Você está na página 1de 4

Alexandru Froda

Student: Voican Maria


Luciana
Facultatea de Matematica
anul III
1.Date bibliografice
Alexandru Froda s-a nascut la Bucuresti pe data de 16 iulie
1894 si a decedat la 7 octombrie 1973. A fost un matematician
roman care a adus contributii importante in analiza matematica,
algebra, teoria numerelor si mecanica rationala.

In 1929 a formulat si demonstrat ceea ce ulterior avea sa


fie denumita teorema lui Froda.

A parcurs studiile elementare, secundare i superioare la


Bucureti. A absolvit coala de Poduri i osele,
devenine inginer constructor. n 1927 obine licena
n matematic.

Intr ca profesor de mecanic raional la coala Special


de Ofieri de Aviaie din Bucureti. n 1929 devine inginer ef n
Corpul Tehnic. n acelai an obine doctoratul n matematic
la Sorbona.

n 1932 intr ca statistician expert la o societate de


asigurare, ca n 1938 s devin subdirector al acestei societi.
n perioada 1931 - 1940 este profesor de economie la coala de
Statistic, pendinte de Ministerul Muncii.

Fiind evreu, n perioada 1940 - 1944, este eliminat din


nvmnt din motive politico-rasiale.

Este numit confereniar al Universitii din Bucureti. n


cadrul Facultii de Matematic, a predat: matematici generale,
algebr superioar, mecanic raional, cursuri speciale teoria
mulimilor i teoria funciilor.

n 1954 obine titlul de doctor docent. Este colaborator


tiinific al Institutului de Matematic al Academiei, iar din 1956
este ef de sector al acestui Institut.
ncepnd cu 1956 deine i funcia de preedinte al
Societii Romne de Matematic.

2.Activitate stiintifica

Si-a desfasdurat activitatea in domeniul functiilor reale,


teoria multimilor, algebra superioara, teoria numerelor,
fundamentele mecanicii si statistica matematica.

Ideile sale au contribuit la evoluia analizei matematice la


nceputul secolului al XX-lea, perioad dominat de
matematicieni ca Ren-Louis Baire, mile Borel, Henri
Lebesgue.

n domeniul teoriei numerelor s-a ocupat de criteriile


parametrice de iraionalitate i a dat o extindere criteriului
lui Viggo Brun. De asemenea, a
studiat iraionalitatea constantei lui Euler.

Froda a fost colaborator al Gazetei Matematice.

n domeniul teoriei mulimilor a obinut rezultate


remarcabile referitoare la mulimile de distan i la axioma
alegerii.

n domeniul algebrei, a stabilit existena intervalului de


contracie n cazul general al polinoamelor de gradul n, iar n
cadrul algebrei liniare s-a ocupat de teoria spaiilor vectoriale.

n domeniul funciilor reale s-a ocupat de


proprietile topologice ale funciilor de variabil real. A studiat
topologia spaiilor p-metrice.

n domeniul statisticii matematice, a tratat problema


calculrii ritmului mediu de dezvoltare a fenomenelor i
proceselor social-economice.
n domeniul mecanicii a realizat cercetri importante. Astfel
preconiza o mecanic n care micarea este descris
prin funcii continue generale, deci nu neaprat derivabile.

Froda a fost influenat de lucrrile lui Dimitrie Pompeiu, care


la rndu-i purta amprenta colii franceze de matematic. n
timpul activitii sale a inut conferine
despre aeronautic (1919, 1921), despre aspectul matematica
al statisticii sovietice, despre operele i viaa marilor
matematicieni romni i strini ca Traian
Lalescu (1949), Dimitrie Pompeiu, Nikolai Lobacevski, Georg
Cantor i alii.

Solomon Marcus l-a considerat un gnditor al


fundamentelor.

3.Scrieri
A publicat:

1952: Asupra fundamentelor mecanicii miscarilor


realizabile ale punctului material;
1958: Algebra superioara;
1966: Concepte fundamentale ale algebrei superioare;
1968: Introducere in algebra moderna;
1971: Eroare si paradox in matematica;