va purta echipamentul de protectie corespunzator.
La controlul instalatiei cu ocazia reviziilor periodice, se va verifica starea si grosimea
conductelor si starea de sustinere.
La demontarea flanselor pentru inlocuire de garnituri sau schimbare de blinde,
personalul care executa lucrarea trebuie sa poarte echipamentul de protectie corespunzator.
In acest caz trebuie sa se verifice ca sistemul sa nu fie sub presiune.
Este interzisa demontarea flanselor sau armaturilor unei conducte inainte de a fi golite
complet de fluidul care circula prin ele.

MIDIA-NVODARI
La montarea conductelor se va controla ca acestea sa nu fie infundate, sau sa ramana
in ele diferite obiecte.
Este interzisa urcarea pe conducte si tensionarea conductelor, de exemplu fortarea
pentru a strange doua flanse.
Este interzisa folosirea focului pentru dezghetarea conductelor tehnologice sau
auxiliare.
In cazul unei conducte inghetate este indicat sa se procedeze astfel :
se controleaza robinetele si conductele pentru a verifica daca sunt sau nu crapate iar in
functie de aceasta se stabileste modul de interventie
daca analiza arata ca nu este cazul scoaterii din functiune a utilajelor, se procedeaza la
dezghetare folosind apa calda
Dupa o stationare in care presiunea pe conducte a fost adusa la zero, la inceperea purjarii
precum si la ridicarea presiunii pana la valoarea de regim, marirea presiunii se va face treptat,
controlandu-se atent conductele pentru depistarea eventualelor defectiuni.
Traseele de conducte aflate la suprafata vor fi marcate astfel ca sa se poata recunoaste
imediat fluxul, directia si parametrii principali.
Garniturile care se pun la imbinarile de conducte trebuie sa fie in conformitate cu proiectul

de montaj.
Este interzisa fortarea deschiderii cu carligul a ventilelor inghetate.
Este interzisa inlocuirea sau montarea altor tipuri de armaturi decat cale indicate in proiect
precum si a celor neverificate. De asemenea, se interzice functionarea cu armaturi defecte
(armaturi care nu inchid, care se manevreaza greu, etc.).
Este interzisa folosirea armaturilor, ventilelor etc. defecte, care nu inchid etans traseul.
Toate robinetele de inchidere si retinere care urmeaza a fi montate noi sau dupa reparatie
vor fi controlate si supuse unei probe de presiune.
Este interzisa montarea flanselor sau intrebuintarea lor cu mai putine suruburi decat au fost
prevazute.
Este interzisa strangerea suruburilor la flansele si armaturile conductelor care se afla sub
presiune.
Ventilele cu bila se vor verifica, inainte de montare, atat ca etanseitate cat si ca
manevrabilitate.

MIDIA-NVODARI
Este interzisa montarea robinetelor de orice fel pe conducte de presiune, daca acestea nu
au fost construite si aprobate pentru presiunea nominala, corespunzatoare presiunii de regim
din conducta respectiva.
La conductele la care apar vibratii in timpul exploatarii se vor lua masuri de ancorare.
Se va verifica periodic starea conductelor (aspect general, modificarea grosimii peretilor,
etc.) si a armaturilor, luandu-se masuri de inlocuire in cazul in care nu mai corespund.
Materialele prevazute prin proiect pentru executia conductelor sunt perfect rezistente la
mediile de lucru, insa controalele se vor face periodic.
Este obligatorie organizarea si efectuarea controlului si reviziei conductelor si a armaturilor
aferente conform graficelor de proiectare.
Prezinta pericol deosebit folosirea altor armaturi, fitinguri, conducte, garnituri, prezoane
etc. decat cele prevazute prin proiect.
Nu sunt admise modificari ale utilajelor, conductelor, aparatelor si materialelor fara
avizul proiectantului si al uzinelor constructoare (unde este cazul).
12.4.5. Aparate de ridicat si transportat
Toate dispozitivele de ridicat vor fi supuse unui regim de autorizare si control tehnic
periodic.
Cablurile, lanturile, carligele, franele, limitatoarele de cursa se verifica de fiecare data
intainte de folosire.Nu este permisa folosirea cablurilor inadite.
Se interzice trecerea cablurilor peste muchii ascutite.
Toate aparatele de ridicat trebuie sa aiba asigurata stabilitatea pentru orice pozitie a
bratului.
Franele si dispozitivele de siguranta trebuie sa fie in perfecta stare de functionare.
Nu este permisa oprirea, lovirea sau inceperea lucrarii de dezlegare a unei piese grele
din carligul masinii de ridicat inainte de coborarea si asezarea greutatii pe baza ei de sprijin.
Cablurile, lanturile pentru legarea incarcaturilor la carlig nu trebuie sa aiba noduri, care
sa provoace rasucirea incarcaturii sau rasturnari.
Manevrele efectuate in timpul ridicarii sau coborarii obiectelor, se vor face lin, evitandu-
se opririle si pornirile bruste pentru a nu produce socuri care sa creeze suprasarcini
periculoase.
In timpul ridicarii, deplasarii unei greutati este interzisa trecerea sau stationarea oricarei
persoane sub incarcatura.
MIDIA-NVODARI
La terminarea lucrului nu este permis ca greutatile sa ramana suspendate in
dispozitivul de ridicat.
Sarcina maxima de lucru admisibila va fi marcata in kilograme pe toate aparatele de
ridicat, la loc vizibil.
Toate manevrele, dar in special franarea aparatului de ridicat , se vor realiza fara
socuri.
La manevrarea masinilor nu este permisa trecerea brusca de la mersul inainte la
mersul inapoi.
Se interzice ridicarea obiectelor a caror greutate depaseste capacitatea de ridicare a
mecanismului folosit.
In locul unde se manipuleaza piesele, precum si pe poduri nu este permis accesul
angajatilor care nu au legatura directa cu operatiile ce se executa.
La conducerea electrocarelor, motostivuitoarelor sunt admisi numai angajati care au
fost instruiti si examinati asupra cunostintelor privind partile componente ale masinilor precum
si exploatarea acestora.
12.4.6. Aparate de masura si control
Pornirea instalatiei se va face numai dupa montarea si punerea in functiune a tuturor

aparatelor de masura si control prevazute. La montarea si punerea in functiune a acestora se
va tine sema de prescriptiile din cartile tehnice transmise de furnizorii acestora.
In cazul functionarii anormale a aparatelor de masura si control, personalul de
specialitate va actiona pentru remediere.
Toate aparatele de masura si control vor fi prevazute cu etichete pe care se va indica
locul si parametrul masurat.
Verificarea functionarii, interventiile, reparatiile la aparatura de masura si control se
executa numai de catre personalul specializat cu aprobarea efului instalaiei sau a
tehnologului instalaiei.
Se va verifica daca sistemele de alarmare acustica, optica sau mixta pentru depasirea
sau nerealizarea accidentala a parametrilor care pot crea puncte periculoase, functioneaza
corect.
Toate aparatele de masura si control supuse verificarii periodice vor avea sigiliul de
siguranta si banda de control de la ultima verificare, in perfecta stare.

MIDIA-NVODARI
Este interzis personalului tehnologic al instalatiei sa execute repararea defectiunilor la
aparatele de masura si control.
Este interzisa orice modificare a marcajului sau a reglarii aparatelor de masura si
control ca si blocarea prin orice mijloc a aparatelor de reglare si siguranta.
Interventiile la aparatura de masura si control se vor face numai dupa scoaterea de sub
tensiune a aparatului respectiv si dupa verificarea lipsei tensiunii.
Inainte de a izola un circuit, aparatele se vor prevedea cu etichete.
Este interzisa functionarea utilajelor, masinilor fara aparatura de masura si control
ceruta de procesul tehnologic pentru functionarea in siguranta.
Este strict interzisa intrebuintarea de aparatura de masura si control neverificata sau
defecta.
Se interzice inchiderea ventilelor manuale pe conductele pe care sunt plasate ventile
automate inchise in sistemul de interblocare in timpul functionarii instalatiei. La aceste ventile
se vor pune placute avertizoare cu inscriptia NU INCHIDETI .
Se interzice scoaterea din functiune a detectoarelor de gaze din locurile prevazute in
instalatie, acestea fiind mentinute in stare perfecta de functionare.
12.4.7. Blinde
In cazul executarii unor lucrari de interventie sau reparatie la utilaje / echipamente ,

conducte este obligatorie izolarea locului cu blinde la toate legaturile cu circuitele care sunt in
functiune, chiar daca pe acestea sunt ventile.
Montarea / demontarea blindelor pe conductele si utilajele/echipamentele dintr-o
instalatie in functiune, trebuie sa fie consemnata in registrul de tura sau intr-un registru special
de evidenta a blindelor.
Montarea /demontarea blindelor din circuitele obiectivului se poate face numai dupa ce
temperatura materialului si presiunea au fost aduse la conditiile de lucru.
La inceperea si terminarea lucrarilor de reparatii, seful de instalatie trebuie sa se
convinga personal ca au fost montate toate blindele necesare si demontate cele puse in
vederea lucrarilor de reparatii.
12.4.8. Supape de siguran
Pe vase i coloane sunt montate supape de siguran care protejeaz echipamentele

de suprapresiuni periculoase.
MIDIA-NVODARI
Este interzis montarea de supape de siguran neverificate.
Se interzice strngerea arcurilor n timpul funcionrii instalaie.
Se interzice funcionarea instalaiei cu supape de siguran defecte.
12.5. Instructiuni de protectia muncii pentru perioada de probe tehnologice si punere

in functiune
Pentru perioada de probe tehnologice masurile de protectia muncii vor fi aceleasi cu cele
pentru orice punere in functiune.
La punerea in functiune a instalatiei si pentru perioada de probe tehnologice se vor avea in
vedere urmatoarele conditii:
sa fie asigurate toate conditiile unei depline securitati a muncii;
sa fie montate corect toate dispozitivele si aparatele de protectie si in buna stare de
functionare;
pornirea instalatiei se va face numai dupa montarea si punerea in functiune a tuturor
aparatelor de masura si control prevazute;
intreg personalul de supraveghere si deservire sa fie instruit si scolarizat asupra tuturor
caracteristicilor tehnice si tehnologice ale procesului, asupra modului de functionare a
echipamentelor asupra pericolelor ce pot aparea in cursul procesului de productie;
Cele de mai sus sunt obligatorii atat in exploatarea curenta, cat si la punerea in functiune a
utilajelor noi sau iesite din reparatii capitale, reparatii curente, revizii.
In timpul efectuarii probelor tehnologice se va urmari de catre personalul de supraveghere,
cat si de specialistii mecanici, AMC, electricieni, comportarea din punct de vedere fizico-mecanic
a echipamentelor, luand masuri operative, in functie de fenomenele aparute pe parcursul
probelor. In egala masura se va urmari incadrarea in parametrii tehnologici si modul in care se
desfasoara fluxul tehnologic, avandu-se in vedere evitarea pericolelor si luandu-se masurile de
prevenire corespunzatoare.
Aceste instructiuni, avand un caracter general si provizoriu, este necesar a fi completate si
definitivate de beneficiar inainte de punerea in functiune a obiectivului, pe baza constatarilor
reiesite in perioada de probe si de intrare in parametri de functionare normala.
12.6. Instruciuni de protecie a muncii pentru perioada de reparaii

MIDIA-NVODARI
Toate interveniile pentru reparaii, remedieri sau revizii se vor executa pe baz de permis de
lucru n care vor fi menionate toate msurile necesare executrii lucrrilor n condiii de
securitate .
Pentru locurile de munc unde exist pericol de incendiu i explozie, lucrrile vor putea
ncepe numai n baza permisului de lucru pentru intervenii i reparaii cu foc.
Instructiunile de protectia muncii pentru perioada de revizii, reparatii au la baza si instructiunile
de protectia muncii prezentate in capitolele precedente.
Pentru echipamentele prevazute in cadrul prezentului proiect de modernizare a Instalatiei
de Cocsare, reparatiile, intretinerea si reviziile se vor face conform prescriptiilor din cartile
tehnice transmise de furnizorii acestora.
Pentru orice fel de lucrari de interventii, revizii si reparatii se va intocmi un plan de actiune
cu sarcini precise, defalcate pe persoane si termene de excutie. In planul de actiune vor fi
incluse si masuri de prevenire a accidentelor .
Interventiile pentru reparatii, remedieri sau revizii se vor executa pe baza de comanda de
lucru insotita de un permis de lucru in care vor fi mentionate toate masurile necesare executarii
lucrarilor in conditii de securitate.
Pentru a fi valabil, permisul de lucru trebuie sa fie semnat de toate organele in drept
conform normativelor si dispozitiilor interne.
Operatiile prevazute in permis se efectueaza numai de personalul de specialitate stabilit
pe tipuri de operatii, specificat in permis si instruit in acest scop.
Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii se va face instruirea personalului, pe baza
permisului de lucru, asupra modului de executare a lucrarii.
Oprirea si punerea in functiune a utilajelor si a instalatiei se vor face numai cu avizul
sefului instalatiei. Orice interventie neautorizata este strict interzisa.
Uneltele de mana vor fi confectionate din materiale corspunzatoare operatiilor ce se
executa, in mediile cu pericol de incendiu sau explozie fiind folosite numai scule antiscantei
omologate.
Pentru locurile de munca unde exista pericol de incendiu si explozie, lucrarile vor putea
incepe numai in baza permisului de lucru pentru interventii si reparatii cu foc emis conform
normelor PSI in vigoare.
Montarea, demontarea si modificarea schelelor platformelor necesare se va face numai
de personal calificat si autorizat.
Schelele trebuie sa fie rezistente pentru scopul si sarcina pentru care au fost construite.
MIDIA-NVODARI
Este interzisa montarea si demontarea schelelor la inaltimi cand este vant puternic, ploaie
torentiala, ceata, viscol, ger si in timpul noptii.
Muncitorii care lucreaza pe schele vor fi echipati cu centuri de siguranta si genti de scule
cu capac.
Reviziile, reparatiile sau inlocuirile diverselor elemente ale instalatiei electrice de iluminat,
forta sau curenti slabi, se vor executa numai dupa intreruperea curentului electric. Persoanele
desemnate pentru executarea unor lucrari trebuie sa fie echipate cu mijloace si unelte
corespunzatoare acestui gen de lucrari.
Este interzisa schimbarea garniturilor de etansare in timpul functionarii utilajului sau
echipamentului. La schimbarea garniturilor este obligatoriu sa se tina seama de caracteristicile
substantelor care se vehiculeaza iar la utilajul respectiv se vor monta numai garniturile
corespunzatoare. La schimbarea produselor care se vehiculeaza in instalatie se vor monta
garnituri corespunzatoare noilor conditii de lucru.
Este interzisa strangerea sau slabirea suruburilor la flansele conductelor , la gurile de
vizitare sau de control, la armaturile utilajelor .Este strict interzisa taierea cu aparatul de sudura a
suruburilor si prezoanelor care nu se pot desface ( sunt gripate ).
Toate flansele conductelor, armaturilor si capacele gurilor de vizitare vor avea suruburile
in totalitate sau dispozitivele de strangere complete si stranse normal.
Este interzisa strangerea suruburilor sau dispozitivelor de strangere cu chei decalibrate
sau cu alte scule necorespunzatoare. Nu se admite montarea a doua sau mai multe piulite pe
acelasi surub si este interzisa interbuintarea suruburilor sau a piulitelor cu filetul defect.
12.6.1. Msuri generale nainte de nceperea lucrrilor
nainte de nceperea lucrrilor pentru reparaii, eful instalaiei va dispune luarea tuturor
msurilor pentru evitarea accidentelor specifice tehnologiei, astfel:
echipamentele/utilajele respective vor fi racite, aduse la presiunea atmosferica, golite,
curatate si ventilate la interior luandu-se masuri pentru determinarea analitica a noxelor,
acolo unde este cazul. Se vor respecta presriptiile din cartile tehnice ale
echipamentelor/utilajelor transmise de funizorii acestora
se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice ale echipamentului/utilajului
respectiv pentru a evita patrunderea accidentala a unor vapori, substante

MIDIA-NVODARI
se vor bloca prin blindare toate conductele echipamentului/utilajului respectiv iar acolo
unde exista pericol de neetansare sau patrundere accidentala, legaturile se vor
deconecta si izola si se vor pune placute avertizoare;
instalaia va fi deconectat de la sursa de energie electric;
se vor verifica legaturile la pamant;
se vor aduce la fata locului pentru folosire, materialele de protectie si echipamentul
necesar;
se vor verifica din punct de vedere al normelor de protectia muncii si sculele, uneltele si
aparatele cu care se va lucra la reparatia sau interventia respectiva;
se va asigura supravegherea pe toata durata reparatiei sau interventiei cu personal
calificat;
se va reglementa circulatia si transportul de utilaje si materiale, precizandu-se caile de
circulatie, puncte de stationare, descarcare, modul de transport al
echipamentelor/utilajelor la frontul de lucru etc.
se va preciza modul de lucru in functie de conditiile atmosferice ce ar putea interveni
se va face, daca este cazul, zonarea si limitarea locului de lucru
se va preveni personalul PSI care va supraveghe lucrarea.
Pe teritoriu pentru care s-a eliberat permisul de lucru cu foc, este obligatoriu a se lua toate
masurile de siguranta necesare.
nainte de nceperea lucrrilor de reparaii se va face instruirea personalului, pe baza
permisului de lucru, asupra modului de executare a lucrrii.
naintea intrrii n utilaje pentru reparaii se va face controlul prezenei vaporilor
substanelor ce au fost depozitate sau vehiculate n interiorul acestora. Intrarea n utilaje nu este
permis nainte de efectuarea unor analize care s ateste lipsa gazelor periculoase i a unei
concentraii de min. 18 % oxigen.
Atenie deosebit :nu se va intra n vasele care nu au fost aerate suficient.
Pericol deosebit l prezint i vasele inrtizate cu azot i neaerate.
Intrarea muncitorilor n utilajele din care nu s-au luat probe de gaze sau la care analiza arat
prezena gazelor periculoase se poate admite numai n cazuri de for major cu aprobarea
scris a conducerii unitii, dup ce s-au luat urmtoarele msuri:
se va purta obligatoriu echipamentul de protecie corespunztor ;

MIDIA-NVODARI
persoana care lucreaz n interior va fi asigurat cu centur de siguran, captul liber
va fi scos afar, astfel nct n cazul n care este necesar scoaterea lui afar s nu se
aeze transversal pe gura de vizitare;
persoana care asigur intervenia n interiorul utilajului va fi permanent supravegheat
de doi muncitori ce vor sta la gura de vizitare i care trebuie s fie dotai cu acelai
echipament de protecie ca i persoana din interior;
Seful de instalatie impreuna cu seful formatiei PSI vor prescrie masurile de siguranta care
trebuiesc luate inaintea lucrului cu foc si pentru toata perioada de lucru cu foc.
Aceste masuri se refera, in principal, la :
opriri necesare la instalatiile invecinate
lucrari speciale de prevenire a incendiului , ca de exemplu perdele de apa, abur,
paravane protectoare etc.
Lucrul cu foc deschis este interzis la conductele si utilajele in functiune, precum si la orice
aparat, vas sau conducta care contine produse inflamabile.
Efectuarea sudurilor, utilizarea focului deschis pentru reparatii la utilaje prezinta pericol de
incendiu si explozie si impun o serie de masuri de prevenire :
se opresc din functiune toate utilajele de la locul de munca respectiv care pot degaja
accidental
se goleste utilajul sau partea de instalatie la care se intervine, se curata, se spala si se
aeriseste dupa ce in prealabil a fost deconectata de la conductele de alimentare
se introduce gaz inert si se verifica daca mai exista gaze / proba de gaz
se verifica realizarea tuturor masurilor cuprinse in planul de actiune si se asigura
supravegherea permanenta
Cand lucrarile cu foc la acelasi echipament dureaza mai multe zile, se repeta proba de gaz si
analiza lor zilnica, inainte de inceperea lucrului iar permisul de lucru cu foc se semneaza zilnic.
In cazul in care analiza de gaze arata prezenta gazelor , se iau masuri de spalare, purjare,
curatire si se va verifica modul de izolare al echipamentului/utilajului pana la eliminarea completa
a gazelor.
Inainte de orice lucrare cu foc deschis, trebuie sa se cunoasca exact locurile unde sunt
montate stingatoarele de incendiu.

MIDIA-NVODARI
Locul unde urmeaza sa se lucreaza cu foc deschis va fi curatat de produse inflamabile pe o
raza de cel putin 10 m iar gurile de canalizare vor fi acoperite cu saci de hartie si apoi cu nisip
umezit cu apa (min. 60 mm grosime).
Daca se constata degajari de gaze sau produse inflamabile in preajma locului unde se
lucreaza cu foc deschis, se vor opri imediat lucrarile.
Reparatiile si interventiile la echipamente/utilaje care prezinta pericol de incendiu sau
explozie si la cele amplasate in locuri de munca unde exista posibilitatea aparitiei accidentale de
vapori sau gaze, vor fi efectuate numai cu scule si unelte antiex. In aceste locuri se vor utiliza
numai lampi portative antiex. Acestea vor fi verificate periodic, se vor semnala defectiunile
constatate si se vor remedia defectiunile.
La echipamentele/utilajele sub presiune, reparatiile se vor face de angajati calificati si
autorizati pentru efectuarea acestor reparatii si pe baza de permis de lucru aprobat zilnic de seful
instalatiei.
Reparatiile la instalatiile de canalizare se vor face numai degazarea si spalarea lor , fiind
obligatorie purtarea echipamentului de protectie corespunzator. Este interzisa interventia la
canalizari fara supraveghere din exterior.
Este interzisa curatarea robinetelor, armaturilor prin ardere in foc.
Este interzisa orice fel de interventie / reparatie la organele de masini in miscare, in timpul
functionarii acestora. Orice reparatie se va face numai dupa oprirea lor.
Pentru lucrari care se executa la inaltime sau la lucrari la care exista pericol de alunecare si
cadere, muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta ale caror franghii vor fi bine legate de un
punct fix, apropiat si care sa prezinte rezistenta necesara pentru asigurarea securitatii in orice
conditii de cadere.
Imediat ce s-a executat o reparatie la un loc de munca se vor monta toate dispozitivele de
protectie de la aparatul sau locul respectiv, dupa ce au fost revizuite si reparate.
12.6.2. Repornirea utilajelor, instalaiei
Pentru repornirea echipamentelor / utilajelor dupa reparatii se precizeaza urmatoarele :

toate lucrarile de reparatii, constructii-montaj vor fi receptionate de beneficiar,
verificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnologic
cat si din punct de vedere al protectiei muncii si daca sunt in conformitate cu
documentatia avizata de forurile competente
sa existe toate autorizatiile cerute de legislatia in vigoare
MIDIA-NVODARI
repornirea utilajelor dupa reparatii se va face conform prescriptiilor transmise de
furnizorii acestora
sa fie asigurate toate masurile de protectie si igiena muncii, conform normativelor in
vigoare
sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele si aparatele de
protectie
intreg personalul sa fie instruit, atat din punct de vedere al cunoasterii tehnologiei, cat si
din punct de vedere al protectiei muncii
utilajele, aparatele sa fie supuse probelor mecanice si tehnologice conform
reglementarilor in vigoare si specificatiilor furnizorilor externi de echipamente.
In perioada de revizie se va verifica starea sustinerii si ancorarii conductelor in punctele fixe si
mobile.
Toate conductele si armaturile din instalatie vor fi verificate periodic, luandu-se masuri de
inlocuire in cazul in care nu mai corespund.

reparatii a aparaturii de masura si control
Este strict interzisa intrebuintarea aparatelor de masura si control neverificate in termen sau
defecte.
Toate aparatele de masura si control supuse verificarii periodice vor avea sigiliu si marca
metrologica in buna stare.
Este strict interzisa orice modificare a reglarii aparaturii de masura si control fara aprobarea
persoanelor autorizate sa dispuna acest lucru.
Este interzisa orice fel de reparatie sau interventie la aparatele de masura si control de catre
alte persoane decat cele de specialitate.
Interventiile la aparatele de masura si control sau reparatiile la instalatiile de automatizare se
vor face in conformitate cu sesizarile din caietul de defectiuni, la unele interventii solicitandu-se
permis de lucru in conformitate cu instructiunile generale pentru lucrari de intretinere si cu
instructiunile specifice din instalatie.

MIDIA-NVODARI
reparatii ale instalatiilor electrice
Pentru executarea lucrarilor la instalatiile electrice trebuie respectate , in principal,

urmatoarele conditii:
pentru executarea lucrarii respective trebuie sa existe o aprobare a personalului tehnic
superior
lucrarile trebuie executate de min. 2 persoane
executarea lucrarilor de o singura persoana se admite numai in unele cazuri speciale
la executarea lucrarilor trebuie respectate normele de protectia muncii si PSI
Din punct de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se executa in instalatiile
electrice se impart in doua categorii :
lucrari cu intreruperea tensiunii
lucrari fara intreruperea tensiunii
Lucrarile cu intreruperea tensiunii pot fi:
cu scoaterea totala de sub tensiune a intregii instalatii
in cazul cablurilor, vor fi scoase de sub tensiune toate cablurile din canalizare la locul
lucrarii
in cazul unei linii aeriene vor fi scoase de sub tensiune toate circuitele de pe stalpii
comuni
in cazul instalatiilor din incinte (interioare sau exterioare) vor fi scoase de sub tensiune
toate partile instalatiei aflate in incinta, inclusiv intrarile cablurilor si liniilor
cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei
in cazul cablurilor se va scoate de sub tensiune cablul in cauza, dar celelalte cabluri din
canalizare , la locul lucrarii, au ramas sub tensiune
in cazul instalatiilor din incinte (interioare sau exterioare) atunci cand este scoasa de
sub tensiune numai o parte a instalatiei, aceea la care se executa lucrarea
Lucrarile fara intreruperea tensiunii pot fi :
lucrari care trebuie executate la distanta de instalatia sub tensiune
lucrari in apropierea sau chiar la partile instalatiei aflate sub tensiune
lucrari la instalatii care au fost scoase de sub tensiune sau nu au fost puse la pamant

MIDIA-NVODARI
Personalul de serviciu /electricienii executa supravegherea instalatiilor electrice, controlul
periodic si manevrele necesare in scopul asigurarii integritatii si a functionarii continue a
acestora.
Supravegherea instalatiilor se asigura prin urmarirea regimului de functionare (curenti, tensiuni,
frecvente etc).
In cazul controlului de noapte, personalul de exploatare va fi dotat cu echipamentul de protectie
corespunzator.
In timpul executarii controlului, instalatia ( celula, linie, echipament) trebuie considerata ca
aflata sub tensiune, chiar in cazul in care se cunoaste ca este scoasa din functiune / de sub
tensiune, avand in vedere pericolul punerii in functiune a acesteia, voita sau accidentala.
In cazul folosirii clestelui de masura pentru control, persoana care efectueaza
masuratorile trebuie sa poarte manusi si cizme electroizolante, sa stea pe covoras de cauciuc
sau pe o platforma izolanta. Manerele clestilor trebuie sa fie uscati, inainte de folosire fiind sterse
cu carpa pana la uscare perfecta.
Pozitia de lucru a persoanei trebuie sa fie deosebit de stabila, prin fixarea cu ajutorul
ambelor cordoane ale centurii de siguranta.
In timpul masuratorii, intre fata persoanei care lucreaza si obiectele aflate sub tensiune
trebuie sa existe o lungime egala cu lungimea clestilor. Nu este permis ca persoana care
lucreaza sa isi aplece corpul deasupra aparatului pentru citirea indicatiilor ampermetrului, citirea
fiind facuta de la distanta.
Patrunderea in spatele imprejmuirilor , atingerea elemtelor sub tensiune, stergerea si
curatarea lor este strict interzisa.
In cazul in care in timpul controlului se constata o punere la pamant , persoanei care
executa controlul ii este interzisa apropierea de locul defectiunii, inainte de scoaterea de sub
tensiune a instalatiei.
In timpul lucrului, intre persoana care executa lucrarile si partile aflate sub tensiune ,
trebuie sa se respecte distantele minime de apropiere permise. Daca aceste distante nu se pot
respecta, instalatiile (fazele) invecinate se vor scoate de sub tensiune.
La motoarele electrice, in timpul functionarii, este interzisa inlaturarea dispozitivelor de
protectie, curatirea, stergerea si ungerea pieselor in miscare sau introducerea mainii dupa
dispozitivele de protectie.
In timpul stergerii partilor stabile ale masinii in functiune, nu este permis ca materialul de
sters sa fie infasurat pe degete sau mana.
MIDIA-NVODARI
Corpurile motoarelor electrice si ale echipamentului de pornire a acestora trebuie sa fie
legat la pamant. Se interzice executarea de lucrari la aceste impamantari in timpul functionarii
motoarelor electrice.
Lucrarile de intretinere la instalatia de iluminat se executa in timpul zilei, timp in care
instalatia de iluminat va fi scoasa de sub tensiune.
Instalatiile de iluminat de siguranta vor fi marcate distinct, aplicandu-se acelasi regim de
intretinere ca si cel de la iluminatul normal.
Iluminatul locurilor de munca periculoase va fi marcat distinct, astfel incat in reteua
respectiva sa nu poata fi introdusa alta tensiune de lucru decat cea care se impune in asemenea
conditii.
12.6.5. Lucrari paralele cu operatiile de productie
La lucrarile de reparatii si constructii montaj, ce se executa in paralel cu activitatea

obiectivului se vor respecta atat normele si instructiunile specifice obiectivului de protectie a
muncii cat si normele si instructiunile de lucru pentru reparatii si constructii montaj.
Permisul de lucru si permisul de lucru cu foc pentru aceste lucrari de reparatii si constructii-
montaj vor fi eliberate zilnic.
La lucrarile in paralel se vor face instructaje atat cu personalul instalatiei asupra pericolelor pe
care le prezinta lucrarile de reparatii si constructii-montaj la locul de munca respectiv, cat si cu
angajatii de constructii-montaj asupra pericolelor ce pot aparea din cauza procesului tehnologic.
Conducatorul lucrarilor de reparatii si constructii montaj, este obligat ca la sfarsitul
programului de lucru sa ia toate masurile de evacuare a resturilor si deseurilor, sa asigure
deblocarea tuturor cailor de acces, sa scoata de sub tensiune toate aparatele si masinile unelte,
sa asigure acoperirea tuturor golurilor si denivelarilor la care a lucrat, sa asigure iluminatul pe
timpul noptii, iar in cazul cand este obligat sa depoziteze materiale, acestea sa se faca in
conformitate cu normele in vigoare.
Ordinea de executare a operatiilor de productie fata de lucrarile de constructii montaj sau
invers, va fi determinata cu precadere de prevenirea pericolelor de accidentare.
12.6.6. Predarea lucrarilor
Toate lucrarile de reparatii, constructii-montaj, etc. vor fi receptionate de beneficiar,

verificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnologic cat si al
protectiei muncii.
MIDIA-NVODARI
La punerea in functiune dupa o interventie sau reparatie a oricarei instalatii, utilaj, aparat etc.
se va tine seama de urmatoarele:
sa existe toate autorizatiile prealabile si toate autorizatiile de functionare cerute de
legislatia in vigoare
sa fie asigurate toate conditiile de protectia muncii
sa existe montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele, aparatele si
instalatiile de protectie prevazute
sa fie afisate toate instructiunile de lucru si de protectia muncii
personalul sa fie instruit din punct de vedere tehnologic si al protectiei muncii.
12.7. Msuri generale pentru cazuri de avarie

n cadrul instalaiei pot avea loc:
avarii tehnologice, cauzate de abateri periculoase de la parametrii de funcionare;
avarii mecanice, fisuri sau sprturi la utilaje, defectarea etanrilor;
ntreruperea utilitilor: alimentarea cu energie electric, aer, instrumental, care pot fi
urmate de avarii.
n caz de avarie personalul de exploatare va lua imediat msurile ce se impun pentru astfel de
situaii.
Avaria tehnologic sau de utiliti poate fi constatat imediat la tabloul de comand sau la
aparatele de msur i control prin semnalizri acustice i optice.
Dac avaria este urmat de degajri periculoase de substane toxice se va ine cont de
urmtoarele msuri:
se va da alarma;
echipa de intervenie va lua echipamentul de intervenie i protecie corespunztor, n
funcie de natura avariei (mti de aduciune aer, centuri de siguran cu anexe, etc.).
echipa de intervenie va lua msuri imediate pentru localizarea avariei i pentru evitarea
extinderii acesteia. innd cont de natura instalaiei la avarii, n general se va dispune
oprirea instalaiei. Se vor lua msuri pentru evitarea extinderii avariei la obiectele
nvecinate.
echipa de intervenie va cerceta dac sunt oameni accidentai.

MIDIA-NVODARI
n cazul n care sunt accidentai se va trece imediat la evacuarea accidentailor din zona
periculoas pentru evitatea agravrii strii lor. Se va acorda primul ajutor n zone
neafectate de avarie. Accidentaii vor fi transportai la punctul sanitar cel mai apropiat
Degajarea de vapori de H2S genereaz un pericol major.
ntr-un asemenea caz se acioneaz astfel:
se interzice accesul n zon;
se comunic situaia urgent la conducerea staiei i la formaia de pompieri;
se alarmeaz rapid zonele nvecinate;
se ntrerupe orice activitate n zon;
se controleaz permanent n timpul lucrrilor de lichidare a avariei prezena vaporilor cu
ajutorul detectoarelor de gaze;
n timpul nopii dac sunt scoase din funciune instalaia de iluminat normal i cea de
siguran, se vor utiliza numai lanterne antiexplozive, lmpi electrice portative antiex,
fiind interzis folosirea vreunei surse de iluminat ce prezint pericol de incendiu sau
explozie (chibrituri, brichete, etc.).
Dup localizarea avariei se va trece la lichidarea urmrilor avariei, n baza unui plan ntocmit de
eful instalaiei i aprobate de conducerea seciei.
12.8. Masuri de prim ajutor si mijloace individuale de protectie

Masurile de prim ajutor sunt functie de caracteristicile substantelor vehiculate in cadrul
obiectivului.
Alegerea echipamentului individual de protectie se va face conform reglementarilor legale in

vigoare.
Pentru protectie respiratorie se vor cere indicatii de specialitate inainte de a alege si a
utiliza aparatul respirator. Se va utiliza un aparat respirator filtrant cu cartus pentru vapori
organici sau orice aparat respirator izolant autonom.
ATENTIE ! Aparatele respiratorii filtrante nu protejeaza muncitorii in atmosfere cu deficit de
oxigen.

MIDIA-NVODARI
Pentru protectia ochilor se vor purta ochelari de protectie cu sticla sau ochelari de
protectie chimica conform reglementarilor referitoare la protectia ochilor si a fetei. Se va evita
folosirea lentilelor de contact la locul de munca.
Pentru prevenirea contactului cu pielea se vor purta manusi, cizme si sorturi de protectie
chimica.
Se vor separa hainele de lucru contaminate de hainele de strada si se vor spala inainte
de reutilizare.
12.9. Aspecte privind protectia mediului inconjurator

Elaborarea prezentului proiect s-a realizat in conformitate cu dispozitiile legale cu privire la
protejarea mediului inconjurator OUG 195/2005.
In conditii normale de functionare a Instalatiei de Cocsare conform noului proiect se
considera ca din procesul tehnologic nu rezulta produse secundare, ape reziduale sau deseuri
de fabricatie deoarece produsele reziduale sunt recirculate si tratate in instalatiile emergente.
Apele pluviale, potential impurificate de pe suprafetele betonate pe care sunt amplasate
utilajele prevazute in cadrul obiectivului, sunt dirijate la canalizarea existenta in cadrul Instalatiei
de Cocsare si de aici la statia de epurare a rafinariei SC ROMPETROL RAFINARE S.A.
In instalatie nu exista evacuari continue in atmosfera cu exceptia cosului de gaze arse de
la cuptor. Evacuari in atmosfera se var face in momentul depresurizarilor camerelor de cocsare
cand sunt deschisi robinetii de pe liniile de aerisire. Efluentul trimis in atmosfera in aceasta etapa
este compus din abur majoritar si posibil vapori de hidrocarburi.
In functionare normala, numai accidental la cresterea presiunii in sistem, gazele rezultate
din procesul tehnologic, se evacueaza prin intermediul supapelor de siguranta, in sistem inchis,
la colectorul de facla existent in cadrul Instalatiei de cocsare.
In conditiile unui montaj corect si a unei exploatari corespunzatoare, prezentul obiectiv
nu produce poluarea mediului inconjurator.

MIDIA-NVODARI
13. MSURI PENTRU PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR
13.1. Categoria i clasa de importan a obiectivului
13.1.1. Categoria de importan
n conformitate cu regulamentul aprobat prin HGR nr. 766/1997 obiectivul de investiii

se ncadreaz n Categoria de Importan Normal C.
13.1.2. Clasa de importan
n corelare cu categoria de importan normal C, conform SR EN 1990:2004 i

Normativ P100/92, construcia se ncadreaz n Clasa de Importan III.

MIDIA-NVODARI
13.2. Riscul de incendiu sau explozie
Riscul de incendiu este definit prin categoria de pericol de incendiu care este n
funcie de pericolul de incendiu determinat de proprietile fizico-chimice ale substanelor
vahiculate n cadrul obiectivului.
n instalaia tehnologic, caracteristicile fizico-chimice i de combustibilitate ale
substanelor din procesul tehnologic determin ncadrarea instalaiei la Categoria C de
pericol de incendiu, posibiliti de incendiu/ardere - risc mare de incendiu. Conf P-118-99,
avnd n vedere faptul c echipamentele sunt n aer liber.
Surse poteniale de aprindere:

n instalaie se pot manifesta urmtoarele tipuri de surse de aprindere:
de natur electric (arc electric, scnteie electric, scurtcircuit, efect termic al curentului
electric);
flacr deschis produs de aparate de sudur, arztoare ale cuptoarelor, chibrit, etc;
de natur termic contactul cu suprafee fierbini;
electricitate static;
trsnet;
scntei mecanice;
Stabilirea ariilor cu pericol de explozie

n ceea ce privete utilajele tehnologice care compun sectia de golire rapidainchisa din
cadrul instalatiei de cocsare, pentru a evidenia corecta lor amplasare, cu respectarea tuturor
reglementrilor specifice, s-a ntocmit planul de zonare Ex , n conformitate cu prevederile
standardului SR EN 60079-10 - "Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase"; partea
10 Clasificarea ariilor periculoase", si normelor API 505 si NFPA 457, ca masura de siguranta
suplimentara n situaia evenimentelor care nu pot fi controlate n totalitate. Zonarea s-a facut
in functie de produsele vehiculate in echipamentele instalatie si de caracteristicile acestora.
n cadrul instalaiei ariile periculoase sunt ncadrate ca zon 1 i zon 2 pericol de explozie; clas
de temperatur T3; grup de explozie IIB.
Lund n considerare cele de mai sus instalaia de desulfurare gaze reziduale se
ncadreaz n zona 2 de pericol de explozie pe o raz de 3 m n jurul utilajelor. Aceast
zonare este corespunztoare pentru spaii deschise, n condiiile n care utilajele sunt bine

MIDIA-NVODARI
etanate. Zonarea instalaei este prezentat n planurile de zonare anexate Anexa 12
PD121111-003-000000-3310-0005-0-LDR si PD121111-003-000000-3310-0005-1-LDR-
sectiunii.
13.3. Categoria de pericol de incendiu

Conform P 118-99, instalaia este ncadrat n categoria C de pericol de incendiu.
n ceea ce privete utilajele tehnologice care compun instalaia de desulfurare gaze reziduale,
pentru a evidenia corecta lor amplasare, cu respectarea tuturor reglementrilor specifice, ca
msur de siguran suplimentar, n situaia evenimentelor care nu pot fi controlate n
totalitate s-a ntocmit planul de zonare Ex n conformitate cu :
ndreptarul departamental de zonare al mediilor cu pericol de explozii i msuri de
prevenire al acestora - MICh 1987. Normativul precizeaz dimensiunile pe orizontal i
pe vertical ale diferitelor zone cu pericol de explozie datorat gazelor i lichidelor
inflamabile,
SR EN 50014:1995 Aparatur electric pentru atmosfer potenial exploziv.
Prescripii generale,
SR EN 60079-10 - "Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase"; partea 10
Clasificarea ariilor periculoase",
P 118/1999, Normativ de siguran la foc al construciei.
Se anexeaz planul de zonare (ANEXA 12)
Se disting urmtoarele zone cu pericol de explozie, conform planului de zonare anexat:
Zona 2 , respectiv 3 m n jurul utilajelor, corespunztor pentru spaii deschise, ventilate
corespunztor, n care sunt utilaje bine etanate.
13.4. Caracteristicile fizico-chimice ale produselor vehiuculate n instalaie, substane

de stingere indicate
Caracteristicile fizico-chimice i cele privind pericolul de incendiu i explozie ale
substanelor vehiculate n instalaie sunt conforme cu ndreptarul departamental pentru
zonarea mediilor cu pericol de explozie i msuri de prevenire a acestora aprobat cu Ord.
MIPCh nr. 41/P/20.02.1987, n
Tabel 13

MIDIA-NVODARI
13.5. Cile de comunicaie i intervenie
Platforma S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. are realizate drumuri uzinale de
circulaie carosabile, cu limea de 6,00 m care permit deplasarea oricrui tip de autospecial
de intervenie.
Accesul rutier in interiorul instalaie se realizeaz pe un nou drum betonat racordat din
drumurile existente: pentru accesul de interventii montaj la noua instalaie, a fost prevzut un
drum de acces carosabil betonat, racordat la drumurile existente pe platform: drumul nr. 3
Celelalte aspecte privind evacuarea persoanelor (iluminat de siguran, ascensoare de
intervenie, etc.), nu comport comentarii pentru instalaia n cauz.
13.6. Gradul de rezisten la foc al construciilor i msurile de protecie mpotriva

incendiilor
Dei n echipamente subsatanele combustibile sunt diluate n ap (stare lichid sau
vapori) ca msur de protecie suplimentar practicat n industria petrochimic i rafinrii,
pentru realizarea gradului II de rezisten la foc, se va realiza protecia suportul coloanelor i
al structurilor metalice de susinere a utilajelor i al estacadelor metalice pn la primul nivel.
Iar daca pe estacade sunt montate racitoare cu aer se va proteja sturctura pana la nivelul de
prindere a sectiilor racitorului.
13.7. Msuri pe linie tehnologic pentru asiguraea desfurrii procesului precum i

pentru cazuri de avarie
Sigurana n exploatare este asigurat de msurile de interblocare la depirea
parametrilor tehnologici prevzui, msuri prezentate n digrama cauz efect( ANEXA 10).
n afara interblocrilor pentru sigurana n exploatare mai sunt prevzute supape de
siguran cu eaparea n linia de facl amplasate pe utilajele care lucreaz la presiune.
Acestea sunt:
Tabel 12-Supape de siguranta proces
Presiunea de setare Localizare
Poziia
(bar g) (utilaj)
180-PSV 0334A/B 2.4 C300
180-PSV 0344A/B 4 V300
180-HV 0399 2 V300

MIDIA-NVODARI
Exista si supape cu descarcare in atmosfera pentru supapele de pe sistemul de
recuperare condens.
13.8. Sistemul local de semnalizare al obiectivului

Pentru controlul scprilor de H2S, au fost prevzute detectoare de H2S n interiorul
instalaiei astfel:
Detectoare de H2S amplasate perimetral la distane aproximativ egale
8 buc.;
concentraia admisibil, mg/mc: med./max. = 10/15;
Pentru semnalizarea de urgenta au fost montate suplimentar 3 butoane manuale in constructie
antiex
Amplasarea detectoarelor si butoanelor este prezentat n ANEXA 15
13.9. Proteciile alese pentru circuitele i echipamentele electrice ce deservesc

obiectivul
Instalaiile electrice sunt proiectate n conformitate cu:
P118/99 - Sigurana la foc a construciilor.
MP008/2000 - anualul pentru exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor
normelor P118.
Legea 10 - Legea privind calitatea n construcii
ORDIN MI775/1998 - Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor
DGPSI-004/2001 - Dispoziii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate
de ncrcri electrostatice
PE009/98 - Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru
producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice.
NTE007/08/00 - Norme pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice.
Din punct de vedere al pericolului de incendiu, conform P 118, instalaiile se
ncadreaz n categoria C.
Din punct de vedere al pericolului de explozie, conform normativelor SR-CEI 60079-
10, SR-CEI 60079-14 , instalaiile electrice se ncadreaz astfel:
Grupa de explozie IIB
Clasa de temperatur T3
MIDIA-NVODARI
Zona 2.
Echipamentele i cablurile electrice corespund, ca dimensionare, mod de pozare,
condiii de exploatare i grad de protecie, cu parametrii electrici ai consumatorilor i cu
mediul de lucru.
Executantul va lua toate msurile necesare de prevenire i stingere a incendiilor cu mijloace
proprii.
Soluiile adoptate n proiect asigur:
evitarea supranclzirilor periculoase a elementelor de instalaii, prin limitarea sarcinii,
alegerea corespunztoare a seciunii cilor de curent, reglajul proteciilor; alegerea
clasei de temperatur a echipamentelor
eliminarea posibilitilor de apariie a arcurilor electrice sau scnteilor, n cazul
defectelor de izolaie sau a acumulrii electricitii statice.
Tabel 13 List substante vehiculate Instalaia COCSARE-CBS
LISTA DE SUBSTANTE
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Material Densit Limite de
Temperatura C Agenti de stingere
Concentratie max.
Grupa si clasa de
inflamabil ate explozie

admisa CMA
temperatura
N Limi
Lichid apa = 1
Vapori aer = 1
Inflamabilitate
Spuma alcool
mg/mc
r. ta
Aprindere
Limita
Oprire gaze
Fierbere
Formula
chimica
C infer
Topire
Denumir superi
aeromec.
Gaz inert
rt ioar
chimica
Spuma
Spuma
e oara Haloni
. a
% vol
Praf
Apa
%vo
l
0. - g -
Hidrogen H2 1. 2, IIB
1 9
19
8 a 6 15 4 45.5 - + + - - - - +
sulfurat S 9 6 T3
6 z 0
- g
0, - 5
CH 0, 1 150 IIA 2
2 Metan 4
55 8
a 16 9 5 15.4 + + - - - - +
4 2 5 5 0 T1 +
2 z
-
0. 1. 4
C2 1 g - IIA 2
3 Etan 3 04
8 az 89
7 - 3.0 15.5 + + - - - - +
H6 7 7 0 T1 +
3
- <-
0. 4
C3 1. 1 1 - IIA 2
4 Propan 5
56 8 0 42
5 1800 2.1 9.6 + + - - - - +
H8 0 0 T1 +
6 5
C6- 0. 60
- 2
Benzina 7 - IIA
5 168 2
3 - 4
12
3 700 1.1 7.6 - + + + + - - -
grea 2 2 T3
C 5 5
168 0, >- 2
Light IIA
6 C- 7 - - 3 - 4 - - - - + + + + - - -
slop oil 343 7- 8- 0- T3
MIDIA-NVODARI
(carbura C 0, 1 3
nt diesel) 9 1 7
2 0 0
Heavy 30
1 2
343 0- IIA
7 slop oil C+
6
65
1 0.65 6
0 0 T3
(pacura) 5
-
0. - 3
C4 2. 1 IIA
8 Butan 5
05 3
6 -1 6 - 1.5 8.5 - - - - - - - +
H10 6 0 5 T2
5
- 2
C5 IIA
9 Pentan 5 36 5 1.3 7.8
H12 0 8 T3
168 0. 18
> 2
1 Motorina C- 8 < 2- IIA 2
3
7
0
5
33
2 1300 0.6 6.5 + + + + - - -
0 etansare 343 5 0 T3 +
C 3 8
13.10. Soluii de asigurare a alimentrii cu energie electric

Alimentarea cu energie a consumatorilor electrici se face dintr-un tablou de distribuie
0,4 Kv nou proiectat, amplasat n afara zonei cu pericol de explozie n camera electric a
staiei trafo existente i echipat conform documentaiei ce urmeaz s fie elaborat de ctre
o alt firm de proiectare (probabil IPIP Ploeti)
Toate motoarele se vor comanda centralizat de la camera de comand via PLC, dar s-a
prevzut i posibilitatea comenzilor locale de pornire-oprire, dar tot via PLC.
13.11. Soluiile adoptate pentru prevenirea i stingerea incendiilor la instalaiile electrice

Incendiile la instalaiile electrice din instalaia tehnologic se combat cu mijloacele
prevzute n proiectul tehnologic.
n afara normelor generale PSI se vor respecta i urmtoarele prevederi:
Prin lucrri periodice de ntreinere i de ncercri profilactice se va asigura integritatea
funcional i constructiv a instalaiilor electrice, precum i conservarea caracteristicilor
iniiale ale acestora.
Nu sunt permise modificri ale instalaiilor, dect pe baz de proiect modificator, n
concordan cu condiiile iniiale sau eventualele influene noi.
Se interzice modificarea fr acordul proiectantului a caracteristicilor proteciilor (la
suprasarcin, scurtcircuit, etc.).
n spaiile cu pericol de explozie sunt interzise manevre sau lucrri la instalaiile
electrice care ar putea produce scntei, arcuri electrice sau supranclziri

MIDIA-NVODARI
Electricienii de exploatare i operatorii autorizai s manevreze echipamentele electrice,
vor fi instruii asupra msurilor de prevenire i combatere a incendiilor, n condiiile
concrete ale fiecrui loc de munc.
n cazul izbucnirii unui incendiu, n instalaiile electrice, elementele afectate ale
instalaiei vor fi deconectate imediat i se va trece de urgen la localizarea i stingerea
incendiului, folosind, dup mprejurri ; nisip, stingtoare cu CO2 sau cu praf i CO2,
precum i alte mijloace adecvate pentru instalaii electrice. Simultan se d alarma de
incendiu.
Incendiile din instalaia electric aferent instalaiilor tehnologice se combat cu
mijloacele prevzute pentru ansamblul construciei i instalaiei respective n proiectul
tehnologic.
Incendiile din camera electric se combat cu mijloace asigurate prin grija beneficiarului,
conform listei de dotri PSI pentru camera electric.
Msurile prezente nu sunt limitative; ele se vor completa de ctre beneficiar, potrivit
specificului expoatrii respective i se vor afia la locul de munc.
13.12. Msuri de protecie la camera de comand

Camera de comand (comun cu instalaia DGRS) este existent i are msuri de
protecie i dotri corespunztoare cu normele n vigoare.
13.13. Soluii adoptate mpotriva descrcrilor electrice atmosferice i a electricitii

statice
Protecia contra tensiunilor accidentale de contact direct i indirect, contra electricitii
electrostatice i mpotriva descrcrilor atmosferice se realizeaz n conformitate cu STAS
12604/5-90 i normativelor I-7/ 2002, ID-17 i I-20/ 2000.
Dup executarea lucrrilor de instalaii electrice, se va verifica integritatea
constructiv i continuitatea electric a prizei de legare la format din platband de oel
zincat 40x4mmi electrozi din oel zincat 24, i, dup necesiti, se va completa cu
elementele necesare astfel nct s aib rezistena de dispersie de maxim 1, conf. STAS
12604/15.90.
Echipamentele electrice, motoare electrice, tablouri electrice, utilaje, scri, platforme,
conducte metalice, s-au legat la instalaia de legare la pmnt cu platbanda OLZn 25 x 4

MIDIA-NVODARI
mm. Protecia mpotriva trznetului a rezervoarelor metalice i a coloanelor este asigurat
prin grosimea de 5 mm. a pereilor i legarea acestora la pmnt, n conformitate cu
prevederile normativului I-20/2000.
Protecia mpotriva electricitii statice se face prin legarea la pmnt i prin untarea
flanelor i ventileleor conductelor.
Traseele de conducte de pe estacade tehnologice, s-au prevzut la fiecare 20 m cu
puni de conexiuni legate la priza de pmnt
Toate verificrile instalaiilor de legare la pmnt i a continuitii electrice se vor face
dup ncheierea lucrrilor n conformitate cu normativul PE116.
Periodicitatea verificrilor se va stabili local, innd seama de condiiile specifice.
13.14. Msuri adoptate n cazul executrii unor lucrri de reparaii i intervenii

n cazul unor lucrri de reperaii i/sau intervenii, n funcie de coplexitatea acestora se vor
lua urmtoarele msuri:
Se vor verifica permisele de ncepere a lucrului cu foc precum i semnturile, de
efectuare a instructajului de lucru i de verificare a cunotinelor.
Este interzis instalarea tuburilor de oxigen i a generatoarelor de acetilen pe teritoriul
instalaiei.
MaterialeIe de ters mbibate cu produse inflamabile se vor depozita ntr-o lad
metalic special prevzut cu capac care se va scoate, pentru golire o dat pe
schimb.
Se interzice purtarea nclmintei cu accesorii rnetalice,
Produsele inflamabile vrsate vor fi imediat ndeprtate i locul respectiv acoperit cu
nisip.
Toate deeurile, materialele de ambalaj i toate obiectele inflamabile vor fi ndeprtate
din zona de lucru.
Toate cile de circulaie n instalaie vor fi degajate pentru a permite circulaia
vehiculelor pompierilor.
Materialele P.S.I. vor fi n permanent stare de utilizare.
Dup folosire materialele de stins incendiile se vor cura i reface pentru a fi apte de
utilizare i se vor depozita la locul lor.
Se interzice utilizarea materialelor P.S.I. n alte scopuri.

MIDIA-NVODARI
Punctele P.S.I. vor fi dotate cu lzi de nisip stingtoare i panouri cu scule (glei,
trncoape, lopei, etc.).
Intreg personalul tehnic trebuie s cunoasc bine amplasamentul i modul de folosire a
mijloacelor de stingerea incendiilor.
Se vor organiza exerciii periodice pentru instruirea personalului pentru utilizarea
echipamentului.
Se vor identifica toate locurile unde se va lucra cu flacr deschis i se va verifica
dac aceste locuri sunt delimitate cu panglic roie.
Se vor pregti stingtoarele de incendiu pentru a putea fi utilizate n caz de incendiu.
Se verific dac toate sursele de aprindere din canalizare, cmine, plnii etc. au fost
izolate.
Se vor respecta distanele necesare de siguran.
Se vor folosi scule antiscntei.
La terminarea lucrului se va cura locul ndeprtndu-se materialele care pot provoca
incendii (crpe mbibate cu ulei, hrtii,etc).
Pe tipuri de utilaje se vor mai respecta urmtoarele recomandri:
a. Rezervoare i coloane
nainte de a se intra n vase pentru curire, va trebui s se cunoasc toate pericolele
care pot exista i msurile de siguran pentru buna desfurare a lucrului;
Se va asigura c orice surs de aprindere a fost ndeprtat din vecintatea acestor
echipamente care n general conin lichide inflamabile;
Toate conductele la aceste utilaje vor fi deconectate i blindate;
Toate vasele vor fi complet scurse i depresurizate, purjate cu azot i aerisite nainte de
a se intra n ele;
nainte de intrarea n utilaje se va verifica dac n interior este suficient oxigen,
operatorul va fi nsoit de o masc cu furtun de aduciune aer;
Nimeni nu va intra ntr-un utilaj pn nu s-a semnat permisul de lucru de ctre persoane
autorizate, n care s se precizeze c zona a fost verificat i gsit fr pericol.
Mai mult, nici o persoan nu va intra ntr-un utilaj care are gur de vizitare, fr
echipament de protecie, centura de siguran, aparat de respiraie dac e cazul;

MIDIA-NVODARI
n exteriorul vaselor trebuiesc avute la ndemn o masc cu aduciune de aer i aparat
izolant precum i echipamente de salvare i prim ajutor, n afara celor cu care este
echipat muncitorul care a intrat n vas;
Dac lucrtorul va fi afectat de lipsa de oxigen va fi scos imediat la aer curat de ctre
cel care-l supravegheaz;
Toate operaiile de sudur, tiere, etc. a vaselor cu materiale periculoase vor fi fcute
dup o complet purjare a lor cu azot i dup verificarea cu analizorul de gaze c nu
mai sunt vapori inflamabili;
n orice caz, dac lucrul este ntrerupt, se verific din nou atmosfera din utilaj i se
emite un nou permis de lucru, nainte de a relua reparaia;
Se interzice intrarea n aceste utilaje dac temperatura n interior depete +40C;
n timpul urcrii i coborrii pe scri verticale precum i n timpul intrrii i ieirii din
utilaje, personalul va avea ambele mini libere;
Dup terminarea lucrului personalul este obligat s verifice dac a lsat n vase diverse
scule, lmpi sau alte obiecte i numai dup aceea pot prsi locul de munc.
b.Utilaje dinamice
reviziile generale ale pompelor se vor face numai dup oprirea instalaiei.
la utilajele de import care obligatoriu au cri ale mainii proprii, revizia se va face
conform prescripiilor din aceste documente date de furnizorul strin;
nainte de nceperea lucrrilor de revizie i reparaii a utilajelor dinamice se vor blinda
conductele de aspiraie i refulare i legturile cu celelalte utilaje, se vor deconecta
motoarele electrice de la tabloul de distribuie unde se vor pune tblie cu inscripii de
avertizare, se vor desface legturile de alimentare cu energie electric a motorului
respectiv. Pompele se vor goli de lichid. Montarea i demontarea pieselor grele de la
maini se va face numai cu aparate de ridicat bine asigurate.
13.15. Sisteme, instalaii i dispozitive de limitatre i stingere incendii

Pentru limitarea i stingerea incendiilor este utilizat n primul rnd sistemul de stins
incendii existent pe platforma ROMPETROL RAFINARE (rezerv de ap, pompe de incendiu,
reeaua de hidrani exteriori).
Parametrii specifici ai instalaiilor de stingere:
presiunea la hidrani: 6 7 kg/cm2

MIDIA-NVODARI
debitul la hidrani: 15 l/secund
debitul tunurilor TFAS 3000: 50 l/secunda.
13.16. Dotarea cu mijloace initiale de stingere

n instalaiei de desulfurare gaze reziduale, pentru o prim intervenie a personalului
instalaiei n caz de incendiu sunt prevzute urmtoarelor mijloace tehnice PSI:
Tabel 14 Mijloace initiale de stingere
DENUMIREA
Nr. crt. TIP ECHIPAMENT CANTITATE [buc]
ECHIPAMENTELOR
Stingatoare transportabile
1 SM100 10
presurizate permanent
Stingatoare transportabile
2 P125 20
cu praf si gaz
3 Stingator portabil P6 6
Costum protectie contra
4 - 1
temperaturii inalte
13.17. Intervenia n caz de incendiu a personalului ce deservete obiectivul

Prin proiect s-au luat msurile necesare pentru prevenirea i stingerea incendiilor i
pentru sigurana n exploatare a instalaiei.
Principalele msuri de prevenire a incendiilor prevzute n cadrul instalaiei de
desulfurare gaze reziduale sunt urmtoarele:
s-a prevzut legarea la pmnt a utilajelor, conductelor, construciilor metalice, precum
i protecia mpotriva descrcrilor electrice atmosferice;
s-a prevzut iluminat corespunztor pentru cazuri de intervenie n timpul nopii;
Prin realizarea acestui obiectiv nu se nrutete caracterul PSI n zon.
n caz de incendiu, se va asigura intervenia de ctre personalul instalaiei cu mijloacele
locale din dotare pentru prim intervenie (stingtoare, manuale i portabile) i se va anuna
telefonic echipa de pompieri a combinatului.
Pentru realizarea unei bune intervenii, din partea personalului n caz de incendiu sunt
necesare urmtoarele aciuni:
1. Cuprinderea n regulamentele de fabricaie a:
situaiilor de funcionare normal i a celor de pericol,
ipotezelor de incendii n instalaie i a modului de operare n caz de incendiu.
2. Verificarea prin exerciiu i aplicaii de intervenie a timpilor de intervenie.

MIDIA-NVODARI
3. Organizarea unui sistem de verificare i ntreinere procedural a sistemelor de stingere din
dotare.
4. Instalarea indicatoarelor de securitate adecvate pe teritoriul instalaiei.
Se vor aplica msurile prevzute n Regulamentul de funcionare pentru cazuri de
avarie care a dus la incendiu, se vor lua (n funcie de utilajul sau zona avariat) msurile
tehnologice adecvate conform planului de intervenie i se va trece la oprirea parial sau
total a instalaiei, dup caz.


Manual de Operare Modernizare Instalatie Cocsare Rev 0

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Manual de Operare Modernizare Instalatie Cocsare Rev 0

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

ROMPETROL RAFINARE ROMINSERV PETRODESIGN

Delayed Coker Unit Revamp

MANUAL DE OPERARE MODERNIZARE

Automatizari T.L. N.M.

LIST WITH PAGES & REVISIONS

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Manualul tehnologic constituie un ghid pentru personalul de exploatare in vederea pregatirii

Aceasta documentatie va fi utilizata impreuna cu precizarile din cartile tehnice (instructiuni

In mod obligatoriu, prezenta documentatie va fi utilizata impreuna cu instructiunile de

Precizam ca instructiunile elaborate de proiectant nu sunt rigide, beneficiarul avand datoria

Beneficiarul are obligatia de a verifica si controla daca au fost indeplinite prevederile si

Lucrarea contine elementele necesare pentru cunoasterea instalatiei (respectiv

Client document number Page Rev.

Manualul de operare a fost elaborat pe baza urmatoarelor documente:

Client document number Page Rev.

2.1. Obiectul lucrarii

2.2. Capacitatea si profilul de productie

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

3.1. Caracteristicile materiilor prime si auxiliare

In instalatia de Golire Rapida Inchisa (CBS) va fi procesat ca materie auxiliara un debit de

Client document number Page Rev.

3.3. Caracteristicile utilitatilor

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Tabel 5-Conditii curenti la limita bateriei (CBS)

Client document number Page Rev.

4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

4.1. Caracterizarea generala a procesului

4.2. Descrierea fluxului tehnologic

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

4.2.1. Sectia de alimentare si reactie

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Tabel 7 - Duratele estimate ale etapelor de operare pentru lucru cu 2 camere

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

III. Etapa de schimbare si umplere camere.

Client document number Page Rev.

B. Schimbarea intre camere din perechi diferite.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.

Client document number Page Rev.