Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • AnalizaTranzactionala PDF

    Enviado por

    simona3077
    2 visualizações23 páginas

    Título original

    AnalizaTranzactionala.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    2 visualizações23 páginas

    AnalizaTranzactionala PDF

    Enviado por

    simona3077

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 23
    René de Lassus ANALIZA ., ean — = O metoda revolutionara pentru a ne cunoaste sia comunica mai bine Teora’ Internet: wonooraro _____ EXPRIMATI-VA CU TOATE STARILE EULUI DUMNEAVOASTRA Eric Berne a vrut deci ca aceste cunostinte psihologice sa devina accesibile in asa fel incat fiecare sa le priceapa si, price- andu-le, sa se inteleaga mai bine pe sine insusi si s& infeloaga mai bine schimburile ~ tranzactile pe care le are cu ceilalti Este de mirare totusi cao metoda care isi propune un astfel de ‘scop sa aiba un nume atat de complicat! a Noi vom folosi cele doua initiale A.T. in locul expresiei com- lete. ‘AT. este deci un instrument de intelegere si de evolutie.. Dar, ce trebule sd intelegem? Diversitatea comportamentelor umane, de exemplu. Siinfluenta acestora asupra comportamentului celor apropiati Altfel spus, v-atiintrebat vreodat de ce comportamentul unei ersoane din anturajul dumneavoastra va provoaca destul de frec- vent aceeasi reactie? ‘AT, va raspunde la aceasta intrebare. Sau: de ce una si aceeasi persoana poate, In anumite momen- te si situati, s& va para absolut incantétoare, iar in altele .cia- bolica“? $i la aceasté intrebare A.T. va propune raspunsurie sale. Sau: de ce in anumite imprejurari ne simtim capabili sa. gasim rezolvarea unui impresionant numar de probleme, in timp ce in alte Situatiavem impresia une! total incapacil do cratvtato per sonal La aceste diverse Intrebari - pe care multi si le pun — AT. ropune raspunsurile sale originale. Primul dintre diverse aceste réspunsuri consta in a spune ca in fiecare dintre noi exista trei part, trot Stari dferite a coea ce Psihologia numeste Eul nostru. Adic& partea cea mai accesibila a Psihicului nostru, Exprimagiva cu toate stale Eului dumneavoastra / 15 Aceste trei parti sunt numite cele trei Stari ale Eului’. Lum decizi si reactionim plecand de la una pari din nol insine, plecand de la una dintre cele trei Stari ale Eului. Prin urmare, ceea ce ni se intampla in viata depinde in mare masura de Starea Eului de la care pleaca actiunile noastre. Fiindca dorea ca metoda sa sa fie cea mai accesibila cu putinta, Eric Bere a inlaturat cuvintele savante sia ales pentru fiecare din aceste Stari ale Eului denumiri simple. Dar, inainte de ane continua expicatilereteritoare la acest prim instrument al A.T., va propunem s& facem 0 mica experienta,lipsita de riscuri, pentru c& nu putem — in cadrul unei lucrari—_decat sa va facem 0 propunere, iar dumneavoastra hotarati daca o puneti sau nu in aplicare. ‘Aceast mica experienté are drept scop s& va faca s& desco- periti existenta Starior Eului care exista in dumneavoastra, print-o experienta traita. Singurele resurse necesare sunt memoria si imaginatia dumneavoastra Experienta va fi cu atat mai reusita cu cat va vet sa mai mult in voia sugestilor noastre. (Un mod de a 0 face c&t mai eficienta ar fi poate acela de a Intrerupe o clipa lectura, de a va ridica, de a face cativa pasi—afara, daca este timp frumos — si de a relua apoi lectura. Tocmai in acest sens am scris cuvantul ,atentie“ cu caractere aldine). Atentie! Experionta poate si Inceapa Sd presupunem ca cineva a pus, fara stirea dumneavoastr’, un tub cu pasté de dint... de marime $i culori neobignuite lang chiuveta dumneavoastra. Intra in incaiperea unde se afla chiuveta. Observati acest tub cu pasta de dint a cérui marime va surprinde. Culorile nu sunt cele ale tubului dumneavoastré obisnuit. Acestea sunt rosu si galben. Intrigat, destaceti capacul si apaisati tubul ca $8 descoperii o pasta de aceleasi culori ca si ambalajul: rosu si galben. Apasatl tubul in continuare $i, nestiind ce s& faceti cu aceasta past, propiatitubul de chiuvetd. Este atat de mult pasta! O intindepi $i + Cele trei Stiri ale Eului— aga cum indic& numele lor — sunt pur si simplu tel subdiviziuni ale Eulu. Nu trebuie deci s le confundam cu structurile psihice scoase in evidenta de Freud: I, Ego si Superego. 16 / Analiza Tranzactionals Incepeti s8 facefi desene, pana si pe oglinda situaté deasupra ‘chiuvetei. Pasta pare inepuizabilé. Atat de mult incat incepeti s& ‘mézgailti peretil din baie! Rezultatul obfinut va incéntal Dar ce se intémpla? ‘Suntefitontat s& séritirandurile ~ poate s& recititi numele auto- ‘lui c&rfii pe care o fineti in mana? Cine este acest necunoscut? Pot sa am incredere in ol? Totusi, afi .crezut" cAteva clipe in povestea aceasta si v-ati .jucat" in'gand, ca atunci cand erati mic(@). Acel copil céruia fi plcea sa se joace cu nisip, cu noroi sau cu vreo alta pasta traieste Inca in dumneavoastré. Cu atat mai bine! El este cel caruia i-ar plcea si astazi - orice varsta ati avea - s8 se amuze, s& se joace, ‘ atinga lucrurila, s& rad, s& planga in mod spontan, sau s&-si ‘exprime — in mod spontan—temerile, sentimentele si uneori mania. jin acest moment consideram mica noastra experienta inche- iaté, Poate c& ati fost surprins cand am scris .Cu atat mai bine! in legatura cu copilul care exista inca in noi. Acest copil este plin de resurse importante pentru viala $i reusitele noastie, ‘In primul rand pentru c& el ne mentine.jn viata — el este acea parte a fintei noastre psihologice care intruchipeaza izvorul impul- sutilor noastre, al dorintelor, al sentimentelor noastre si a ceea co psinologii numesc .afectele" noastre - adic, acea realitate psinic& ‘ce face ca lucrurile si oamenii sa ne atraga sau nu. O alta resursa importanta care se aflé tn copilul-care-trdieste- ‘mereu-in-noi (si pe care Eric Berne Tlva numi Copilul cu C mare, ca 88 deosebeascai de cuvantul copil din imbajul obisnuit) este coea ce noi numim capacitatea intuitiva — un Jucru" pe care stinta nu cunoaste bine — dar care este totusi un element fundamental in rezolvarea problemelor viet Inuit functioneaza ca o dubia capacitate: 1, aceea de a capta prin sistemele noastre senzoriale —infor- ‘mati provenind din mediul inconjurétor, protejandu-le de siste- ‘mole noastre de judecata si aparandu-le astfel de excluderi rapide; 2. aceea do ,a so uca’, de a manipula, de a transforma aceste informatii- lueruri, impresi, idei, g&nduri -, dnd astfel nastore mecanismului creativ Si Insemne care acest lucru cd exista un element comun intro munca de creatie a lui Beethoven, a instalatorului care gaseste o Exprimajiva cu toate stile Eului dumneavoastrs / 17 .chichita* indrazneata gi fomoia care ,simte ceva” in prezenta cuiva ‘sau inr-o anumita situatio? Noi aga credem. ‘$8 revenim la mica noastra experienta. in timp ce citeati textul referitor la experienta cu tubul de pasta de dinti, este posibil s va fi trecut prin minte un anumit numar de masaje. Mesaje ca acestea: Dar ce mai este si cu povestea ast coadat “Nu este un lucru serios, asa ceva nu se face!” Sau unele mesaje pe care le-ar fi putut pronunta oamenii mari* (tata, mam&, trate, sora, profesor, prieteni influent), pe scurt, acele persoane care ne-au imprimat in memorie mesaje parentale. lar daca va ganditi mai bine, aceste mesaje erau insofite pro- babil de atitudini parentale (degete intinse amenintator, priviti amenintatoare, zambete dezaprobatoare) Ei bine, aceste mesaje si atitudini parentale au ramas intiparite innoi, la fel cum riméne viu in nol copilul decpro caro am vorbit mai Inainte. $i acestea sunt foarte necesare vietii noastre de adult Elo sunt cole care ne fac sa respectém ,culoarea rosie" a semaforului vieti (.Nu ura, nu comite imprudent, fapte necinstte") care constituie bazele respectuli fundamental fata de celalalt si fata de noi ingine (,Estiun om important! Nu imprudent cu viata ta, cu sanatatea tal") Mesajele parentale contin de asemenea enorm de multe jude- cet (uni psihologi considera cd aproape 75 % din mesajele pe care le emite vocea omeneasca sunt judecaii) despre lucruri gi despre cella. Aceste judecdti preconcepute — pe care le-am .cumpairat” int-un fel de la persoanele mai varstnice — pot, in numeroase cazuri, 4 ne faca s& cAstigm timp. (,O anumité persoana ~ mai in varsta ~ afirma & acest loc este periculos. Ei bine, nu ma voi duce acolo!” «

    Você também pode gostar