UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA A BANATULUI
TIMISOARA

1
 2006-2007

I.CUPRINS.

Prefata Pag.

I.Cuprins.. ...2
II. Scurt istoric al apei minerale ..3
III Procesul tehnologic de obtinere. .....8
IV. Compozitia apei ......10
V. Indicatii terapeutice .....11
VI. Rezultate experimentale......11
VII. Bibliografie .....14

2
II.SCURT ISTORIC.

Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre

pamnt si cer. Conceptiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al
substantei pe care Leonardo da Vinci o numea seva vietii pe pamnt!.
Importanta apei se evidentiaza n multe domenii: Sta la baza existentei biosferei; e
mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala utilizabila
pentru om si necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului; e agent de
racire n tehnica dar si n natura; e materie prima n economie; e cale de transport
pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e mijloc de igiena pentru spalat
si pentru diluat si ndepartat poluanti; e agent terapeutic (bai, cure de ape minarale...)
n natura, apa se gaseste din abundenta, n toate starile de agregare:
n stare lichida (forma n care acopera 2/3 din suprafata pamntului; sub forma de
mari, oceane, ruri, fluvii, ape subterane);
n stare solida (formeaza calote glaciare);
n stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma de
vapori de apa, invizibili).

APA PENTRU VIETUITOARE

Component indispensabil vietii. Un om consuma n medie 3 l apa/zi, iar corpul

sau are un continut de 60-70 apa. Un pom evapora aproximativ 200 l apa/zi.
n organismele vii, apa este continuta n forma: intracelulara (50 ), interstitiala (15 ) si
circulanta (5 ).
Tesutul adipos si oasele contin 33 apa, muschii 77 , plamnii si rinichii 80 ,
substanta cenusie 85 , iar lichidele biologice: plasma 90 , saliva 99,5 .
Un om adult, cntarind 70 kg contine apa ntr-un procent de 65-70 din greutatea sa,
adica pna la 50 kg apa.
Fiintele vii nu pot supravietui n absenta apei, toleranta la deshidratare
depinznd de specia respectiva.
Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joaca si un rol extrem
de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii.
Un adult normal trebuie sa absoarba aproximativ 2,5-3 l apa/zi, preluati fie sub
forma de bauturi sau apa continuta n alimente precum si apa de combustie a
alimentelor si tesuturilor (aport endogen).
Daca ne raportam la regnul vegetal, apa este continuta n: salate, castraveti,
andive (95 ) sau n rosii si morcovi (90 ). Merele contin 85 apa, cartofii 80 , sporii
bacteriilor doar 50 apa, fosolele si mazarea 10 .
Daca apa joaca un rol att de important pentru viata, n mod firesc se pune
ntrebarea: care este rezistenta organismelor n conditiile lipsei apei?
Camilele traversnd desertul si pot produce aproximativ 40 l apa prin oxidarea
grasimilor ce se gasesc n cocoasa. n conditii normale, camila se hraneste nsa cu
plante verzi, ce contin multa apa.
Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb
umiditatea din aer).
Rozatoarele din deserturi pot trai n absenta apei consumnd doar ierburi, scoarta de
copaci, frunze uscate. n captivitate apa este procurata pe cale endogena adica prin

3
oxidari celulare, reusind sa traiasca fara sa bea chiar 6 luni.
Carnivorele care au nevoie imediata de apa, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se
hranesc cu erbivore ale caror tesuturi contin multa apa.
Omul s-a adaptat la conditiile mediului nconjurator- populatia nomada a deserturilor
consuma o cantitate mai mica de apa dect populatia sedentara.
Se cunosc si plante care au o rezistenta mare la deshidratare- cacteele contin tesuturi
mbibate cu apa, asa-zis suculente.
Toate animalele de pe glob, ca si omul, poseda modalitati de procurare a apei.
n timpul activitatilor zilnice, n organismul uman sunt arse zaharuri si grasimi. Prin
arderea lor se formeaza CO2 si H2O; CO2, toxic, este nlaturat iar H2O se poate
utiliza pentru diferite necesitati ale organismului.
Din 1g zaharuri rezulta 0,56 g H2O, iar din 1g grasimi se formeaza 1,07 g apa. Zilnic,
un adult sintetizeaza 300 g apa.
Animalele din stepele uscate si deserturi, serpi, soprle, girafe, zebre, struti au
capacitatea de a acumula mari cantitati de lipide (grasimi) prin oxidarea carora rezulta
apa (la o camila rezerva de grasimi din cocoasa este de 110-120 kg).
Viata nu ar fi fost posibila n zonele de desert daca animalele din aceste zone nu ar fi
nvatat sa se ascunda ziua de caldura si daca nu ar fi avut posibilitatea de a mpiedica
evaporarea apei din organism.

APA SI OMUL

Apa a fost si este un element central n viata societatii umane, asezarile si

civilizatia nflorind n prezenta resurselor de apa si pierind adesea odata cu disparitia
sau degradarea acestora. Apa poate fi att factor pozitiv ct si negativ de dezvoltare,
poate fi mijloc si obiect de munca, este o resursa rennoibila dar de nenlocuit. De la
bun universal si gratuit, asemenea aerului, a devenit o marfa cu pret uneori foarte
ridicat.
Colectivitatile umane necesita apa pentru un spectru de nevoi mult mai larg
dect alte vietuitoare si detin n buna masira controlul resurselor de apa, pe care le
utilizeaza n interesul propriei specii. Nevoile plantelor si animalelor care nu aduceau
beneficiu direct usor perceptibil omului au fost multa vreme ignorate, dar n ultimele
decenii atitudinea e n curs de revizuire spre o abordare mai durabila si ecologica a
problemelor de management a apelor, cu care satisfacerea nevoilor colectivitatilor
umane e compatibila.
Sa le trecem n revista:
Nevoi ale colectivitatilor umane sunt n primul rnd sunt nevoile directe pentru
populatie (70-360 l/zi): Nevoi gospodaresti / individuale cum sunt cele pentru
asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2,5 l/zi), pentru asigurarea
igienei personale, pentru ntretinerea curateniei locuintei (40-280 l/zi), pentru spalarea
alimentelor, pentru prepararea hranei... Urmeaza nevoi publice al comunitatii: consum
divers de apa din unitati sanitare, de cultura si educatie, de deservire etc. (25 - 60 l/zi),
nevoi pentru stingerea incendiilor si alte nevoi exceptionale; nevoi urbanistice (5-20
l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spalatul si stropitul strazilor, pietelor etc., pentru
fntni arteziene si alte asemenea; pentru stropirea spatiilor verzi. Exista si nevoi
nevoi recreationale - not, navigatie de agrement etc.
Avem apoi nevoile pentru activitatile economice ale colectivitatilor umane: Nevoi
pentru industrie ( ape de racire, pentru generare de energie electirca ex. n
hidrocentrale, n procese tehnologice ca solvent sau reactant etc.), nevoi pentru

4
zootehnie, pentru piscicultura, pentru stropiri si irigatii n agricultura, nevoi pentru
transport (navigatie) etc.
Nu n ultimul rnd, prin descarcarea apelor uzate n efluent, apa serveste pentru
nlaturarea deseurilor (Desi dezavantajele create pentru natura - si implicit tot pentru
om! - cer limitarea severa a acestei utilizari).
Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Se apreciaza ca sfrsitul multor
civilizatii celebre a venit din cauza irigarii excesive ce a dus la saratrarea solului.
Si n epoca moderna irigatiile abuzeaza adesea de rezervele de apa. Marea
Caspica si-a redus nivelul cu trei metri n ultimii 70 de ani, fapt ce poate fi pus partial
pe seama schimbarilor climatice dar la care contribuie si reducerea debitului
afluentilor - mai precis Volga - prin masivele prelevari de ape pentru irigatii. Scaderea
nivelului afecteaza nevigatia dar mai grav este cresterea cu 30% a salinitatii, ceea ce
are grave consecinte biologice si desigur si economice, prin reducerea recoltelor de
peste. Prin canalul Volga-Don a fost adusa mai multa apa dulce din DOn pentru
salvarea Marii Caspice. Natura nsa pedepseste aceste manipulari negndite:
Reducerea aportului de apa al Donului n Marea de Azov a facut ca salinitatea ei sa
creasca cu 40% n cteva decenii, cu consecinte foarte grave asupra faunei dar si a
economiei piscicole.

PRINCIPALELE PROBLEME DE CALITATE ALE APEI

Multe efecte ale poluarii se vad doar pe termen lung. Cum omul polueaza
puternic mediul la scara globala abia de cteva decenii, este clar ca nu cunoastem
exact consecintele, mai ales cele asupra unor sisteme complexe si vaste cum sunt
oceanele, acviferele subterane, ecosistemele legate de ape. De aceea, principiul
precautiei ar trebui sa fie luat mult mai n serios.
Poluarea apelor are o istorie n care putem oarecum distinge faze succesive de
perceptie a problemelor. n anii 50 principala tema de ngrijorare a fost scaderea
oxigenului, n anii 60 s-a adaugat eutrofizarea, n anii 70 metalele grele, n anii 80
acidifierea, nitratii si micropoluantii organici. Anii 90 au concentrat puternic atentia
pe degradarea apelor subterane. Aceste faze nu sunt faze de poluare ci de
constientizare publica succesiva a diverselor aspecte. Ar fi evident de dorit ca n
probleme de ape sa existe perceperi complete si corecte si nu doar pe bucati,
abordari globale integrate proactive si nu mode, abordari reactive si sectoriale.
Exista mari diferente de abordare si decalaje n lume. Astfel, tarile tehnologic
avansate sunt n ultimele decenii n curs de a si reface macar partial calitatea apelor
grav afectata n perioada 1900 - 1950, pe cnd cele n curs de dezvoltare sunt acum n
plin proces de a si degrada apele.
Principalele probleme de calitate a apei dulci de pe Terra pot fi grupate astfel:
Agentii patogeni ,Boli virale, bacteriene si parazitare.

5
Conform unui studiu efectuat, rata medie de crestere anuala a consumului de apa
minerala este de aproximativ 10%, ceea ce denota o piata atractiva, atat ca volum, cat
si ca valoare.

Piata apelor minerale din Romania este una foarte dinamica si in continua
crestere, datorita faptului ca este din ce in ce mai accesibila consumatorului roman si
datorita preocuparii acestuia pentru o alimentatie sanatoasa.
Quadrant Amroq Beverages are in portofoliu doua branduri de apa mine rala: Roua
Muntilor, sortiment carbonatat, cu ambalaje de 0,5 l si 1,5 l si Talea, sortiment de
apa plata, cu ambalaje de 0,5 l si 2 l. Despre marcile de apa minerala ale Coca-Cola
HBC, am aflat ca sunt in numar de trei: Dorna, Poiana Negri si Izvorul
Alb,imbuteliate in pet-uri de 0,5l, 1,5 l si 2 l, produsele premium, Dorna si Izvorul
Alb, avand si amabalaje returnabile de sticla pentru Horeca, la 330 ml si nereturnabile
la 750 ml.
Apa carbonatata nu mai e la moda in Europa.
In ceea ce priveste preferintele cumparatorilor, ele se indreapta momentan spre apa
carbonatata, desi in perioada urmatoare se prevede o crestere a segmentului apa plata.

6
Volumul vanzarilor de apa plata va creste cu 7%
Astfel, daca in anul 2000 apa minerala necarbonatata reprezenta 5% din totalul de
apa minerala imbuteliata, aceasta a ajuns in 2006 la o cota de piata de aproape 35%,
conform MEMRB, marturiseste Laurentiu Gioroc. Diversitatea sortimentelor
existente este una din conditiile unei piete sanatoase si concurentiale.
Segmentul de apa plata va continua sa creasca, pe cand bauturile carbonatate vor
inregistra usoare scaderi, datorita preocuparii tot mai accentuate a populatiei pentru
obiceiurile sanatoase. Parerea este sustinuta si de Laurentiu Gioroc, care crede ca apa
minerala imbuteliata isi va continua trendul ascendent si in intervalul urmator.

7
 O apa potabila de calitate buna trebuie sa fie rece ( 5C), cu un gust placut,
incolora si inodora, cu un continut mediu de substante minerale (carbonati de calciu,
magneziu, saruri de sulfati cu metalele amintite).Calitatea apei potabile pentru
evitarea bolilor transmise prin apa, se realizeaza prin reguli riguroase de igiena,
cantitatea de apa necesara unui om este de 2 - 3 l zilnic, n Europa acest necesar de
apa atinge ca. 100 l - 150 l de apa pe locuitor/pe zi (n aceasta cantitate este inclusa,
WC-ul, spalatul corporal si al hainelor).Sursa de obtinere a apei potabile n Europa
este frecvent apa freatica (fntni) si izvoare, o alta sursa este apa de la suprafata a
rurilor si lacurilor naturale sau artificiale.
Date despre producatorul apei minerale Izvorul Minunilor :
Producator cu sistemul de management al calitatii certificate EN ISO 9001:2000 de
TV CERT prin TV Rheinland InterCert: S.C. EUROPEAN DRINKS
S.A.,Stei,Bihor,Romania,reprez. in Oradea 410020.

III.PROCESUL TEHNOLOGIC DE
OBTINERE AL APEI MINERALE.

EXTRACTIA APEI

FILTRARE/TRATARE

IMBOGATIRE APEI CU DIOXID DE CARBON

PRODUCEREA BUTELIILOR DIN MATERIAL

PET

IMBUTELIEREA APEI MINERALE

Dup multe trepte de filtrare nemijlocit lng izvorul de ap mineral Stana de

Vale si dupa parcurgerea celorlalte etape, se mbuteliaz n sticle PET cu capacitate
0.5, 1.5, 2.0 i 2.5 litri. Trecerea apei la linia de mbuteliere se efectuiaz prin
conduct nembinat. La ntreprindere este instalat utilaj japonez contemporan pentru
producerea sticlelor PET din granule, care sunt transmise direct la linia de
mbuteliere, ce permite fabricarea unui produs de calitate nalt.
Toate procesele: extragerea apei, mbogirea ei cu dioxid de carbon, producerea

8
buteliilor PET, mbutelierea apei minerale sunt automatizate i se efectuiaz la utilaj
tehnologic modern de o capacitate de producie nalt din Italia, Austria i Japonia.

Producerea buteliilor PET se efectuiaz la utilajul:

- 1 NISSEI ASB PF 6-2B (produce 6 preforme i 2 butelii /1,5 l / Producor: NISSEI
ASB Macuiue . LTD. Laponia, din granule .
- 1 - KOSME KSB - 3000, Austria, automat, din preforme.
- 2 - semi / automat, din preforme.
Capacitatea maximal a ambelor linii - 120.000 butelii n 24 ore (trei
schimburi). Este posibil producerea buteliilor cu capacitatea de la 500 pn la
2500ml.
mbutelierea apei minerale include procesul tehnologic de extracie a apei din
sonda forat, filtrarea apei, mbogirea cu dioxid de carbon i mbutelierea n butelii
PET. Apa se mbuteliaz la dou linii de mbuteliere ale firmei.
La sfritul anului 2000 a fost instalat adugtor linia italian de producie AVE, cu
capacitatea 80 000 sticle n 24 ore.
n 2001 a fost montat o nou main automat de suflat KOSME (Austria), pentru
producerea buteliilor din preforme de tip PCO.
Scopul principal este asigurarea stabil a cumprtorilor cu produs de calitate nalt i
la pre avantajos.

Aparatura de laborator utilizat este de inalta performanta si precizie:

1.Laborator de determinari fizico-chimice.

Analizele care se executa in acest laborator sunt: turbiditatea, clorul liber si total,
aluminiu, sustante organice, mangan, fier, duritate temporara si totala, oxigen, ph,
cloruri, fosfati, TDS, conductivitatea, amoniu, azotiti.
Laboratorul de determinari fizico-chimice este dotat cu urmatoarele aparate:
- spectrofotometru (in vizibil) Secoman S 500;
- ph-metru Delta 3409;
- balanta electronica AG 204;
- etuva electrica;
- conductometru;
- aparat de distilat apa .

2. Laborator de determinari microbiologice.

In acest laborator se executa o data pe zi analizele de microbiologie pe toate fazele
procesului tehnologic.
Analizele care se executa sunt: coliformi totali, coloformi fecali, streptococi totali,
strptococi fecali, germeni.
Dotarea cu aparatura este urmatoarea:
- etuva electrica
- incubator cu racire
- autoclav cu pereti dubli
- etuva tip Binder ED 240
- balanta cls.II

9
3. Laborator de determinari biologice.
Aceste analize sunt: determinarea sestonului, determinarea calitativa si cantitativa a
fitoplanctonului si zooplanctonului.
Dotarea laboratorului este:
- centrifuga 84.18.17
- microscop
- stereomicroscop
- balanta analitica de 200 gr.

IV.COMPOZITIA APEI.

Apa nu apare n natura n stare pura, ci are multe saruri dizolvate si alte
substante. Desigur proportia variaza mult ntre apele dulci si cele sarate, oceanice sau
din lacuri sarate. Astfel, n ea gasim cationi: calciu, magneziu, sodiu, potasiu,
aluminiu, fier, mangan, titan, crom, nichel, cupru, staniu, plumb, zinc, cobalt, arsen,
seleniu, cadmiu, srontiu, bariu, litiu, beriliu etc. ; anioni : fluor, azotat, brom, fosfat,
bor, iod, cian, sulfat, carbonat, bicarbonat, hidroxil, azotit etc. ;substante neionice:
silice, substante uleioase, petroliere, grase, fenoli, detergenti, gaze dizolvate (oxigen,
dioxid de carbon, azot, n cantitati mai mici si metan, oxizi de azot, amoniac, hidrogen
sulfurat, radon etc.) precum si microflora si fauna.

10
V.INDICATII TERAPEUTICE.

Apa poate avea o mare influenta directa sau indirecta asupra starii de sanatate a
organismului uman. De acest subiect se ocupa n pricipal igiena, care este o ramura a
medicinei prevenitve. Mai precis este o subramura a igieniei care de-a lungul timpului
a avut variate denumiri precum igiena mediului, igiena comunala, sanatatea mediului
etc. Prejudiciile pentru sanatate pe care le poate cauza direct sau indirect apa le
grupam n:boli produse de microbi si alte organisme daunatoare (agenti infectiosi)
ce ajung la / n noi prin apa (Patologia hidrica infectioasa), cuprinznd ca principale
clase, n functie de felul microorganismului n cauza: boli bacteriene, boli virale si
boli parazitare.
Boli produse de componente ne-vii din apa, deci diverse substante chimice
organice sau anorganice a caror lipsa sau exces dauneaza sanatatii (Patologia hidrica
neinfectioasa), si care sunt generate de trei categorii de modificari: modificarea
continutului de micro si macroelemente chimice n apa; contaminarea apei cu
substante chimice toxice si contaminarea apei cu elemente radioactive.
Alte influente ale apei asupra sanatatii umane generate de probleme de calitatea apei,
ca de exemplu de poluarea termica, eutrofizarea, suspensii, coloranti, duritatea apei,
modificarea pH-ului etc.
Apa minerala este indicate in boli ale tubului digestive, gastrite cornice,
enterite, hepatite, boli ale rinichiului, diabet simplu etc.

VI.REZULTATE EXPERIMENTALE.

Tabel 1-CONTINUTUL IN NATRIU(Na) AL UNOR APE MINERALE DIN

ROMANIA:

Nr. Na(mg/L)
Crt Val.determinat Val.de
Denumirea sursei pe
etichet
1. Izvorul Alb 0 0,9
2. Izvorul minunilor 0,0492 1,2
3. Dorna 14,24 23
4. Bucovina 21,08 19,4
5. Perla Harghitei 54,25 65,15
6. Borsec 60,15 78
7. Roua 66,20 93,09

11
Tabel 2-CONTINUTUL IN POTASIU(K) AL UNOR APE MINERALE DIN
ROMANIA:

Nr. K(mg/L)
Crt Val.determinat Val.de
Denumirea sursei pe
etichet
1. Izvorul minunilor -0,4552 0,7
2. Izvorul Alb 0 0,6
3. Bucovina 1,7945 3,2
4. Dorna 3,028 -
5. Perla Harghitei 6,505 10
6. Borsec 18,745 -
7. Roua 28,72 32,93

Tabel 3-CONTINUTUL IN CALCIU(Ca) AL UNOR APE MINERALE DIN

ROMANIA:

Nr. Ca(mg/L)
Crt Denumirea sursei Val.determinat Val.de
pe
etichet
1. Roua 61,8 73,03
2. Talea 88,4 -
3. Perla Harghitei 106,2 113,1
4. Izvorul Alb 107,6 55
5. Stnceni 129,4 102
6. Leader 136,2 -
7. Carpatina 177 127,4
8. Bucovina 229,6 140
9. Borsec 488,2 318,13
10. Dorna 551 287
11. Tunad 584,4 262,4

12
Tabel 4-CONTINUTUL IN MAGNEZIU(Mg) AL UNOR APE MINERALE DIN
ROMANIA:

Nr. Mg(mg/L)
Crt Val.determinat Val.de
Denumirea sursei pe
etichet
1. Izvorul Alb 0,87 1,4
2. Talea 4,41 -
3. Dorna 5,2 9
4. Roua 6,23 29,53
5. Leader 11,3 -
6. Carpatina 23,5 59,56
7. Perla Harghitei 24 44,07
8. Bucovina 26,6 42,1
9. Stnceni 27,6 53
10. Borsec 66 108,38
11. Tunad 112,2 105

Tabel 5-CONTINUTUL IN METALE GRELE AL UNOR APE MINERALE

DIN ROMANIA:

Nr. Mg(mg/L)
Crt Val.determinat Alte
Denumirea sursei elemente
prezente
1. Izvorul Minunilor 0 Cu=0,001
2. Carpatina 0,004 Cu=0,001
3. Borsec 0,123 -
4. Perla Harghitei 0,124 -
5. Dorna 0,263 -
6. Perla Harghitei (plata) 0,355 -
7. Stanceni 0,379 -
8. Tusnad 0,849 -
9. Poiana Negri 1,214 -

13
VII.BIBLIOGRAFIE.

1. Banu C., C. Moraru C. Biochimia produselor

alimentare, Ed. Tehnica , Bucuresti 1972.
2. Banu C.Manualul Inginerului In Industria
Alimentara.
3. Catalog firma producatoare.
4. Repere internet www.europeandrinks.ro.
www.sanatate.ro.
www.formulaAs.ro.

14