Reproducerea interzisd. tA conform leg Nerespectarea Standarde'or de Stat este urmi 3 3 & a z zg REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDIJIE OFICIALA STAS 1338/2-87 Lit oncia 8 =n oo a COMITETUL NATIONAL PENTRU sruinfA |MIXTURI ASFALTICE i IMBRACAMINTI| comes SI_TEHNOLOGIE BITUMINOASE EXECUTATE LA CALD ae INSENTUTUL Bonn Castcareaalfanumerck pe el terminare si ineereare on STANDARDIZARE Metodo de determinare gi incereare Fa TE aseuautuisrenes axp | anyruntl REAM cs MACHU Ae@AMbTODIAE NOP srrummnoLs evnaiewrs | HATERES ASRHAETIQUES Tvl HOKPLATIE B EXULETES f CHAUD LEENA 1 GENERALITATI 1A Obieet Prezentul standard stabileste metodel si imbriicimingilor bituminoase per — conginut de api; de determinare gi incereare ale » Tu urmiitoarele caracteristicl fizico-mecanice turilorasfaltiee — compozijia mixturii ; — densitatea aparenta ; — absorbyi de api — wnflare; — volum de goluri ale epruvetetor ; — Tezistenjai In compresiune ; — stabilitat gi fluaj Marshall; — reziston la rupere pri incovoiere ; ~ stabilitate prin incereare la compresiune triaxialt ; ezistenja la intindere, coeziune si unghiul de frecare intern determinate prin incerearea brazilia — rezistenja la. pitrand oBSERVAT IL 1. Ta probele din nuixtut asaltice stdin stratari bituminoase executate eu bitum de petrol pentru drwinury deter- Ut prin metoda de wseare, elt 5! prin metoda eu solvent, ar in eaeut naturale determinacea se face ial prin motoda cu selveat, 2% Incereitile Ia incovoiee, braztiand 1 traxiald se efectueazd nutal pentru stud! spectaley nowstea neeonstl= {und ncereri pentru veritcares calle straturilar bituminoase previzute in preserpiae teens tn etonaee Blaborat d 'MINISTERUL TRANSPORTURILOR Aprobat de: =A fi ‘$1 TELECOMUNICATIILOI INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIzaRE | Data intr in vigoare Ba. Hlie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1987-07-01 Telex 11312 CNST RSTAS 1338/2-87 1.2 Domeniu de aplieare ‘Metodele de determinare gi incercare se aplie% atit pentru elaborarea retetelor de mixturi asfaltice eu dozaje si caracteristici fizieo-mecanice optime, cit si pentru verifiearea mix- turilor asfaltice realizate pe santier si straturilor rutiere bituminoase executate confor STAS 7070-76, STAS 174-83, STAS 11348-79, STAS 175-87 gi altor reglementiri tehnice vigoare. 13 Indi generale 1,31 Probele gi epruvetele din mixturi asfaltice folosite pentru efectuarea determi sint pregitite gi confectionate conform STAS 1338/1-8, iar tiparele conform STAS 13: 1.3.2 _Ointirizile probelor gi epruvetelor de mixturi asfaltice se fac cu balante avind maxima de cintirire si clasa de precizie conform STAS 3308-18 si respectiv STAS 3960 astfel : — ponten sareina maximi 200 g, class do precisie CD GHD; iar pontrn saxenite — pentru sareinile maxime de 500g, clasa de precizi snnxine de 3 kgs 10 kg, laa de predate GHD 1 Menfinerea probelor si epruvetelor de mixturi asfaltice la temperaturile necesare incer clrilor si determinirilor din prezentul standard se face in baie de ap% prevazuta cu termostat YBa Fiecare determinare se efectueaz% pe un numar minim de trei probe, respectiv. epruvete in cazul laboratoarelor de santier gi centrale si de cinei probe, respectiv eprivete, in cazul labo: ratoarelor din institutele de cercetare gi proiectare. Se excepteazi determinarea con{inutului de api prin metoda cu solvent sia compozifiei mixturii, cu aparatul Soxhlet, folosindu-se 0 probit pentru laboratoare de gantier si centrale, respectiv dou probe pentru laboratoare ale institu- telor de cereetare. 1.3.5 — Pentru fiecare determinare, daci unul din rezultate (la seria de trei epruvete) si respectiv dowd din reaultate (la seria de cinei epruvete) au abateri mai mari decit cele mentionate la deter miniirile respective, aceste rezultate se elimina din caleul, iar in eazul in eare abaterile sint: dept. site de doua respectiv trei din rezultate, determinarea trebuie repetat’ pe alta serie de epruvete 2, DETERMINARBA CONTINUTULUI DE APA onjinntul de aps se poate determina fie eu metoda prin useare fie eu metoda prin dis. tilare cut solvent. 21 Metoda py n useare 211 Aparatura ~ Balanfay clan do preixie CD) s ~ Etuvi, termoreglabila. 1.2 Modul de lueru Probele din pkicute sau carote prelevate din imbricimintea bituminosi, pregitity conform STAS 1338/1-84, se pun in tAvi in prealabil eintiite si se introdwe in etuvk Ia temper tura de 110...120°6 timp de 3h, dupi care se seot, se ricese la temperatura ambianta si se cintiirese. Operatia de uscare se repetit pind la mas constant, 3 Oaleul Oontinutul de api (11), exprimat in procente, se caleuleaz cu formula : wa-mam 100 (%) mm masa initial im grame ; ay masa dupil usewe in game, Abaterea valorilor individuale fat de medie mu trebuie si fie mai mare de (procentyy in valoare absolu 03%,STAS 1338/2-87 2.2 — Metoda prin distilare en solvent 221 Aparaturs — Aparat pentru determinarea eon{inutului de api conform fig. de distilare eu fund rotund eu capacitate de minimum 500 mil (7) 3 dispositi (2); refrigerent Liebig (3). ~ Balan, clasa de preizie GD ~ Baie do nisi aleiituit din: balon de imisurare gradat sau plit electri Pig 1 22.2 Reactivi yi materiale — Xilen. olutie de dicromat de potasin in acid sulfurie concentrat si api distilati, — Alcool etilie 989; 223 Moduldeluera Balonul de distilare se cunipi de griisimi prin spiilare eu solufie de dicromat de potasia in acid sulfuric concentrat, apoi eu api distilata 5i in final ou alcool etilie, dup care te ust, Disporitivul de misurare gradat se umple cu api pink la diviziunea zero. Din proba pregititd conform STAS 1338/1-84 se cintirese 50..-100 ¢ mixturd Precizie de :£0,1 g apot se introduc in balonul de distilare gi se acopeni eu xilen (150.200 ml), Re monteazi aparatul pe baie de nisip sai plith electried; slifurile celor trel_piese ale aparatului trebuie si fie in prealabil unse cu vaselin’ sau glicerini Se incepe inciilzirea, procesul de fierbere continuind pink cind picdturile ce cad din vetri- gerent devin limpezi, iar volumul de api colectat in dispozitivul de misurare rumine constant, nedlzirea se conduce astfel ineit din refrigerent sk cadi 2...4 pickturi pe secundi, Picdturile de api rimase suspendate in xilen se imping cu 0 sirma subtire de ofel pink se reunesc in distilatul de api. Se citeste, in centimetri cubi infilfimea coloanei de api (a) recoltat’. in dispozitival de misurare, 224 Caleul Confinutul de api (1V), exprimat in procente, se ealeuleazii eu formula wa . 100 %) m in care : @ volumul coloanei de api recoltati in dispozitivul de mnisurare, in centimetri cubi ; ‘m masa probei de mixturi asfaltici sau de nisip bituminos natural, in grame; pe densitatea apei, in grame pe centimetr cub, Abaterea admisibili intre determinirile paralele este de £0,3% (procente in yaloare absolut) eeeSTAS 1338/2-87 —4- s 3, DETERMINAREA COMPOZITIEI MIXTURIL Comporitia mixturii asfaltice (confinutul de bitum side agregat mineral) se poate deter mina prin urmiitoarele metode de extractie | cu aparat Soxhlet ; — ou contrifugi de extracfie tip TAU | — ou centrifugis de extractie tip D | — rapidi. | In caz de litigiu se aplic’ metoda cu aparat Soxhlet in cazul in care so urmireste si verificarea calitifii Hantului din mixtura asfaltied, se \ | aplick numai metodele cu aparatul Soxhlet sau cu centrifuga de extractie tip IAUC, utilizind ea | solvent benzenul. 3.1 Metoda ew aparatul Soxhlet A paraturs — Aparat de extractie Soxiiet, L000 STAS 5: — Etuvis termoregiabi Cartug de 4, fig. 2. extracfie confectionat din hirtie de filtru, — Baie de api. - 2 de nisip, — Regou aragaz sau plitit electricit, Capsuli de portelan eu diametrul de 120 mm, — Balangii, elasa de preeizi Baie de aer. 1 — roltigerent; 2 — extractor: 8 — balon, Fig. 2-5— STAS 1939/2-81 | i — Benzen, conform STAS 310/1-73. | — Cloroform, conform STAS 3306-83. | — Bintie de fltr, conform STAS 5613-84, | 318 Modul de lucru | 3.1.3.1 Extractia propriu-zisi e Proba, pregiitit conform S1'AS 1338/1-84, pet. 3.2.1, se introduce in eartugul de filtra (cartus adus in prealabil la, mas% constants gi eintirit). Cartugul eu mixtura se ntiireste din nou si so introduce in extractorul sparatului ow cit marginea sa superioari i fie eu cel pugin 10 mm. mai sus de nivelul sifonului extraetorului. Precizin de cintirire este de -L0,1 g. Se introduce in balon solvent (benzen sau cloroform) en pufin peste jumtate din capa- citatea sa, dupi care se procedeaz‘i la montarea aparatului, avind grija ca balonul si fie montat peo baie de api sau de nisip, iar slifurile celor trei piese ale aparatului s% fie unse cu vaselini sau glicerini, Se incepo ineilzirea folosind sursi ex cireuit inchis (baie de api). In cazul folosirii cloroformului sursa de incilzire poate fi cu circuit deschis (baie de nisip cu ineBlzire cu flack saul ou pliti electric). t in timpul ineilzirii vaporii de solvent se condenseazi in refrigerentul ascendent, ricit: ex api, de unde ead continuu sub form’ de pictur, in eartus. Solventul p&trunzind in mixtura, asfalticd dizolva bitumul si-1 antreneaza prin perefit cartugului, in exterior. Cind solventul inedl- zit ou bitumul extras ajunge Ia nivelul sifonului de Ia extractor, acesta deverseaz in balon. Procesul de ineilzire continu’ pind la dizolvarea complet a bitumului din mixturs, respectiv pini cind solventul din extractor devine incolor. Se agteaptit ultima sifonare, se demonteaz extractorul (cu cartusul de extractie care confine scheletul mineral) si balonul (cu extractul alektuit din solvent, bitum gi particule mine- tale foarte fine), 3.1.8.2 Recuperarea scheletulul mineral din eartugul de extractie, Cartugul eu scheletul mineral se usuell, inifial la ser si apoi in etuv’, la temperatura de 110. ..120°C pini la mask constants, Se scoate scheletul mineral din eartus, avind grij ea hintia de filtru (din eare s-a con- fechionat cartugul) si fie bine periati pentru recuperarea particulelor minerale lipite de petefii i hirtiei gi se cintiireste (m,) Cantitatea de schelet mineral extrasi din cartus, in condifiile menfionate, se supune operafiei de cernere in scopul determinirii compozifiei granulometrice agregatului mineral ef conjinut in proba de mixturh asfalties analizats. 3.1.3.3 Determinarea particulelor minerale foarte fine (sub 0,09 mm) din porii cartugului de extractie. Pentru determinarea particulclor minerale foarte fine refinute in porii eartugului de 1 extracfie (f.) se cintireste eariugul imbibat eu aceste partictle si se scade masa cartusulni gol. 31.34 Recup area bitumului si respectiv a particulelor minerale foarte fine din extract. Intrucit extractul (solvent i bitum) colectat in balon confine i particule minerale foarte fine care au fost antrenate de solvent side bittmatl extras la trecerea acestora. prin porit cartugului, inainte de separarea bitumului se procedeaait la indepiirtarea. lor. Indepirtarea particulelor miner le foarte fine se poate realize et urmiitoarele metode : «) Prin centrifugare, folosi culelor minerale foarte fine éu in laboratoarele de cercetare, eonstind in separaren parti entrifuge speciale. b) Prin sedimentare, folositi in laboratoarele de santier si centrale, constind in menti- nerea extractului in balon minimum 24 h, timp in eare particulele minerale fourte fine sedimen- tear ye fundul balonului Dupi sedimentarea particulelor minerale foarte fine pe fundul balonului, extractul (solvent si bitum) se xcurge, cu atengie, din balon intr-un alt balon, iar sedimentul rimas in ba Jonul inifial se usucd cu. un’ suflitor eu, aer sau intr-o etuva lao temperaburi de 110. . .120°C si ce lasi la ricire 1a temperatura ambianth sau preferabil in exsicator, Dupi ricire, balonul Se cintiiregte, se spalii cu benzen sau cloroform gi se ristoarni, far balonul gol se usues in condi fille mentionate mai sus si se eintareste. eee een eee ere SeeSTAS 1338/2-87 -4a- Diferenfa dintre balonul cu sediment si balonul gol reprezint’t cantitatea de particule foarte fine ce aut trecut prin porii eartugului_(f,), eantitate ce se va introduce impreunii eu f. in comporitia granulometric’ la fraetiunile sub “0,09 mm Se trece apoi la indepirtarea solventului din extractul transvasat in balonul al doitea prin procedeul distilirii, Procestl de distilare continu pind cind se ajunge la 0 concentratic aavansatt a extractului. Extractul concentrat se trece cantitativ intr-o eapsult de portelan, care in prealabil fost useati si taratis impreunt cto bagheti de stieli, Capsula se inedlzeste pe o baie de api, hgitind-se extractul cu. bagheta pind la. evaporarea aproape totaki a solventului. Indepartarca ultimelor resturi de solvent se realizeazi agezind eapstla, inifial pe o baie de aer sau de nisip sub o agitare continud timp de citeva minute pini la temperatura de 160°C si apoiintr-o et Ja temperatura de 110... 120°C, Operafia se consider’ terminati o dati en disparitia mirosulut de solvent gi formarea tnei suprafefe eu lucit de oglinds. Dupiiricire 1a temperatura, ambiant’ sau preferabil in exsicator, eapsula cu bittm se cintareste et o precizie de 0,1 x. B14 Calcul 1 Confinutul de bitum Confinutul de bitum (B), exprimat in procente, se caleuleazi eu formula B +100 (%) ‘my masa capsulei cu bagheta si bitumul, in grame ; m, masa capsule’ goale eu bagheta, in gram my masa probei de mixturd, in grame, 3.1.4.2 Confinutul de agregat mineral Confinutul de agregat mineral (A), exprimat in procente, se caleuleazi cu formula Aa Math the. 199 (%) in care rg masa schelotului mineral recuperat din eartugul de extraetie, in grame 5 fe masa panticulelor minevale foarte fine refinute in porti eartusului, in grame ; fo masa particulelor minerale foarte fine refinute in balon, in grame ; m, masa probei de mixtun, in grame, 3.2” Metoda eu centrifuga de extractie tip LAUG 321 Aparaturs Centaifugi de extractie (conform fig. 8) cu urmiitoarele piirti componente: + ettvil metalic’ de extractie (2) 5 «plas de etansare (2); capacul centrifugii cu orifieiu la part < ax de antrenare (4); = motor electric (5); sistem de transmitere a miseinii (6) ; balon de sticki pentru colectarea amestecului solvent — liant eu capacitate di 217).3.2.2 3.2.8 duce in eapsula de porjelan si se cintirese impreun’ (m,). (). de extractie, peste care se monteazi placa de etansare (2), fixati prin stringere Superioar’ a capacului se introduce in centrifuga, solvent (benzen sau cloroform). Dupi 5... -10 min, timp in care solventul dizolva o parte din liant, se eupleazi centrifuga 11 refeaua electric, se porneste gi in mod gradat, se mineste turatia motorului (5). Cind in balonul de stick’ colector (7) amestecul de solvent — liant incepe si xe decoloreze si cantitatiy si curgi mai pujin, se opreste motorul centrifugii (5) si se introduce o nou o de solvent. devine incolori, etangare (2). eu atentie, se pliaz: interiorul acesteia, agregatul mineral spilat de liant, de porfelan peste 1 constantit. Se scoate apoi din etuva, se lask =o STAS 1999/2-87 — Etuva eleotriet. — Batanga, a de pre — Set de eiururi ite, Materiale — Cloroform, conform STAS 3306-82. ~ Benzen, conform SPAS 310/1-7; — Hirtie de filtru, conform STAS 5613-84. Modul de lueru Se cintireste capsula de porfelan goaki (m). Proba de mixturit asfalties de max, 1000 g, pregititit conform STAS 1338/1-84, se intro- Papi cintitvire proba de mixturi din eapsuli se introduce in cuva metalied de extractie azik apoi 2—3 coli de hirtie de filtru aplicate pe conturul marginii superioare a otreel Se monteazX capacul (3) prin stringerea clemelor respective, piin orificiul de la partea uw ajutorul am pilnii, cantitatea de 700 ml cantitate Operafia de extractie a liantului din mixturd se cont 4 pind cind solupia de solvent Dupi 2...3 min de la oprivea motorului (5) so seoate capactl (3) si plaen metalied de Hirtia de filtru, eare este imbibatii cit amestee de parte fini § solvent — liant, se seoate + se introduce in eapsuls de porjelan gi se arde. Se seoate cuva de extractie de peaxul ef yi et tn cutit se adund de pe peretii envei, spre Materialul reaultat se introduee in capsula wul riimas de la arderea hirtiei de filtra, Capsula de portelan astfel pregititi, se introduce in etuvi, si se usued pind la mast se réceascit gi se eintiireste (Mm). eee ee ee en nn eee eeeSTAS 1338/ B24 Caleul 3.24.1, Confinutul de bitum (13), exprimat in procente, se éalculeaz eu formula pa (m= Mm) = (m= M) 145 %) in care m masa eapsulei de porfelan g fi, in grame 5 ‘m, masa capsulei de porfelan cu mixturd, in grame ; my masa capsule’ de porfelan eu agregat mineral (ups extra fie), in grame, 3.2.4.2 Confinutul de agregat mineral Confinutul de agregat mineral (A) rezultat in urma extractiel, exprimat in procente, se caleuleaza cu formula 100 (%) in care m, my, si m, au semnificatiile de la pet. 3.24.1. 3.3 Metoda eu centrifuga de extractie tip DC2 331 Aparatura — Centrifuga (conform fig. 4) eu urmitoarele piri eomponente : extractor (1); + colector (2); motor de antrenare (3) ; et! solvent jrezervor] (4); vas de recuperare a solventului (5) ; = tb de drenare (6). — Vas de ardere, de forma troneoni — Sobii de arde Regou aragaz san plit electri ~ Capsuli de portelan eu © 120 mm. ~ Balanfii, clasa de prec — Btuvi termoreglabil’, (A eee ee-_ -9- STAS 1333/2-87 332 Materiale 3.3.2.1 Petrol lampant, conform STAS 177-17 3.3.2.2 Cartug de extractie din hirtie de filtru, conform STAS 56 confectionat, conform reglementiirilor tehnice speeifice in vigoare. 33.3 Modul de lueru Proba de mixturi astaltie’ de extracfie (cartns adus in prealabil la mask constanti si cintirit). Cartusul trare gi se adauga o cantitate de eirea 200 cm? petrol lampant. Se alimenteaait rezervoral (4) al aparatului cu petrol, se coboar colectorul (2) la nivelul de Iuern, se introduce tubul de drenare (6) in vasul de recuperare a petrolului (5) cu bitumul extras si se porneste motorul (3) al aparatului in paralel cu desehiderea robinetului de alimentare cu petrol. Se coreleazsi debitul petrolului de spilare cu debitul petrolului eliminat: prin centyi- fugare, Dupit circa 30 min cind petrolul eliminat incepe si aibii un aspect curat, se inchide robi. de spilare prin centrifugare ping cind nu se netul de alimentaze cu petrol gi se eont mai eliming petrol din extractor. nuit operati Se desface inelul de centrare, se seoate cartusul si se pune in vasul de ardere pe sobit. arde cartugul, iar petrolul absorbit de scheletul mineral se elimini. Indepiriarea ultimelor resturi de petrol se realizeazi agezind vasul de ardere cu seheletul mineral pe o plith electried intro etuva ia mirosului de petrol si a petelor vizibile de pe suprafata granulelor de agregat mineral. Se cintireste agre- sau un resou aragaz cu flaciira redusi, sub o agitare continua timp de 15 min. api Ja temperatura de 150. 160°C. Operafia se consider’ terminati odati eu dispai gatul mineral, (mq) 334 Caleul 3.3.4.1 Confinutul de bitum Confinutul de bitum (B). exprimat in procente, se caleuleazt cu formula : in care: ‘my masa probei de mixturk asfaltici, in grame ; ‘mq, masa scheletului mineral, in gram 3.3.4.2 Confinutul de agregat mineral Confinutul de agregat mineral (A), exprimat in procente, se calculéazit eu formula + A=". 100 My in care : mq, masa scheletului mineral recuperat din eartugul de extracfie, in grame ; ‘my masa probei de mixtuni asfaltied, in grame, 34 Metoda rapid Metoda se aplici pent mortare asfultice gi nisipuri bituminoase naturale. 341 Aparatura — Cilindru gradat cu dop slefuit de 500 em*. ‘apsuli de porjelan eu diametral de 80 mm, — Pipeti de 25 cm’, Bale do nlstp = Pliti eleotricg = Batangi, clasa de previzie CD = Bt termoregiabi 84, de formi troneonici, pregitits conform STAS 1338/1-84 (m,), se pune in cartugul ct proba se introduce in extractorul aparatului (1), se fixeazit eu inelul de cen- (%) (%STAS 1338/2-87 — 10 — 2 Materiale — Benzen, conform STAS 310/1 34.3 Modul de lueru Din proba de mortar asfaltie pregitit conform STAS 1338/1-84 sau respectiv de nisip Dituminos natural se ia o camtitate de 50g ce se introduce in cilindrul gradat impreunit et 250.em3 de benzen. Se astupa cilindrul eu dopul de stich, se agita timp de 40...50 min gi se last in repas min. 6h, timp in care are loc depunerea particulelor minerale. Se extrage en ajutorul unei pipete 25 em? de solufie de la suprafaja Lichidului si se pune inte-o eapeuld do porjelan in prealabil tarata, Se incepe ineilzirea treptal’ a capsule inifial pe baie de apa apoi pe o baie de nisip incilzita cu plits electric’, timp in eare solventul se evapor’ {ndepfrtaren ultimelor resturi de solvent se realized introducind eapsula intr-o etuvi temperatura de 110...120°C. Operatia se considert. terminati odati eu disparifia mizosulut dle solvent si formarea tnei suprafete cu Incit de ogling, Dupi ricire, a temperatura, ambiant, capsula cu bittum se cintiireste eto precizie de O,l . 344 Calenl finntul de bitum (2), exprimat in procente, se ealeuleaz’ eu formula 10 (my — md 100 (%) in care my masa eapsulei cu bitum, in grame ; mz masa capsulei goale, in gran my masa probei de mixturd ai atic’ sat de nisip bituminos, in grame ; 10 raportul dintre volumul inijial al solutie’ si cota parte Inati in Iueru, 3.5 Determin reat gra ral recuperat prin extraeie Agregatul mineral recuperat prin extractie folosind metodele previzute la pet. 3.1 se supune determiniril granulozitiqii conform STAS 4606-80. 4, DETERMINAREA DENSITAPIE APARENTE, Densitatea aparenti este masa unitiifii de volum a mixturii asfaltice compacte, inelusiv golurile umplute cu aer gi foloseste Ia determinarea prin calewl a volumului de goluri. 44 Aparaturi ~ Btuya termoreglabili. — Balanfai (hidrostatied) de 2 kg, eu clasa de precizie 4.2 Modul deh 0 Determinarea se efectueazii pe epruvete sub form’ de cuburi gi cilindri Marshall con fechionate in laborator sat sub forms de plicufe sau caroto prelevate din imbriciimintea bitu- minoasi, pregitite conform STAS 1938/1-84. Epruvetele din imbricimintea bituminoasi: se ‘usted in prealabil in etuva In temperatura de 105. . .110°C pind la mast constant’ Epruvetele astfel pregitite pentru incereare xe cintiires in ner, (omy). Ta efectuarea determinirii se fine seama de mirimea porilor din suprafaja epravetel, 424, Epruvete cu porii fini mi Bpruvetele cu porii fini (exemple timp de o or’ in api In temperatura de 20% si Re cintiirese in aer, (Mm). turi asfaltice pentru stratul de wzuri), se menjin °C, se sterg prin tamponare cu o {esiituri umedit Imnediat dup aceea epruvetele se eintinese (m,) in apa adust la temperatura de 20°C + 4°, prin suspendarea lor eu o sirmi subfire de platanul balanfei hidrostatice.| nie STAS 133: 422 Bpruvete eu porii mari In cazul epruvetelor cu porii mari (exemplu : mixturi asfaltice pentru stratul de legitturd side bazi), dupa usearea lor lu masi constant’, se cintirese (m,) si se aplie pe suprafaja lor tin strat subfire de parafing topita pentru umplerea poritor sau golurilor deschise spre exterior. wyarea trebuie repetata Daca la scufundarea in ap’ a epruvetelor se degajii bule de aer, © Fiecae epruveti parafinat, dup mentinerea timp de 0 01 20° -L1°O, se sterg prin tamponare cu o {esiturd umed, se cintiires 4.8 Caleul a) Epruvete eu porii fin Densitatea unitari aparenti (p.) se caleuleaz’ cu formula in ap’ la temperatura de ner (23) gi im ap (me). we (glem’) in care im, masa epruvetei dupa useare, cintiritH in aer, in grame 5 pii, cintatrita ere in api, cintiirita in w ‘my masa epruvetei dup 1h de mentinere 1, in grame 5 i, in grame ; ‘mz masa epruvetei dupii 1h de ment fe densitatea apei, in grame pe centimetru cub. b) Bpruvete cu porii mari Densitatea unitar’ aparenti (p.) se ealeuleazi cu formula: mm mm Po ’ (glem’) in care ing masa epruvetel dupi uscare, eintirité in aer, in grame ; ‘ti in aer, in grame ; my masa epruvetei parafinate dupii 1h de menfinere in api, cinti im, masa epruvetei parafinate dupi 1h de menfinere in api cintitriti in api, in grame ; ox densitatea apei, in grame pe centimetru eub ; gy densitatea parafinei, in grame pe centimetra cub. 5, DETERMINAREA ABSORBTIEI DE APA Absorbfia de apa este cantitatea de api _absorbiti de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtura asfaltied, Ia menfinerea in api sub vid gi se exprimi in procente din masa sau volumul inifial al epruvetei. 5A Aparaturit Stuvil sau exsicator. — Balan hidrostatiet do 2-kg, ou casa de precicie GHD); _ Aparat pentru determinarea absorbtiei de api aledtuit dintram vas de absorbjie (exsicator de vid) ; pompa de vid (trompi de ap) ; vacuumetru cu mereur; vas de sigurants Si tuburi de legiiturs din cauciue intre pirfile lui componente. Pompa de vid trebuie si asigure Evacuarea aerului in aga fel incit un vacuum de 15,..20 mm Hg si se realizeze dupit cirea 30 min. 5.2 Modul de tneru Determinarea se efectueazii pe epruvete sub formi de cuburi si cilindri Marshall con- feofionate in laborator sau sub formi de plicute sau carote prelevate din imbriciimintea bitu- minoasi, pregitite conform STAS 1338/1-84, Epruvetele din imbriedmintea bituminoast se sued in prealabil in etuvis la temperatura de 105, . .110°C pind In mas constant (2-871STAS 1938/2-87 -R- Epruvetele astfel pregiitite pentru ineereare se eint&rese in acr (14), dupii care se men- tin timp de 1 h, in apa la temperatura de 20°C ::1°C, seseot din api, sesterg eto jestturt umeds si se cintiirese in aer (m;) st apot in ap (m,). Diferenfa intre aceste douk cintiiriri raportati la densitatea apeireprezint’& volumul inifial al epruvetelor : my = My va" ee (em®) Bpruvetele sint introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicator de vid) wnplut eu api Ja temperutnra de 20°C 4-1°0 se agazii capacul de elangare si se pune in funefiume evacuarea herulliasifel ca dupa circa 30 min si se objini un vid intre 15...20 mm Hyg, Vidul se intre- rupe dupa 3 h, dar epruvetele ge menfin in continuare in api la temperatura de 20°C .1°O timp de 2 h la presiunea atmosferic’ Epruyetele se scot apoi din api, se sterg cu o te (img) gi im ap (m4) Diferenta intro aceste douk cintiriri raportatis la densitatea apei reprezint volumul final al epravetelor : wrese in acr (em) 5B ‘alent dou, moduri eu urmiitoa Absorbfia de api, exprimat’ in procente, se poate ealeula rele formule : a) Tn carulin care volumul initial (V) al epruvetelor este mai mare ea volumul final (Va) — Absorbfia de api (4) raportati la masa epruvel Aga =". 100 % — Absorbfia de api (4,) raportati la volumul epruvetel 100 6) Now by Tn caznl im care volumul final (V;) este mai mare ca volunul inifial (V): — Absorbfia de api raportati la masa epruvetei (4.) Aw (tts = 0) = [ng = ma) — (0m = M0. 499 % — Absorbtia de api raportati la -volumul epritvetet (A,) (4, a Hama = ms) — Lg — ma) = (ams = MITT C0. 499 ~~ (m; — my}! ee in care : ‘my masa epruvetei dupt uscare, cintiritd in aer, in gramo; ‘mm, masa epruvetei dupi 1h de menfinere in api, eintiritit in aer, in grame ; ‘mg masa epravetei dupi 1h menfinere in api, cintirit’ in api, in grame; ‘mg masa epruvetei, dupa 3 h in vid gi alte 2h la presiunea atmosferied, cintarit’ in aer, in grame ‘my maga epruvetei dupi 3h in vid gi alte 2h la presiunea atmosferic® eintiriti in api, in grame ; ex densitaten apei, in garme pe centimetru cub. ‘Abaterea valorilor individuale fafii de medie nu trebuie si fie mai mare de :£0,5% (procente in valoaro absolut. pe= 13 - STAS 1338/2-87 6. DETERMINAREA UMFLARIT Umflarea se exprimi prin cantitates de api absorbit’ de componentii agregatului natu.” i la apa, in timpul menfinerii epruvetei din mixtur’ asfaltici, in ap’ la temperatura ambianti, timp de 28 zile, In cazuri speciale se recomands efectuares acestei determinant gi la 3 zile. 6.1 Aparaturit - Aparaturi, conform pet. 5.1. — Baio de api cu termostat. 6.2 Modul de lueru Epruvetele folosite Ja determinarea absorbfiei de api in vid, conform pet. 5.2, se men- in in continuare timp de 28 zile intr-o baie de api la temperatura’ ambianta. In ultimele 4h se va regla temperatura apei din baie in aga fel ineft s% fie de 20° 1°C. Se scot apoi epruvetele din api, sesterg eto fesituris umed gi se cntirese in aer (ms) si apoi in api (m,). Diferenfa intre aceste dou cintiiriri raportati Ia densitatea apei reprezint% volumul epruvetei dup’ 28 zile de plstrare in api : Vya Meats (em) 30 6.3 Caleul Umflarea de volum (U), exprimati in procente, se calonleazk ou formaula 1 100 (%) in care : V, volumul epruvetei dup 28 zile piistrare in api, in centimetri eubi ; V; volumul epruvetei dupi saturare cu api in vid, conform pet. 5.2, in eentimetei cubi ; V_ volumul epruvetei dup’ o ori pistrare in api, conform pet. 5.2, in centimetri eubi. 7, DETERMINAREA VOLUMULULDE GOLURI ‘Volurnul de goluri (porozitate remanenta) al epruvetelor din mixturd asfaltic’ se obfine prin ealeul pe baza densitafii (9), stabilité prin ealeul gi a densitaji unitare, aparente, (Cea), stabiliti conform pet. 4. Volumul de goluri (¥,), exprimat in procente, se calculeazii eu formula : a—£2)- 100 (%) ° (gjem*) fin care : m confinut de agregat mineral in masa mixturii asfaltice, in procente ; confinut de bitum in masa mixturii asfaltice, in procente ; 100 confinut total de bitum gi agregate minerale (m ++ b), in procente; oa dens tea agregatului mineral, in grame pe centimetru cub ; fo densitatea bitumului, in grame pe centimetru cub ; Pe densitatea unitard aparonta a mixturii asfaltice, in grame pe centimetr cub,STAS 1338/2-87 -u 8, DEPERMINARBA REZISTENTEI LA COMPRESIUNE Rezistenta In compresiune reprezinti sarcina de rupere a unel epruvete raportati 1 suprafaja pe care s-1 aplicat aceasta sarein’, Incerearea, se efectueaz’ pe epruvete cubice stu Ciltndbice Ia temperatura de 22°C si 50°C eu viteza de 20 mm/min. OBSERVATII — Rezistenfa la compresiune peepraveteellindrice se determin numal pentew stabliren eoeziuni 81 Aparaturi — Baie de api cu termostat. — Presik (hidraulick) de 50...100 KN, (tig. 5), aledtuité din ; cadru (1); suport (2 motor si ofi de transmisfe prin curea (3); surub de presiune (4); platane (5); _manometra oi pendul si cadran gradat previizut cu mai multe sciri, in funefie de contragreutiitile folosite a incereare (6); inregistrator pentrt diagrama efort — deformafii (7); dispozitiv de reglare vitezei de incoreare (5), — Cronometra. — Termometru. 82 Modul de lueru Epravetele sub forma de euburi sau cilindrii, confectionate in laborator, pregitite con form STAN 1338/1-84 pet. 3, sint finute 24h la temperatura ambiantit. Determinarea se face imediat sau dup 28 zile de plistrare in api. In ambelo situatiiy inaintea ineeredtii, epruvetele sint menfinute timp de 2h la temperatura de 22°C + 1°O sau respectiv de 50°C1°C. Pentru incercare epruvetele se scot din api, se glerg cu o fesitura umeda si se agazit pe platanul preset astfel ca sarcina de incereare 8% se exercite perpendicular pe directia de con- Feelionare la epruvetele cubice si paralel cu axa longitudinal a epruvetelor cilindrice. $$ eo= STAS 1338/2-81 Se apropie cu atenfie platanul presei pin in momentul in care epruveta intrit sub sareini, Se aplici sarcina asupra epruvetet pint ce apare ruperea, Sareina indicat pe eadranul ‘manometrului eu pendul reprezintit sareina de rupere a epruvetei, N. 83 Caleul 831 Rezistenja la compresiune Rezistenfa la compresiune Z,, imediat sau dupii 28 zile de plistrare in api, se caleuleazt cu formula (N/mm) in care : Y sareina de rupere a epruvetelor, in newtoni ; A suprafata pe ro s-a aplicat sareina, in milimetri pitrafi, Abaterea valorilor individuale fajii de medie poate fi de maximum ; — 16% Ia 22°C; — 20% ta 50°C. 832 Coeficientul de termostabilitate Coofieientul de termostabilitate K, se determin’ eu formula Be 22°C R, 50°C K= in care: R, 22°O rezistenfa la compresiune objinutil la 22°C, newtoni pe milimetru pitrat ; Re 5O°C rezistena la compresiune objinuts Ia 50°C, newtoni pe mili Reducer ea rezistenfei la compresiune netru ptrat, Determinarea se efectueazi pe epruvetele utilizate 1a determinarea umfliirii la 28 zile, iar aparatura este cea conform pet. 8.1 din prezentul standard. Reducerea rezistenjei la compresiune la 28 zile (Reqs ); Se caleuleazi eu formula Tis. 109 (%) in care Rem Texistenfa la compresinne initial’ (1a 22°C sau la 50°C), in newtoni pe milimetra pitrat ; Rey Yezistenja Ia compresiune la 28 zile de pistrare in api (la 22°C sau 60°C), in newtoni pe milimetru pitrat. 9. DETERMINARI A STABILITATIL SIA FLUAJULUL © MARSHALL APARATUL Stabitaten represint rerstena maxima sub earvnit a epravetel Marsal conform STAS 1338/1-81 la temperatura de 60: fluajul este deformagia corespunziitoare a ace- Teiagi epravete in timpul incereirii de stabilitate, 91 Aparaturd — Baie de api cu termostat, ou capacitate de min, 51 si diametru de 20 em, provitzutis cu plack perforatd la o distant de 5 cm de fund si tn agitator pentru uniformizarea tempera tunli.STAS 1338/2-87 = 16 — — Presa, Marshall (fig. 6) este un aparat de testare proiectat si aplice sareini epruvetelor prin filei semicireulare, cu 0 crestere constant a sarcinilor. Aparatul este previizut cu : cadru (i); motor si angrenaj de transmisio prin rofi dinjate (2) ; surub de presiune (3) 5. fillei_ semicir- ullare de prindere a epruvetei (4); cilindru dinamometrie metalic eu diametrul de 101,6 mm (5) ; Gispozitiv de inregistrare a stabilitafii (6); dispozitiv de inregistrare a fluajului, microcompa rator (7). 9.2 Modul de Iueru Probele sub formii de epruvete confectiouate in laborator si cele sub form’ de epru- vete prelevate prin carotare din imbriciminte bituminoast, pregitite conform STAS 1338/1-84, sint finute 24 h la temperatura ambianti. Inainte de efectuarea incercrii epruvetele confectionate in laborator se menfin timp de 30,,.40 min la temperatura de 60°C --1°C, iar in earul epruvetelor din imbriciminte bitu- minoast durata de menfinere la temperatura de 60°C este de 30...120 min, in functie de grosi- mea acestora. Se curiti suprafefele interioare ale filleilor semicirculare de prindere a epruvetei 4), Se ung barele de ghidare cu o peliculé find de ulei. Se porneste motornl (2) si se distanfeazi fileile semicirenlare (4) So opreste motorul (2) si se introduce cilindrul dinamometric (5) intre féleile semicir- culare (4). Se porneste din nou motorul (2) stringindu-se In punerea sub sarcints a cilindralui dinamometric (4). flcile semicireulare (4) eu atenfic, pink Se potriveste prin intermediul subului de reglaj acul de inregistrare a dispozitivulut (6) 1a pozifia de citire zero Se porneste motorul (2), se distantearii filleile semicireulare (4) cu circa 10mm gi se seoate cilindrul dinamometrie (5). Se scoate epruveta din baia do api, se ster {hleile semicireulare (4). 0 festiturs umedi gi se introduee intre ‘Se pornegte aparatul (2) si in momentul in care acul de inregistrare al dispozitivului (6) indies intrarea sub sarcink a epruvetei (incepe sh se deplaseze fati de pozitia de citire zero) so regleazii, prin intermediul guruburilor, acul microcomparatorului (7) aducindu-se la Porifia de eitire zero.we —1T— STAS 13 So continu ineiirearea epruvelei eu o vilezd de aplicare a sarcinii de 50-3 mm/min, rupere. Forfa cititi, in N, in momentul ruperii, pe dispozitivul de inregistrare (6) repre. zinti valoarea stabilitifii Marshall a mixturii asfaltice. De asemenea, in momentul ruperii epruvetei se inregistreazsi valoarea indicat de micro comparatorul (7) care reprezinti valoarea fluajului Marshall, Tncercarea trebuie efectuati intr-un interval de 30 s considerate de la scoaterea epru- vetei din baia de api, 9.3 Interpretarea datelor incereiirii Marshall 931 La elaborarea retetei mixturii asfaltice Valorile rezultatelor determinivilor de stabilitate (8) si fluaj (F) sint prelucrate dupa eum urmeazi : — Valorie stabilitifii miisurate pe probi, care diferi de dimensiunea standard de 63,5 mm inalfime se transforma in valori echivalente corespunaiitoare dimensiunii standard, ct ajutorul unui factor de transformare. Valorile factorului de transformare pentru corectarea rezultatelor obfinute, la determinarea stabilitifii, sint conform tabelulut YVolumul epraveteh a face media valorilor de fluaj si respectiv a valorilor de stabilitate corectate pentru toate probele ci un anumit continut de bitum, Pentru fiecare determinare, duct until din re- zultatele parfiale (a seria de trei epruvete) si tespectiv dou rezultate din rezultatele partiale (la seria de cinei epruvete) au abateri mai mari de 4.20% fafi de valoarea medic, acestea se fmnin& din calcul, iar in eazul in care doud sau respectiv trei rezultate din rezultalele pat fiale au abaterile mentionate, determinarea trebuie repetatii pe altil verie de epruvete, Valoarea medic se rotunjeste la 10, 20 $1 30 kx pentru valori ale stabilitaqii < 500; 500, . .1000 si vespeetiy Se reprezintit pe grafice, separat, valorile objinute pentru siabilitate, fluaj, densi- tate aparenta si volum de goluri (pe ordonata) in funetie de confinutul de bitum (pe abseisi) obfinindwse curba de variatie a acestora, Curbele obtinute trebuie si confiame ci — valoarea stabilitifii creste proporfional cu eresteren confinutultti de bitum pink la un maxim, dupa care stabilitatea, seade ; ~~ curba densitéfii aparente este similar en curba stabilitSPAS 1838)/2-87 = 18 — _ yolumul de goluri desereste proporgional cu cresterea confinutului de bitum apro- piindu-se in final de o valoare minima, Conjinutul optim de bitum rezulta cind stabilitatea gi densitatea sint maxime iar volu- imul de goluri este minim. ONSERVATTE — La defintivarea refetehoptime a mixtusl astaltice trebule si se evite acele mixtori are au ESET AT valor foarte mart ale StablltA{i3i valor foarte mielale fiajulul, deoarece stratal ratier bituminos someon asttel de maturiy are tendista de a 1 mal Pighd fl poate fisura sub wn trafic intens 9.8.2 La verificarea caracteristicilor de stabilitate gi fluaj a mixturilor asfaltice provenite de la instalafii industriale sau prelevate din imbricimintea bituminoast. Probele de mixturi asfaltice provenite din instalafii industriale sau din imbricimintea bituminoasi se suptn nitimai la incerearea de stabilitate si fluaj conform pet. 9.2 din prezentul standard. 10, DETBRMINAREA REZISTENTEL LA RUPERE PRIN INCOVOTERE, Rezisten{a la rupere prin incovotere, reprezint sareina de rupere pe care epruveta 0 va aves le temperatura de 10°, iar deformagia maximi a epruvetel in timpul inceredrit la MMucvoiere repredints valoarea sigefii eritice, Incercarea se efectueazi pe epruvete prismatice, ae giteen de BOmmy/inin, in eazurt speciale te recomanda efectuarea acestel dletermintri la tem- peraturt- sub 10°C. 10.1. Aparatura — Baie de api cu termostat pentra menfinerea epruvetelor prismatice la temperaturile preserise, — Presi hidraulie’. Dispositiv pentru incerearoa epruvetelor prismatice Ia prest hidraulie’, conform fig, 7, aleituit din ; suport (1); piese de rezemare (2); poanson (3) Fg. 7 Microcomparator Cronometrn, | 10.2 Modul deh Probele sub fori de epruvete prismatiee confectionate in laborator, pregitite conform STAS 1338/1-4, sint Pnute 24h la temperatura ambianta, inainte, eu o tolerant inceteztii eprevetele sint mentinute timp de 2h la temperatura de ineereare de £1. Pentru incereare, epruvetele prismatice se scot din api, se sterg et o fexitnd umedit si se agazit pe dowd dispozitive de rezemare fixate pe platanul inferior al presei .¢ apropie cu atentie pistonul presei pinsi in momentul in care epruveta intr sub sareink (epruveta atinge dispozitivul de rezemare fixat pe platantl superior al presei). Se aplied sarcina asupra epruvetei pind ce apare ruperea, Sareina indieatd pe exdranul etrului- cu pendul reprezinti sarcina de rupere a eprtivetei— 19 — STAS 338)/2-87 in timpul inceredrii pentru determinarea rezistenfei 1a rupere prin incovoiere, eu unul saul mai multe microcomparatoare fixate pe o tijk de ghidare se misoari deformatia epruvetei. Deformatia critics, in 0,1 mm, reprezinti valoarea sigefii critiee corespunaitoare sareinii de rupere a epruvetei. 10. Caleut Rezisten{a la rupere prin incovoiere (Rj), exprimati in newtoni pe milimetrw pitrat, se ealeuleazis eu formula ; wtoy (Njmm?) WN sarein de rupere a epruvetelor, in newton; 1 distanja intre dispozi bh ivele inferioare de rezemare, in mm ; \ea epruvetei prismatice, in milimetri ; indifimea epruvetei prismatice, in milimetri. Abaterea valorilor individuale fajk de medie nu trebuie fie mai mare de 410%, 11, DETERMINAREA STABITITATIL PRIN INCERCAREA LA COMPRESIUNE TRIAXTALA Stabilitatea prin incerearea Ia compresitme triaxial este caracterizi frecare intern’ si coezitme. Aceste caracteristici se determin in eondifii spec a unei epruvete cilindrice la o presiune lateral constantii in timp ce se aplick cali suplimentari pentr a produce ruperea epruvetei TLL Aparaturd prin unghiul de le de menfinere incitreare verti- Aparat pentru incerearea Ia compresitne triaxiaki, conform fig. 8, compus din: cadru (7); platan (2); piston (3); celui eu lichid de presiune (4); membrand de cauciue (5); inel de compresiune (4); mictocomparator (7); indicator vertical (8).STAS 1838/2-87 — 20 - uw 1.2 Modul de Tu || ys3g/1-8t pet. 3 sint finute 24h la temperatura ambiant. 22° +: 1°0. Pentru incereare epruvetele se scot din apli, se sterg cu 0 fesituri Hut de a transmite, prin intermediul pistonului presei, inedrcarea vertical. Se monteazii celula propriu-zish si se eentrea: pistonulti si se afle sub filetul presei care transmite ineirearea. tura la pompa care transmite presiunea lateral’. ‘Toate operafi incereare. Ta incorcarea probelor de mixtura asfaltick so disting dou faze «) Ingereatea de fa} inedredii verticale (94). inceretirii. Pentru fieeare treapli de incireare se inregistreazi deformafiafve timp. b) Incercarea de rupere Se me 4 constant, pin la ruperea epruvetei Paralel cu inserierea forte’ verticale se inscrie deformafia vertical eorespum inregistrindu-se cit inai exact valorile Ia rupere. 1.3 Caleul fa) Caznl ineereiirit de fluaj — Deformafin specifies (e) se caleuteazd en rela; «= S100 a in care 1h uilfimea inigiaki a epruveted, in milimetsi s Ab senriarea epruvetei, in milimettt ‘Treapta de deform: file) se ealculeazd ev rela — Viteza de deformajie a epruvetel se calculeaii eu relagie a — Fnflfimea modificati a epruvetel, xe calenleazd eu relafia he =H — Ah Probele sub form’ de epruvete confecfionate in laborator, pregitite conform STAS naintea incercirii epruvetele sint menfinute timp de 2h la temperatura de umedi si se ajaai_pe platanul celilel, So agazi deasupra ei oapul de inoerearo din plexiglas, eare are pe platanul presel, astfel incit eapul » face alimentarea celulei cu Jichidul de presiune. Dupi umplerea celulei se face legi- Se pine in fumefiune compresorul eare introduce presiume in lichidul din pompi. Cind manometetd indied presiumea doriti, se verified dacd presa este fixati Ia viteza de, inclineare sanotish, apol, in acelasi timp, se porneste motoral Preset pentru incirearea vertical (@. s progititoare (agezarea probel, umplerea celulel) se execut®) In minimem de timp pontra a so evita plerderile prea mari de oflduri. La sfirsitul incercirii se misoort din de Hin Peratura iichidulul din cells pentru a se estima cit mai corect temperatura medie de ‘Aceasta se realizeazi prin menfinerea constant atit a presiunit laterale (#5) elt $i o Incercarea poate dura 20....30 min sau citeva ore, in funefie de mixtura asfaltied supust i in funefie de ne constants presiunea lateralé (9), iar incirearea verticalt ereste continu, sitoare, %) ie specified (Ae) corespunsioare unni anumit incerval de timp (diferenga dintie deformatia specified ta timpul final ey xt defarmatin specified ta timp ul ine pt J| | -a STAS 1938/2-87 ti a bazei epruvetei A,, in fier vyoliimul (7) constant, se ealculeaz’ et relatia re moment al incereiirii, considerind ¥ n= (mm?) h—ah a — Bfortul unitar o, se caleuleazit eu relagia : Re a= boy N/mm?) he : ) in care : P iorfa, citit’ pe cadranul presei (este constant in timpul acestei incereiiri), in new= toni; @ greutatea pistonului si a capului de inedreare, in newtoni. , presiunea lateral’, in newtoni pe milimetra pittrat. — Modulul de elasticitate secant B,, se caleuleazs eu relafia : Da (N/mm) }) Cagul ineere‘inii de rupere Datele se ealeule in mod identic ca in cazul precedent. 11.4 Interpretarea datelor ineered xiale Avind valorile 9 gic se poate eonstrui cercul lui Mohr pentru o de cel pufin trei san respectiv’ cinci epruvete incereate in aceleasi_ condi cu 99 diferit, pentru a putea obfine caracteristicile unghiuh cocaiunii 6, & mixturii supust ineereiri icereare. Este nevoie de temperaturi dar le frecare intemii 9 si respectiv 12, INCERCARBA BRAZILIANA, Incerearea braziliani este utilizat’ pentru a determina rezisten{a la intindere a unei epravete cilindrice, cind sarcina se aplic& perpend cular pe axa longitudinal a acesteia, precum sia coeziunii gi a unghiului de frecare interna, 321 Aparaturi Baie de api cu termostat. - Presi hidraulici de 50...100 kN, conform fig. 5, cu accesoriile pentru ineerearea brazilian’ pe epruvete ¢ ilindrice, conform fig. 9, constind in : Suport (7) ; piesii de rezemare (2); piesi de presare (3). 12.2 Modul de Ineru Probele sub formi de epruvete confecfionate in Iaborator, pregitite conform STAS 1338/1-84, sint jinute 24h la temperatura ambiantii, Inaintea ineercdrii, epruvetele sint menfinute timp de 2h Ta temperatura de 22°C 41°C.A STAS 1338) — 22 Pentru incereare, epruvetele cilindrice se scot din api se agaait pe platanul presei, Se apropie platanul presei pink in momentul in care epruvetele int sub ‘sareina. se sterg ct o festiturs umedi gi Se aplick sareina asupra epruvetei pin’ ce apare ruperea. Sareina indicat pe cadranul manometrului cu pendul reprezintii sarcina de rupere & epruvetei, in newtoni. 12.3. Caleul 12.3.1 Rezistenfa Ia intindere 7 se caleuleazst cut formula = (Nfmm2) in care P sarcina de rupere a epruvetelor, in newtoni ; d_ diametrul epruvetelor, in milimetr imea epruvetelor, in milimetri Leazat cw formula, (Ninn?) fin care R; rezisten{a la compresiune pe cilindru la temperatura de 22°C detenninat® conform pet 85 R, are semnificafia de la pet. 12.3.1. 12.3.3 Unghiul de freeare interna (7), exprimat in grade, s eu formula : poate caleula pe bani de tg @ R-R QR, Ry tse 13 DETERMINAREA REZISTENTEL LA PATRUNDERE Rezistenfa Ia pitrundere se determing prin misurarea adineimii de pitrundere in masa epruvetei a unui poanson de anumite dimensiuni in condifii determinate de fora, duratt st temperaturi gi se aplied mixturilor asfaltice turnate gi betonului asfaltie etans. 3.1 Condifii de efeetuaro a determinarii Incerearea se efectueazi pe epruvete cubic preparate in laborator conform STAS 1338/1-8 sau pe epruvete prelevate prin carotare din imbriciminte, in urmiitoarele conditii de di terminare : .son de 100 mm: ; aplicarea unei sareini de 525 N timp de 5h la 22°C; 526 N timp de 30 minute la 40°C. -P poanson de 500 mm? : aplicarea unei sareini de 13.2 Aparaturi — Aparat pentru determinarea adineimii de pitrundere eapabil si aplice o forjii de 325 N aleitnit din poansoane eilindrice eu baza de 100 mm?si respectiv 500 man*si cu Uispozitiv de masurare a p&trunderii cu precizia 0,2 mm. ‘Pipare metalice cubice eu latura de 200 mm. — Rame prelungitoare cu dimensiunea de 200200 x50 mm. Baie de ap: — Termometru, eee= 93 — 13.3 Modul do Iueru ince carea pe epruvete din imbracdminte Din carota prelevatt din imbriciminte se extrag plicufe intacte (i siunt de aprosimativ 100%100 mn, jraina de ofel se agazit pe o suprafatil plank (plaed dle eaucine) Phicufa din imbriciminte comple a ranenterioral ramei cu fafa in jos, se toa apol past de incre ini la umplerea fourblets a ramei, dupi eare se procedeazi In 0 nivelare corespunsitec nes suprafefei. Prin in- foareerea ramei, imbracimintea apare ingropati intr-un pat de ipsos. aaah astfel pregititt se menine min. 2h intr-o baie de api Ia temperatura preserist sipemabatere de 41°C, So aplicd apot poansonul in pozitio vestioaly Pe suprafata probei si se Suptne incercirii timp de 30 min respectiv 5h. iui fisuri) eu dimen. -Aplicarea poansonului se face la o distanfi do eel putin 20mm de marginea probei Incerearea se poate repeta pe avetagl probs, in eat eae distanfa dintre punetele de aplicare va fi, de asemenea, de cel pufin 20mm. In timpul inceresxii proba se pitstreazi into baie de api menfinutit In temperatura Preserish, pe fundul eiteia se ageazi o plact de ofel in grosime te eine ee 13: 2 Incercareape epruvete cubice Epruvetele se inceare’ dup 24h de la confeetionarea lor. inainte de incercare, acestea Se menfin Tin. 2 intr-o baie de api la temperatura preserisiy ca o aimee. el init 41°C, Dupa aplicarea poansonului in pozifie verticali, cubul este supus incereirii timp de 30 intro Dale Ree it Himpul incercdnii epruveta so mengine in tiperal ecore si se pistreazit in raosten’ Ge apa adusi la temperatura prescrisi pe fundal wivei a ayeazii o plac de ofel in grosime de cirea 10 mm, Ta asfaltul turnat, incerearea se efectueazi pe suprafafa opusi suprafefei de tuna Adinchnea de pitrundere se ealeuleazs ca medie aritmeticd a valorilon obtimite pe dow epruvete si se exprimi in milimetri, ea o precizie de 0,2 mm Abaterea valorilor individuale faf% de medic nu trebute si tie mai mare de: £20% pentru pitrunderi < 3mm; 30% pentru patrunderi > 3mm,