Analiza documentelor sociale

Alaturi de observatia directa, tehnica documentara constituie, dupa V. Miftode, una din
principalele surse de date si informatii sociologice. Primele lucrari sociologice semnificative au
fost realizate pe baze documentare, prin studiul statisticilor, al arhivelor oficiale sau particulare.
Desi este o tehnica clasica, indispensabila in munca de cercetare a socialului, documentarea nu
poate constitui o sursa unica in acest sens si nu poate suplini celelalte tehnici de investigatie
sociologica. Sociologia ca stiinta, utilizeaza, in primul rand, metoda observatiei directe a
faptelor, fenomenelor si proceselor sociale. Analiza documentelor sociale nu constituie decat o
metoda complementara de investigatie.

Prin natura si complexitatea lor, documentele asigura o diversificare a informatiilor si

permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale. Fie ca realizeaza in mod
spontan sau sistematic acest lucru, oamenii produc documente intr-un anumit context social, le
analizeaza si le interpreteaza in conformitate cu personalitatea lor. Se impune, deci, elaborarea
unei teorii a documentelor sociale (Chelcea, 2004), cu evidentierea valorii dar si a limitelor
acestora.

4.1. Specificul documentelor sociale

In limbajul comun, termenul de document are intelesul de act oficial, sustine S. Chelcea.
In sens sociologic, insa, el este utilizat cu intelesul de text sau orice alt obiect care ofera anumite
informatii, imagini asupra populatiilor sau domeniilor vizate, date despre contextul social in care
a fost construit; documentele sunt marcate atat de specificitatea (particularitatile istorice) epocii
in care au fost elaborate, cat si de personalitatea (subiectivitatea) autorilor lor, precizeaza V.
Miftode (2003, 142).

Documentele sociale sunt "urme" directe sau indirecte ale faptelor sociale. Pornind de la
aceste "urme", sociologul incearca sa reconstituie in plan teoretic viata sociala, relatiile
interumane, procesele sociale. "Actele oficiale, ziarele si revistele, cartile si foile volante tiparite,
afisele, fotografiile, benzile imprimate, casetele video, insemnarile zilnice, jurnalele personale,
scrisorile, biografiile si autobiografiile, dar si uneltele de munca traditionale sau moderne,
produsele muncii, bunurile de consum, ca si creatia artistica (pictura, sculptura, arhitectura etc.)
reprezinta documente sociale, importante surse de informatii in sociologie". (C. Zamfir, L.
Vlasceanu, 1993, 183).
 4.2. Tipuri de documente

Bogatia surselor de informare, varietatea documentelor utilizate de sociolog pentru

reconstituirea vietii sociale, pentru descrierea si explicarea proceselor si fenomenelor sociale
impun necesitatea elaborarii unui sistem de tipologizare a documentelor. Criteriile dupa care se
pot clasifica aceste documente sunt numeroase si, din aceasta cauza, este greu de elaborat o
schema integratoare, care sa le cuprinda pe toate.

De-a lungul timpului, documentele au fost clasificate de diversi autori dupa continutul lor
(documente individuale si de grup), dupa originea lor (personale si oficiale), dupa forma
(statistice-in cifre- si literare-in cuvinte) sau dupa natura lor (directe si indirecte, originale si
reproduse) etc. V. Miftode (2003, 153) preia un model al lui Maurice Duverger si elaboreaza o
schema operationala in care reuseste sa reuneasca mai multe criterii intr-o singura clasificare:

Tipuri de documente:

I. Scrise: 1. Oficiale

2. Personale-particulare

3. Presa si literatura

II. Statistice

III. Alte documente: 1. In imagini: - Iconografice

- Fotografice

- Cinematografice

2. Fonetice

3. Material- tehnice

Din prima categorie de documente, cele scrise, fac parte arhivele (oficiale), memoriile,
jurnalele personale, biografiile, scrisorile (ca documente particulare) sau presa, care poate fi
privita, atat ca sursa de date, cat si ca fenomen social, ce reflecta anumite tendinte si aspecte ce
se manifesta intr-un anumit context.
 Pe masura ce societatea si stiinta se dezvolta, documentele statistice vor juca un rol tot
mai important printre sursele de date stiintifice utilizate in domenii dintre cele mai diverse:
economie, sociologie, drept psihologie, medicina etc. (Miftode, 2003, 161). Datele cuprinse in
astfel de documente sunt obtinute prin doua tipuri de inregistrari: selective (prin sondaje) si
exhaustive. Acestea din urma se realizeaza, fie periodic (cum este cazul recensamantului), fie
continuu (atunci cand se inregistreaza accidentele de circulatie, casatoriile, decesele, forta de
munca sau situatia infractionala).

Avand in vedere varietatea documentelor, exista, pe langa aceste exemple, si alte tipuri
de documente, care, in conceptia aceluiasi autor, constituie o sursa importanta de informatii,
deloc neglijabila: documente fonetice (inregistrarile sonore de orice tip), documente fotografice
si cinematografice, documente iconografice (sculpturi, tablouri, gravuri etc.). De asemenea,
presa si literatura constituie pentru diferite ramuri ale sociologiei (de exemplu, sociologia
opiniei publice sau sociologia literaturii) surse indispensabile de date.

Bibliografiasociologica

1.Generala(tratate,lucraridesinteza,manuale)

a.teoreticoepistemologica

b.metodologicatehnica

2.Specifica(articolesistudiiaparuteinpresa,statisticilocale)

a.privindtema

b.privindpopulatia

Surselebibliografice

1.Institutiispecializate

a.Centrededocumentare(academice,universitare,internationaleetc.)

b.Biblioteci(municipale,universitare,specializateetc.).

2.Organedepresa
 a.Publicatiigenerale,curefeririindirecte;

b.Publicatiispecializate,cureferiridirecte(revistedespecialitate,buletinestiintifice
etc.).