Liceul Tehnologic Iernut

Strada Mihai Eminescu nr.9 A

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVELUL 4

SURSE DE CURENT CONTINUU

Calificarea: Tehnician in instalatii electrice

ndrumator: Elev:
Stoica Gheorghe Truta Alin Vasile

2016

1
CUPRINS
Argument............................................................................................................ 3
Cap.I Dioda ...................................................................................................... 4
1. Ce este dioda ? ........................................................................................ 4
2. Dioda n polarizare direct i n polarizare indirect ............................... 5
3. Principiul de functionare........................................................................... 6
4. Avantaje si dezavantaje ............................................................................ 6
Cap. II Transformator........................................................................................ 7
1. Ce este un transformator ? ...................................................................... 7
2. Principiul de functionare ........................................................................ 8
3. Schema.................................................................................................... 8
4. Utilizare................................................................................................... 9
5. Avantaje si dezavantaje........................................................................... 9
Cap. III Redresor.............................................................................................. 10
1. Ce este un redresor ?.............................................................................. 10
2. Schema .................................................................................................. 10
3. Utilizari .................................................................................................. 11
Cap. IV Norme de protectia muncii............................................................. 12-14
Cap. V Bibliografie........................................................................................... 15
Lucrare practica realizata de mine.......................................................... 16

2
Argument

3
 DIODA

1. Ce este dioda ?
Este o component electronic a crei rezisten electric depinde de valoarea i
de sensul tensiunii aplicate ntre cele dou borne ale acesteia. Mai concret,
principala proprietate a unei diode este aceea c las curentul electric s treac
doar ntr-un singur sens. Echivalentul ei mecanic este supapa (de sens).
Spre deosebire de rezistene, bobine i condensatorii nepolarizai, bornele unei
diode au semnificaii diferite i de aceea fiecare a primit un nume special anod
i catod. Simbolul general al unei diode este prezentat n figura 1, unde este
artat care born este anodul i care catodul.

Figura 1. Dioda

Dac te uii atent la simbolul diodei, pare c este compus dintr-o sgeat care
strpunge o barier (bara aia vertical din dreapta triunghiului). Este important
s ii minte c sensul sgeii din simbolul diodei arat sensul n care dioda
permite trecerea curentului electric. Cu alte cuvinte, dioda poate fi conectat
ntr-un circuit n dou moduri:
polarizare direct (n care dac legm plusul la anod i minusul la catod,
dioda conduce curentul electric);
polarizare invers (n care dac legm plusul la catod i minusul la anod,
dioda nu conduce curentul electric).

4
 2. Dioda n polarizare direct i n polarizare indirect

Polarizare inversa Polariza directa

Figura 2. Dioda n polarizare direct i n polarizare indirect
In figura 2 sunt schematizate cele dou moduri posibile de conectare a unei
diode ntr-un circuit. Pn acum am considerat dioda ntr-o situaie idealizat:
dac este polarizat direct va conduce curentul electric (adic va avea rezistena
electric egal cu zero) iar dac este polarizat invers nu va conduce curentul
electric (adic va avea o rezisten electric infinit de mare).
n realitate nimic nu e perfect, nici mcar dioda. Cnd este polarizat direct,
rezistena ei electric nu este chiar zero, iar cnd este polarizat invers dioda las
s treac un mic curent, chiar dac acesta este extraordinar de mic.

5
 3.Cum funcioneaz o diod ?

Aa cum se vede n figura 2, dioda las s treac un curent direct (Id) atunci cnd
este polarizat direct i un curent invers minuscul (I i) atunci cnd este polarizat
invers. Am spus la nceputul articolului c funcionarea diodei este similar cu
cea a unei supape de sens. Hai s detaliem acest fapt aruncnd o privire pe
graficul din figura 3.

6
 Figura 3. Diagrama tensiune-curent a unei diode
4. Avantaje si dezavantaje diodei.
Diodele se pot realiza att din germaniu ct i din siliciu - cele cu siliciu
au urmtoarele avantaje fa de cele cu germaniu:
1. Curentul invers este mult mai mic.
2. Tensiunea de strpungere este mult mai mare
3. Temperatura maxim de lucru de 190 grade fa de 90 grade la
germaniu
Dezavantaje- se consider tensiunea de deschidere puin mai mare.
Performanele unei diode redresoare sunt caracteristice prin 2 mrimi
limit care nu trebuie depite n timpul funcionrii :
- Intensitatea maxim a curentului direct
- Tensiunea invers maxim.

Transformatorul

1. Ce este un transformator ?
Un transformator este o main electric care transfer energie electric
dintr-un circuit (primarul transformatorului) n altul (secundarul
transformatorului), funcionnd pe baza legii inductiei electromagnetice.
Un curent electric alternativ care strbate nfurarea primar produce un
cmp magnetic variabil n miezul magnetic al transformatorului, acesta la
rndul lui producnd o tensiune electric alternativ n nfurarea
secundar.

Figura 4. Transformator

7
 2. Cum functioneaza un transformator ?

Presupunem c ambele circuite ale transformatorului au spirele nf urate n

acelai sens i c au N1 respectiv N2 spire . Transformatorul se consider c
funcioneaz n gol (i2=0, adic circuitul secundar este deschis). Dac se aplic
transformatorului tensiunea alternativ u1 de valoare efectiv U1 n primar apare
curentul de intensitate i1 i valoare efectiv I1. Acesta, conform legii Biot-Savart,
d natere unui flux magnetic alternativ avnd valoarea instantanee = mcos
t. Acest flux variabil care strbate spirele ambelor nfurri face s apar n
cele N1 spire ale primarului o tensiune electromotoare (t.e.m) de autoinducie:

3. Schema de principiu a unui transformator

Figura 5.Schema de principiu a unui transformator

8
 iar n secundar, t.e.m. este:

Facem raportul celor dou relaii:

4. Utilizari ale transformatorului

Principala utilizare este la transportul energiei electrice pe distane mari, prin
implementarea liniilor de nalt tensiune (zeci sau sute de kilovoli). Aceasta este
necesar din raiuni economice. La captul de aplicare (intrare) a energiei se
folosesc transformatoare ridictoare de tensiune, iar la destinaie energia se
transmite linilor de joas tensiune prin intermediul unor transformatoare
cobortoare de tensiune electric. Prin folosirea unor tensiuni nalte i foarte
nalte se scade curentul prin linie la valori care reduc pierderile prin efect Joule
la un nivel rezonabil, astfel nefiind necesar utilizarea unor conductoare cu
seciuni sensibil mai mari, care ar ridica costul construciei i conservrii linilor
electrice de transport de energie

5. Avantaje si dezavantaje ale transformatorului

Pierderi n circuitul magnetic nu tot fluxul magnetic trece prin miezul
magnetic al transformatorului. n plus, circuitul magnetic nu se comport
perfect liniar, ci are histerezis.

Pierderi n nfurri prin efect Joule.

Curenii turbionari indui n miezul magnetic, care este un material

conductor.

Magnetostricie.

9
 REDRESOR

1. Ce este un redresor?
Un redresor este un dispozitiv electric care servete
transformrii curentului altenartiv n curent continuu. Procedeul
poart numele de redresare. Pentru netezirea pulsaiilor de
tensiune continu (redresat) sunt folosite de regul
condesatoare electrice. Fizic, dup tehnologia folosit pentru redresare
se deosebesc (i ca aspect exterior):
- Tuburi electronice redresoare (cu vid)
- Redresoare cu vapori de mercur

- Diode redresoare semiconductoare

- Tiristoare (diode redresoare controlate)

2. Schema unui redresor

Cele mai simple redresoare sunt cele mono-alternanta cu o dioda ( ca
si in schema de mai jos ). Utilizand acest tip de redresor se obtine o
tensiune continua cu o singura polaritate .

10
 Figura 5. Redresor

Imaginea nfieaz unda produs de curent alternativ, respectiv de

curentul redresat parial i total.
3. Utilizari ale redresorului

Redresoarele au numeroase ntrebuinri, cel mai frecvent pentru alimentarea

receptorilor de energie electric cu funcionare n curent continuu de la reele de
curent alternativ. Concret se pot meniona:

pentru alimentarea receptorilor (consumatori) de curent continuu de

la reele de curent alternativ

11
 pentru legtur electric energetic ntre reele electrice aflate la mare
distan

pentru cuplarea reelelor de energie electric de c.a. nesincrone (defazate

reciproc) prin legtur n c.c. la tensiune nalt (kilovoli)

pentru msurtori n domeniul electric

n tehnica radio, de exemplu pentru demodularea semnalelor radio ce

sunt modulate n amplitudine pentru transmisie (emisie) la distan.

NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

Protectia muncii are drept scop asigurarea celor mai bune conditii pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Normativele care reglementeaza masurile de
protectia muncii sunt:

- Constitutia Romaniei;
- Codul Muncii;
- Legea Protectiei Muncii nr. 90 / 1996;
- Norme specifice de protectie a muncii privind lucrarile la
inaltime sau in santuri;

Masurile de protectia muncii sunt asigurate prin respectarea normelor

generale si normelor specifice de protectia muncii.
Normele generale de protectie a muncii cuprind principalele masuri de
prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale general valabile
pentru orice activitate. Masurile de prevenire au ca scop eliminarea sau
diminuarea factorilor de risc de accidentare si / sau imbolnaviri profesionale
existenti in sistemul de munca.

Accidentul de munca
Accidentul de munca reprezinta vatamarea violenta a organismului precum si
intoxicatia acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in

12
 indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara
de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
Pentru a fi calificat drept accident de munca, accidentul trebuie sa se produca
intr-un moment si intr-un loc in care activitatea persoanei incadrate in munca
sa se incadreze in exercitarea atributelor prevazute in Contractul de munca.
Persoana accidentata trebuie sa execute o sarcina de munca, reprezentand, fie
obligatia principala, fie activitati secundare referitoare la pregatirea uneltelor,
curatarea masinilor si a locului de munca.
Pentru a se incadra in categoria accidentelor de munca, un accident trebuie sa
se produca lalocul de munca. Prin loc de munca se intelege incinta unitatii
respective si punctele de lucru care apartin aceleasi unitati dar sunt dispersate in
alte locuri din aceeasi localitate sau din alte localitati.
Se accepta prin lege ca accident de munca si accidentele produse pe traseul
de deplasare de la locul de munca la domiciliu si invers, daca se incadreaza in
intervalul de timp suficient parcurgerii acestuia.
Pregatirea si instruirea personalului
Instructajul de protectia muncii la nivelul persoanelor juridice si fizice
cuprinde trei faze:
1. instructajul introductiv general;
2. instructajul la locul de munca;
3. instructajul periodic.
1. Instructajul introductiv general
Se face:
a) noilor incadrati in munca;
b) celor transferati de la o unitate la alta;
c) celor veniti in unitate ca detasati;
d) elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru
practica profesionala;
e) persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea
angajarii.
Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre
activitatile specifice unitatii respective si principalele masuri de protectia muncii
care trebuie respectate in timpul lucrului.

Echipamentul de protectie si de lucru

Reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul
de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala.
Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit tuturor
salariatilor expusi riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.

13
 Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care
acesta este corect acordat si in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in
alte scopuri sau conditii decat cele prevazute in instructiunile de utilizare, va
fi sanctionata conform legislatiei in vigoare.

Personalul participant la procesul de munca are dreptul sa refuze

executarea sarcinii de munca daca nu i se acorda mijloacele individuale de
protectie necesare, prevazute in lista interna sau in Normativul-cadru, fara sa
atraga asupra sa masuri disciplinare.
Echipamentul de protectie a muncii consta din:
- manusi de protectie ;
- sort de protectie

Raspunderea juridica

(extras din Legea Protectiei Muncii Nr. 319 / 2006)

Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii, atrage

raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz,
potrivit legii.
Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire
la protectia muncii, daca prin aceasta se creaza un pericol iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala,
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu
amenda.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la
1.000.000 lei urmatoarele:

- neluarea masurilor prevazute in norme, care sa previna

prezenta, peste limitele admise in norme, a factorilor nocivi
chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman, in
procesul de munca;
- darea de exploatare sau repunerea in functiune, partiala sau
totala, a constructiilor, echipamentelor tehnice noi sau

14
 reparate, precum si aplicarea unor procese tehnologice care
nu corespund normelor de protectia muncii;
- folosirea surselor de foc deschis si fumatul in locurile unde
acestea sunt interzise prin norme;
- neluarea masurilor de protectie a muncii pentru prevenirea
accidentelor prin electrocutare, la executarea , exploatarea,
inretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor
electrice, precum si a masurilor pentru prevenirea efectelor
electricitatii statice si a descarcarilor atmosferice;

Bibliografie

N. Drgulascu , Agenda radioelectrolistului , Editura Tehnica ,

Bucuresti , 1989

- E. Potolea. Calculul regimurilor de functionare ale sistemelor

electroenergetice. Bucuresti: Editura Tehnic, 1977

- S. D. Anghel, Bazele electronicii analogice si digitale, Presa Universitar

Clujean, 2007

- V. Zamfir Bazele radioeelectronicii Editura Facla, Timisoara 1987.

15
Lucrare practica realizata de mine : Redresorul

16