Você está na página 1de 23

CECCAR Filiala Bucureti

Proba scrisa: semestrul I 2016

APLICATII

STAGIAR:
ANUL I, SEMESTRUL I

APLICATII SET NO. 2

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in


legatura cu urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare.
3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemizatiei de deplasare-detasare.
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelo de masa.
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal.
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal.
8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative.
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.
11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de
serviciu.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate persoanala.
13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul.
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.
15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.
16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acodate
salariatilor.
18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea
actionarilor.
19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care un au la baza un
document justificativ.
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor
neimpozabile.
21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si
management.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.
23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente
de la terti inactivi fiscal.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile
profesionale.
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si
fiscala.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de buna
executie acordate clientilor.
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea
clientilor-insolventa.

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea


clientilor vechime.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform


rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).
REZOLVARE APLICATII:

1. Societatea X SRL acorda salariatului Popescu Ion un ajutor de


inmormantare in valoare de 5.600 lei. Precizati daca suma este
deductibila fiscal, tinand cont ca fondul de salarii inregistrat de
societate este de 93.600 lei.

Conform Codului Fiscal, art. 25, alin. (3), pct. b) cheltuielile sociale
sunt deductibile in limita unei cote de 5%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului Muncii. Sub
incidenta acestei limite intra urmatoarele:
1.Ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grabe si
incurabile, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru proteze,
ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii,
ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
Astfel suma acordata ca ajutor de inmormantare este deductibila din
punct de vedere fiscal numai in cuantum de 4.680 lei (93.600 * 5%),
diferenta de 920 lei (5.600 4.680) fiind considerata cheltuiala
nedeductibila.

2. Societatea X SRL care ca obiect de activitate cercetare


dezvoltare in industria siderurgica. Pentru laboratorul propriu de
cercetare sunt inregistrate urmatoarele actiuni: manopera 6.000
lei, materii prime 30.000 lei, materiale consumabile 4.500 lei.
Sunt considerate aceste costuri cheltuieli de cercetare si se vor
amortiza?
Conform Normelor de aplicare ale Codului Fiscal, Sectiunea a 5-a :
13. (1) In aplicarea prevederilor art. 25 alin.(1) din Codul Fiscal, sunt
cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, fara a
se limita la acestea urmatoarele:

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

d) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care


nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale
din punct de vedere contabil;
Deoarece cercetarea este investigarea originala si planificata
intreprinsa in scopul castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice
sau tehnice noi, din activitatea desfasurata in laboratorul propriu de
cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii
economice si viitoare. In acest sens, cheltuielile ocazionate au fost
considerate costuri de cercetare si au fost inregistrate ca atare ca si
cheltuieli.

3. Societatea X SRL trimite in deplasare cu ocazia unui congres pe


salariatul Popescu Ion. Deplasarea se face conform ordinului de
deplasarea in perioada 04.04.2016 07.04.2016 cu plecare la ora
09:00 si sosire la ora 12:00. Suma agreata de societatea ca fiind
diurna este de 250 lei.
Conform HG 1860/2006 diurna se calculeaza de la data si ora plecarii si
pana la data si ora intoarcerii in localitatea unde este situat locul
permanent de munca.De asemenea, diruna se acorda daca durata
delegarii, in ultima zi este de cel putin 12 ore. Valoarea diurnei legale
interne este de 17 lei/zi.
Conform Codului Fiscal indemnizatiile de deplasare primite de salariati
ce depasesc de 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru idemnizatie sunt
asimilate salariilor si vor fi tratate ca atare.
Deoarece in ultima zi de deplsare nu se cumuleaza cele 12 ore
obligatorii, diurna legala se va calcula astfel: 2.5 x 3 zile x 17 lei =
127,5 lei.
Diferenta de 122,5 lei (250 127.5) va fi asimilata salariului dl.
Popescu Ion, aplicandu-se contributiile aferente (CAS, CASS, somaj,
CCI, fond accidente, fond garantare, impozit).

4. In cursul lunii Aprilie societea X SRL achizitioneaza 1.500 kg de


mere la costul de 6.000 lei pentru comercializare. Se constata ca
marfa in valoare de 50 lei s-a stricat. Care este tratamentul fiscal
pentru aceata parte de marfa stricata?
Conform Hotararii 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele
admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare :
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Art.1 Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege


scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii,
depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale
cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire,
inghetaee, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor
in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare,
ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de
fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in
reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu
amanuntul si de alimentatie publica).
Art.7 Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si
desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice
platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit
pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate
sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa
intre doua inventare.
Conform Codului Fiscal art. 25, alin (3), pct d) cheltuielile cu
perisabilitatile rezultate din manipulare/depozitare sunt deductibile in
limita legii prezentate mai sus.
De asemenea, conform Sectiunii a 7- a din Normele de aplicare a
Codului fiscal, pct. 78, art. 10, lit. f) persoana impozabila nu are
obligatia ajustarii taxei deductibile daca perisabilitatile se incadreaza in
limitele stabilite prin lege.
Conform HG 831/2004 limita de perisabilitati stabilita este de 0.4 %
asta insemnand ca din totalul de 6.000 lei numai valoarea de 24 lei
este deductibila din punct de vedere fiscal in cazul perisabilitatilor.
Diferenta de 26 lei (50-24) este considerata nedeductibila.
De asemenea pentru valoarea de 26 lei considerata nedeductibila se
va ajusta TVA-ul dedus. Astfel 5.2 lei (26 x 20%) se vor tranforma in
TVA colectat si vor fi preluati in decontul de TVA.

5. Societatea X SRL acorda in fiecare luna tichete de masa


angajatiilor sai. In luna aprilie 2016 angajatul Popescu Ion a avut
3 zile concediu de odihna efectuate si a fost plecat 4 zile in
deplasare. Angajatul Popescu Ion primeste 17 tichete de masa.
Care este nivelul de deductiblitate pentru tichetele de masa
acordate.
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Conform Legii 142/1998 societatile ce incadreaza personal pe baza


contractelor individuale de munca pot oferi acestora pentru fiecare zi
lucrata tichete de masa.
Conform art. 11 din aceeasi Legea nu pot primi tichete de masa
salariatii care se regasesc in una din urmatoarele situatii:
- Concediu de odihna sau alte concedii;
- Zile libere platite, in cazul unor evenimente familiale deosebite,
zile libere legale etc.
- Deplsarea/detasare;
- Concediu medical;
Din totalul de 21 de zile lucratoare aferente lunii Aprilie, angajatul
Popescu Ion a fost trimis in deplasare 4 zile si alte 3 zile a fost in
concediu de odihna. Angajatul avea dreptul la un numar de 14 tichete
de masa.
Conform Codului Fiscal, art. 76 tichetele de masa acordate conform
legii sunt impozitate cu 16%, restul fiind asimilate salariilor.
Astfel valoarea celor 3 tichete de masa primite in plus (17-14) va fi
asimilata salariului si impozitata ca atare.
6. Societata X SRL prezinta la 31.12.2015 creante neincasate in
valoare de 6.000.000 lei. Din aceasta valoare 2.700.000 lei
reprezinta creante neincasate cu o vechime de peste 270 zile. Se
decide constituirea unui provizion de 90% pentru aceasta suma
deoarece se preconizeaza ca aceasta valoare nu va mai putea fi
recuperata. Creanta de 2.700.000 lei provine de la clienti
persoane juridice romane, ce nu sunt afiliate societatii X si care
sunt active atat din punct de vedere juridic cat si fiscal.
Conform Codului Fiscal art. 26, alin (1), lit. c) societatea are dreptul la
deducerea provizioanelor/ajustarilor pentru depreciere astfel
c) ajustarile pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit
reglementarilor contabile aplicabile, in limita unui procent de 30% din
valoarea acestora, altele decat cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i),
daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la daca
scadentei;
2.nu sunt garantate de o alta persoana;
3.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului;
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

De asemenea, conform art.25, pct 4, lit. h) din Codul fiscal sunt


deductibile
h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor,
pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26, precum si cele
inregistrate in alte cazuri decat urmatoarele:
1.punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o
sedinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr.
85/2014;
2.procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotarii
judecatoresti;
3.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la
mostenitori;
4.debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu
asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
5.debitorul iregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza
intreg patrimoniul;
6.au fost incheiate contracte de asigurare;
Din cei 90% constituiti ca provizion 2.430.000 lei (90% x 2.700.000)
numai valoarea de 810.000 lei (30% x 2.700.000) este considerata
deductibila la calculul impozitului pe profit, diferenta de 1.620.000 lei
(2.430.000 810.000) fiind considerata nedeductibila.

7. Societatea X SRL decide constituirea unui provizion pentru zilele


de concediu de odihna neefectuate de salariati. Valoarea
concediilor de odihna este de 700.000 lei.
Codul Fiscal admite ca provizioane deductibile urmatoarele:
- Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
- Provizioanelor pentru acoperirea riscului de nerecuperare a
creantelor de la clienti
- Provizioanele specifice si rezervele tehnice, constituite potrivit
legilor de organizare si functionare de catre: societatile
comerciale bancare; alte institutii de credit autorizate; societatile
de servicii financiare; societatile de asigurare si reasigurare;
- Provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit
normelor Bancii Nationale a Romaniei;

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

- Provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare,


constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare;
- Provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a
depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care
desfaasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in
limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea
postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din
tarifele de depozitare percepute;
Astfel, provizionul pentru zilele de concedii neefectuate constituit de
societatea X nu se incadreaza in lista prevazuta in Codul Fiscal si este
considerat nedeductibil.

8. Se dau urmatoarele informatii pentru societatea X SRL:


Capital social 250.000 lei
Rezerve legale instituite 10.000 lei
In cursul anului 2015 au fost inregistrate venituri totale de 1.100.000
lei, din care venituri impozabile 20.000 lei si cheltuieli totale (altele
decat cele cu impozitul pe profit) in valoare de 800.000 lei, din care
cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.
Care este marimea rezervelor legale ce urmeaza a se constitui in anul
2015 si care este valoarea impozitului pe profit si a rezultatului net.
Conform art. 26 din Codul Fiscal rezerva legala este deductibila in
limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se
adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, pana ce aceasta va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu,
dupa caz;
Venituri totale: 1.100.000 lei
- Neimpozabile 20.000 lei
Cheltuieli totale: 800.000 lei
- Nedeductibile 30.000 lei
Profit brut 300.000 lei

Limita 1: 20 % x capitalul social


20% x 250.000 lei = 50.000 lei
Limita 2: 5% Profitul contabil
5% x (300.000 20.000 + 30.000) = 15.500 lei
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Rezerva totala: 15.500 + 10.000 = 25.500 lei

Profit impozabil = total venituri venituri neimpozabile total cheltuieli


+ cheltuieli nedeductibile rezerve instituite in an
Profit impozabil = 1.100.000 20.000 800.000 +30.000 15.500
Profit impozabil = 294.500 lei
Impozit pe profit = 16% x Profit brut
Impozit pe profit = 16% x 294.500 lei
Impozit pe profit = 47.120 lei
Profit net = Profit brut Impozit pe profit
Profit net = 300.000 47.120
Profit net = 252.880 lei

9. Societatea X decide plata unei pensii facultative pentru salariatul


Popescu Ion. Conform protocolului incheiat intre angajator si
reprezentatii salariatilor, contributiile la schemele facultative de
pensii se suporta in mod egal de catre angajat si angajator.
Popescu Ion are un salariu brut in valoare de 3.000 lei. Conform
actului de aderare incheiat, contributia totala de pensie va fi de
200 lei din care 100 lei suportata de angajat si 100 de lei
suportata de angajator.
Conform Codului Fiscal, cheltuielile inregistrate de angajat si/sau de
angajator, la pensiile facultative sunt deductibile in limita unei sume
de 400 euro/an fiscal, pentru fiecare participant. Deductibilitatile
fiscale se aplica asupra impozitului pe profit si a tuturor celorlalte
contributii sociale daca plata pensiei facultative este realizata de catre
angajator sau daca aceasta reprezinta o contributie mixta, intre
angajat si angajator.

In cazul societatii cheltuiala cu contributia la pensia facultativa in


valoare de 1.200 lei (100 x 12 luni) este deductibila integral. Conform
Codului Fiscal societatea poate deduce pana la 400 euro pe an, adica
1809,8 lei (400 euro x 4.5245).
In cazul angajatului calculul salariului se prezinta astfel:

Angajator Angajat
Salariu CA CAS Som Ac C F CA CAS Som Ded Baza Impozi Pens Salariu
brut S S aj c CI d S S aj ucer imp t ie net
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

e fac
47
3,000 156 15 12 26 8 315 165 15 0 2,505 401 100 2,004
4

10. Societatea X SRL ce are ca obiect de activitate


Contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul fiscal
incheie o asigurare de risc profesional cu prime de asigurare in
valoare de 50 euro/luna. Este deductibila cheltuiala pentru
societate?
Conform art. 25 din Codul Fiscal sunt considerate deductibile
cheltuielile cu primele de asigurare care privesc activele si riscurile
asociate activitatii contribuabilului, bunurile reprezentand granatie
bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru
care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte
de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale.
Deoarece asigurarea incheiata se refera la riscurile asociate activitatii
contribuabilului, aceasta cheltuiala cu primele de asigurare este
deductibila.

11. Societatea X SRL inchiriaza un apartament in localitatea


unde are sediul social si pune la dispozitie anagajatului Popescu
Ion 100 mp. Angajatul are domiciliul intr-o alta localitate si
intruneste toate conditiile pentru a putea beneficia de locuinta de
serviciu. Socieatea plateste lunar 1.200 lei cheltuieli de
functionare si intretinere locuinta de serviciu. Sunt deductibile
aceste cheltuieli?
Conform Legii locuintei nr. 114/1996 suprafata maxima admisa pe
persoana este de 58 mp.
De asemenea, Codul Fiscal stipuleaza ca sunt deductibile cheltuielile
pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu,
deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor constuite prevazute
de Legea Locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal
cu 10%.
Astfel, din punct de vedere fiscal suprafata admisa este de :
10%x 58 + 58 = 63.8 mp/persoana

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Din cheltuaiala toatal de 1.200 lei/luna numai 765.6 lei (63.8% x 1.200)
sunt deductibili, diferenta de 434.4 lei (1.200 765.6) fiind considerata
nedeductibila.

12. Societatea X SRL are ca sediul social parterul unei locuinte


propietatea persoanala. Sediul social este dobandit printr-un
contract de comodat unde se stipuleaza ca societatea beneficiaza
de parterul locuintei in suprafata de 185 mp. Societatea achita
lunar utilitati in valoare de 5.000 lei, reprezentand utilitatile pe
intreg spatiul. Locuinta are o suprafata totala de 300 mp.
Conform art. 25 din Codul Fiscal sunt deductibile cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta
propietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop
personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la
dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest
scop;
Astfel, conform Codului Fiscal socieatea X SRL isi poate deduce
cheltuieli cu utilitatile in valoare de 3083.33 lei (5000 x 185/300),
diferenta de 1.916,67 lei fiind considerata nedeductibila.

13. Societatea X SRL detine in patrimoniu 2 autoturisme. Unul


dintre ele este folosit exclusiv de catre agentul de vanzari al
societatii, in acest sens fiind intocmite foi de parcurs, iar celalat
nefiind folosit exclusiv in scopul activitatii societatii. In luna Aprilie
2016 societatea inregistreaza cheltuieli cu combustibilul astfel:
3.500 lei pentru autoturismul folosit exclusiv si 4.800 lei pentru
celalalt autoturism.
Conform art. 25 din Codul Fiscal in cadrul cheltuielilor aferente
vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind
cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale,
asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice
periodice, rovigneta, chiriile, partea nedeductibila din taxa pe valoarea
adaugata, dobanzile, comisioanele, diferentele de curs valutar
inregistrate ca urmare a derularii altor contracte decat cele de leasing.
In cazul cheltuielilor reprezentand diferente de curs valutar
inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing, limita de
50% se aplica asupra diferentei nefavorabile dintre veniturile din
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

diferente de curs valutar/veniturile financiare aferente datoriilor cu


decontare in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
decontarea acestora, si cheltuielile din diferentele de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente.
Cheltuiala cu combustibilul in valoare de 3.500 lei este integral
deductibila deoarece autoturismul este folosit integral in scopul
activitatii societatii si este justificata utilizarea in baza documentelor
financiar-contabile prin intocmirea foilor de parcurs cre cuprind
informatii legate de : categoria de vehicul utilizat, scopul si locul
deplasarii, kilomoterii parcursi, norma proprie de consum carburant pe
kilometru parcurs.
Pentru autoturismul nefolosit exclusiv in scopul activitatii este
deductibil numai 50% din valoarea cheltuielilor cu combustibil, astfel
suma de 2.400 lei (50% x 4.800) fiind considerata deductibila si 2.400
lei nedeductibila.

14. Asociatul unic al societatii X SRL crediteaza societatea in


anul 2015, in baza unui contract de creditare pe un an cu suma
de 10.000 euro. Contractul prevede ca societatea sa ii achite o
dobanda de 15%. Societatea inregistreaza la 31.12.2015
urmatorii indicatori:
Capital social SI 200 lei
Capital social SF 200 lei
Rezerve legale SF 40 lei
Rezultat reportat SIC 2.000 lei
Rezultat reporat SFD 500 lei
Rezultat curent SID 1.500 lei
Rezultat curent SFC 14.500 lei
Credit TL SIC 45.000 lei
Credit TL SIC 25.000 lei

Capital imprumutat SI + Capital imprumutat


SF
Grad de indatorare =
---------------------------------------------------------------------------------
Capital propriu SI + Capital propriu SF

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

45.000 + 25.000
Grad de indatorare = ------------------------------------------------------------ =
4.68
(200+2.000-1.500)+ (200+40-500+14.500)

Conform art. 27 din Codul Fiscal cheltuielile cu dobanzile sunt


integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de indatorare se
determina ca raport intre capitatul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca mediu a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se
determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege
totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste
un an, potrivit clauzelor contractuale.

Conform Codului Fiscal, deoarece societatea are un grad de


indatorare mai mare ca 3, cheltuielile cu dobanzile sunt
nedeductibile, acestea putand fi reporatate in perioada urmatoare.

15. Asociatul unic al societatii X SRL crediteaza societatea in


anul 2015, in baza unui contract de creditare pe 2 ani cu suma de
10.000 euro. La 31.12.2015 se reevalueaza contractul si rezulta
cheltuieli din diferente de curs valutar in valoare de 6.000 lei.
Societatea inregistreaza la 31.12.2015 urmatorii indicatori:
Capital social SI 200 lei
Capital social SF 200 lei
Rezerve legale SF 40 lei
Rezultat reportat SIC 2.000 lei
Rezultat reporat SFD 500 lei
Rezultat curent SID 1.500 lei
Rezultat curent SFC 14.500 lei
Credit TL SIC 25.000 lei
Credit TL SIC 2.000 lei

Capital imprumutat SI + Capital imprumutat SF


Grad de indatorare =
---------------------------------------------------------------------------------
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Capital propriu SI + Capital propriu SF

25.000 + 2.000
Grad de indatorare = ------------------------------------------------------------ =
1.8
(200+2.000-1.500)+ (200+40-500+14.500)

Conform art. 27 din Codul Fiscal in cazul in care cheltuielile din


diferentele de curs valutar depasesc veniturile din diferentele de curs
valutar, pierderea neta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanzile
deductibila potrivit alin. (1). Cheltuielile/veniturile din diferente de curs
valutar, care intra sub incidenta prezentului alineat, sunt cele aferente
imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a
capitalului.
Astfel, cheltuiala cu diferentele de curs valutar este deductibila,
deoarece gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3.

16. In urma inventarierii la 31.03.2015 in societatea X SRL au


fost descoperite minusuri la inventar pentru produsul y in valoare
de 6.500 lei. Care este tratamentul fiscal aplicat?
Potrivit prevederilor de la pct. 39 din Norma privind organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii aporbata prin OMFP 2861/2009, pentru toate
plusuri, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, comisia de
inventariere solicita explicatii scrise de la persoanele care au
raspunderea gestionarii bunurilor. Pe baza explicatiilor primite si a
documentelor analizate, comisia de inventariere stabileste natura
lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatnte, precum si
natura plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale,
modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si
cele faptie, rezultate in urma inventarierii.
In cazul constatarii unor lipsuri imputabile in gestiune, administratorii
trebuie sa impute persoanelor vinovate bunurile lipsa la valoarea lor de
inlocuire.
Prin valorea de inlocuire, se intelege costul de achizitie al unui bun cu
caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data
constatarii pagubei, care cuprinde pretul de cumprare practicat pe
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuieli


de transport, aprovizionare etc.
Din punct de vedere fiscal potrivit prevederilor art. 25 din Codul Fiscal
sunt nedeductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor
sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsa din gestiune ori
degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata
aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VII.
Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul in care
stocurile/mijloacele fixe amortizabile se inscriu in oricare dintre
urmatoarele situatii/conditii:
1.au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor
cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
2.au fost incheiate contracte de asigurare;
3.au fost degradate calitativ si se face dovada distrugerii;
4.au termen de valabilitate/expirare depasit, potrivit legii;

Astfel, daca minusul la inventar in valoare de 6.500 lei nu poate fi


imputabil sau nu este asigurat, atunci este considerat o cheltuiala
deductibila si este necesara si ajustarea TVA-ul in cazul in care la
achizitionarea acestuia a fost dedusa taxa.

17. Societatea X SRL acorda salariatiilor sai bunuri produse de


catre societate cu titlu gratuit. Stabiliti care este regimul fiscal
privind TVA-ul.
Conform art. 270, alin (4) sunt asimilate livrarilor de bunuri efecutuate
cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile
achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la
dispozitia altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor
respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
Astfel, daca la productia produselor acordate gratuit salariatiilor,
societatea a folosit materiale la care a dedus TVA, acordarea acestora
salariatilor este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata.
In acest caz, conform art. 286 , baza de impozitare a taxei pe valoarea
adaugata o constituie pretul de cumparare al bunurilor respective sau
al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de
cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Pentru aceasta livrare de bunuri catre sine societatea va emite o


autofactura in conformitate cu prevederile art. 319, alin (9) din Codul
Fiscal.
In conformitate cu prevederile art. 25 alin (4), lit. d) din Codul Fiscal, nu
sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile cu
taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub
forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost
impozitata prin retinere la sursa.

18. Societatea X SRL achita serviciile de paza si protectie pentru


locuinta persoanala a unuia dintre asociati. Cum sunt percepute
aceste plati din punct de vedere fiscal si care este tratamentul
fiscal aplicat?
Cheltuielile efectuate in favoarea asociatilor nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil in baza art. 25, alin. (4), lit. d) din
Codul Fiscal, potrivit caruia nu sunt deductibile cheltuielile facute in
favoarea acrionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul
de piata pentru aceste bunuri sau servicii.

19. In anul 2014 societatea X SRL au efectuat cheltuieli in


valoare de 6.500 lei fara a avea la baza un document justificativ.
Care este tratamentul fiscal?
Conform art. 21 din Codul Fiscal in vigoare in anul 2014, cheltuielile
inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document
justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii
operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz nu sunt deductibile.

20. Societatea X SRL este penalizat de catre furnizorul sau cu


suma de 100 lei. Se constata ca aceste penalizari sunt pricinuite
de comanda tardiva a clientului societatii X SRL si se hotaraste
refacturarea acestor penalitati catre client.
Penalitatile refacturate catre client sunt considerata venituri
neimpozabile, astfel si cheltuielile privind penalitatile sunt la randul lor
cheltuielil nedeductibile.
Conform art. 23 din Codul Fiscal se considera venituri neimpozabile
veniturile din anularea, recuperare, inclusiv refacturarea cheltuielilor
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

pentru care nu s-a acordat deducre, veniturile din reducerea sau


anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din restituirea ori anularea unor dobanzi si/sau penalitati
pentru care nu s- acordat deducere, precum si veniturile reprezentand
anularea rezervei inregistrate ca urmare a participarii in natura la
capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorarii capitalului
social la persoana juridica la care se dettin titlurile de participare;
De asemenea, conform art. 25, alin (4), lit e) sunt considerate
cheltuieli nedeductibile cheltuielile aferente veniturilor impozabile. In
situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara
identificarii acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau
in calcul cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte
cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unor chei
corespunzatoare de repartizare a acestora sau proportional cu
ponderea veniturilor neimpozabile in totalul veniturilor inregistrate de
contribuabil;

21. Societatea X SRL beneficiaza in anul 2014 de servicii de


consultanta fiscala din partea societatii Y SRL. La terminarea
prestarii serviciilor socieatea X SRL primeste ca document
justificativ factura fiscala de servicii pe care o si achita. Care este
tratamentul fiscal aplicat?
Conform pct. 48 din Normele metodologice in vigoare in anul 2014
pentru a putea deduce cheltuielile cu serviciile de management,
consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se
indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- Serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza
unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme
contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a
serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale
de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau
orice alte materiale corespunzatoare;
- Contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii
cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate;

22. Societatea X SRL inregistreaza in debitul contului 4118


Clienti incerti in valoare de 25.000 lei, din care suma de 10.000
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

lei apartine unui client aflat in faliment prin hotarare


judecatoreasca.
Conform art.25, pct 4, lit. h) din Codul fiscal sunt deductibile
h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor,
pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26, precum si cele
inregistrate in alte cazuri decat urmatoarele:
1.punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o
sedinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr.
85/2014;
2.procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotarii
judecatoresti;
3.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la
mostenitori;
4.debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu
asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
5.debitorul iregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza
intreg patrimoniul;
6.au fost incheiate contracte de asigurare;
De asemenea, in ceea ce priveste TVA-ul, Codul Fiscal permite
ajustarea bazei de impozitare in cazul in care contravalorea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza
falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data
pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute
de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa
definitiva si irevocabila.

23. Societatea X SRL acorda in baza unui contract o


sponsorizare in valoare de 15.000 lei catre o asociatie. La calculul
profitului impozabil, contribuabilul prezinta urmatoarele date
financiare:
Cifra de afaceri = 1.002.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000 lei
Din care: 15.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli = 860.000lei

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

Conform art. 25, alin (4), lit i sunt considerate cheltuieli nedeductibile
cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza
sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad
sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime
dintre urmatoarele:
1.valoarea calculata prin aplicarea a 0.5% la cifra de afaceri; pentru
situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc
indicatorilor cifra de afaceri, aceasta limita se determina potrivit
normelor;
2.valoarea reprezentand 20% din impozitul pe profit datorat;
Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit
prevederilor prezentei litere, se reporteaza in urmatorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea
inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit.
Profit impozabil = 1.002.000 860.000 + 15.000 = 157.000 lei
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000 x 16% = 25.120 lei
Avandu-se in vedere conditiile de deducre prevazute la art. 25 alin (4)
lit i) din Codul Fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 0.5% din cifra de afaceri 5.010 lei
- 20% din impozitul pe profit 5.024 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este de 5.010 lei. Pentru anul
2016 impozitul pe profit datorat este de:
25.120 5.010 = 20.110 lei
Suma care nu s-a scazut din impozitul pe profit, respectiv suma de
9.990 lei, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea
acestei sume se va efectua, in aceleasi conditii, la fiecare termen de
plata a impozitului pe profit.

24. Societatea X SRL descopera ca furnizorul sau de servicii de


contabilitate este inscris in Registrul Contribuabililor inactivi de 3
luni. Contravaloarea serviciilor achizitionate de la acest furnizor in
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

cele 3 luni de inactivitate sunt in valoare de 8.000 lei. Care este


tratamentul fiscal pentru aceasta situatie?
Conform art. 25, alin (4), lit. j) sunt considerate nedeductibile
cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un
document emis de un contribuabil declarat inactiv conform
prevederilor Codului de procedura fiscala, cu exceptia celor
reprezentand achizitii de bunuri efectuate in cadrul procedurii de
executare silita si/sau a achizitiilor de bunuri/servicii de la persoane
impozabile aflate in procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.
Asadar, cheltuielile aferente celor 3 luni sunt considerate
nedeductibile.

25. Societatea X SRL desfasoara activitati de contabilitate.


Firma este inscrisa la CECCAR iar in anul 2015 a platit cotizatii fixe
si variabile in valoare de 18.000 lei.
Sunt deductibile sumele achitate catre CECCAR?
Conform art. 25, alin (4), lit. k) sunt nedeductibile cheltuielile cu
taxele, contributiile si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale
sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata
de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro
annual, altele decat cele prevazute de lege si la alin. (1).
Astfel, suma de 18.000 lei nu depaseste limita de 4.000 euro anula
(4.000 x 4.5245 = 18.098) fiind deductibila din punct de vedere fiscal.

26. Societatea X SRL achizitioneaza in anul 2014 un server IT


pentru programele de contabilitate folosite. Valorea utilajului,
conform facturii de achizitie este de 200.000 lei iar durata de
utilizare economica, stabilita de societate este de 5 ani de la data
punerii in functiune. Conform Catalogului privind clasificarea si
duratele normale de functionare a mijloacelor fixe durata normala
de functionare a serverului este intre 8-10 ani. In vederea
determinarii amortizarii fiscale, societatea opteaza pentru durata
de 10 ani.

Calcul amortizare contabila:


200.000/5ani = 40.000 lei/an
Calcul amortizare fiscala:
Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

200.000/10ani = 20.000 lei/an


In consecinta, societatea inregistreaza in declaratia anuala de impozit
pe profit 101 o amortizare contabila de 40.000 lei si o amortizare
fiscala de 20.000 lei, diferenra de 20.000 lei fiind considerata
cheltuiala nedeductibila.

27. Societea X SRL acorda conform clauzelor contractuale


clientului Y SRL o garantie de buna executie pentru serviciile de
instalare a sistemului electric.
Garantia de buna executie se constituie, de obicei, de catre constructor
sau prestatorul de servicii, in favoarea beneficiarului urmand ca la
incheierea lucrarilor si dupa intocmirea procesului verbal de predare a
lucracrii, acesta sa isi recupereze garantia constituita.
Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita de comun
acord intre executant si beneficiarul lucrarilor de constructii-montaj si
se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati banesti necesare
pentru acoperirea unor eventuale remedieri de calitate care ar putea
interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a
lucrarilor.
Executantului lucrarilor de constructii ii revine obligatia remedierii, pe
propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in
perioada de executie cat si in perioada de garantie stabilita.
Pentru garantiile de buna executie acordate clientilor in baza clauzelor
contractuale, constructorii pot sa inregistreze cheltuieli cu
provizioanele, considerate deductibile din punct de vedere fiscal la
determinarea profitului impozabil asa cum sunt reglementate prin
Codul Fiscal la art. 26, alin (1).
Conform acestor dispozitii cheltuielile cu provizioanele pentru garantii
de buna executie sunt considerate deductibile la calculul profitului
impozabil.
Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se
constituie trimestrial, pentru bunurile livrate, lucrarile executate si
serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda
garantie. Pentru recunoasterea cheltuielilor de aceasta natura este
obligatorie reflectarea integrala la venituri a valorii lucrarilor executate
si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru


deprecierea clientilor insolventa.
Conform art. 26 alin (1) din Codul Fiscal contribuabilul are dreptul la
deducerea provizioanelor/ajustarilor pentru depreciere astfel :
j)ajustarile pentru deprecierea creantelor inregistarte potrivit
reglementarilor contabile aplicate, in limita unui procent de 100% din
valoarea creantelor, altele decat cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i),
daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt detinute la o persoana juridica asupra careia este declarata
procedura de deschiderea a falimentului, pe baza hotararii
judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie sau la o persoana
fizica asupra careia este deschisa procedura de insolventa pe baza de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedura simplificata;
2.nu sunt garantate de alta persoana;
3.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata
contribuabilului.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru


deprecierea clientilor vechime.
Conform art. 26 alin (1) din Codul Fiscal contribuabilul are dreptul la
deducerea provizioanelor/ajustarilor pentru depreciere astfel :
c) ajustarile pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit
reglementarilor contabile aplicate, in limita unui procent de 30% din
valoarea acestora, altele decat cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i),
daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei;
2.nu sunt garantate de alta persoana;
3.sunt datorate de o persoana care nu este afiliata contribuabilului;
De asemenea in Normele metodologice se au in vedere urmatoarele:
a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand
sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si
servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016;

Bucureti
2016
CECCAR Filiala Bucureti
Proba scrisa: semestrul I 2016

b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, in limita


prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor neincasate, inclusiv taxa
pe valoarea adaugata;
c) in cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul
valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce
apar cu ocazia evaluarii acestora;
d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate in considerate la
determinarea rezultatului fiscal incepand cu trimestrul in care sunt
indeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul Fiscal
si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in
anul fiscal curent sau in anii anteriori.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de


fiducie.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului
Civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica
urmatoarele reguli:
a) Transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre
fiduciar nu este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;
b) Fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa
patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre
constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile realizate
din administrarea patrimoniului conform contractului;
c) Valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala
fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe
care acestea au avut-o la constituitor;
d) Amortizarea fiscala pentru oirce activ amortizabil prevazut in
masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in
conformitate cu regulile prevazute la art. 2, care s-ar fi aplicat la
persoana care a transferrat activul, daca transferul nu ar fi avut
loc.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului
Civil, in care calitate de benficiar o are fiduciarul sau o terta persoana,
cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de
la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

Bucureti
2016

Você também pode gostar