1.

Capsula interna
Reprezinta o banda lata de fibre nervoase si este formata din mai multe parti :
1.Bratul anterior-aflat intre capul nc.caudat si nc.lenticular.La acest nivel se
gasesc fibre fronto-pontine.
2.Genunchiul-aflat intre nc.caudat,talamus si nc.lentiform, format din fibre
cortico-nucleare care ajung la nc. de origine al nn.cranieni.
3.Bratul posterior-situat intre talamus si nc.lentiform, contine fibre cortico-
spinale ce se dispun in 3 fascicule :fasciculul pentru membrul superior,fasciculul
pentru trunchi,fasciculul pentru membrul inferior.De asemenea contine si fibre
cortico-pontine,cortico-rubrice si restul pediculului talamic superior.
4.Segmentul retrolentiform-se gasesc fibre parieto si occipito-pontine si fibrele
pediculului talamic posterior.
5.Segmentul sublentiform-contine fibre parieto si cortico-pontine si pediculul
talamic inferior.De asemenea contine si radiatiile acustice care merg spre ariile
acustice din lobul temporal.
2.Corpul calos
Reprezinta cea mai mare formatiune comisurala interemisferica aflat in centrul
fetei mediane a emisferelor cerebral pe sectiune sagitala
.Prezinta un corp si 2 extremitati(cea anterioara este curbata si formeaza
genunchiul ce se continua anterior cu o margine ascutita cere s.n. rostru,cea
posterioara este mai voluminoasa si se numeste splenius). Rostrul corpului calos
se continua inferior cu lama terminala
.Intre rostrum si genunchi pe de o parte si columnele fornicale pe de alta
parte se intinde septul pellucid cu cavitatea septului pellucid
.Santul fetei mediale a emisferei cerebrale este reprezentat de santul
corpului calos ce il inconjura de la rostru pana la splenius unde se
continua cu santul hippocampic.

1. -Fibrele de la nivelul genunchiului formeaza forceps minor care uneste

fetele mediale ale lobilor frontali.
2. -Fibrele de la nivelul rostrului fac legatura intre partile orbitale ale lobilor
frontali.
3. -Fibrele de la nivelul trunchiului formeaza radiatiile corpului calos ce
unesc pe arii extine lobii temporali,parietali si frontali.
4. -Fibrele din partea anterioara a spleniului impreuna cu o parte din fibrele
de la nivelul trunchiului formeaza tapetum
5. -Restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi
situat la nivelul lobului occipital.

3.Fornixul(trigonul cerebral)
Reprezinta o formatiune comisurala ce apartine arhiencefalului
.Format din majoritatea eferentelor hipocampului care dupa ce formeaza
alveusul converg si formeaza fimbria hipocampului.Aceasta are o margine
situata in continuarea alveusului si o margine libera(tenia
fornixului).Fimbria se continua la nivelul fetei inferioare a spleniusului cu
piciorul fornixului(psalterium)Stalpul fornixului este unit cu cel de parte
opusa prin comisura fornixului,cei 2 stalpi se unesc si formeaza corpul
fornixului.Dupa ce trece de orificiul interventricular se imparte in cele 2
columne fornicale.Columnele se curbeaza inferior si dupa ce pantrund in
peretii laterali ai ventriculului III se termina la nivelul corpilor mamilari.
4.Ventriculii laterali
-In interiorul fiecarei emisfere cerebrale se gaseste cate o cavitate,vestigiu al
cavitatii veziculei telencefalice ce poarta numele de ventricul
lateral.Conventional cel din partea dominanta(stanga) a fost notat cu I.Pe
sectiune sagitala prin emisfera cerebrala se constata ca ventriculul lateral are
forma literei C inversate cu concaviatatea anterior si prezinta:
-zona centrala,corpul ventriculului lateral
-trei prelungiri-anterioara,posterioara,inferioara
-atrium/trigonul ventricular lateral situat intre cornul occipital si temporal
si frontal
-comunicarea interventriculara Monro prin care comunica cu ventriculul
III
Forma ventriculului lateral este urmata de fisura coroida,linia de-a lungul careia
pia mater vascularizata patrunde in ventriculul lateral impingand ependimul
ventricular pentru a forma plexul coroid al acestui ventricul.
5.Lobul frontal-configuratie externa,arii
Este situat anterior de anul central Rolanda i superior de sanul
lateral Sylvius , avnd o mare dezvoltarela om.
Partea sa anterioar poart numele de pol frontal.
La nivelul su se afl trei anuri ce delimiteaz patru giri principali.
anurile sunt reprezentate de:
- anul frontal superior, cu direcie orizontal
- anul frontal inferior, cu direcie orizontal
- anul precentral, cu direcie vertical. Se formeaz din ramurile,
ascendent
i descendent, de bifurcare posterioar a anurilor precedente.
Girii sunt reprezentai de:
- girul frontal superior, situat superior de anul frontal superior.
Se continu,
pe faa medial a emisferei, cu girul frontal medial.
- girul frontal mijlociu, situat ntre anul frontal superior i cel
inferior.
- girul frontal inferior, situat inferior de anul frontal inferior
La nivelul girului frontal inferior se gsete operculul frontal, alctuit
din:
- pars orbitalis,
- pars triangularis,
- pars opercularis,
- girul precentral, situat ntre anul precentral i anul central .
Girul precentral se continu cu girul postcentral att la nivelul feei
superolaterale a
emisferei cerebrale, unde sunt legai prin operculul fronto-parital sau
gir rolandic, ct i la nivelul feei mediale a emisferei cerebrale, la
nivelul lobulului paracentral.
La nivelul girului precentral se afl aria motorie primar, cmpul 4
Brodmann.
-Reprezentarea schemei motorii a corpului, ce poart numele de
homunculus motor, este rsturnat i distorsionat, proporional cu
importana funcional (au suprafee mai mari zonele
corespunztoare mm. minii, ai limbii, ai laringelui i ai globilor
oculari). Zonele corespunztoare pelvisului i membrului inferior sunt
situate pe faa medial a emisferei cerebrale.
-Ramura frontal a arterei meningee medii trece anterior i paralel
cu anul central.
Datorit acestui raport, hematomul extradural, produs de ruptura
acestei ramuri,
determin tulburri ale motilitii voluntare n jumtatea superioar
a corpului, contralateral.

6.Lobul occipital-configuratie externa,arii

Este situat ntre anul parieto-occipital i incizura preoccipital.
Partea sa posterioar poart numele de pol occipital.
Clasic, la nivelul lobului occipital se descriu:
- un an vertical, inconstant, anul lunat
- dou anuri transversale, anurile occipitale laterale
- trei giri occipitali laterali, superior, mijlociu i inferior,
delimitai de anurile
occipitale laterale.
Ariile 17 , 18 , 19 ..
Aceste elemente nu sunt recunoscute de Nomina Anatomica.

7.Lobul temporal-configuratie externa,arii

Este situat inferior de anul lateral Sylvius i anterior de
incizura preoccipital. Partea sa anterioar poart numele de
pol temporal.
La nivelul su se afl dou anuri orizontale ce delimiteaz trei
giri.
anurile sunt reprezentate de:
- anul temporal superior
- anul temporal inferior
Girii sunt reprezentai de:
- girul temporal superior, situat ntre anul lateral i anul
temporal superior.
Este unit cu lobulul parietal inferior , prin intermediul girului
supramarginal, i cu girul temporal mijlociu, prin intermediul
girului angular.
Girul temporal superior constituie buza inferioar a anului
lateral Sylvius. Pe faa sa superioar se observ doi giri dispui
medio-lateral, girii transveri Heschl, la nivelul crora se afl
aria de proiecie a sensibilitii acustice, cmpurile 41 i 42
Brodmann.
- girul temporal mijlociu, situat ntre anurile temporale
- girul temporal inferior, situat inferior de anul temporal
inferior. Se continu,pe faa bazal a emisferei cerebrale, cu
girul occipitotemporal lateral.

8.Lobul parietal-configuratie externa,arii

Este situat posterior de anul central, anterior de anul
parieto-occipital i superior de ramura posterioar a anului
lateral.
La nivelul su se afl dou anuri:
- anul intraparietal, cu direcie orizontal.
- anul postcentral, cu direcie vertical. Se formeaz din
ramurile, ascendent
i descendent, de bifurcare anterioar a anului intraparietal.
anurile delimiteaz:
- lobulul parital superior, situat superior de anul
intraparietal.
Conine cmpurile Brodmann 5 i 7.
- lobulul parital inferior, situat inferior de anul intra-
parietal. Lobulul parietal
inferior este constituit din:
- girul supramarginal, ce conine cmpul 40 Brodmann, arie
de
asociaie vizual. Girul supramarginal nconjoar poriunea
terminal
a ramurii posterioare a anului lateral, unind lobulul parietal
inferior
cu girul temporal superior.
- girul angular, ce conine cmpul 39 Brodmann, arie de
asociaie
vizual. Girul angular nconjoar poriunea terminal a anului
temporal superior, unind lobulul parietal inferior cu girul
temporal
superior .
- girul postcentral, situat ntre anul central i anul
postcentral.
La nivelul girului postcentral se afl aria somestezic primar,
cmpurile 3, 1 i 2 Brodmann.
Reprezentarea schemei senzitive a corpului, ce poart numele
de homunculus senzitiv,este rsturnat i distorsionat,
proporional cu importana cmpului receptor (proiecia
senzitiv a limbii, buzelor i a minii ocup aproape jumtate
din aria somestezic). Zonele corespunztoare pelvisului i
membru-lui inferior sunt situate pe faa medial a emisferei
cerebrale.+pol parietal+operculul fronto parietal

9. Scoarta cerebrala-generalitati, tipuri celulare

Scoarta are 1010 neuroni si este foarte groasa, avand intre 2 si 4,5 cm
grosime.
Reteaua vasculara densa
20% din debitul de oxigen
Intreruperea aportului de oxigen aproximativ 5 =decorticare
Scoarta este alcatuita din fibre aferente, neuroni si fibre de asociatie, fibre
eferente (de proiectie) care pleaca spre alte elemente corticale. Numarul
neuronilor de proiectie este mult mai mic decat numarul neuronilor din scoarta,
deci majoritatea neuronilor din scoarta sunt neuroni de asociatie.
In scoarta exista 5 tipuri principale de neuroni:
 1) Celule piramidale: - sunt celule triunghiulare cu varful orientat spre
suprafata, axonul intrand in fibrele de proiectie.
- intra in straturile 3 si 5(piramidal extern si intern)
- formeaza unitati columnare verticale
- sunt de dimensiuni variabile, fiind clasificate in
mici mijlocii, mari si gigantice.
2) Celule stelate: - sunt cele mai numeroase din scoarta
- se mai numesc celule granulare
- se gasesc in straturile 2 si 4 si au 4-6m diametrul
- exista unele celule granulare mai mari (celule granulare
piramidale) descrise de Lorete de No, si care se gasesc in ariile receptoare
3) Celule fusiforme: - sunt celulele cu axul lung paralel cu scoarta, axonul
lor intrand in fibre de asociatie si de proiectie
Alte tipuri neuronale :
4) Celule Cajal: - sunt celule mici cu axonii orizontali, si se gasesc in
stratul superficial al scoartei.
5) Celule Martinoti: - se gasesc in toate straturile scoartei. Ele sunt cu
axonii spre suprafata scoartei(ascendenti).

10. Citoarhitectonica, mieloarhitectonica si angioarhitectonica

scoartei cerebrale
1. Citoarhitectonia (dispozitia celulelor)
Scoarta prezinta 6 straturi dinspre suprafata spre profunzime:
a) Strat (molecular)
- este format din celule Cajal, celule granulare mici si fibre ,dendrite si
axoni
b) Strat granular extern
- este format din celule granulare(stelate) mici si celule piramidale mici
c) Strat piramidal extern
- este format din celule piramidale mici, celule fusiforme si celule
Martinoti
d) Strat granular intern
- este format din celule granulare
- in acest strat vin fibrele talamo-corticale
e) Strat piramidal intern
- este format din celule piramidale medii, mari , gigantice si celule
Martinoti
 - axonii celulelor piramidale formeaza fibrele aferente ale scoartei
f) Strat fusiform
- este format din celule fusiforme, celule Martinoti, celule granulare mici,
axonii lor formand fibre de proiectie scurte (fibre arcuate)
Aceasta laminare orizontala este o caracteristica a scoartei cerebrale.
Laminarea verticala este peste tot cu exceptia lobului temporal.

2. Mieloarhitectonia (dispozitia fibrelor) vezi carte pag 69

Exista o dispozitie in straturi si a fibrelor si se suprapun aproximativ
straturilor celulare:
la nivelul stratului plexiform se gaseste lama tangentiala
la nivelul stratului granular extern se gaseste lamina disfibroza, care este
o condensare de fibre
la nivelul stratului piramidal extern se gaseste o condensare de fibre
la nivelul stratului granular intern se gaseste stria externa Baillarger, la
nivelul ariei striate aceasta strie se numeste Genari sau Vicq Dazyr
la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna Baillarger
la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata
3. Angioarhitectonia (dispozitia vaselor)
Scoarta este vascularizata de ramuri care patrund din exterior prin pia
mater, se capilarizeaza si se ramifica, reteaua are ochii mici acolo unde
densitatea celulelor este mare si invers.
Din punct de vedere functional, circulatia in cortex este de tip terminal si
deci obstructia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate AVC
(accident vascular cerebral)
Din punct de vedere anatomic, circulatie nu este terminala.

11. Arii somestezice

1. Aria somestezica primara : - se gaseste in girul postcentral si in partea
posterioara a lobulului parietal,inapoi santului Rolando.. In aceasta arie sunt
proiectate in special informatiile tactile si proprioceptive.
Exista 3 arii : 3, 1, 2din punct de vedere alui Brodmann

- in aria 3 sosesc 70% din informatiile talamice

- in aria 1 sosesc 30% din informatiile talamice
- in aria 2 sosesc numai colaterale
Penfield a descris homunculus senzitiv, dinspre inferior spre superior se
proiectandu-se :
- limba, faringe, laringe, muschii masticatori si muschii fetei, membrul
superior si toracele
Partea inferioara a corpului se proiecteaza pe fata mediala.
 Informatiile ajunse aici sunt discriminate, asigurandu-se (interpretarea
tridimensionala a unui obiect). Acest lucru se datoreaza legaturilor pe care
aceasta arie le are cu ariile somatopsihice 5 si 6 din lobul parietal, prin care
compara obiectul actual cu informatiile anterioare, din care rezulta recunoasterea
sau nu a obiectului.
Lezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a
obiectului) :
- tulburari de schema corporala (nu-si mai recunoaste un membru ca fiind
al lui)
- tulburari de perceptie tridimensionala
2. Aria somestezica secundara : - se gaseste pe buza superioara a santului
lateral. Aici vin in principal informatii protopatice, termice, dureroase. Exista o
somatotopie :
- ce este superior se gaseste anterior
- ce este inferior se gaseste posterior
3. Aria somestezica suplimentara : - se gaseste pe fata mediala a
emisferelor, in girul frontal medial
12. Arii vizuale
Excitatiile ce vin de la niv receptorii electromagnetici pleaca de pe retina ,
in CGL din metalamus apoi se proiecteaza in ariile vizuale din lobul occippital.
1. Aria vizuala primara : - este aria 17 si se gaseste pe cele 2 buze ale
santului calcarin.
Aceasta arie are o suprafata mare, contine 10% din neuronii scoartei, fiind
localizata in coriocortex, in stratul 4 (are strie generalis)
Cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a
santului, iar cele inferioare pe buza inferioara
Macula are o proiectie bilaterala care se intinde posterior spre polul
occipital al emisferelor
Fiecare emisfera primeste informatii din campul temporal de aceeasi parte
a retinei si din partea nazala a retinei opuse.(CGL nucleul dorsal principal ariile
1 3 6 , 1 3 5)
Impulsurile difuzeaza spre ariile secundare 18 si 19.
2. Aria 18 ( parastriata) : - nu are strie genaris iar prin fibrele cortico-tectale
si cortico-mezencefalice sunt legate de centrii oculomotori din trunchiul
cerebral.
Aceasta relatie explica miscarile reflexe ale globilor oculari la stimulul
luminos si reflexul de acomodare pentru distanta.
3. Aria 19 (prestriata) : - nu are strie genaris, are relatii cu arii de asociatie.
Are rol in miscarile conjugate ale globilor oculari si are rol pentru fixarea
unui obiect cu ochiul.
13. Aria gustative,aria acustica, aria vestibulara
Aria gustativa : - (aria 43)
 Extirparea acestei zone duce la pierderea gustului iar stimularea provoaca
senzatii gustative. Reprezentarea se pare ca ar fi bilaterala, in principal primind
aferente de la nucleul ventral postero-medial talamic (NVPM).
Pierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui, hipogerusie.
Ariile vestibulare : - nu sunt foarte bine cunoscute
- aria 1 in gir temporal superior
- aria 2 in lobul parietal, in apropierea ariei 5
- aria 3 in gir frontal mijlociu si superior
Stimularea partii posterioare a girului temporal superior duce la senzatie de
vertij ,ameteala
Fibrele merg amestecate cu cele auditve si de aceea nu se cunoaste clar
releul talamic.
Putem face releu talamic prin stimulare vestibulara.
Ariile acustice: Zona de proiectie corticala este situata pe girul temporal
superior, girii temporali transversi, campul 41 auditiv si campurile 42 si 22 de
asociatie.
Caracteristicile cailor acustice sunt:
a) prezenta fibrelor in contracurent: cortico-geniculate, cortico-coliculare,
olivo- receptoare
b) cresterea numarului de fibre transmitatoare dupa fiecare releu
c) bilateralitatea proiectiilor cohleei pe cortex
d) pluralitatea ariilor auditive

14. Arii motorii

1. Aria motorie primara : - se gaseste in girul precentral si partea anterioara
a lobului paracentral (aria 4)
Aici se gasesc celule Betz, cele mai mari in lobul paracentral
Aici isi are originea tractul cortico-spinal , atat in aria 4 dar si in ariile
3,1,2.
Doar 27-40 % din fibre degenereaza daca se lezeaza girul precentral
Doar 29 % din fibre se lezeaza daca se lezeaza aria 6
Restul fibrelor degenereaza daca se lezeaza lobul occipital.

Exista un homunculus motor.

Ablatia ariei 4 (leziune de neuron central) se manifesta la om prin
paralizie spastica cu recuperare lenta dinspre proximal spre distal,
miscarile fine nu se recupereaza deloc si persista o hipotonie.

2. Aria premotorie (aria 6)

Cortexul este identic cu cel al ariei motorii, cu exceptia neuronilor
Betz care lipsesc.
Ablatia sa nu duce la pareze si hipotonii
 Ablatia ariilor 4 si 6 duce la paralizie spastica contralaterala
Aria 6 participa la caile motorii prin aria 4
Aria premotorie contine campul 44 care este centrul motor al vorbirii
articulate (arie de asociatie)
3.Aria motorie secundara
La nastere cele 2 emisfere sunt egale din punct de vedere al potentialului.
Diferentierea incepe la 2 ani (pentru emisfera dominanta) si se termina la 10 ani.
Emisfera stanga este responsabila de :
limbaj
calcul matematic
procese rationale secventiale
constienta
memorie declarativa
Emisfera dreapta este responsabila de :
perceptia datelor
perceptia nonverbala
simtul tridimensional
simtul muzical si estetic
controleaza partea nesintactica a vorbirii (intonatie)

15.Arii de asociatie
n cortexul uman, ariile de asociaie au o dezvoltare deosebit,
reprezentnd mai mult de90% din cortex.
Ariile de asociaie se mpart, funcional, n mai multe categorii:
a. arii de asociaie monosenzoriale, adiacente fiecrei zone
senzitive sau
senzoriale i care asigur prelucrarea informaiilor sosite printr-
o singur modalitate senzitiv sau sanzorial. (vezi mai sus).
b. cortex de asociaie polisenzorial, ce asigur integrarea
informaiilor sosite
prin diferite modaliti senzoriale i/sau a funciile mentale
abstracte (mnemonice,perceptuale, intelectuale, etc.).
Cortexul de asociaie prefrontal, localizat anterior de
ariile 4, 6, 8, este foarte dezvoltat la om i cuprinde
centrii importani n definirea personalitii individului.
Leziunile la nivelul acestei arii (n funcie de sediu) duc la:
- modificri de personalitate
- scderea ateniei
- scderea capacitii de concentrare
- scderea capacitilor de previziune, iniiativ i interaciune
social
- reducerea contiinei de sine
- infantilism.
n leziuni extinse apare amnezia.
Cortexul de asociaie parietal este implicat n ntegrarea i
interpretarea semnalelor somato-senzitive, vizuale i auditive.
Cortexul de asociaie occipitaltal cuprinde centrii legai de
funcia vizual. Leziunile sale determin:
- perturbarea reflexelor de fixaie, acomodare, convergen
- alexie
- agnozie vizual
Cortexul de asociaie temporal este implicat n percepia
stimulilor vizuali compleci.
Funciile cortexului insular nu sunt precis cunoscute.
Wernicke(22) +aria vizuala sec + brocca

16.Arii vegetative
Arii motorii vegetative
Se gsesc la nivelul girilor orbitari, a cortexului prefrontal,
a lobului insulei, a girului cingulat i a uncusului
hippocampului. Au conexiuni, n ambele sensuri, cu
talamusul,hipotalamusul i sistemul limbic (de altfel,
majoritatea ariilor aparin sistemului limbic telencefalic).
Cortexul prefrontal, situat n partea anterioar a lobului frontal,
cmpurile 9 i 10 Brodmann, are conexiuni cu hipotalamusul
posterior, care are funcii similare simpaticului.
Stimularea cortexului prefrontal determin: tahicardie,
hipertensiune arterial, reacii de furie sau spaim.
Cmpurile orbitare 11 i 12 reprezint staie intermediar
ntre SRAA i cortexul cerebra
17.Dominanta emisferica
18.Sistemul piramidal
19.Sistemul extrapiramidal
20.Circuite extrapiramidale
21.Neostriatul
Aferenele neostriatului ( putamen i nc. caudat )
1. Fibre cortico-striate
fibre ce au ca mediator chomic glutamatul, cu rol stimulator. Ele
ajung la nc. caudat
2. Fibre talamo-striate
Nucleii nespecifici intralaminari talamici reprezint cea mai
important surs
subcortical a aferenelor neostriatului. Fibrele au ca mediator
chimic acetilcolina, cu rolstimulatorla nc. caudat.
3. Fibre nigro-striate
De la substanei negre i se termin n nc. caudat i
putamen.Utilizeaz ca mediator chimic dopamina, cu rol
inhibitor, pe care o depoziteaz n striat. n lipsa dopaminei
apare boala Parkinson.
Prin autooxidarea neenzimatic a dopaminei, serotoninei i a
compuilor adrenergici se sintetizeaz pigment melanic, ceea
ce explic pigmentarea mai intens a neostriatului. Procesul de
pigmentare ncepe n jurul vrstei de doi ani i continu toat
viaa, acumularea de pigment fiind responsabil de procesele
degenerative senile.
4. Fibre tegmento- striate ( reticulo-striate )
Provin de la substana cenui i de la nc. tegmentali
mezencefalici (nc.central i nc. reticulat superior) i se
ndreapt spre putamen. Au ca mediator chimic serotonina(5-
hidroxi-triptamina), cu rol inhibitor.
Eferenele neostriatului
1. Caudo-pallidale, cu mediator chimic G.A.B.A., cu rol
inhibitor.
2. Putamino-pallidale, cu mediator chimic G.A.B.A., cu rol
inhibitor
3. Strio-nigrice, ce merg la pars reticulata substanei negre i
au ca mediator fie
G:A.B.A., cu rol inhibitor , fie substana P, cu rol facilitator.

22.Paleostriatul
Aferenele paleostriatului
1. De la neostriat, fibre caudo-pallidale i putamino-
pallidale, la G.P.M. i G P.L..
Utilizeaz ca neurotransmitor G.A.B.A., cu rol inhibitor.
2. Subtalamo-pallidale, de la nc. subtalamici

Eferenele paleostriatului
De la G.P.L., fasciculul subtalamic
De la G.P.M.
1. Ansa lenticular, care ocolete polul medial al nc.
subtalamic i al zonei incerte apoise ndreapt medial, formnd
cu fascicolul lenticular i cu fibre dento-talamice contralaterale
fasciculul talamic, cmpul Forel H 1. Pe traiectul ie se afl nc.
ansei, iar la unirea cu celelalte fascicule, n cmpul prerubric
sau Forel H 4, nc. cmpului prerubric, n care fac staie
unelefibre.
2. Fasciculul lenticular, carevtrece ntre zona incerta i nc.
subtalamic, participnd apoi la formarea fasciculului talamic.
3. Fibre pallido-habenulare, ce se ndreapt posterior, din
cmpul Forel H 4, spre nc.habenulari.
4. Fibre pallido-nigrice, spre pars reticularis a substanei
negre.
5. Fibre pallido-tegmentale,spre nc. tegmentului
mezencefalic.
23. Sistemul receptor vestibular,canale semicirculare
membranoase,utricula,sacula
1. Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor
semicirculare si in maculele utriculara si saculara in urechea interna.
a) Receptorii crestelor ampulare sunt celule specializate, prevazute cu cili
care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili
modificati). Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului.
Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule:
senzoriale si de sustinere. Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri:
- celule de tip 1, piriforme
- celule de tip 2, de forma cilindrica. Pe polul lor bazal se termina in buton
fiibrele subtiri ale nervului vestibular.

b) Receptorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din

crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in
care se disting granule mici, numite otoliti.

Macula utriculara are functie in echilibrul static, da informatii asupra

pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in plan
orizontal, iar macula saculara este asociata functional cohleei, reactionand la
stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de
50 cicli/sec.

24. Calea vestibulara

Calea vestibulara este divizata in:
- calea vestibulara a trunchiului cerebral, cu rolul de a stabili pozitia
capului in spatiu si de a controla miscarile sale
- calea vestibulara cerebeloas cu rol esential in reglarea tonusului muscular,
in special a celui antigravitational.( arhicerebelul)
2. Protoneuronul bipolar se gaseste in ganglionul vestibular care are o parte
superioara si una inferioara
Axonii protoneuronului formeaza nervul vestibular .
3. Deutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se
gasesc 4 nuclei vestibulari, se afla in nucleii vestibulari bulbopontini, la nivelul
jonctiunii bulbopontine.
4. Al treilea neuron, dupa unii autori se gaseste in nucleul ventral postero-
medial (NVPM) din talamus si de aici impulsurile ajung la scoarta temporala si
frontala. Dupa alti autori, al treilea neuron este in nucleul ventral postero-lateral
din talamus, iar proiectia este in scoarta parietala, la limita inferioara dintre
campurile 2 si 5.
 Sistemul vestibular, prin conexiunile sale tine sub controlul sau miscarile
reflexe ale globilor oculari, ale capului, trunchiului si membrelor, in scopul
mentinerii echilibrului si a unor reflexe cu origine labirintica: voma si pozitia
capului in timpul vomei.

25. Sistemul receptor acustic,cohleea

Receptorii acustici
1. Receptorii sunt situati in canalul Corti, cei pentru sunete inalte in partea
bazala a cohleei, iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei.Sunetele
receptionate au frecvente de 20-20000HZ. Receptorii sunt mecanoreceptori
Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate se gasesc celule senzoriale
ciliate si celule de sustinere.
a) Celulele senzoriale, receptoare, au cilii si sunt de 2 tipuri:
celule piriforme, scurte
celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful
cohleei. Ele alcatuiesc sirul lateral.
Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare
perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema, de unde se propaga in rampa
timpanica pana la fereastra cohleei. Vibratiile perilimfei se transmit membranei
bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana
bazilara in timpul oscilarii acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria
si endolimfa din canalul Corti. Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra
centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influx nervos care
este transmis terminatiilor nervoase.
Receptori vestibulari
1. Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor
semicirculare si in maculele utriculara si saculara.
a) Receptorii crestelor ampulare sunt celule specializate, prevazute cu cili
care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili
modificati). Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului.
Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule:
senzoriale si de sustinere. Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri:
- celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul bazal
inconjurat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase cu
conducere rapida ale nervului vestibular.
- celule de tip 2, de forma cilindrica. Pe polul lor bazal se termina in buton
fiibrele subtiri ale nervului vestibular.
b) Receptorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din
crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in
care se disting granule mici, numite otoliti.
Macula utriculara are functie in echilibrul static, da informatii asupra
pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in plan
orizontal, iar macula saculara este asociata functional cohleei, reactionand la
stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli/sec.

26. Calea acustica

Calea auditiva este singura cale pe care se descriu 4 neuroni.
1. Protoneuronul este neuronul bipolar din ganglionul spinal situat in
canalul spiral, iar prelungirile sale formeaza nervul cohlear.
2. Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral si cohlear dorsal
3. Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior
4. Al patrulea neuron il constituie neuronii corpului geniculat medial, situat
pe fata inferioara a pulvinarului, lateral de coliculul superior.
5. Zona de proiectie corticala este situata pe girul temporal superior, girii
temporali transversi, campul 41 auditiv si campurile 42 si 22 de asociatie.
Caracteristicile cailor acustice sunt:
a) prezenta fibrelor in contracurent: cortico-geniculate, cortico-coliculare,
olivo- receptoare
b) cresterea numarului de fibre transmitatoare dupa fiecare releu
c) bilateralitatea proiectiilor cohleei pe cortex
d) pluralitatea ariilor auditive

27. Cai acustice reflexe

Reflexele acustice ca si cele vizuale ,realizeaza miscari oculocefalogire

care constau in miscari ale gl oculari, ale capului, gatului, corpului determinate
de un stimul auditv sau vizual.
Centrul reflexelor cailor acustice este reprezentat de coliculul inferior .
Caile acustice reflexe sunt alcatuite din:
1. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata, si
coliculii superiori mediati de coliculii inferiori
Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale
musculaturii.
2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului
longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens,
trigemen si facial. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea
auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei.
3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-
cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor.
4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul
principal olivar.
 5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care
reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte
inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.

28. Retina descriere, straturi

RETINA este formata din 10 straturi :
1. Stratul celulelor pigmentare
2. Stratul celulelor receptoare (cele cu conuri si bastonase)
3. Membrana limitanta externa care se afla la limita dintre corpul
celulelor receptoare si prelungirea in con sau bastonas.
4. Stratul granular extern se afla la nivelul corpului celulelor receptoare
5. Stratul plexiform extern - se afla la nivelul sinapsei celulelor bipolare cu
celulele receptoare
6. Stratul granular intern - se afla la nivelul corpului celulelor bipolare
7. Stratul plexiform intern - se afla la nivelul sinapsei celulelor multipolare
cu celulele bipolare
8. Stratul celulelor ganglionare
9. Stratul fibrelor nervului optic
10. Membrana limitanta interna
Retina umana este de tip inversat. Ea contine 3 zone mai importante :
Macula lutea (pata galbena), are o suprafata de 1 mm si este zona cu
acuitate maxima a ochiului. Ea se gaseste in dreptul axului si contine numai
celule cu conuri.
Foveea centralis, are o suprafata de 0,4-0,7 mm si se gaseste in mijlocul
maculei. Straturile in aceasta zona sunt deplasate, lumina cazand direct pe
celulele cu conuri.
Pata oarba (discul nervului optic), se gaseste in partea infero-mediala a
globului ocular.
Celulele pigmentare sunt unistratificate si au proprietatea de a emite
pseudopode cu pigment in jurul conurilor sau bastonaselor, formand o camera
obscura. Pigmentul pseudopodelor contine melanina si fuxina.
Aceste celule au rol in absorbtia fotonilor care nu au excitat, rezultand
incalzirea vaselor croidiene si impiedicarea reflexiei fotonilor.
Celulele receptoare: in retina sunt in total 100-120 de milioane de celule cu
bastonas, 5-8 milioane de celule cu conuri, 1 milion de celule ganglionare
multipolare si 500 de milioane de celule care apartin cortexului.
Densitatea celulelor receptoare din retina este urmatoarea:
in fovee sunt 150.000 de celule cu con/mm
in apropierea foveei sunt 30-40.000 de celule cu bastonas/mm
in rest sunt 4-5.000 de celule cu con/mm si 150.000 de mii de celule cu
bastonas/mm
29.Coroida, sclerotica
1.Coroida-captuseste la interior tunica fibroasa,este separata de corpul ciliar ce
apartine tot coroidei prin ora serrata.Prezinta 2 fete si 2 oorificii.
Fata externa-pe toata suprafata sclerei si solidarizata prin vase,nervi si
tesut conjunctiv lax(lamina fusca)
Fata interna-se muleaza pe retina fara sa adere
Orificiul posterior-la acest nivel trece nervul optic printr-un canal,
Orificiul anterior-aflat anterior de ecuatorul globului ocular,demarcat de
ora serrata
Structura histologica:
-strat pigmentar extern(lamina fusca)-format din lamele subtiri conjunctiv
elastice acoperite de un endoteliu si pe fata retiniana de celule pigmentare.
-stratul vaselor mari(lamin vasculosa) in acest plan se gasesc 2 planuri:

2.Sclerotica-alcatuita din fibre de colagen albe care formeaza o retea

densa;reprezinta 5/6 din tunica fibroasa.Prezinta 2 fete si 2 margini.
Fata externa-vine in raport cu capsula fibroasa Tenon pe care se insera
mm. extrinseci ai globului ocular
Fata interna-corespunde stratului extern al coroidei,este traversat de
nn.ciliari si aa.ciliare lungi posterioare
Marginea anterioara-la limita dintre sclerotica si cornee prezinta un sant
scleral cu spetul scleral.Pe fata posterioara a septului scleral se gaseste pintenul
scleral sub care este sapat in sclera canalul Schlemm(loc de drenaj al umorilor in
venele ochiului).
Marginea posterioara-limiteaza orificiul de iesire al n.optic.La acest nivel
sclerotica este strabatuta de filetele n.optic(lama ciuruita a sclerei).

30. Nervul optic, chiasma optica si tractul optic

 Nervul optic este format de axonii celulelor multipolare. Fibrele nervului
optic, toate mielinice, imediat dupa iesirea lor din globul ocular, provin de la o
singura retina, deci la nivelul sau vederea este monoculara.
Chiasma optica este o lama patrulatera de substanta alba, situata la locul de
trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului 3. Ea se continua
superior cu lama terminala, iar inferior cu tuber cinereum si infundibulul. Intre
lama terminala si chiasma, ventriculul 3 trimite o prelungire numita reces optic.
In chiasma optica exista urmatoarea distributie a fibrelor:
fibrele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un
genunchi anterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa
fibrele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza, formand
un genunchi posterior in chiasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa
fibrele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte
fibrele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate
Fibrele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali,
coliculii cvadrigemeni superiori, pulvinar si hipotalamus si pe de alta parte merg
la neuronul 3 din corpul geniculat lateral. De la corpul geniculat lateral, care are
o structura laminara, fibrele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura
cu hipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele 6 lame ale corpului geniculat,
astfel:
fibrele incrucisate (nazale) vin in lamele 1,4,6
fibrele homolaterale (temporale) vin in lamele 2,3,5
Exista si aici o somatotopie: fibrele din cadranele inferioare ajung in partea
laterala a corpului geniculat iar cele superioare in partea mediala
Axonul neuronului 3 se proiecteaza pe scoarta in ariile vizuale
Toti acesti axoni formeaza radiatiile optice ce trec prin segmentul
retrolenticular al capsulei interne.
Ariie vizuale sunt aria principala (17) ce se gaseste in lobul occipital si
ariile de asociatie din jur, adica aria parastriata (18) si aria prestriata (19)
Hubel si Wissel au demonstrat ca aceste campuri vizuale se proiecteaza pe
suprafata scoartei ca niste coloane care sunt alternative de la un ochi la altul. Tot
ei au evidentiat in scoarta mai multe tipuri de neuroni.
Calea retino-tecto-calcarina
Aceasta cale contine 20% din fibrele caii optice. Are traseu, din tractul
optic coliculii cvadrigemeni superiori (aria pretectala) nucleii posteriori ai
hipotalamusului scoarta.
Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de apreciere a
profunzimii campurilor.
Colateralele tractului optic
Colateralele tractului optic sunt spre hipotalamus (tractul
retinohipotalamic)
Exista in hipotalamus, nucleul suprachiasmal la care ajung fibre din calea
optica, si care prin substanta cenusie subependimara trimite fibre catre substanta
reticulara a trunchiului cerebral (substanta periapeductala), si de aici prin fibre
reticulo-spinale coarne laterale C8-T1 radacina anterioara a nervilor spinali
ramura comunicanta a lantului simpatic ganglionii superiori cervicali
simpatici plex pericarotic comun intern craniu, dand nastere unui
contingent de fibre ce se numeste nervus Conari, care ajunge la epifiza si
ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina.
Diencefalul, are rol in afectivitate, perceperea luminii si de aceea pentru
tratarea depresiilor se fac bai de lumina.

31.Corpul geniculat lateral

CGL- se afla antero-lateral de CGM si reprezinta o statie la nivelul caii optice si

este format din 2 nuclei :
1.Nc.ventral format din nc.pregeniculat si celule dispersate situate medial
de nc.dorsal principal
2.Nc.dorsal principal are o structura lamelara fiind impartit d.p.d.v
functional in 6 lame corespunzator topografiei retiniene:
Lamele 1,3,6 in care ajung fibre nervoase din partea nazala a retinei
Lamele 2,3,5 in care ajung fibre nervoase din partea temporala a
retinei.
Acest nc. Prezinta la suprafata un strat de substanta alba numit strat
zonal.
Face parte din metatalamus alaturi de CGM

32. Cai reflexe vizuale

Reflexul fotomotor. Retina este excitata, informatiile au traseu prin:
axonul neuronului 2 tract optic prin colaterale nucleii pretectali
nucleul accesor al nervului oculomotor nervul oculomotor ganglionul
ciliat nervii ciliari scurti muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea
diametrului pupilei)
Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor
dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se
datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul
cerebral).
Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent
la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara).
Reflexul de crestere a pupilei (midriaza). Acest reflex are traseu prin:
colateralele tractului optic coliculii cvadrigemeni superiori tract tecto-
reticulo-spinal maduva spinarii coarnele laterale C 8-T1 lantul simpatic
cervical in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare plex
carotic intern plex in jurul arterei oftalmice radacina superioara a
ganglionului ciliat nervii ciliari lungi muschii radiari ciliari => Midriaza.
Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului, bolnavul
prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular)
Sindromul Pancoast-Tobias: - in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu
face midriaza pe acea parte.
Reflexul de acomodare la distanta. Stimulul acestui reflex este imaginea
neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18
Aria 18 se gaseste in legatura cu aria 8 (motorie) din lobul frontal. Acest
reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta axelor optice
si scaderea diametrului pupilar.
Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni
superiori arie pretectala nucleul accesor al nervului oculomotor
ganglionii ciiliari nervii ciliari scurti contractia muschilor ciliari circulari
relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului bombarea cristalinului
cresterea vederii de aproape.
Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre
ochi. Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi cvadrigemeni
superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele
amacrine
Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele
ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea
cantitatii de lumina perceputa.

33. Tulburarile acuitatii vizuale

A. Tulburari ale acuitatii vizuale
1) Ambliopie = diminuarea, aproape de pierdere a acuitatii vizuale
2) Nictalopia = scaderea acuitatii vizuale ziua
3) Hemeralopia = "orbul gainilor" scaderea acuitatii vizuale in
lumina crepusculara
4) Discromatopsie = deficit al acuitatii vizuale pentru culori. De
exemplu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii vizuale pentru rosu si
verde.
5) Cecitatea (amauroza) = pierderea acuitatii vizuale. Este de 2 tipuri:
a) periferica tine de globul ocular, polul anterior (cataracta, cheratita),
retina, nervul optic.
Clinic: - modificari de fund de ochi, lipseste reflexul fotomotor.
b) centrala are cauza corticala leziune in aria 17
 Clinic: - fund de ochi normal, reflex fotomotor prezent
Cauze : - leziuni vasculare, traumatisme, tumori, intoxicatii cu CO2 sau
uree, accidente de anestezie.

34.Muschii extrinseci ai globului ocular

Motilitatea globului ocular este asigurata de 4 muschi drepti si 2 oblici.
Muschii drepti
Au originea pe inelul tendinos comun Zinn aflat la varful orbitei.Acesti muschi
formeaza un con muscular cu varful la gaura optica si baza la locul de insertie pe
globul ocular.
1.Muschiul drept superior-se insera pe fata superioara a globului ocular,la 8mm
de limbul sclero-corneean.Este ridicator,adductor accesoriu si rotator medial
2.Muschiul drept inferior-se insera pe fata inferioara a globului ocular,la 6mm
de limbul sclero-corneean.Este coborator,adductor accesoriu si rotator lateral
3.Muschiul drept medial-se insera pe fata mediala a globului ocular,la 5mm de
limbul sclero-corneean.Este adductor.
4.Muschiul drept lateral-se insera pe fata laterala a globului ocular,la 7mm de
limbul sclero-corneean.Este abductor.
 Muschii oblici
1.Muschiul oblic superior-are originea superior de gaura optica si insertia pe
sclerotica, este coborator si rotator medial.Muschiul se afla in unghiul dintre
peretele medial si superior al orbitei,in apropierea additusului orbitei devine
tendon care este agatat de trohlee astfel isi schimba directia catre lateral,inferior
si posterior trecand inferior de m.drept superior.
2.Muschiul oblic inferior-are originea in partea infero-mediala a orbitei pe
marginea orificiului superior al canalului nazolacrimal.Se insera pe fata infero-
laterala a emisferei posterioare a globului ocular.Este ridicator si rotator
lateral.Are traiect oblic,posterior si lateral trecand inferior de m.drept inferior si
urca spre globul ocular.
Muschiul ridicator al pleoapei superioare
Este situat imediat inferior de tavanul orbitei cu originea pe periostul orbital si
inserita pe lungimea pleoapei superioare si rebordul orbital.Fibrele au traiect
spre anterior,fibrele avand aspect de banda musculara superior de m.drept
superior.

35.Aparatul lacrimal
Format din gl.lacrimala si un sistem de drenare catre cavitatea nazala.
Rol in producerea,distribuirea si drenajul lichidului lacrimal=bactericid,mecanic.
Gl.lacrimala=gl.exocrina tubuloacinoasa asezata profund in partea lat. a
pleaoapei sup.fiind impartita in:
1)Portiunea orbitala->fosa lacrimala->apofiza zigomatica a frontalului
2)Portiunea palpebrala->sub aponevroza m.ridicator al pleoapei
Canalele excretorii se deschid in fornixul conjunctional sup.
Inervatie:nc.salivator sup. si nc.cornului lat.al maduvei spinarii
Vascularizatie:a.lacrimala,aa.palpebrale
Prin miscarile pleoapelor,lichidul lacrimal se imprastie la nivelul
conjunctivei,fiind condus spre lacul lacrimal urmand sa fie condus in cavitatea
nazala
1)Lacul lacrimal-intre marginea libera a pleoapelor pana in dreptul papilelor
lacrimale sup.si inf.
2)Puncte lacrimale-mici orificii deschise permanent
3)Canalicule lacrimale-in grosimea marginii lat.a pleoapei
4)Sac lacrimal-mbr. in fosa sacului lacrimal pe peretele med. al orbitei,sup-
>fornixul sacului lacrimal
5)Canal nazolacrimal-coboara in canalul osos nazolacrimal si se deschide in
meatul inf. al nasului
Vascularizatie:a.palpebrala inf.,a.dorsala a nasului
Inervatie:n.V

36. Calea olfactiva

Protoneuronul : - este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei
olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Ele sunt in numar de 50 de
milioane si sunt celule ciliate, cu numerosi cili (10000/mm) care sunt cuprinsi
intr-o lama de lichid cu rol activ, de pe suprafata mucoasei olfactive. Axonii
acestor celule se unesc si formeaza nervii olfactivi (16-20) care traverseaza lama
ciuruita.
Deutoneuronul : - este celula mitrala din bulbul olfactiv. Axonii celulelor
mitrale formeaza tractul olfactiv care este asezat impreuna cu bulbul olfactiv in
santul olfactiv. Tractul in partea posterioara se lateste si formeaza trigonul
olfactiv, care se imparte apoi in 3 strii olfactive : laterala, mediala si
intermediara (inconstanta). Calea olfactiva se continua de-alungul striei olfactive
laterale, care dupa ce da colaterale spatiilor perforate anterioare si corpului
amigdalian ajunge la girul semilunar (proeminenta de pe marginea superioara a
uncusului). Girul semilunar impreuna cu uncusul formeaza aria preamigdaliana,
iar aceasta din urma impreuna cu spatiul perforat anterior formeaza cortexul
olfactiv primar. Prelungirile neuronale ale neuronilor din aria primara ajung la
aria entorinala (olfactiva campul 28) ce apartine lobulului piriform. Aria
enorinala reprezinta cortexul olfactiv secundar. Aceasta arie trimite eferente spre
: hipocamp, lobul insulei si lob frontal.
Prioectia corticala : - este reprezentata de ariile olfactive primara si
secundara. Calea olfactiva este singura cale senzitiva fara releu talamic
Stria olfactiva mediala : - da colaterale spatiului perforat anterior si se
continua prin comisura alba anterioara spre emisfera opusa
Stria olfactiva intermediara : - da colaterale spatiului perforat anterior si
sfarseste prin tuberculul olfactiv
Spatiul perforat anterior : - este o suprafata pentagonala, prevazuta cu
orificii prin care patrund ramuri centrale ale arterelor cerebrale anterioara si
medie. Acest spatiu este delimitat astfel : -> antero-lateral si antero-medial
striile olfactive
-> postero-medial chiasma si tractul optic la care se adauga banda si
bandeleta posterioara
-> postero-lateral uncusul
Aferente : - de la bulb si tract olfactiv
Eferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior
(FMCA)

37. Poligonul arterial Willis

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la
formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul
vertebro-bazilar.
1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :
-> partea cervicala
-> partea pietroasa
-> partea cavernoasa
-> partea cerebrala
a) Ramuri colaterale
b) Ramuri terminale reprezentate de artera cerebrala anterioare si de
artera cerebrala medie
2) Sistemul vertebro-bazilar.
 Artera vertebrala are 2 segmente, unul cervical si vertebral (la nivelul
gatului), si unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii,
unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
Poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere
cerebrale anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cerebrale
posterioare. De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si
calibru.
Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi
(ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice
obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.

38.Dura mater cerebrala

Alcatuita din tesut conjunctiv moale fibros,bogat in fibre de colagen dispuse in
retea,nu se anastomozeaza intre ele , fibrele de colagen sunt dure ,
puternice ;este slab vascularizata, ii confera durei mater rol de protectie
mecanica.Este formata din 2 foite :
-externa care tine loc de periost intern pentru oasele craniului si s.n.strat endostal
-interna s.n. strat meningeal
Cele 2 straturi sunt aderente intre ele cu exceptia zonelor in care se gasesc
sinusurile venoase ale durei mater.Dura adera la craniu prin travee
conjunctive,se continua cu periostul craniului la nivelul fisurilor,cu periostul
orbitei si cu periostul exobazei.Nervii cranieni sunt inveliti de prelungiri ale
meningelor cerebrale cu exceptia olfactivului care nu prezinta teaca durala.La
nivelul n.optic dura mater se continua cu sclera.