Você está na página 1de 68
NICOLAE DUNARE Coperta: DUMITRU VERDES ARTA FORILA MANTII APSENI Desenete: N. Dune, M. Caragea,Tutiana Dan juea Vuleineseu, K.Kés, See re cask, Boal reza Mozes, 1. Go- Livia Barbut-Lun- Editura Meridiane 981 , . re, Ane Gain-Turma, f - ee | TIPARE ANTROPOGEOGRAFICE $I ETNOLOGICE »Cetatea* Muntilor Apuseni Asezati_ in regiunea Carpatilor Occidentali ai Romaniei — Muntii Apuseni ai Transilvanie} se infafigeazd ca o impunitoare celale naturald, situata intre Valea mijlocie a Muresului si Valea Somesu- Ini Mic Rocile sedimentare prezente in vestul si centrul acestor munti, in zona sudied ingeminarea reliefului yulcanic cu cel calearos, au dat. nastere um peisa) montan fermeedtor si de 0 rar varietate: nume- roase forme coniee, peretii pripastiosi de la cheile Turzii, Rimetului, Aindului, Galbinei, Ordincusii, cheile mai domoale ale riarilor Aries, Snmesu! Cald, Criyal Negru, frumnsetile de hasm ale ,cetlilor Panoz rului, pegtera eu coloane transparente de gheaté de la Sedrigoara, gi nu mai putin vestitele pesteri cu riuri subterane de la Meziad, Vadu Crisului, Pojarul Potitei, Casa de Piatri, cea de la Corbasea sau cea de ia Chigcdu (jud. Bihor), Pestera Uryilor, una din eele mai mari rezervatii speologice din Europa. Relieful, in genere de mica altitudine — doar eu efteva excep- tii —, depresiunile largi care incadreazi eursul superior al color trei Griguti (Repede, Negru, Alb), al Ariesului gi al Somesului Mic, imen- ’ sole hogifii metalifere si nemetalifere, exploatate ined si in vremen dacilor gi a daco-romanilor, patrimoniul complex forestier (piduririt, 4 lemnivit, cules, albinivit, vinitoare, pescuit, instalafii tehnice minate de forfa apei) si variatele posibilitali agro-pastorale au asigurat eon- Aifiile necesare pentru o locuire slatornicd, Un remaveabil fenomen de SONIET Marin DUNALE, (1933-1945) SST i infegeare a omului in eadeul naturii gi de instapinire a acesteia s-a des- fausat gi in raza masivelor montane Biharia, Viideasa, Muntele Mare 4 (co depagese 1800 m), in Muni — mai mici — ai Codrului, Zaran- Gului, Giléului, Padusea Craiului, Muntele Ses, care formeazii o intin- ‘. dere de platforme de culme, de largi spin’ri montane. Este vorba de 5 tun veritabtt ses suspendat pe culme; alcatuit din alte ,gesuri® mai mici, (intre 500600 m pin’ la 1300-1400 m) toate cultivate, depasind . asifel limita aseztirilor permanente din tot restul Carpajilor Roma- niet. 5 unfii Apuseni — vatra etnoculturala Tn cadrul unel aril etnogenctice care deptsegte spatial carpato-duni- rean, istoria straveche, veche si prefeudala, antropologia, etnoling- Yistica i etnologia au deosebit citeva velre intra- si extracarpatice de formare, continuitate si dezvoltare etnoculturalit romaneasc&. Prin- tre acesten, un Joe de seama il define tinutul Munfitor Apuseni, denu- imit 51 Tara Motilor, intr-o largi acceptiune antropogeograficd, etno- ‘storied i etmografiez, Asemenea Intregului spatiu romanese, {inutul ‘Munfilor Apuseni cuprinde un peisaj variat, echilibrat, de 0 tara fru- musete, eu o largi desehidere pentru desfisurarea optim’ a raportu- rilor naturd-arti. Procesu! acestor raporturi reflect’ viata ajezirilor Comenesti in eadrul regional, caracterizat printr-o remareabila: propor- fionalitate si armonie. Prin intermedia! comunicdrilor etnoculiu- tale, asemenea etniei romanesti in genere, in contextul etnodemografie fi einopsihologic motese, aceste trisituri interdependente au conti- nuat si exprime si si fertilizeze cultura si arta popular a finutulai, cu inerente variante zonale si subzonale, Numeroase cercetiiri arhcologice, istorice! si etnologice (diferen- fiind succesiv realititi locale referitoaro Ia opecile dacicd, daco-re mani, post-romani, prefeudali si feudal) documenteaz constitui- rea si diinuirea acestei vetre regionale, dezvoltarea social neintre- rupti din timstul Munfilor Apuseni. Fenomenelo de cultura se reli fea in principal prin stabilitate (minerit, p&duririt, lemnirarit, age cultura de coast si in terase, pistorit sedentar, local si pendulator in limitele teritoriale ale finutului), precum gi prin natura 5i conti- nutul wnor obiceiuri ocupationale, calendaristice si familiale®, ‘arile« Muntilor Apuseni In condiiile politice, cconomice si administrative specifice prefeada- lismului i feudalismului, po teritoriul cuprins intre Valea mijlocie 4 Muresului 9i vile superioare ale Somesului Mic, Ariegului ete. s-a inchegat un finut in intregime locuit de romani. Pe miistra thaintirii fin timp si ca urmare a unor arondiri administrative, in cuprinsul acestuia, in aria unor depresiuni tdiate de riuri, s-au diferentiet eiteva whiri* (Zone) mai mici®. — Tara Topilor sau Tara Motilor fn sens restrins, situatd la izvoa rele Ariesului (Cimpeni, Albac, Avram Tancu ete.); —Tara Zarandului, pe Valea superioara a Crigului Alb; Bihorul (in sens restrins), pe Valea superioari a Crisului Ne~ grus = Valea superioara si mijlocie a Crisului Repede, intre Muntit Padurea Craiului si Muntii Plopisnlui; = Mocinimea Muntilor Apuseni, alcatuita din mai multe ,moci- nimi" (ubzone): a Gildului, a Municlai Mare, a Munfilor Trasetu, i sia Ampoiuluis — Buciuminimea Muntilor Apuseni, din vecinitatea Abrudului ‘si Rosiet Montane; = Zona Cilatele (Huedin). In tratarea artei motilor, erisenilor, mocanilor si bueiumanilor, ‘care au trait inte-un strins gi permanent contact, pe ling numeroasele note de unitate artisticd, se vor releva de ascmenea diferentierile spe- cifice, exprimate in cuprinsul ereatiei plastice popnlare a acestor zone etnografice. Satele cu megtesuguri artistice Printre caracteristioile etnografice de scama ale zonelor Muntilor Apuseni in epocile medievala gi moderna, iar sub forme refnnoite si in epoca noastra, este specializarea unui numar impresionant de locui- tori din multe sate in practiearea mestesugurilor pentru prelucrarea anumitor resurse locale, ca fierul, lemmul, Iutul, piatra, blinurile, Picile, plnura, firele de provenienta vegetal si animal ete, In multe cazuri, specializarea a atins nivelil unor inféptuiti populare si artizanale de o reali valoare artistic. Diferentieren mestesugurilor @ apirut, mai eu seami, ca o nece- silate economicd de durati a gospodariilor si agezarilor agricole si agro-pastorale. Fenomentl ,desprinderit* mestesugurilor de, agrieul- tur s- manifestat, inifial, doar prin specializarea unui numds res- trins de locuitori din fiecare sat. Dar i in cazurile participirii fieckrei familii la practicarea unui mestesug, unit membri ai qospodériei se indelelniceau si cu agricultura, orieit de redusi ar fi fost suprafata de teren arabil de care dispuneau. Astfel, inci in a doun jumatate a secohului al XVi-lea, mestesugarit silesti se desprindean numai in parte de agricultard, Dealttel, chiar si atunci eind specializarea s-n extins asupra intregii comunitifi sitesti, acciasi locuitori continuau si practice si agrieultura, pistoritul, negoful eu produse foresticre, mes- tepugiiresti ete, (II. 3, 4) Prin dezvoltarea specializarii, mestesugarii au ajuns in situafia de a satisfaca nu numai nevoile permanente ale economiei agricole sau agrospastorale din propriul sat, ei dintr-o zon’ saw din intreg finutul. In continuare, desfacerea produselor mestesugiresti s-a extins in zonele etnografice tnvecinate (zona Ineu-Beliu, Cimpia Aradului, Sesul Tisei ete.) ori mai indepartate (Banat, Oltenia, Muntenia, Dobro- Hea), Inet ined din see. XVIII au inseris un orizont romdnese (ranscarpatic, ‘Inci din primele secole ale orinduirii feudale, in rindurile po- pulafiei din toate zoncle Muntilor Apuseni s-a inregistrat 0 dezvol- tare a diferitelor ocupatii si o imbunitatire a mijloacelor tehnice, pe misura cresterii nevoilor de produse cil mai rezistente si elt mai Jrumoase. Chiar si in condifiile unor obligatii iobagesti deosebit de grele se afirma 0 productie mereu cresetndid a obiectelor de artit populard (olatit, lemnsrit, cojocarit, sumanarit ete.). In perioada istoric’ urma- toare, pe misura trecerii de In renta In munc& gi in produse 1a renta in bani, in marea lor majoritate, mestesugarii realizeaz’ prelucrarea ‘arlisticd a materiilor prime, Acum se prefigureaza insemnate deose- biti Intre diferitele zone din Muntii Apuseni, intre subzonele aces- tora san chiar intre sate, exprimate prin anumite orientari particu- lare in procesul de specializare. Un rol de seama In accentuaren spe- cializarii au jucat tirgurile siptim{nale intersitesti, dar mai eu seama firgurile de fard adunind mai multe zone sau tinuturi In funetie de aria de desfacere a produselor mestesuadrestt si de con tribufia adusi ta dezvoltarea relafiitor cullurate si artistice cu alle zone ‘sau finuluri, s-ow diferentiat: a) sate eu mestesuguri de interes local; ) sate specializate in mestesuguri de interes zonal; c) sate speciali- aate in mestesuguri de interes interzonal ({inutal); d) tn mesteyuguri de interes national. Statntul celor eto arie we desfacere intr-an intreg, Jinut si mai ales a celor care au imbratigat. populatia romaneasea de pretutindeni, Ie-a permis si joace un rol important in dezvoltarea legiturilor dintre (arile romnesti, intre locuitorii de pe ambele ver sante ale Carpatilor. Astfel, visarii si ciubirarii din ‘Tara Topilor, ziirindenii specializati_ in spetele de tesut sau fluiere, ferestrarit din satele de sub Muntele Wladeasa, fierarii din Varzarii de Jos 31 de Mijloc (Bihor), asemenea celor din Rimeta Trasedului, stau desfiieut pre Gusele specifice pind departe peste Carpali, din Maramuresut istori pina in tot euprinsul Dobrogei $i al Banatului, fn toata Moldova 5i ‘Vara Romineasei ‘Din aceasta categorie, in decursul vremii, uncle sate eu un grad mai pronunfat de specializare din Munjii Apuseni (indeosebi cele de spitari din Jara Zarandului, vasari din partile Cimpenilor sau de fluierari din ambele ,.iri") sau extins aria de desfacere a produselor mestesugiresti, depisind nu numai orizontul transcarpatic, dar trecind si dincolo de granifele Roméniei, in Ueraina ‘Transcarpatich, In estul Ungariei, in nordul Iugoslaviei si al Bulgariei. Gn alte envinte, ined din secolele treoule, unit mesteri din Munfii Apuseni au reusit si desfisoare 0 activitate comerciald pe scard europeand, ea o anticipare a fenomenului comercial $i cultural eare, in etapa contemporani, a cipitat o freeventa, 0 generalizare $i o extensiune intensificatd. Dintre mesteyugurile artistice exereitate In Munfii Apuseni un Voc aparte il oeupa fierdritul. Atelierele de fierari din Varzarii de Jos, Varzarii de Mijloc, Vasctiu, Beius, Cixpinet, Ponoarele, Brihent, ‘Pareaia etc. producean atit piese de utilitate generala (seceri, coase tc.), cit si pentru trebuintele speciale: securi pentru pidurdrit si pentru lemnirit cintate in partile pronun{at montane din Bihor, ‘Tara To- pilor, Mocinimea Muntilor Apuseni; securi pentru dulgherit, folosite eu deoschire pe Valea superioari « Crigului Repede, in Mocinimen Muntilor Gilau; securea lati pentru eioplit solieitata de mesterii de la iavoarele Ariesului 51 ale Crisului Ath sau de mocanii de sub Muntis ‘Trasciu; brizdare asimetrice pentru plugurile cu o brazdi si ,sape roata",cu muchia rotund pentru asczarile omenesti din vaile mijlocii i inferioare ale Crisurilor Alb, Negru si Repede; brizdare simetrice pentru plugurile cu dous brazde, cu connand schimbitoare si sape inguste pentru terenul pietros al agezirilor submontane din sud-estul Bihorwlui, din nord-estul ‘Tarii Zarandului san al celor din Muntii Padurca Craiului si Muntii Plopisuluis sape late pentru teremul nisi- pos din Tara Zarandului ete. Adesea, diversitatea functionala i morfo- logicii a uneltelor de fier a fost asociati eu remareabile ealititi deco- ative. Asemenea impodobiti — adaptate organic la forma 51 dimen- siunile uneltelor — ait fost facute mai eu seama pe securi, sape, coase, toporase. Elementele eare aleaituiese motivele sau compoziiile oma- mentale de pe tneltele de fier sint, de objeei: eoreul, unghint 51 linia brizdati. Aceste ornamente sint imprimate prin stantare si consti- tie totodati semnel distinetiv al fieckrui mester. Pe un fond morfologie comun, arta ceramicii permite eiteva ni- anfiirizonale de ordin decorativ. In Valea superioara a Grisului Repede, sianume in centrul de olarit Vadu Crignlui, se utilizeart nomai Int alb, din care, dupi ardere, rezulti 0 ceramics albit luminoasa. Pe acest fond, vasele nesmiltuite sint impodobite en ornamente mono- crome (run), iar cele sinfiltuite intr-o tricromie specifies (rosn, verde, maro). Olarii din Bihor (Caxpinet, Cristior, Lelesti, Leheceni etc.), care folosese un amestec de Iut alb si galben, produc ceramic’ rosie, nesmalfuitd, decorata in alb, rogu si negru, precum $i ceramic’ smil~ tuita si ars a dona oard, in eate cay tricromia cuprinde verdele, ros si gulbenul. Pe Valea Grigului Alb (Obtesia, Thnivite, Halmigel, Bivsa, Inen), decorul ceramicii consté mai eu seam’ din angohi albi si small, transparent, practieindt-se pe alocuri teliniea zgirierit si decoral in relief. Parcurgind din neolitic si pin in vremea noastri cele trei praguri specifice, calitativ diferite — modelarea lutului cu mina, ou roata ineeata si cu roata rapida (actionat’ de picior) — eeramica’din diver- sele tri ale Muntilor Apuseni dezvaluie un dublu raport antropogeo- grafic (adiea atit unitatea eit si opozitia dintre om si natura), precum pi um continuu, indelungat si complex proces creator polivalent. (antro- Pologic, etnopsihologie si cultural-artistic). In acest context, din ‘multipla funcfionalitate a ceramicii (ca vase pentru alimente, obiecte ‘comerciale, magice, religioase sau artistice) au rezultat o seam’ de forme 5; volume, precum si 0 gam ornamentata, in genere comune intre- gului finut al Mungilor Apuseni. Din punct de vedere morfologic gi functional, olarii de aici an Incrat: oale bombate (pentru fiert), olari finalte (urcioare cu titi, pentru apa), oale tungi (pentru lapte), blide adinei (strichini) etc., precum si cdfeiti decorate in relief (pentru cam- nife). Fiecare din acestea se caracterizeaza prin eleganta morfologici $i finee ornamentala. Formele vasclor dezvaluie puritate linear Sensibil sporifa de cimpurile lor ornamentale. Bfectul estetie al aces- tora din urma este intensificat de asezarea lor pe diferitele volume, a ciror areuire este astfel reliefati. Tn cimpurile ornamentale ale pie~ selor ceramice din tinut se intilnesc, si se reunese In compozitii, un numar redus do elemente 51 motive vechi: abstracte (puncte, liniute), cosmomorfe (sori, flgere), geomorfe (calite ocolite), skeomorfe (coli, eoeirle, spirale), zoomorfe (melei, gheare, pasiri), fitomorfe (flori), simbolice (hrdutul, cruel, embleme) etc, fadeosebi in structura oma ‘mental a blidelor se asociaz4 armonic in compozitii motivele centrale ‘cu cele marginale si complementare. Impreuni cu valorile cromatice lasice, incorporate in decor, care-i desivirsesc aspect artistic, aceasta stracturt ornamental izbuteste si degaje un puternic sentiment de armonie interioara i echilibru. Mai mult decit in oricare alt. gen de creatie plastic’ popular, ‘acest, tot, indestructibil — constituit de funcfia relationala, infor- ‘mationala si estetied a ceramicii din regiunea Muntilor Apuseni — este intrupat Intr-o forma arlisticd ce-i depiseste cu mult scopurile Practice (casnic, gospodirese, social, magic, religios). Tocmai acest proces de autodepagire spiritual’, de reducere treptata a rosturilor lutilitare si de sporire continu’ a ponderei artistice, 2 dus in ultima instant, la dezvoliarea detaliilor de diferentiere einoestetict interz0- nal in cazul pieselor ceramice eu funcfii practice similare. Acelasi substrat polivalent explied exprimarea unor nuanfe deo- sebitoare Ia vechile sumane din portul traditional al diverselor zone stnografiee motenti: ale, ew diverse decorurt din pastivior si brode- Policrome stinse, in Bihor si Buciumanimea Muntilor Apuseni; hegre, in elteva sate din Tara Zirandulai si in Mociatmes Manjlor ‘Vitdeasa, impodobite eu postivior si broderii tn rosu aprins; sure, in Mocinimea Muntilor Gildu gi Huedin (Calaele), cu o broderie dis eet din link albi. Mesterii sumanari din vestitul centra. bihorean Sinbesti, care si-au desfacut piesele Iucrate im zeci de sate din cuprin- Sul mai multor zone etnogrefice, au simtit nevoia si contureze ann- mite nuante — in ceca ce priveste dimensiunile si tonurile cromatice fle aplicatiilor din postivior — spre a exprima nu numai apartenenta zonal $i subzonali a purtitorului, dar chiar 9i locald. Totodata, su- ‘manul din intreg fimutul Munfilor Apuseni se impune prin structura unitari a croiului, specifici tipului carpatie, prin ingeniozitatea cu care sint relevate liniile erofmlui, prin finetea broderiilor 51 armonia Jor policromé, prin maiestria cu care sint dispuse cimpurile ornamen- tale, iar in cuprinsul acestora, fermecdtoarele comporitii, motive $i elemente ornamentale. Nedeile dintre_ ,,fari* Un factor particular de cimentare a unititilor etnoculturale si etno- artistice a .tirilor" din Muntil Apuseni ai Transilvaniei, dar si de Vargire a orizontului geografic si cultural al populatiei, I-au constituit ‘tirgurile periodice cu caraeter strict economic gi nedeile, Cele din urma cumulau un dublu statut: de ting si de sirbatoare obstease’ traditio- nal intre zone, intre iri". Datoriti acestei circumstante, nedeile ‘au jucat gi un rof dubiu': in statorniciren i dezvoltarea unitatii inte zonale a populatiei autohtone din Muntii Apuseni, dar sia unitii dintre tinuturi $i populatia romaneasci din teritoriile tnconjuratoare, In contextul conditiilor sccial-economice de odinioarii, locuitorii Munti or Apuseni au partieipat Ia tirgurile eare se desfisuran in Alba Talia, ‘Turda, Cluj, Oradea, Deva, Aiud, Teius, Abrud, Zlatna, Huedin, Beius, Vaseiu, Halmagiu, Baia de Cris, Brad, Baia de Aries etc. Concomitent, moti si populatia zonclor fnconjuriitoare au acot dat o importanta specified nedeilor dinire yfiri*, adied tirgurilor eu statut dublu: economic si sirhiitorese. Prinire aeestea, pentru mult pla lor functionalitate culturali, mentionim: firgal strutulut din Halmogiu (Tara Zixandului), desfigurat anual la Sin-Toader (unde veneau edsitorifii de peste an spre a se intilni cu neamurile din alte sate), precum si tirgurile sau nedeile, de asemenea anuale, de pe inl- fimi de la Tacigele, Calineasa, Lespezi, dar mai eu seama eel de pe ‘Muntele Gaina. Prin situarea Ini in acel triplex confinium dintre.jzvoa- rele Crigurilor Negra si Alb si ale Ariesului, 1a rascrucea cirarilor de mounte care leagi satele Munjilor Apuseni, ése-zisul thrg de fete de pe u ‘Muntele Gaina a constituit cca mai importanti nedeie din intreg tinutul. Situat Ja inflfimea de 1486 m, virful Gina, de forma coniek Prelungita, cu un intins platou lipsit de padure, a fost foarte prielnic pentra injghebarea reuniunilor populare anuale (la Sin-Petru, iar de cciteva decenii pe la 20 julie) (Il. 6, 7). Originile acestui Uirg po inile ‘imi se pierd in-vremuri indepartate, antrenind relatii intre mai multe zone ex 0 siructur’ economied complementari, din Clmpia Aradul pini tn Mocinimea Muntilor Trasciu, din Cimpia Ardealului pin’ Ta Muntii Metaliferi ai Zirandutui, Pind de eurind, pe acest munte aveatt loc stabil de tirg aproximati 80 de sate, unde tsi aduceau spre desfacere produsele speeifice: locu torii din Sarhesti vestitele lor sumane impodobite cu postav colorat 4i broderii fitomorfe; cei din Lelesti, Leheceni, Siliste de Vasedu, Halmagel, Tirnavita, Cirpinct, Cristiorul de Jos, Obirgia, Vadu Crigului, Birsa etc. vase de lut de o rard frumusele morfologica si ornamental: pint la ineeputal secolului nostra, mesterii olari din Lelesti, Caxpinet, Leheceni si Timavita aducean si plici (cahali) pentru sobes locuitorii din Risculita, spete de tesut; meslerii din Bulzesti yi Cristiorul de Sus sau mindrit eu rizboaicle de tesut; cei din Juneul de Munte, eu fluie- tele da diferite forme si mirimi, Iucrate din eale mai variate exen\e Temnoase; cei din Brusturi, cx greble gi furci de fin; din cele trei Vidre sink nelipsite vasele de lemn, inclusiy plostile de lemn seulptate cu ‘multi mfiestrie si datate eu anul tirgului; dela Abrud, Bucium, Beius, Vaseau, Saleiua ele. vin eojocarit vestiti en pieptare brodate cu Minick sau arnici, ce constitute 0 piest de prestigin in portul popular din fiecare zouk etnograficd a Munfilor Apusenis _ Treptat, mile de participanti se prind fm nenumirate jocuri. Fiecare sat, grup de sate san zoni etnografied ii are jocul sau jocurile proprii, Dar, dintre toate, ,Tarina Abridului*, cintecul minerilor, Uunejte Inolalta cel mai mare numar de participanti, fic acestia din Munfii Apuseni sau locuitori din Cimpia Aradului Pe fondul acestui vehi obicei", astiizi s-au dezvoltal forme noi de manifestare artistics, prin care se valorifiea selectiv vasia moste- aire a fololoralui plastic, muzical, coregratic i literar, ea mai renumit’ NOTE: G.L, BALAUTA, Apulum, centra de iradiere « romanitd}tt In Dacta, tn A. pulum ¢ de la Bologa, 1a why Lum, X, p, 121-150, 1972; B. DORNER, Dactt xf sar Imafit din tee, 11-111 en. tn vestal Rordatet, in pA Duiw m", 1X. p. 681-080, ‘Aiba tulia, i971; 8, DUMITRASCU, Descoperirt arieologice din secotal 1V—¥ en. In jtdefut Bihor, in sCMO", p. 107-208, Oraten, 1972; MARTA COMSA, Unele dale ‘ilolna repiuntle din’ nord-vestn! Romante, tn secotete VIX, In CMO", p. 200-213, Oradea, 1972; P. BINDER, Geografiatsleriot a Afunflor Apustnd tn ortndatrea fea dald, ih A puinm, XI, p. 519510, 1975; S. DRAGOMIR, S. BELU, Gon- Uribuslt ta tstoriaogecdritor romdnestt din Mun{tt Apasent (see, XILI—XV1, (PND), inCumidana", Il, p. 83-77, Brayov, 1968; 5, BELU, Conlribufit Ia (sorta salelor dikmunftt Apusent is ena! media (see XVI—XTX), in ySav get lat, Xp. 208— 12, Deva, 1073; GIL, ANGHEL, Cait medtevale din transitoanca, Belt, Meridiane, Bucuresti, 197%; D. PRODAN, Domentat Hetupulat la 2090, tn ATIC", V, p-95-—110, Cha}, 1063; Merm, Fobogia fn domentut Bit de Astey ta 1770, Cla), 1948; ST, PASCU, Votemndatut Transloaniei T, T, dit, Dacia, Cluj-Napoca, 1972, 1979; , "TEAHA, Gratut din Valea Crigntad Negra, Edit, Acadomiel, Buguresti 1081; G. GIUGLEA, Nume toptee din bacinul Ampotutat, in wA plu av", Ve ps 421497, 19095 3 HOMORODEAN, Din (eeatal Munjttor Apusent, Islorieut comunei Sdedhtra (Vadut Mofile) eglindit tn topontne, m i Ta unele construc{ii similare din ‘Jara Maramuresului, ‘Tara Lapu- gului sia Silajului, — la Brustnri (Bihor), Filduri (Mocanime) ct sau ridicat biserieé ale edror turnuri aw Ja baza coifului_pirami- dal cite patru turnuri miniaturale, cea ce atest 0 posibild filiagie goticdt, Valoarea artistics a exteriorului acestor mommente ajnnge la desivirsire prin sculptartte de un deoseblt rafinament de pe portal, de ‘pe slilpti st fruntarul prispel, cerute de functia lor prin exeelenti expo- ‘ifionali. Modul sculptural practicat cel mai freevent il constituie funia, ornament de origine si simbolied straveche (si de largi raspin- dire etmoculturali eurasiatied), cu scopul de a ineinge — ca un briu — mijlocul peretilor de birne groase. Rostul functional de cousolidare si durabilitate transpus de mesterul dulgher — si cate nu se clea Anterior in bustenii tiiali din padure — a fost ingemanat atit cu cel apotropaie, de sarpe protector al constructiet, eft si eu naizuinla spe- cifick creatorului popular de a se ridica la forme de inalti implinire artistic’. Pe portal, pe fruntar, pe usciotii masivi de stejar, arcuifi in partea superioard a usii de acces in pronaos, ca si pe stilpii de la tirnaful easelor, i pe stilpii de In pridvorul din jurul naosului si pro- nacsului, aeestni ornament — intotdeauna eentral sau principal — 1 se asociazii siruri de linii in zigzag. Semantica acestora variazi de Tao zona la alta, de la un seulptor popular la altul: motivele geomorfe {cali{a oeolita® sau junda pei, ori cel cosmomorf al ,ciii laptelui*, Tn cuprinsul acelorasi cimpuri ornamentale (pe toatt lungimea frun- tarului dinspre miazizi, pe bimele care compun arcadele ete.) se des- fagoari frize decorative in cuprinsul cBrora sint seulptate eu.migali enzi cu compozitii ornamentale ce reprodue motive, adeseori arhaice (11. 16), mostenite pe edi tradifionale: cosmomorfe (rozete solare eu 25 Situarea lor in peisaj, tipologia planimetrici, structura elevatiei, elomentele, motivele si compozitiile ornamentale crestate, sculptate sau pictale constitnie Lot atijia parametti prin eare biserieile de lemn div Munfii Apuseni ai Transitvaniei adaugi caracterului lor de athi- tectura populara, pe cel documentar de monumente ale continu tat einoisiorice a populatie: romanesti. Prin considerarea comparativ-istoried a planului orizontal al ‘easei si al bisericei de lemn din tinut se releva faptul ed cea dinltt esfe precursoarea planimetricd a celeilatte, In eazul surii poligonale, ca si in cel al biserieii de lemn, plan! de baz scoate in relief anu- mite abateri fa) de forma simpli a casei de len, datorita adoptarit — de fieeare data — nnor solufll tehnice diferite, iar in eazul special al monumentuluj arhitectonic: de cult, datorit’ unor exlyenfe functto- nale specifice. Cu dezvoltari artistice diferentiato, se releva, de asemenea, wn all element arhifectonic comun: tirnajul (prispa). Ca gi la casele de lemn, acesta a_conferit monumentelor arhitectonice de cult 0 frumusefe ‘sporifa, Pluvifanctionalitatea. prispei (adSpost orazional pentru oa- meni si pentra obiectelo de cult impotriva intemperiitor, destasu- rarea unor momente ceremoniale etc.) Fa oferit, mesterulai Temnar ampla posibilitale de a impodobi eft mai frumos stilpii, arcadele si frontaral, data cu o remarcabila continuifale etnoculluralt romd- eased, valoarea artistica a bisericilor de len din tinutul Muntilor ‘Apuseni le-a situat — asemenea intregului fenomen arhitectonic de ‘cuit intemeiat pe bogitia si civilizatia temmului — printre gcele citeva ‘ulmi ale artei construirii in Jemn enropene"™” Ca gi in alte domenii ale artei plastice populare, ale arlel tueru- ilo (printxe care se silueaza si arhitectura), forma casei, a bisericit de Temn, a surii (indeosebi a celei poligonale) 51 a gospodariei eu curte inchisa $i tutiriti din (inntul Muantilor Apuseni ne dezvluie armonia i frumusetea acestor complexe arhitectonice, considerate fiecare cat 0 {otatitate. Aver de a tace exo expreste artistied a multilateralet fun fionaliti(i a fiecdruia din aceste monumente de eivilizatie popular tehnicd utilitara, etnoculturala, simbolicd, rinduiala a tradi munitare de forme, nuante in manifestarea gustului ereatoral lar ete. rma. pa Jari a acestor monumente de arhitectara populara exprima astfel un anumit lip cultural de rdspuns!, pe care romanit din Muntii Apusesi, asemenea locuitorilor dint alte zone submontane ale (arilor carpatice gi ale altor fri strabitute ori strajuite de masive Similare, Lau dat nevollor compleze cirora trebuian sa le fack fatal. In ultima instanfi, fieeare ip de raspuns de acest fel constituie rezul- talul unet indelungate experiente specifice de via(t olsteased, al concep- si alitudinit generale, pe plan material, soviat si spiritual, a comu- Mafilor din ,tarile” mokesti sau de pe o are antropogeogratic® mi din zonele si subzonele unde sau construit (casa. Hirineasea 2, gospodiria cu curte inchisi si intarita, sura poligonal sau orii din agezirile permanente ale zonelor cereetate, ‘ea pi pentru cercetitorul insusi, sura poligonala si gospodiria cu eurte Inchisa si intivita contera peisajului in care au fost construite @ nol cardeteristict distincla falé de zonele de ctmpte inconjurdloare, ca sl fala de zonele montane propriu-sise, adic& de pisuni alpine, utilizate exclisiv pentru viratul turmelor, Hipsite adied de farinile de bucate sau de fin, ‘Vreme de citeva secole, sura poligonald st gospodtiria ew eurte tn chisd si inldritt din Munit Apuseni au constituit modalttaft speetfice fle exprimare sau de soluftonare concretd arhilecturald a interactiunit multiple dintre experienja comunitara (stadial atins de ocupatiile tradifionale principale, al deprinderilor cu caractet_mestesugiresc, al mijloacelor de transport), preferinjele $i atitudiaile etnoculturale fale omului si ale comunitatilor, pe de o parte, si posibilitatile de constructie ale materialelor oferite de natura inconjuréitoare (brad, Stejar, gorun, fag, tisk ete.; piatra), conditiile geografice si elimatice, pe de alta parte. ‘Ne aflim tn fata unor fenomene cu o bazit tradifionala — tn eazul tuturor tipurilor arhitestonice considerate pint acum i gonala, biseriea de lemn, gospodiria cu curte Inchisi gi Intarith — acestea au fost ridieate pretatindeni de sitenti ingisi, sau de “testi. Rezultatele eercetirilor noastre eonfismd regional constatirile referitoare lao ari . Fiecare In parte din faceste momumente de arhitecluri populara sau eristalizat fn cursul Tnullor encratii, prin consensul dintre cei care lea construit tu cei care le-at folosit, eit atit mai mult en eft specializaren meste- stigireasca s-a facut simfitd mai tirziu. Tn acest context, peisajul roma hese constituie un fundal firese al arhitecturii satelor, eu toate amsam- lurile gospodaresti inserise orgonic de istorie in curgerea neintre- rupti a genera|iilor pe acclasi teritoriu: naturti umanizata, specified zonelot de arhaiei civilizatie siteasci. Dezavantajul unei limitiri aparente a posibilitijilor de expr mare morfologici 51 oruamentalé sau de solujionare strueturala pe care le Videse tipurile relativ unitare ale casei, sau deplin unitare pspodiriei ext eurle inchisk si intiritZ, ale gurti poligonale si bise- rieii de lemn este compensat de anumite valor! tradifionale, semnifi- cative din punct de vedere etnoistoric, Avem in vedere similifudinea, avantajul recunoasterii uniti{ii etnoculturale, care-1 subsumeari pe 29 el al comunicdrié de mast, al promovarii unui timbaj comun®® de pro- funda comprehensiune inte membrii acelorasi comunitati, Acestor avantaje, fenomenele etnologice eetcetate le asociazd un al treiles cel al continultaitii etnoeulturale in timp, specitfice fenomenelor tradi. Hionale in genere'®. Corelatia tipurilor gospodaresti de arhitectur’ populara din fim tul Muntilor Apuseni eu economia traditionali complexa din. afara velrei asezirilor omenesti (permanente), eu aceea din zona finalelor, eu diferitele forme de pistorit alternind ew agricultura. submont Sau chiar montana, larga rispindire carpaticd a tipului de sur poli- gonali, rispindirea continental’ a biserieilor de lemn, preeum si accea ‘europeand si extraciropeana a tipului de gospodarie cu eurte inchist si tntirita duc Ia coneluzia cd, odinioard, aceste impresionante i inge- nionse forme de arhitectura popularh traditionald au fost rispindile 31 in alle zone ale Carpatilor Romaniei, ca monumente ce se integreaza fondului principal cultural si artistic romanesc, precun si tezaurnlui de valoti culturale ale umanitat NOTE: 4..N. DUNARE, Sate din Zarand..p. 197171; lem, Ble Verbecitangey B, 29-70; K, KOS, Central de duigheri din Redeci, be Acistisiea muscle, Chi, 2, R. VUIA, Le village roumatn de Transptoante et du Bonal, Bucurestt, 1887, B,S0—37; 1 CHELCEA, Ceretdrt etnograftce... p.488-~408; F. FLORESCL, P. PE FRESCU (red), Aria populara romdnensed, Lait, Academiel, Bucuresti, 1969, p. 136 A44iN, DUNARE, Gaspodiret cu enrte lnchiedyiatarld tn tone fInefeer die ALaertt Apusent, 0 -A pu lu m*, VII, p. 525-999, Albalulia, 171 sider, badardratad 03-086; Ci. IONESCU, Arkitecturd popuiara romancased. Eiit. Mesidlanc, Bie. Testia971; P. MURESIANU, R. OSIANU, Contrbufit tastediul atscarlor #1 eonsinte: Wor fardnerti din Depresinnea Caiajete, in yAMET", W, p. 31-98, Cluj. 19714 Fy, OSIANU, Contyibnfit ta studtut asecrtir gf arhitecturii popuilare din Para Zarandelat, im AMET", VI, p. 199-226, Cluj, 1973; 1. VLADUTIU, lnopratia romances, ait, gtinpities, Fuicuresti, 1973, p. 149-190; P. PETRESCU. Arhitectura fark eased de em din Romdata, Edit. Neridiane, Hueirest, 1974, p.D, 18-17, 39 86, 8) LAL FLORESCU, Ctolizaftalemnulut, Eat, Ceres, Bucuresti, 1976; 1. GODEA, GCaraceristc.., p. 60-66; V. BUTURA, Elnografia poporutut romin, Bait. Dacia, ius Napoca, 1978, p. 78-79, 88-04, 96, 3. B. STALL, P. PETRESCU, Goypodartt romanestt tool intrit, i ,SCEAP*, Bucwresti, 1965, p.'193—227; N. DUNARE, Condribuft la studi! gospoddrlel Yard, esti cu cirtetnchisa si tntariia ta romani, in Cu midavs, Wie pe ddt—oit, Brasov, 1960; idem, Gospodartt cu eurte tnehisa st tmtdrtta In con finalelor tm Muni Apuseni, ih A DU Lume, 1971, VIL, p. 525-839; idem, Tare Blset, Hatt, Aces emiel, Buearesti, 1974, i1, p. 23140, 4. N. DUNARE, Gosjodiri.. Mune Apuseni, p. 528534, 8. N.DUNARE, Sura potigonata in Munjit Apisent, it yA pu tu m*, 1975, XIL, p. 497—526, ©. biden, p. 498; 1, GODEA, Caracterisfetun. p. 56. 7. EB. BALAS, Ventka p00] polygondinich slodot, ta Coshosloventica Bthnoprapfile, IX, 3/ Praba, 1961; B. BARANOWSKT, J. BARTYS, Zrédla do histor budowate unt Weejsktego = Peesatiow XIV w., In Lddektestudta elnografiesne, MI, Lode, 1900; E. BLOMKVIST, Kretjanskije posiojti Russbich, Ulratajen t Beterassv, tn Vestas. ‘nos enogrof. sborntl, Moska, 1950; N. L. LEBEDEVA, Zillce | chosjo}stvenngte Poslrajt Belorwssko} SSR, Academia Neuk, Moskva, 1929) 8. N. DUNARE, Sura poligonelt.., p, 802; Camp.: E. BALAS, op. ett; Be BARANOWSKT, J. BARTYS, op, cli; i. WIGGERT, L, BURGEMBISTER, Die Holzkirchen und Holctasme der preussischen Oxlprovinzen, ievlin, 1905, D5. 9. Vaptul a fost relimit glide PAUL PETRESCU in; O Bisried cua romd- eased, -SGIA, IV, 12, 228-231 sl V. VATASIANU 1: Contribafe lt stadiul Aipologtet Viserietor'de tema din fartte romdne, «A1IC%, TH, Clvj, 4960, p, 28-20, 82 gf nota 12 (acesta are tn vedere 9i sezultatele cercetit flor houstre seferitoare ‘yore pollgonala din Mfungit Apusent), 10, H. FOCILLON, La le des formes, 4. nouvelle, Parts, 1939, ehup, Il ELIE FAURE, Lesprit des formes, Club des libraities, Paris, 1958: G. MORPURGO- TAGLIABUE., Estetica conlemporand, Fait, Meridiane, Hucuresth, 1976, 1, p. 215— 2IB; I. SERBAN, FL. SERBAN (red,), Fraumosal ramdnee tn concepjta gt bistunca ‘Poporta, Eat, Eminescu, Bueurostl, 1971. p. $82 (apd N, Longa, 1426). AL, Islorie artelor plaslice in’ Romana, Kait, Aendomiel, Bcnrest, 1968, 1, p. 81, 121 42. 1, GODEA, Monumente de arhitetura popterd din nord-vestat Romaniet. Edit. Moreol Tarll Crigurilor, Oraten, 1972, 1; 4074, TE, p. 51; AT. POPA, ierieh dde tenn din Transitoanta, tn’ Reo. 18B-G, 1912, X, 6-8, p. W140, 15, V. VATASIANU, Gontribufit ta ‘stadia lepalogtel., p, 28-20; A. PANO- WU, Gonieiutte la eannasioree tipmingot Nsriciae lori, is RMIT, 2090, SETS As ASAVRAM, 1, GODEA, Monumenteistorice din Tara Griguritor, dit. Meridiane, Bucurest, 1975, p. 41-39, 14, A. AVRAM, 1, GODEA, op. elt, p. 15-50; 1. GODEA, Monument... TL, p. 85—00; V. BUTURA, op. eit, p. 130-125, 15, N. DUNARE, Ornamentied tradifionald comporatd, Balt, Meridinte, Buew- regtl, 1979, p. 10507, 16. AT. POPA, op. eit, p. $81—102; 8, DRAGOMIR, VechileBieriet din Zarand 4 elilorit for, tn -ACMIT", Cluj, 1929, p. 228264; V. VATASIANU, Veehile bee ick de pig rominestt din jude Hunedoara, Balt, Caztea Romaseases, Clu}, 1920 N-DUNARE, Portui popular din Tara Zarandtut, ih Satgetia", Deva,’ 1966, VILE. G: IRINIE, B. FOCSA, Zeoane pe sicid, Edit. Merldiane, Bucuresti, 1968; 1, GO DEA, Caraceristiet., P. 80-00; idem, Afontmenten, I, pe 510; Tl, 43-94 17. P. PETRESCI, Arhiecture’ poputaza, ia’ istoria artelor plastics, p43, 18, 1. SERDAN, FL. SERBAN (red), op. elt, p. 381385: apreolert asupra cases tArdnestt la romani, Comp,: G. BOAS, A primer of erlles, Baltimore, 1037 §t F. WRIGHT, An organic Avhitecare, Londra 1099: eaaa eate oglinda psthologied omnuded — apt: G. MORPURGO-TAGEIABUE, op. ett, Il, pu 60—100. 19, A. RAPOPORT, Pour une anthroptlogte de (a melson. Ta. Dunod, Paris, 1972; p. TV, 26; YV. BERNARD, M. JAMBU, Espace habié el modslee ett. reli, in Eldnoiogte frangaise, VIM, 1, p. 720, Paris, 1978, 20. C. A. DOXIADIS, Areftiecture tn transition. Lonitra, 1964, p. 71-75, 21, PL PETRESCU, op. tf, ps 85. 22, A. RAPOPORT, ‘op. ell, B. 7. 28, Cli: M. ELIADE, Casinos and History: the Mith of the Btsrnet Return, Harper and Row, New York, 1959, p.4—80; idem, The Sacred and the Profane, Hr- Der ant Row, New York, 1961, p. 20-67; L. BLAGA, Blegial satu romanese, Frooade, U8. Minerva, 1972; MARGARBT MBAD, Gontinuttes tn eulurat eootilon, a New Haven, 1966: N. DUNARE, Probleme ale fondutul prinetpat comun th cultura fhavta popitlard roindnecies, in A pis limos, IIL, p. 841-560, Alba Tolta, 1975; Mem, Fara Cetsurtior tr contest fondutat principal erecultural fomdnese, ik Biha- rea, Oradea, 1979, V1, p. 87104; Hem, Construct carpatice de srdoeche contin tale etnoeultnrate in fstatal Hunedoores, tn Sarge, Deva, 1079, XIV, p. 593507. © Inistrare pregnanta de continultate, prin dezvoliare etoeultuzals,'o contert eos” ljia in sptrale ascendeitd pe plan morfologie, structural st functional (Fedatd aict ‘mai amanuniit a excel din jinutul Munjilor Apuseni: 1) casa cu o Ineapere, mono- elutara, freeventa pind la sfirstul secolulut al XVI2L-tea (dae nu singura existent ‘n treent); 2) casa eu o cament de loeuit si cu tindd, freevent® pint la fneepatul seeolulul al X1X-1ea); 2) easa eu dou tnedpert de locuit, treeventa pink tn prima juimitate 0 secolulut a XIX-lea; 4) easa cu doud incaperi s{ Unda, freeventa tn a ova jomitate a secotulut treeut; 5) casa cu doud eamere, (nda si pivalla dedesubt, reeyenti in prima jumitate a sccqlulut al X¥-Iea; precum gf 6) casa en parter si taj, Insumiod ret camere, tinda $1 pivnifa, freeventt In al freien pdtear'al seco- Iulut nostru, ARTA DECORATIVA A UNELTELOR Cereetarea decorutni transpus pe uneltele de lemn yi de metal, care Ja moti au cuncscut o ampli dezvoltare, pune in lumini 0 seam’ de onfluente functionale, morfologice si artistice, ale caror rezultate spitituale — prin tot ceea ce contin mai esenfial si mai durabil — se inscrin dialectic in imensul tezaur de valori al fondului principal ‘comun, proprin culturii si artei populace rominesti. ‘Arta decorativa a uneltelor igi are temeiu! istorie In procesul de antropogenezi, in velatia dintre mind, prima junealla* @ omului si intregul gir de unelie faurite eu aceasta, in rolul economic si pretuirea social a uneltelor, in dezvoltarea lor continua, nemijlocit corelata ‘eu viata, istoria si nauinta formativa a omului. Astfel, ineii in Ante ehitate, Aristotel's relevat rolnl specific al omuhni ca fauritor de unelte $1 valoarea produeflilor artistic transpuse de om pe acestes*, Problema ‘este aprofundati in epoca modern’ si contemporani. G.W.F. Hegel dezvaluie primordiatttatea munctt in devenirea omntui ca fiinta mand; K, Marx demoustreaza c& munce si limbajul sint forme fundamental ale modului de viata specific uman, ca un act teleologic, iar F. Engels fei munea incepe odati eu faurtreauneltelor eelormai directe — mina si organele simfurilor omenesti. In epoca contemporand psihologit @N. Vasehide, Ch. Richet etc.) remarci faptul c& mtna este caracte- Fistic’ omenitii, abilitatea ei este determinath si determin’ o abili- fate cerebral, De unde considerarea miinii — fauritoare de unelle si alte obiecte — drept unul din organele ecle mai diferenfiate (H. Focillon). Unealta,la rindul ci, s-a dovedit clementul cel mai mobil ‘mai revolufionars iar ea urmére, nu numai viata sociald, In genere, dar chiar manifestirtte ariistice au fost pe drept cuvint corelate 1a origine eu munca concreti a wnei etnii si deci eu anellele avesteia (G. Mehedinti, T. Vianu)?. Din punct de vedere etnologic si etnopsiologic, unealta, prin raportul direct si diversificat pe care-l inlesneste eu cadrul natural, constituic un mijloc de manifestare a individualita{ii creatorului popular si arfizenulu!. Cele mai elementare unelte de uz gospodi- Tese au 0 anumitd valoare esteticd, chiar daci nu sint decorate, prin simpla lor forma perfect adaptata scopului practic, Pe calea aceasta, furitorut plastic popular dezvolta, in fond, o forma latent’, origi nara, pentru conturarea decorativului pe fundalul culturii. Pe mésuri ce calitifilor ei funchionale, practice, li se adaugi anumite cimpuri decorative, in care se transpun conjinuturi ornamentale inedreate de semnificatii interindividuale, sociale ori simbolice, unealia devine tun mijloc comunitar fol mai tasemnat de comanicare, ew 0 continu des- chidere fata de sfera valorilor artistice Este ceca ce sa constatat pretntindeai in ,flirile motesti. Simpli Sospodari, pentru propriile lor trebuinte, saw mesteri sAtesti, pentru © piafi mai largi, au demonstrat o indelungi aplicare, © continua ndzuin{a formativd si o inepuizabili inteligen{i arfizanald in nisco- cicea, in faurirea, In reproducerea traditional sau perfectionata. a Iuerutilor de uz gospodiresc sau individual. Indeosebi sa dovedit remareabila capacitatea lor in utilizarea si faurirea celor mai diverse lunelte sau obiecte asimilate de om acestei eategorii (linguri, cofe, Wizi de zestre ete.), Chiat daci multi vreme instrumental inteebuinjat 4 fost rudimentar, mesterul popular i-a pus in valoare, in mod inge- nios, toate posibilitatile tehnice. Considerata in ansamblu, aceusti facultate mestesugireascl — fnregistratz, de altfel, in multe alte finuturi romanesti, ca 51 peste hotare —? a parcars suecesinne de praguri si procese mentale de ordinul deprinderilor si al inteligentei artizauale*. Alingerea scopului specific a fost urméirité printr-un neobosit spirit de edutare si ince care, de eomparare tehnologici interzonala sau inter{inutala, de comu- nicare etuoculturala si etnoistorica cu cereul larg de ereatori populari sau artizani, de valoate side judecare pragimatica. In ultima instant, am constatat lamofi, maieu seami la mestarii din rindul aeestora, confirmarea regionalii a unui adevar psihosociologic mult mai vechi, general uman: consecvent cu specificul reflectarii, in toate cazurile omul opereazi o selectie din suma observatiilor sale asupra nalurit lucrurilor®, ,Filozofia® mojului, exprimati atit de lapidar: ,practiea il fiureste pe meserias", se aflti in totali convergent cu “regulile inventiei omenesti, conform eirora yn se inventeaz’ decit lucctnd: in primul rind mestesugar, Primele praguri de depigire a materialelor selectionate din naturi = oricare ar fi sectorul mestejugirese In eare opereazi molii, 51 ot atit mai mult fn cel al fauririi uneltelor de produetie — const, deci, intr-un demers de factura morfologic’ (modificares formet) si un altul de factura structural-teleologici (prelucrarea in conformitate cu anu- mite exlgenfe funcitonate). Ca si in eazul arhitecturii populare, ne aflim in plin domeniu al arfei luerurilor, iar ia mod pacticular in sec torul seulpturii populare, Aceste circumstante favorizeazii 0 deschi- dere esietic’ specified, valorificata in arta mofilor mult mai freevent ‘mai amplu decit in orieare dintre tipurile de constructii populare. fel, uneltele motesti exprimd mesaje interumane (intracomunitare Le vom trece in revisti, grupate in eadrul principalelor ocupatii tradiionale?, Tn felul acesta, tineltele gospodiiesti din Muntii Apusent capita mai mult inteles, rispunzind unui rost precis, unor trebuinje we au fost faurite de om, in cadrul si in condifiile . In contextul procesului de dezvoltare a capaci- {ifii ereatoare a populafiet din finut, — pe ling importan{a lor ca documente inestimabile pentru reconstituirea istoriei civiizatie’ 54 eulturii noastre populare — eategoria uneltolor sia celorlate obiecie asimilate lor (linguri, eduee de baut api, rabojuri pentru evidenta produselor, bite, cofe) ofera elemente tot allt de semnificative pentru istoria artei noastre populare. Decorarea uneltelor de lemn In strinsi corelatie eu situatia social-economic de odinioara a locui- torilor din finutal Muntilor Apusoni, ou structura agrogoogratick a terenurilor din raza agezsrilor, cu pulverizarea si dispunerea terito- riali a parcelelor de pamint, pind la mijlocul secolului nostru uneitele utilizate in cadrul agriculturii inutuati parcurseserit 0 evonsie Tent si anevoioasi. Plugul a fost intilnit sub forma a irei tipuri, eu mai multe va- riante evolutive. Primul, constituind forma straveche, comparabili uirarifia, cunoscut de daei si de romani sub numele de aratrum, a mai fost pastrat pind in mijlocul secolului nostru in graiul romdnilor din Mun{ii Apuseni, sub numele de aratra (Moeanimea Munfilor Apu- seni). Din punet de vedere funcfional, pe prima treapti aratrul rise pundea numai necesitijii de a titia brazda, dar nu side a 0 résturna, Drept urmare, din punct de vedere morfologtc st siructural aceasta tunealti de arat avea o forma simetricit $i se compunea din doud aripi identice dispuse lateral, de o parte si dealta a loculu in care grindeful era fixat in talpi. Din accasti forma strdveche saw dezvoltat cele doud tipuri de plug intimite de noi pe teren Ta mijlocul secolalui: plugal simetric, eu cormana schimbitoare i plugal asimetric, cu cormani fix, Dinire aceste dowd vechi diree{ii de evolujiea aralralud, im Munyit ‘Apuseni cea de-a doua constituie o forma tmbuniidita. Plugul, indeo- sebi prin coarnele de lemn, lucrate $i neterite cu griji, oferi un exem- plu din cele mai elocvente ei unealta este 0 prelungire a mii cociti din necesitifile practice ale intrejinerii si usurarit vieyii mate- 3% tiale. Deoarece plugul de lemn igi indeplinea rolul util urmarit, elementelor componente fiind astfel evoluatt pind Ia elimtnarea tuturor insusirlior parazitare ale lemnului din pidure, permitind 0 maxima economie de efort, aceasti unealti se traducea tntr-o forma de 0 sim- plitate aproape structurald, Induntrul careia se realiza principiul unifi- cdrit st omogenttaith eterogenclor cu inerente impltcatti estetlce, La multe unelte, ca grapa, imbHiciul, grebla ete., se observa Preocupiri pentru tmpodobire. Pretutindeni sint aproape ‘aceleasi din Punet de vedere morfologie, dar decorul, sculptat, a parcurs tre! pra guri de realizare: de la forma simpli de zimjuire intre dinjii greblei la seulptarea cozii, iat pe aceasta pinti la adevirate compozitit ora mentale: ,cilite ovolite cu cinturi, mai rar en flori, yzilute" gi yvit- telnite", ,sarpele casei si unda apei*, frunza bradului ew arborele Vietii ote. Toporigtete de coasd (din frasin sau fag), prezinti, daca nu © varietate de forme ornamentale, in orice caz anumite deosebiri in dimensiunea ctmpurilor decorative, objinute prin erestare pe o mick parte ori pe toati britara, arareori pe mijlocul piesel. fn Tara Ziran- dului, la Stinija, in Bihor, Ia Crigtioral de Sus, am aflat exemplare de toporisti de coasi in intregime decorate eu ornamente goomettice. Cit priveste téocurile de coasi, din lemn de esenti moale (salcic, tel san plop), usor de seulptat, pe lings forma lor dreapla, dar mat ales tronconici, sint inzestrate cu elemente, motive si eompozifii orna- ‘mentale pe aproape intreaga suprafafa expusi vederii. Pe lings briul, mai freevent, din linii paralele sau diagonale, se practica adesea ona. forma $a, Jug seniptar in forma de eats ocllt, ftent In rada carutul, Daudurcese, Munytt Bitoratus, 52, Frogent de ag cx dinrrt waite, Stinija Taré irandaat fe: opment de Jay ou deorart smb (ere, bt-semnu Brie, ttle Proplaruat ie). Ampotea MotoninesAmpotat 5, @ Coada Cloparise) de coast seulptaté (Untreaga s fregment decoral). Poyaga de Sus, Mlunlele Mare, jad. Aiba. mente geometrice cui o tematic cosmomoxla (soare, luni, stele), sim- bolieé (Gimbolul strtivechi al birbifiet redat, prin frunza bradulni, , arborele vielii; prescura, erucile), fitomorfii (frunze, flori, fructe de ’ Stejar, fag etc.), uneori’ aliturindu-se inseriptii (inifialele numelui si amul seulptirii). 1 Printre uneltele 51 mijloacele ce aparfin sistemelor tradijionale de transport®, in Mungii Apuseni s-au bucurat de mai mult, interes decorativ: siniile, carele, cirufele, dar mai cu seam’ jugurile, tar- nifele si leaginele pentru copii. Frumusejea acestora era exprimatd fn genere atit prin forma adecvati functional, ca in eazul siniilor, a7 carelor ete., eit si print-o gama intreayk de cioplituri freevent prac ticate pe juguri, tarnite etc. Jugurile (de lemn) utilizate la arat ori in vederea unor transporturi mai dificile (pe drumuri accidentate, Inclinate etc.) erau mai late, decit cele pentru trausporturile obignuile, Acestea din urm, in afar de forma lor astfel adaptati incit si nu atime animalul la tracliune, adeseori prezentau numerose decora- flunt scuiptate sau cloplite, Compozitiile reaultate din reuniunea orna- mentelor geometrice si liber desenate, relevi o tematic cosmomorfi, fitomorfa, skeomorfa ‘etc., comparabilli cu aceea destasurata pe lem- nul coasei, pe bilele picurarilor, pe furcile de tors ale fetelor gi neves- telor tinere, pe parfile mai expuse vederii Ia rizboiul de {esut sau pe tindeicile acestora. Totodata videsc o integrare perfect’ in deearul ealizat pe uneltele si obiectele din lemn, Deosebit de freevente sint ornamentele apotropaice de factura arhaick — geometrice si neogem ‘metrice — precum reprezentiirile solare, frunza bradului, cdlitele ccolite, unda apei, ziluta, furca, crucea ete. simbolizind pentru co- munitifile lraditionale tot atitea uriri de sAnitate, Fertilitate, buc nistare, continuitate familial si de neam ete Datoritd modului propri in care se desfigoar’ viata pastorald — un anumit timp disponibil; relativa singuratate a pastorului pe muntes dorul de frafi, eurori, "de fata iubita; esenje Reauuase pro pice prelucririi si decorairii ew briceagul etc. — eu varatul la pagunea ‘montani si eu iernatul (iar pe alocuri eu tomnatul, iematul 51 chiar primAvaratul) in zona finatelor dinafara vetrei satului, decorul une telor pastorale (hitele, lingurile, eAucele, rabojurile) si al celor de uz casnic, luerate tot de acestia (fureile de tors, ,spamuiitele" ete.) Prezinti 0 mai mare bogitie si varietale ornamentala. Atenfia decorativi pe care picurarul o acordi filed sale tsi are fara Indoiali explicaia in multiplele intrebuinfari ale acestei unelte: aston la mersul pe munte, arma de apirare, proptea cind sta in prea} ‘ma turmei, cobiliti pentru transportarea traistelor cut alimente ori- eu produse ale stiuei, iar impreuni eu altele aleatuieste un sistem tehnic, evident mai complieat, ea prepeleagul sau trepiedul de atir~ nat ceaunttl pentru preparat alimeate. In genere, din panel de vedere morfologic, bita picurarului mu prezinté deosebiri esentiale, Lipo ogice, de unde si structura ci unitard: o miciucd, un git de care se prinde cu mina, 0 por}iune impodabita si eoxpul propriu-zis, de forma eilindrie’, Faptul & este nedesparjita de pacurar, datoritt funeio- nalitatilor multiple relevate mai sus, bita constituie cel dinti obiect asupra caruia se exereiti nevoia de creafie plastica a celui care o Poarti. Calitatile care stau la baza unititii oricarei opere decora- tive — ordines si simjul proportiei, mdsura bunului gust popular = sint respectate in modul cel mai firese in ormamentica bitelor. Fie ca reproduce clemente din natura, stilizavi i simplificiri figu. a 6 Sel seksi, Fore Joe eto narile’sau evidentele pastorale nt. mai putin arhaiee, ori preiau or namete si inluminari de eazanii si de vechi monumente arhitecto- nice de cult, fie ci incorporeazi elemente, motive si compozitii pro Yenind de Ia alte categorii de obiecte sau chiar genuri ale artei popu Jace — subliniind si in acest sector circulafia ornamentelor — tn toate. eazurile, ceca ce reiese pregnant, este — alitluri de conlinuttatea de- corutlut focal sax zonal — atit eapacitatea de cultivare a tinor izvoare comune de inspirafie, cit si caracterul deschis al ornamenticii, odata ‘eu un pronunfat sim al misurit si armontet, Normele comunitare (canoane estetice populare) au jucat un rol apreciabil in asigurarea unui grad pronunfat de unitate in vartetate in contextul artei popt- lare din ,tarile* Munfilor Apuseni. In afari de forma bund, perfect adaptati” seopului, adeseori pe suprafata bitelor sint incorporate — alternativ — cimpuri ornamentale dispuse intr-wn anumit ritm, ‘ealitate care in fond constituie o exprimare artistici raportabili la orice confinut tematic. De obicei, picurarul situeazi ornamentele pe doud sau trei registre, nu arareori acestea fiind mareate. printr-o fante, ornament seulpiat de strdveche origine yi de largi rispindire stnoculturali, dar totdeauna de 0 facturh proprie, pind la individua lizare artistica. Este pe deplin evident ea, prin elementele, moti vele si compozitifle ornamentale — geometrice, dar si negeometrice— Ditele pacurarilor din toate regiunile earpatice mu sint nnmai ar- me de apirare, unelte de muned ete., dar si piese de o cert valoare artistic’, prin’ care se afirma in comunitate insusi purtittoral aces- tora. In’ concluzia acestet suecinte analize estetice, forma specifica a bitelor si clmpurile ornamentale féurite din reuniuni de motive le situeaz printre realizirile decorative primordiale, akituri de furea de tors, creat si ea, in majoritatea cazurilor de catre piistori, dar si de unit mesteri lemnari. Furcile de tors, fusele si prisnelele® din diversele zone ale Mun- {lor Apuseni, ea sidin intreaga \ari prezinti nu numai un interes teh- nic, of $i uml artistic. Pentra prefuirea frumusetii lor, furea, fusul 5 prisnelal (,prisnfral) au fost adescori cintate ta folelor, pitrunzind pina in colinde, genurile cele mat tradijionale de odinioars. Astfel, 12 mijlocul acestai secol, un batrin bihorean sta mai adus aminte’ un asemenea fragment de colindd, legat de sezitorile din ajunul sarbi- torilor de iarnd: ve Si not fi-am adus Burcufa-mpistrita St fas. wdruit, Cu prisnir de-argint... eee + s Fred te tors, ew cer, din vir brad. Bul, duit, Biker. Freer, dn ad bie ara se piomeris $1 negenmetrin eX maiveftoerfe, ee edutrocter Sobadel Lastriy Man} DE. it. Fred moteore, seuipita et cenamente stm: sb exmamrfe het orale solare). Laisa, A Tb. Bure din smutod de brad ofumots, decor ata loenamente statbotice(frunza bredute),"geomorfe la oclia).jlomarfe (france), toomorfe four Merkecalut) absiacte, Ristircosa Bitar fe, Fare de lors a popututin maghtar din Rime MRraseie, Jud, Atho, decottadt sub tnflenia: i more Pe toata valea superi ia Crisului Negri: fureile de tors sint Tn afaré de furcite simple, mai pujin intrebuinjate — facute in tulpini de floarea soarelui, tuft de alun etc. — se intilnese fur= cile eu crestaturl, luerate din tula de alun, brad Uinir subtire, paltin, plop etc. Acestea erau realizate en mult gust, cu crnamente armo- hnios Uranspuse de citre feciorii picurari sau plstori de vite. Muzeul satului gi de arti popular din Bucuresti, Muzeul etnogratic al ‘Tran- silvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Trii Crigurilor de fa Oradea, Mus zeul Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Brukenthal din Sibiu, muzeele elnogratice locale de 1a Avram Iancu si Lupsa (judetul Alba), de la Beius (judetul Bihor) ete. au achizifionat gi conserv’i numerose exem= plare de furei reprezentative pentru toate subdiviziunile etnocul- turale ale finutului Munfilor Apuseni. Fureile de tors din Tara To- pilor, Valea Ariesului si Mocinimea Munfilor Apuseni sint de dimen- Siuni’ miei (cea. 90 em’ hmngime), mijloeii (cea 130 em) si Tungi (cca 180 cin), cioplite Tat, eu Tatire profilatt sus. Multe dintre acestea sint impodobite eu ornamente crestate pe amindoui fetele, ori deco fate In plus cu o unealtA ocala’ numita shor}, cilindrice, bogat decorate pe toali lungimea lor, atit cu motive geo- metrice redate riguros (,calije geolile", ,unda apei, ,coarnele ber- hecului*, ,zlnte* ete,),” cit si megeometrice, Iiher desenate (Lrunza bradului, franze, trifoi eu patru foi ete,), In Tara Crigurilor ture sint tmpodobite si cu un cere, de asemenea erestat eu briceagul. Pe lings © simbolistier pe alocuri folelories ori religioasé, decorul fureilor (din Mocinimea Muntilor Apuseni, de pe Valea Ariesului, din ‘Tara irandulni yi din cea a Topilor) abunda in ornamente cosmomorfe, de predilectie reprezentitri solare intro desaviryita stilizare geome- tried Unele furei de brad din loealitatile de sub Muntii Viideasa (VE sag) si din Valea Calalei (Margin), eu corpul lat. si cu marginile bo- gat dantelate prin serijelare, en motive seulptate de-a lungul piesei into sustinuta repetitie, dau intregului cimp ornamental impresta de miseare, calitate artisticd mult apreciata in Muntii Apuseni. Exem- plele vadese o permanent eiutare a decorativulni, atit prin forma cit si prin ornament, conjugate de artistn! popular in urmérivea unui efect estetic global. In schimb, la fureile de tors simple intentia utilie a a, Spamndrifa, eu funefie de mosor pentru lafayurat spena (flrete de clnepd, én, tind sux bumbac), din tamn de paitin, prenizita cx foe Pentru ace, seufolald cu ornaimente.geomelriee, ‘Museul elnogratie, apse. Tb, Prisnel (prisndr) pentru fus, sealptat eu ornamente simbotice, oamonfe st {Uomorfe. Avram Tenet, dona Clinpent, Te, Spimndritd seulptatd pe ambele fee, Osolip, Valea Ariegutut. Fd, Miner de Daston decoral ex motive stmbotice gi abstracle, Lupya, jud, Alba ‘Te. Porltuntie seutplate ate rizbotnlat de fest, Museut etoografte, Lupya. Tf. Miner de baslon seulplal cx ornamente geomucfe (ottifa raldctay, skeomorfe (furea), exblematice (areal confecfiondrit gt semaut de proprtetate)s tstra, Fara Toptlor tari nu este depisita decit exact in aceeasi misuri in eare ea e depli- sit& prin impodobirea unei cozi de lingura, usor fnfloriti eu motive derivate din genul clementar specific rabojurilor. Dintre obiectele si uneltele de lemn utilizate in industria eas nied textili, furcile de tors au devenit de o mai mare frumusete, ade- Varate opere de arta, imbinata In trecut si ct un pronuntat Tost so- cial. Executarea acestora solicita intreg talentul tinerilor fléciti care Iucrau furci pentru fete. Pe de alti parte, sezitorile sau clacile de tors din cursil iernii au constituit ocazii dintre cele mai deosebite spre a evidentia frumusefea furcélor de tors. Modalitaile diverse in care §-a folosit aceasti unealta s-an bucural de o remareabilii expri- mate estetiedi in poeria Furea de tors din Munfii Apuseni: Munft inseuali de mesteceni sé vint ‘Adincimt neatinse de buza steuri, Ce mind din sceptral cel verde te-a frint Os, din altarul vast al piidurii? Cineva steacncrustat arsura din suflet, De lemnacl tau via limpectt de furtimé Poate tn locutl frunzelor s-a néiscwt un flor In aceste colare st translucide cununt. A doinit eu vtntul pe reline aweuind atte bolft pentru ctniecul spus sau nespus. Un colf din suftetul padurit a mat ramas undeva de-am sim{it munfit tn preajmé, frematind intr-un fus. Apolo moala frumoast st trisid, feaencoronat eu valurt de lund, In agonia limpitor, tr nopfile tungt umbra-t crestea, fantastice aripi de mina), Rizboiul de fesut intilnit frecvent in Muntii Apuseni este de tip orizontal, lung si seand. Dintre localitifile specializate in con- fectionarea acestei piese de bazi pentra industria casnied traditio~ nali, Ia loc de frunte se situeaz’i Bulzestii de jos din Zarand, Atunei cind’apar, clementele, motivele si compoziliile omamentale sint ne- lipsite de pe brigle (din lemn de paltin). In asemenea cazuri, Intreaga suprafala a briglelor este Impodobiti prin crestatarl adinel pe partea ce se afla spre {esdtoare. Decorul const& din crestturi oblice, din rom buri, precum si dintr-un motiv solar mare, situat in partea central a elmputui decorat. Asemenea transpuneri ornamentale se aseamand cu cele crestate pe cuiere si pe alte piese de mobilier. Adeseori, lin deictle, care jin Intinsi pinza in rizhoiul de fesut, exceleaz’ printr-un decor geometric arhate bogat si echilibrat, 4, Codarste de fag, conaté prin cioplre, eu zbiet tmplelit din afd de etnepa Stioa MBuadaresl, Mertate Meda Bihor. ecorarea uneltelor de metal ‘Aceasta are la baz vechea traditie pentru preluerarea metalelor ta Munfii Apuscni, eu multiple utilizri, inclusiv faurirea uneltelor pentru nevoile gospodiresti curente!*, Faptul este atestat de numerose iz voare antice, precum gi de o seama de stipituri arheologice, In unele locuri mai bogate in fier, aceasti prelucrare a imbricat destul de timpuriu forme mai intense, si relatiy mai avansate, de exploatare si prelucrare a acestui metal. Pentru nevoile agriculturii, ea gi ale altor indeletnieiri, s-an produs: fiare de plug, sape, lopeti, furei, birzi, securi, topoare, seceri, coase, ciocane pentri coase, amnare, cutite, potecave, seirite pentru ga, chingi si inimi la cirufi, cereuri a rofi, clopote gi clopotei pentru vite ete, Spre a rispunde acestor nocesititi, inainte eran doar unii mesteri risleti, prin sate, Cu timpul, mesterii s-an Inmulfit si o serie de localitati au devenit centre spe- ‘cializate Im Gierdrit: Varzacii de Jos, Vagedu, Chigcau, Ponoarele, Briheni din Bihor; Blajeni, Brad i Hitmigel din Tara Zirandului; Gili, Lupsa si Rimeti din Mocdnime; Albac si Sohodol din partile Cimpenilor: Abrad si Bucium, Morlaca-Huedin. Acestor centre mo- Aesti aliiturim centrul de fierdrit. secuiescaustriac dezvoltat Ia Rik ‘ametea, in partea ested a Muntilor Trascau. Pe linga formele armontoase in intregul lor morfologie $1 funeyio- nal, inainte de ciilire, uncltele de fier amintite sint fmpistrite, gra- ‘vate sau stantate cu ajutorul unui model cuprinzind un semn Sat 0 grup de semne, Inerat anume de fiecare mester. Deoarece ornamen= tele respective constituian marca celui care producea obiectele sau uneltele respective, ele trebuiau si difere de In mester la mester, pre- cum si in raport eu categoria si utilizarea obiectului, Premergitor funcfiei de semn de mester, gravarea ori stantarea uneltelor de metal fizvora dintr-o necesitate ‘practici, functionalf: coasa era marcath pe muchea de fixare in toporiste; barda, pe partea aychiei desprinsi in lemn; ete, Dar chiar in cazul a doi mesteri fierari care produceau, aceleasi unelte, s-a constatat o diferenfiere corespunzdtoare funcliei de semn de mester, eu scopul de a conteri o garantie pentru calitatea unellei {aurita de fiecare in parte: transpunerea la locul respectiv * al securii a dou, patru sau sase eercur', uughiuri etc, Astfel, practi area acestor semne, adeseori elemeniare, inlesnea recunoasterea mesterulsi produeator, fiecare avindu-si semnul propriu sau 0 va- rigid a unui tip de semn, Acestea s-au adaptat 1a forma si marimea uneltelor, subliniinducle linia caracteristic’, tn funcfie de obiecte: secure, sapii, topor mic, coast etc. Mai ales la secure, datoriti aces- tor elemente decorative stantate (11. 13), unealta nn sarea afard din 9, Burda (secure) decoplit btrne (analt £80), stonfata Clapttrta) eu eereart tnflorate, une glturt ete. Varzart, Valea Supertoara a Crt ‘ulud Negra, Dutucl. Treserea de la semnele inifiale In decorul propriuzis a pare ‘curs un proces de repetitie si de combinare a elementelor s1 motivelor ornamentale: cercul simpli, cercul dintat, unghiul simplu, cel cu zimtii in afar, cel cu zimfii induntru etc, Combinarea lor pe suprafata respectiva contribuie la stabilirea unor compozifii ornamentalebine conturate, de ‘obicei geometrice, cu remarcabile valori estetice, Convergenta fume- fillor utilitard si artistic’ este subliniat’ de faptul cX acest decor nu 10.4, Clopat de vac Ferlce, jud. ‘Biter, se aplici orieum, ei tn funchie de rosturile practice ale fiecirei unelte: securile si topoarele sint stantate numai pe fete; barzile doar pe o parte spre a evita destrimarea lemnului cioplit; iar la coase gi la sape numai pe partea eare cuprinde minerul. Cu toate o& se conformeazit unor principii funefionale bine de- terminate, pe ling funetia practicd si valoarea lor cultural-istoried, uneltele de feronerie populari din Muntii Apuseni, — indeosebi cele rezultate in wrma specializirii pe categorii de produse a fiera- rilor din Tara Crigurilor — detin adevarate valori decorativ-artislice. Morfologia, structura si functionalitatea uneltelor de lemn si a color de metal, utilizate In exercitarea agriculturii, pistoritului, PAdurdritului 51 a Indeletnicirilor conexe, videse deopotrivi remar- Implsirt ew tentt intetatate suit paralele, Mantete Mtedu,: Bedureasa~ ther, 10 0, Pind pentru ups, tmptsttta de flerart satel, ‘cabila ingeniozitate a constructiei, dar si 0 practick de multe secole, Mn acest domenin locuitorii Muntilor Apusenl g+au dovedit capacle tatea de a imbina utilul, spontaneitatea creatoare si frumosul, con topire concretizata organic In formele variate de adaptare Ia functia ‘specific’, dar si prin adaosul une! sensibilitti artistice decorative pufin cobignu ta. Nore: 1, ARISTOTEL, Melafstea, Edit. Academici, Bucuresti, 1963, p. 233. 2, K, MARX, F, ENGELS, Opere, Edit, Politic, Bucuresti, 1964, XX, p. 471; 1966, XXIIL, p, 191; G, LUKAGS, Euletiea, Edit. Meridiane, Buenresti, 1972, 1. p. 5s, 100-102; T. HERSENL, Patholonia (ul N. Vasehide, Rit. Suintitied, Buew” 11975, p. 116 glurm.;1, FOCILLON, L'dioge de ta stn tat op. cil.) ATH. GIA, Fuiozofie $f eutiurd, LAit, Minerva, ‘Bucuresti, 1978, p.20; 5. MEHEDINTI, ‘Gavaciertzareaelnogrofied a uni popor prin manea st unellee sale, ed alla, Bucuresti, fa. T, VIANU, Filozofta eulturt, Bucuresti 1955. 3, L, BLAGA, Blogiut satuint romanese, Impeimeria Nationals, Bucuresti 1097; K, IOS, Centrul de dulghert Bedetu, | XN. DUNARE, Masenl einagrafte dtm Lupgo, tn x26 11a" XII, 3365, Cluj, 1957) dom, Creajia populard la Museu Avram Tanent, in .Probleme de mus Zeogralier, Clu}, 1957, 1; idem, Die Verbrettung..,p. 23—70; ¥. BUTURA, ‘Secftd in aer iver @ Mtivzeutaretuogzafue ab Lranstioane, ih WAM 3-12, Gj, 1965; 1. CHIRA, Muzeu! Tarif Criyurfor, In CMG", p. 83-38, Orton, 1972; VIORIGA’PASCU, Muzeut elnografie at Transttoattel, in AMET", VI, p.'3—20, Glu}, 1973; V. VETISANU, Progresul wman st tradt}tte eutlurtt. Consideratt esuped elated ome ielinted-euttara, Bait. Stinpitied, Bucuresti, 197%, p. 11—B4; Elrografta Yatt Bistrifet. Zona Bicas, 12a. Comitetul judefean de cultura, Piatra Nea}, 1973, p. 387-607; I. VLADUTIU, Btnografia.. p. 341350; T. HIERSENT. Sociotogie fedastriatdy dit, Didgetick gl Pedagosied, Bucuresti, 1974, p. 1327; B. STEFA NESCU, FLORIGA GOINA,” Plese efnagraftce din’ zon edus-Vasoi, Ed. Muzeut “Paris Crigurilor, Oradea, 1979, p, 158, 7875, 83. 4, Intuilic, observafie si experimentare, cunostin\e elementare eonerete pri- ‘vind proprictajilefisice sau mecatice ale Moteriactor de prelucrat (senje lem™moase ‘Salita de argils, feluri de metale ete.) 91 ade unclletor preteerdioare, eonsiderarea gi “Sproptlevea neestora {a raport eu seapul practic edtora (rebuie si Te'serveascd ob ee- tele sau uneltcle in curs do confeehionare, 5, Kl. MARX, F. ENGELS, Opere, Fait. Poltied, Bucuresti, 1964, XX, p. 4725 G, LUKAGS, op. eile 1, p. 188199. 6. G, MORPURGO-TAGLIABUE, Exletiea... 1, p. 217. 7, V. BUTURA, Rigeuilja un sat de spatart din Tara Zarandutwt, in -LIGUC*, ‘Vint, ‘Tiniigoara, 1948; 7. BANATEANU, Arte populard 1 satele‘speclaleate... yp. 2425; N. DUNARE, Sale dia Zarand spectaltzale., po 317171; dem, Verbrettng ag p-28-—58; idem, Padardrtal.n. p. 613-619; idem, MiJloace tradt{to- role tn ogeiciltara Munfilor Apusen’ Ia petnia jumdlaie a stolulut XX, tn Aputarn, 30%, XT, p, 573654; TEREZA MOZES, Impleuiat — Indelenicire eesnted speca Ueatd in Vatea Erulut, m .CETC", p. 5180, Oradea, 1971. Comp.:C: UNI, 1 FRUNZETTI, Unelle, oblecte de uz case s ustatajl te tndustrie fértneas, 1m Aria popatard din Valea Jiatut, EA, Acatemiei, Bucuresti, 1908, p. 82199; B, ZEN a U6, G, STOICA, Greist in tenn tn arta popeterdromneasea, DA‘, Meridiane, Bure 1007; AL. FLONESGU, Clone fnautet, Hai, Cres, Bucur 1018. '8, N. DUNARE, Piidardritul.. p. 610658; Idem, B4tjiooce trade, P, 617620; MAFIA BOGS, Sie Iadttnnie de transpert din Aan Ape sApulam® XITt, p. 56103, Alla Jolla, 1974 8: LUGIA APOLZAN, Porat gf tndustta cate exU0 tn Munftt Apusent, Ed, Inatiuiul de sine socinie, Bueureyl, 1044, p. 55-56; N. DUNAREL. Tebnttle lextielor popniace romanest ain Valen supertoaré @ Cris Negrin «CTC, I, Oradea, 1971, p. £20; 1, KOS, Colela de fared « Mace ebosrapic a Transl fant in «AMET*, Vp. 185—28, Gu}, 1971; C. IRIMIE, 1. FRUNZETTN, Unelle Wobtite eu caintin, ps 110122 10. Inf, NICOLAR UNGUREANU, », 1860, Pietrass (Biber), 48, Sentoarea ANA ‘GOTT, Doezie comusleata in eadrul Sevan de etoo- ‘patie teller, Mezooi din Lugs (Alba), 1072, 18, DANATEAND, Ara pepulard tm soles apectaizate.. 0. 2927; N, DUNARE, ‘Die Verbeung.. p. 84o-38" K. ROS, Arta ucrat ft fcr In Rireled ingSCIA*, 11, 34, p, 271276; MILCANA PAUNCEN, A. BOLANGIU, Mottter 4 feronertepopuiara i, Muzeut de arid popula, Bucur. 1971; A. CHIRIAC, Perranerte papain de Bihor. 3 Mezet! Tri Cxigusio Oradea, 0784p. 88-01. POLIVALENTE ARTISTICE Dintre modalitajile de exprimare plastic popular eu cea mai relie~ fatd polivalenta, interiorul camerei de oaspeti cu componentele sale specitice gi portul de sirbatoare se situearé pe primul plan fu arta Plastics popular din Muntii Apuseni. Camera de oaspeti © considerare axiologica, din unghi de vedere etmoartistic, a camerei de oaspefi Ia romdnii din Muntii Apuseni face necesari’ abordarea urmatoarelar probleme sperifice: stractura interiorului, mobilieral, textilele, ceramica decorativa gi pictura popular Structura interiorului. Prin cele patru subdiviziuni specifice situe ate simetrie —colful cn sistemul de ine&lzit, partea cu patul, acca cu lavitele si masa, preewm si col{ul cu dulapul de vase —, se releva 6 distribuire spatiala deosebit de functional. Pind in secohul trecut, pe doud sau trei din laturile camerei, piesele de mobilier se aflau fixate in pereti saw in pimint (vatra"), piesele fixate, construite impreund cu casa, fiind caracteristice pentru interioarcle {Zrinesti romanesti. Corelat ‘eu aceasta, structura vechiului interior exprima — la seara regi comunitaiti sitesti — un remareabil facior gospoddirese de sta- ilitate antropogeografied s# elnoctilturald, asociat inexorabil pe acest plan cu acoperigul urias al casei mofesti. In ullimi instanté, intregul peisaj al Muntilor Apuseni, pe fundalul eiruia au fost ridieate agezi- tile, gospodiiriile si casele — umanizat, deci, prin contributia etno- istoried i etnodemograficd — se incorporeazi intio euprinail exprimave carpatied roméneascd. In mod specific, faptul este subli chiar de interiorul cerectat care se defineste nu numai printr-o puter nied unitate structural lntre ,{irile* Muntilor Apuseni, dar sip) ‘tio seamii de componente comune, freevent. intilnite gi in celelalte re- giuni carpatice'. Cereetarea locuinlet romanesti din MuntiieApuseni a dezvaluit, de asemenca, delimitarea odinicaré a unei parti sacre sia altein profane, functia desparfitoare revenindu-i fie unei diago- a9 42; Valrd cu camntfa din eahalt tuerate ta Leteslt st Lehecent. Budareasa, Bihar. 414, Orpantzorea unor plese de mobliter tn inlertorul toutafet. Valea Barnel de Sus, ‘Mocdnimea Mun(ilor Trascau. 4b, Solnifé din lemn de patti, Mogoy-Cojocant. Munfit Trasebutut, Atba, 41, Govata de pline, ar eretaturt deeoratioe, Trantya, Munfit Viadeesa 413, Scaun pentra camera curati, Budureasa Biber. nalo imaginare, fie mijlocului liber al camerei. Fenomenul se_aflé intr-o concordan{a semnificativa cu altul similar, de striveche si Jargi rispindire (casa este un microcosmos), relevat mai demult de Mircea Eliade®. In acelagi sens aldturim recenta constatare facut’ de Georgeta Stoica, privitoare la ,asezarea obiectelor eu earacter deco- rativ in frize colorate, alternate eu spafii libere de culoare albi®, fobilierul traditional Ca pretutindeni in tari, mobilierul din Muutii Apuseni a parears patra praguri: a) formele tuerate ou procedee tradifionale, foarte apropiate de natura; b) mobilieral dulgherese, confectionat de mesteri sitesti; ©) mobilierul timplarese, facut dupa procedee ori- senesti; d) mobilieral de fabried, pStruns in tot mai mare misuri de citeva decenii, acelasi in toath fara, Scoole de-a rindul in treeut, ca in toate zonele hogate in piidur ssiteanal alegea fragmente de copaci si le adapta nevailor elementare de confort casnie, vadind o pitrunzitoare infelegere morfologici. Pe Hingé rezolvarea unor exigente de stricti utilitate, eum se mai constata Ja stinele montane ori la silagele din zonele de finate, acestea au exprimat o niizwinfa formativa ineipienté, nu arareori materializatit {in forme en 0 valoare artistica remareabila, situate la conflucnfa etno- logici-ctnografica dintre naturi, traditie comunitars si frumosul ar- listie. jesele de mobilier eare contribuio 1a definirea interioralui tra- difional sint patul, lavita (Il. 12), masa, blidarul, eolfarul, podisorul, euierul, stelajul, seaunul cu spiitar, (U1. 14), dar mai ct seam lada de zestre (Il. 15). Spre deosebire de cele obtinute prin adaptaren frag- ‘mentelor de copaci, avester au fost. Iuerate dupa procedee dulgheresti, fie de orice gospodar, fie de aceiasi dulgheri care edifiea casele. Pe Ming’ forma proportionatii, armonioasi si ingenioasele sisteme de imbinare adeevate rosturilor funetionale, 1a 0 seami dintre piese se manifesta o pronunfata bucurie pentru ornament, printi-o aleastt Impo- dobire eu motive si compoxitit obtinute prin cioplire, diltuire, ores tare, seulptare, serijelare, traforare gi pirogravare. In toate epocile fstorice, mobilierul yu Integrat functional $1 dimensional In teri= orul Tocuin{ei, determintndu-se dialectic Considerat in context nafional, mobilierul traditional Iucrat de dulgherii din Mantii Apuseni — aceiagi care construiau si cascle — prezinti multe similitudini morfologice si structurale eu cel din res- tul tinuturilor romanegti. Aceast constatare isi afl explicarea tn faptul e& acelorasi esente lemnoase si in vederen accloragi functiuni easniece le-au corespuns sisteme identice de confeefionare, transpuse cu ajutorul unor unelte de largi rispindire (bard, secure, mezdrea). Pink in secolul al XIXclea, lavifele penire dormit erau incorporate in 1—3 perefi, eonstruite ea atare odatd cu casa, cum am mai intilnit, sporadie, la mijlocul secolului nostri in Mogos $i Intregalde din Moe nimen Muntilor Trasedului, in Lipustesti si Marigel (Rusesti) din ‘Mocénimea Munfilor Giluiui ori tn satul Tomnatee din nordul ‘farii Zavandului, Lavita, ca piesi de sine statitoare, dup cum o atest uncle informagit de pe teren, s-a generalizat mai Intii in satele de mineri ori specializate in mesteyuguri din Buciumdnimea Muntilor Apuseni, Valea Ampoiului, Bihor gi Tara Zirandului. Patul propriu- is este mult mai Malt decit lavifele, atingind adesea 1,50 m, fntru- elt, aga eum explici gi locuitorii Muntilor Apuseni, sus temperatura inedperit este mai caldi. Abia prin decorul suprapus at spitarclor de pat se contureaza diferentieri zonale: mai Ingust si mai simplu in Mocdnime sau cu o desfisurare mat inalta in’Tara Cuigurilor. Impodo- 5a. Dit, ca gi in Marginenimea Sibiului, prin exestituri de facturi geome~ tric — impusi de structura materialului —, patul din casa moteased fare un pronunfat rol decorativ, dar nu in sine, ei intrucit serveste. Pentru expunerea pieselor fesute si alese. Pentru imbinarea cu multi Indiestrie a unor elemente de autentic’ valoare artistiea — forma, ammonia, proportia, ornamentul — eu. functionalitatea lor, relevim sequnele cu spalare, care la mesterii din Bihor au atins realizirile cele mai reprezentative in {inut. Evident, initial s-a folosit scaunu? aufohton cu spatar plin—seund sau inalt. Acesta era cu spalar contecn ionat printr-un sistem de imbinare fara liant sau euie de fier, stabili- tatea Jui structurala fiind rezotvatd eu ajutoral cepurilor. La varianta eu spatar seund sau normal (Muntii Gilaului), aceasti parte consta dintr-o platform’ pitrati, pe eind la eelilalt tip, spitarul inalt era, de obicei, de forma dreptunghiularé (Munfii Bihorului). In toate ea zurile, acest tip de seaun era sustinat pe patru picicare. Indeosebi in Tara Crisurilor, decorul spitarelor — decupat. in conture sat prin scobituri practicate in interiorul suprafefei — dezvolti o seam’ de contraste sobre, dintre plin si gol, eare, datorita.impresiei de cadente ritmate, depasese vizibil funcfionalitatea acestor decupiri, spre a exprima 0 seami de valori magice (Intruchipari benefice, solare, an- tropomorfe, ernciforme) asociate eu remareabile valente decorative MS/ZEING LSTEN eX WENN e 34, Pund de leagiin pentrs coptt, din lemn de cir, crest eu ornaimente geomelrtce de bun augur: sort prescur, fare, cilia ocotta, prestin yt date (15%. 1964), Nonde sal Tit Zarandiet (locattatie: Cris, Btjentt ds Jos 9 de Sus), jad. Hanedara, 1a, Donte in tan de ray ana pin epraare Dee predoincnt. agente, Bia ance, Jara Foptn, Mice Ur, She rats 15 b, Giwbérar din Brad, plrogreval, Avram dane, Muse Onirtt, Atbe Tutte, impadohire, in schimh masa inaltA — cunoseuti in literatura de spe- cialitate sub denumirea de masa goticé — din punct de vedere morfo- In ultimd intanfi este vorba den rerultat etnaartistic al zelapiter vaci) decorul sculptat a fost. inlocuit. eu cel pictat. | ratdi redescoperire si reevaluare a decorului acestora — lada de zestre ‘constituie 0 piesa de prestigiu tn fiecare casi. Asemenea piese aut fost ‘confectionate cu deosebire in satele de Kidari Buduzeasa gi Hasnay din Bihor, Blajeni, Bulzesti, Dulecle si Halmagel din Tara Zarandului, Dingiu de pe Valea Calatei, precin si in satele unguresti Rimetea, ‘ayoru! Crisului si Biedlat de la poalele mun{ilor. Gele mai vaspindite fn locuintele populatiei romanesti sint vestitele lazi de zestre de la Budureasa, pentru a cliror incizie mesterii se folosese de un compas de lemn si de o unealt& numita horj (eufit mie eu vietul tntors). Cimpul omaental al acestora acoperi Intreaga suprafati expusi a piesei. Motivele, de striveche origine autohtoni (bradul), prefigurind sim~ hoturi apotropaice solare (,roata si ,coeirle", redate sub forma wnor suite de semicercuri si valuri) organizate in 2—4 registre ete. sint reunite in comporitii cu valoare traditionala, perpetuate din genera- fie in generatie, earacterizate neconditionat prin simetrie si allernan{a, dar gi printr-o vioicinne ritmied, tridind misearea atit de freeventi in decorul traditional romanese. Modalitalile contemporane de recom- punere a elementelor si motivelor constituie ereatii artistice valo- Toase, exprimind nivelut in continnit ascensiune al fanteziei creatoare a mesterilor lidar 10 a. Anaitsn mesfotegios pl decerativt a unt edie pastorese, ‘rly, hord-est Zéranditu i 1, a, Putinied de ora, Pretace shogit, Munttt Viddeosa, 47-b, Glob penine tapte, bol Valea Ampotatut, 5 48 b. Goue de pation, Muntele tJor, Maxiset, Munytt Gtitutat, 410, ¢ Cue de paltin, Muntele AMicéu, Nimdtest— Bitor, Arta textilelor popula Piescle tesute, alese, Drodate sau impletite din Muntii Apusent an fost luerate din cinepa, in si ling — produse de obicei in gospodirie precum si din bumbae, bumbicel, misir, fir de metal, margele, mesint ete, Pentru camera de oaspeli s-au confectionat: stergare de culme si de pereti, cearsafuri, (oluri, ponevi (covorre) si cergi (cuverturi) de pat, fete 5i capatiie de pernd, fete de masa, presuri, iar de curind pare- tare sau covoure de perete. Vom trece in revista pe cele mai reprezenta- tive pentru arta tinutului”. Piri Indotala, Impodobirea cu stespare de cutme (11. 20), expnse pe eulmariu (0 prijind agitata de tavan), in veciniitatea cireia pina de curind s-a mai aflat si o culme cu piesele de imbriciminte penta sixbiiteri, a coustituit nu numai o veche modalitate a femeilor din Munfii Apuseni de a-yi Infatisa destoinicia gi arta, dar si un element apariinind unitatii culturate tradifionale a populatiei de pe ac: meleaguri cn toate celelalte zone etnogeafice romanesti inconjur toare. Din geupa pieselor similare, Impodobite cu alesituri colorate, stergarele de culme au cunoscut 0 mare dezvoltare, confectionarea Tor continuindu-se pe alocuri (Mocanime Muntilor Apuseni) pind in primul pitrar al secolului nostra. Dispunerea specifica a acestor slergare leva delerminat impodobicea eu alesituri 1a un singur eapat, cel expus vederii. Stergarele (felegile) pentru pereti (HI, 19, 21, 22)— mai ungi, mai inguste si cu ciueuri sun dantele Ia eapete — se aso~ iazii pretutindeni in Munfii Apuseni eu yechiul obieci de a folosi stergarele ta ineadrat si impodobit icoanele, oglinzile 9i farfuriile. Frnumusetea celor pentrt pereti este accentuata si prin mpodol mijlocului cx vriste, cu alesaturi, In deceniite din urmi eu nevedi uri, precum $i prin felul expuncrii lor in eni in modul cunoscut sub dentimirea sugestiva de coada rindunieii. Mai realizate din punet de ‘yedere estetic sint cele en fond alb 5i alesaturi rosii Iuerate jin degete™ (© variant romaneasci a tchnieii chifimului), ,eu suveiea”, in spe- feaai", on velrte de alesaturi pe fond negra, precum gi cle impodo- bite prin tehnicile de cusut®. Indelungate cereetiri ctnologice compa rate la noi, ca si in {rile earpatice invecinate, ne intemeiaza concli- zia ei, in tot tinutul Muntilor Apnscni, precum si in Cimpia Ardca~ Jului, ‘Silaj, Bistrits-Nasiud, in Tara Birsei, Tara Oltului gi zonele hunedorene (Valea Jiului, Tara Hafegutui, Padurenii Hunedoatet ete.), pe Timave sau la romanii din Secnime (Toplita —Bilbor, Valea Casi- nului, Valea Gurghiului ete.), in tot cursul secolelor XVIII—XX, presenja decorului cut alesdturi yin degete a piesele de interior (stergare. cearsafuri, cipitiie de perni, Tete de mas) a conslituil 0 nold etno- arlisticd definitorie penir populafia roméneased. In camera pistrati curat, continind indeosebi zestrea de fesiluri a fetelor de marital, a existat/aga-numitul pal mare (secolul al XIX-tea, pind la inceputul secolului nosimu), eare cuprindea: o saltea sau chiar dou, wn cearsaf, o corgi, apoi sase perne avind cApatticle decorate cu alesituri, precum si un fol coloral de Link cu frumoase alesituri. Pentru zilole de sirbatoare, patul este acoperit eu Jini impodobit prin nevedituri, ori eu 0 euvertura de modi no1 patul na mai fost ,ckidit inalt, pentra ca peretele sin riming gol, sa agezat in drepiul acestuia un covoras (lat de perete, parelar). Dintre piescle pentru pat, de obieei se decoreszi cearsafurile, fefele de perni, folurile, eovoarele gi cerga. In intreg fimutul, cearsafurite eunose cea mai larga rispindive si o mare frcevents, alit ea aglernat, eit si ea podoaha. Prefionse re Tizivi antistice s-aw oblinut nu numai din tesut si ales, dar si prin procedecle de easul $i Impletit. Cu fiecate tip de cearsaf a exprimat 6 dezveltare a laturii artistice, fenomen ilustrat indeosehi de piesele eu dantelé si volZinag, en dantell ta mijloc 51 le capete, dar mai eu seamd de cele cu broderie alba. In ultimele decenii se constatd o si mai mare dezvoltare pe acest plan. Dac acum {esitura este ades mai simpli, numai in dou ife, cle stnt in schimb impedobite, pe I diferite forme de danteli, eu hroderii si alesituri eare se suhstituie broderiilor: ex broderie sparta din bumbae alb, ewsitur’ plini eu dife- rile ornamente complementare. ete, Gipatiicle de perma (fifare de perini) se impodohese asemenca stergarelor de eulme. Acest fapt.a permis ca pe misuri ee moda enl- et cu fesatust $1 haine era pardsia, glergarele de euime si oat ft ‘transformate in cipiitiie de perma. Acestea se fes din misir gi bumbac colorat, Cétre mijlocul secolului al XIX-Jea s-an folosit negrul gi ro- sul pe fond alb, cu timpul adingindu-se albastrul, galbennl ete. Cu tin sfect de sccol in urmé, vechile edpatiie de perna, cu alesaturi , degete*, se mai foloscau la dus colaeti la munti, botez ete. Fefele de mast (mésdtrife) pentru camera de oaspeti sint mai lungi, eu alesituri, intregite decorativ prin impletituri, Dintre acestea, de © rara frumusete sint, mai eu seamd plesele eu alesiturt cn suv decorate la ambele eapete en motive arhaice, ca ,ciutura’, ,prescura", =irtelniefoara" ete. La mijlocul vezeului nostru,, in subzona Pietrox” Sa —Rogia (Beius) era ined freevente masaritele cu alesituri In deget. decorate tot la ambele capete, deopotriva zato prints-o fermecdtoare armonie eromat si printr-o simetrie de vatoare clasiei in dispunerea elementelor in cadrul motivelor $i a acestora In compozitie, Decorut pieselor textile pentru interiorul locuintei a evoluat contimuu. Conseevent eu transformarile soejale, eu participaren cres cindi a populaticé la activitifile industriale si la alte indeletniciri en caraeter urban, din deceniul al saselea au ineeput si apard motive si materiale noi, cum ar fi fetele de perni alhe, confectionate tot mai frecvent. din fesituri de fabric. 59) Procedecle de cusut si impletit 1a piesele pentru interiorul locu- infei an cunoseut o extindere eu totul deosebitii. Dintre acestea sau drodat mai inti cipatiicle de pena, apoi stergarele, felele de mast etc. In ultimele decenii cusiturile 's-au extins: imprejurul fetelor de masi, de obice’ sub forma de broderie plind si sparta; la ambele eapete ale stergarelor, pe intreaga suprafati a fefetor de perni, eu broderte plini, fire trase, broderie sparta ete, Utilizarea dantelei tm- Pletite cu mina este mai veche, jar din prima jumatate a secolului nostru in continua crestere, Ea a Inat locu! unei impodobiri mai vechi (ciucuri din winnodituri"), la mod’ pind in prima jumatate a seco Iului precedent. In afari’de dantelele intrebuintate ca ornamente Ia alte piese (ceargafuri, fele de masi, stergarc etc.) in satele din ‘Muntii Apuseni s-a0 confeetionat si piese in intregime impletite: per delele si perdelutele. Extinderea folosirit perdelelor impletite a dat tun mare impuls acestei tchnici. eramica: forme clasice si izuinfe formative contemporane In finutul Muntilor Apuseni, ca itn alle zone giregiuni din Romania, ceramica populara s-a dezvoltat, in buna parte, in site specializate in olacit, prin continua transmitere « mestesugulué de-a lungal nesfir- sitelor generafii. Existenta laolalth a mai multor olari a prezentat wwemnate avantaje: servirea de cuptoare comune, procurarea mater prime si a colorantilor in eomun; desfucerea impreuni « produselor ceramice sau impartirea pictelor de destacere. In Muntii Apuseni s-« produs ceramici rosie si alba (nesmalfuita), ceramic smaltuita, iar, Pind la Inceputu! secolutui nostra, 51 eahle pentru caunnifele din inte- Fiorul locuin{elor®. Dealtfel, pe ling’ satisfacerea multor trebuinte gospodiresti, o huni parte din ceramica produsi a detinut un loc de seama in decorut locuintelor din intreg tinutul. Cu_exeeptia een- trelor Vadu Grigului gi Borod de pe Valea superioara a Crisului Repe~ de — unde predomning Iutul alb, sirac in oxid de fier — care produc ceramica albé, in tot restul tinutalai Muntilor Apuseni olarii produc ceramicd rosie, intrucit au la dispozitie un lut galben, care prin ardere dobindeste 0 ‘culoare rosie de diferite nuante, Ceramica nesmél{uita continwi 0 linie morfologie’ si decorativa striveche, asa cum se mai Produce 1a Cirpinet, Cristiorul de Jos, Lelesti si Saliste de Vaseau din Bihor, Birsa si Obirsia din Tara Zérandului etc, oS orn 18 a, Forma st funcfiesoald de tnt, pentre tuple, Leleslt— Bihor. 18 b, Outi de apa, Stina Romtneasa, Muntele Cureudela Mare, Bthor. 18 e, Oald de gatit ex dou loarte. Satiste de Vayoau, Biter. “In schimb esramica smditfuitd predomina ori se produce in exelu- sivitate la Tirnivita, [ilmigel din ‘Tara Zarandului, Carpinet, Lehe- ‘cont 51 Cristiorul de Jos din Bihor. Utilizarea smal{ului a implicat Schimbart in instrumentarul decorativ si in omamentied, iar necesi« tatea arderii a doua a dus Ja disparitia rosnlui din stravechea paleta 8 ceramioii_nesmilfuite. Dintre produsele acestora, farfuriile si strichinile (blidele) (11. 25) ‘esau asociate cu gtergirele 1a impodobirea peretilor din camera de aspelis uleioarele, (11-26 ,27), uneori legate cite trei-patru cu ajuto- pul unor stergare anume fesite, erau folosite de citre fetele de méritat Sinevestele tincre la adus apa; nceleasi piese de ceramic’, preeum si ci- Autele gi cAntile (IL 28), erau oferite in dar nasilor, ori erau daruite de pomani ete.; canfile erau asezate pemasa cu flori, ulcioarele cu vin sau tn api proaspaté pentra oaspeti; iar ghivecile, eu [lori, la ferestre. Cu exceptia elemertelor ornamentale comune tuturor eategoriilor de piese ceramice din tinut — liniufe paralele, oblice sau orizontale, spitale in zigaag sau serpuite, pupi, colti mai mici sau mai mari, cocirle, elemente sau motive fitomorfe (dintre care stravechea froazd a bradului), zoomorte (melei, ghiare), geomorfe (unda apei, ealiga oco- lit) ele. — si a aceleiasi extraordinare varietdti in contextul dispo- nerilor compozitionale, farfuriile si strichinile, tn concordant eu forma, structura si cimpul lor decorativ, releva tinele probleme orna~ mentile specifice. Considerarea structural’ a ansamblului decorativ Dermnite diferentievea unui ornament central — polarizant si mai preg hant — sia unora marginale sau complementare, incorporate organic in ritmul, gama si tonalitatea compozifiel. Formele desiviryite ale pieselor ceramice, structura, proportia si eleganta lor, gratia $i dina- mismul elementelor si motivelor, armonia culorilor de fond, deco- tative, unitatea comporitional& a ornamentelor (concentriee) eu cen- trul polarizant, determina — indeosebi la piesele de podoab’ ori Ja cele cu rosturi ceremoniale — caracteristiei proprii de 0 mare poezie. © categorie special de produse ceramice an constituit-o cakiele, care an Snlocuit lespezile de piatra 1a construirea camnijelor, trans. formindu-le astiel intro componentit en o deosebiti distinctie deco- rativa din interioral locuinfelor. Trei centre de ceramigti romani —- Cirpinet, Lelesti si Tirmavita — an asigurat o ampli produetic de calle in seeolele XVIIT si XIX pentru nes oile intregii populatii din finut si din zonele inconjuritoare. Mull vreme acestea rau nelip- site de la tngurile anuale de pe Muntele Gaina, de la Cimpeni, HI. magiu, Being ete. Fata de eahlele nesmal{uite, rosii, frumos Impodo- bite eu clemente florale stilizate geometric, de ia Letesti sau C&rpin sau cele smalfuite de la acesta din um, ‘decorate alit printr-o serie de linii grupate simetric gi alternativ, dar si prin verdele placut al smalfului, piescle produse Ia ‘Tirmivila atinseser un prag artistic mai pronuntat. Mesterii din acest eentru 2irlindean, productnd pentra 9 piaté mai larga, inelusiv Valea miflocie a Crigulus Ath, (limpia de vest a Transilvaniei, au realizat mai multe variante de cable, Tie ca mérime, fie ea impodobire; pe lingi motivele geometrice, acestia au cultivat freevent traspuneri negeometrice (fitomorfe si simbolice), in toate cazurile relevindu-se virtutile artistice ale simetriei, alter 19, Mirboated de dns mineare, orncmmentald Uber desenal: flor, life riddctte ele, Tirnavija—Zdrand, Jad, Hunedoara, 40>, Oald tunpt, et brut ornamental unda apet, Halmiget, Para Zavandutat 30e, Canta de Corund (Carpajlt Ortentali). SBlctua de Jos, Votea Avieyutt. Uielor cu unda oped, etd ecotta,btta pacw- ‘St compostive emblemati. Cristior, thor. nantei si repetitiel. Intr-o mai mare miisuri decit vechea camnifa din tespezi de piatré si, cu atit mai mult, decit vara liberd de odini- ‘oar, eamnita sau soba de calle din interiorul locuimfei motesti a oferit In cele dow secole anterioare, sporadic si in primnl patrar al secolulni nostra, tun colf luminat si eilduros in jurul earaia se adunaw membrii familiei in noptile lung do iarni, contribuind totodata mult ta. schim- area aspectuilui estetic al interiorulni tirdnese. Pe baza formelor, pe drept euvint elasice, ale eeramieti traditio- nale produsi de-a lungul multorsecole, s-am profilatoseama de nds inte formative contemporane demne de retinut si dezveltat in contextul operei de valorificare artizanali gi industrial a mostenirii artistice, eu tot atitea risfringeri pozitive pe linia infrumusetarii interiornlui locuinfelor din finut, ca gi din celelalte pirti ale Romaniei: lagi mea gamei de produse ceramice (servicii de tuici, vin, cafea, fructe ete., vase de flori, farfurii cu forme si dimensiuni noi pentra impodo- Direa interiorului locuinfelor de la orase si de la sate ete.), precum si erearea de noi compozitii ornamentale plecind de la eunoasterea $i Infelegerea morfologiei, structurii gi semanticii ornamentale in deve- ire, pe linit etnopsihologied si artistied proprie profilului actual al poporului nostru, Pictura popular: ingemdnarea realului cu fantasticul Locuitorii din zonele etnografice ale Muntilor Apuseni n-au practicat pietura popularé pe sticki. Dar ei au achizitionat icoane pe sticli feute in diferite centre transilvanene, cu atit mai mult eu cit drumu- rile lor (ea lemnari, olari, vasari, eiubararis spiitari, fluierari sam ea muncitori agricoli sezonieri) trecean adesea prin agele centre. Arta picturilor pe sticli, polivalenta lor morfologicd gi cromatie’ le erau aceesibile, deoarece erau exprimate printmun pitorese $i 0 impodo- bire discrete gi cumpinite, de factura artisticd arhaicd. Aceast acce- sibilitate era facilitath gi de wtilizarea acestor pieturi populare, mi mumaieu seop apotropaie (confinut magico-religios mmostenit "din epoca greco-romand, traco-daciea si daco-romana), dar gi in semn de pronunlaté preocupare decorativi. Pe drept cuvint, Nicolae Torga & remareat, ¢d poporal .,introduee in iecana populara un farmee. eu neputinti de definit®, iar Lucian Blaga, originar chiar din vestitul centiu de pietori populari Laneriim, explie’ ,farmecul eu totul parti- cular al acestor icoane, prin ,,interferenfe de tendinfe popularc™, Ele eran asociate en stergarele de perete, eeramica etc. Ia impodobirea camerei de oaspeti si in genere a {uturor ineaperilor locuite, Aga cum am constatat, in deceniul 1950 —1960, in Mociinimea Muntilor Apuseni, in centr gi estul ‘Tarii Zirandului, in Tara Topilor etc., locuitorit din finut sau apropriat asemenea creatil etnoartistice indensebi din dowd zone recine si, totodatii, cur sensibile ofinititi antropogeografice si etnografice: Valea Sebesului (Lanerim, Laz) 5i Alla (cartierul Maieri din Alba Iulia). Valoarea artistica populari a pieselor expuse in lo- cuintele mofesti este atestatai $i de faptul ed in centrele amintite au activat unij dintre cei mai vestiti iconari romani, Mai multe asemenea exemplare —semnate si datate din secolele XVIII—XIX — sint conservate la Diserica din Laner’im, precum si la Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul etnografie al ‘Transilvaniei din Cluj-Napoca ete.!*. Pe lingé lesnicioasa comunicare etnocutturati cx zoncle amintite, semantica si eromatica picturilor populare rispindite din secolele trecute in Munfii Apuseni dezyailuie gi alte fenomene spirituale, din cele mai coneludente, privind existenta unor urme semnificante de ingem&nare a realului cu fantasticwl. Pe de o parte, In ceca ce priveste subiectul reprezentarilor, se constati cu precidere o orientare predominant pragmatic’: sfintit anotimpurilor, in eorelatie cu. prineipalele praguri, adicd evenimente agro-pastorale; reprezentiri corelate cu fertilitatea, fecunditatea, syne apiraren de molimi, ocrotirea vitelor ete. In ultimi instant, consi derind retrospectiv ‘acest fenomen etnopsihologie, ew 0 veche baz etnoistoried est. si sud-est europeant, este vorba de o striveche i= clinare categorinki de a concepe transeendentul intr-un sens eobori= tor, spre lume, spre pimint, spre om", Aceastit inclinare a fost pro- prie nu numai vechilor pictori populari, dar gi colinditorilor de odi- nioarii, cetelor de fecior} ete. in contextul sineronismului ce le earae- teriza manifestirile etnoculturale — polivalente — intrepitrunse de Virlufi magice si profane, dar si de un profund pragmatism eomunitar. Pe de alti: parte, 1a majoritatea exemplarelor conservate in deco- rul camerelor de caspeti, se constatd adeziunea locuitorilor Ia o predi~ eetie cromatie& carespunzatoare in genere cu foudul principal eroma- tie traditional al poporului roman, earacterizat prin diseretie si mi- suri, printr-o ingemanare afectuoasi de pilorese si de podoaba. Este ‘Yorba la aceste picturi populare de o simfonie de culori stinse tnspre negtu si tuminate inspre alb, pe un ford albastru aproape atb, contrastitl necesar Ia sublinierea figurilor rezultind el insusi dintr-un negra usor deschis. Nicolae Mirgineann stabileste exact statuutil acestui con- trast: admis wumai sub unghiul culorilor neutrale, mu si sub acela al culorilor spectrale'* Cun se va yedea atinuare, predilectia cromatics manifes- tata de populatia Muntilor Apuseni in acest sector de art& popular’ ‘traditionals — apropriala dinafara finutului — se vegiseste st In crea~ {Hille proprii, Indeosebi in eromatiea portulut Elemente artistice in po Una din trebuintele primordiale ale omului, portal, a aparut initial ca un mijloe necesar de aparare a corpului omenese. Ulterior, portul s-u dezvoltat — indeosebi cu ajutorul diverselor elemente de podos- ‘Di — si ca un mijloc pentrm diferentierea grupelor de populatie in raport cu apartenenta la un anumit popor, {aut ori zond etnogra- fic’, in funclie de ocupatiile exercitate, sex, virstt, stare civil, eate- gorie social. In ansamblul ereatiei plastice populare din Muntit Ap Seni, portul traditional a ocupat un loc de prima insemnitate, pr creafia sa ornamentala i prin colorit. Pe lingi preoeuparen decora- tiva pentrn interiorul locuinfei, portul a exprimat si unele trisituri spirituale, de unde si exceptionalele sale realizari artistice dobin- dite aici. O imagine griitoare a inaltelor ealititi estetice ale acestuia 0 oferi adevaratele ,exporijii* de port popular tradifional, care se desti- soara 1a nedeile anuale, in cadrul marilor sirbiitori obstesti de peste an $i al obiceiurilor de familie matrimoniale, precum si in freeven- tele festivaluri_cultural-artistice. Portul sdrbatorese traditional si contemporan. Pind la riserucea secolelor XVII—XVIII portul romanilor din Muntii Apuseni ai Tran- silvaniei prezenta nu numai o unitate finutald cu total remareabila, dar continua si pastreze 0 seam’ de note esenfiale comune cu cel al romanilor din Cimpia Ardealului, de pe Valea Somosului si a Mu- resului, de pe Tirnave si din zonele etnografice de pe versantul vestic al Carpatilor Orientali's Cu anumite diferentiers cristalizate in portul romanese din preajma ‘bogatelor centre miniere (Abrud, Bucium, Zlatna, Brad), in tot cursul secolului al XVITL-lea si pind in prima juimatate a secolului al XIX-lea, portul romanilor din intreg finutul Muntilor Apuseni se caracterizeaza Printr-o structuri simpla $i o impodobire redusa. Deosebit de atragator se infitiseazs poriul traditional femeiese. Pérul nevestelor esie impletit. in dowa ensife sau cormi, dispuse in sus ‘de urechi, intirite si ingrosate en pir artificial, incolicindu-se spre ceafi. Captil le este acoperit ou un sfergar alb, decorat cu alesiituri colorate, legat usor pe frunte, iar Ia git purtind sirari de margele. Fetele mari, neacoperite, ca pentru o zi de primivarii, apar eu pletele pe imple, eu o chied pornith din frunte, continuat’ en alta din cregtet (i, 31), Podoaba de la git, mai bogata, consta dintr-o garniturd lati Ge catifen neagra, decorata eu mirgele si bani. Parul fetitelor, piepti- nat cu o chied Lisati usor pe timpla dreapth, se releva. prin’ muruna ce le inconjoara maiestios fruntea ca o coronita sau sfiryeste intro codifi pe spate. Piesele fundamentale ale portului femelese sint ciimasa Zungit sau cimasa seurti (spdloiul, spdcelul, iia) si poalele, ambele de un alb desavirsit, iar pe fundalul eelei din urma proiectindu-se zadia saw sapregut din lind, In funetie de virsta purtitoarei fiind eolo- rat in rosu, albastru fumurin saa negra, Cimaga lung (intr-una en poalele) a eonstituit o notd etnocutluratt caracteristicd nu numai a Vechiului port romanese din intreg fimutul Carpatilor Apuseni, dar si a intregului nostra port femeiese traditional, arhetipul acestuia elevindu-se pe metopele monumentului de Ia Adainklissi, pe Colurana lui Traian de Ia Roma, ca gi peo steli funerara de la Zagreb", Pentru epoca la care ne referim, cdimasa femeiascd din Muntii Apuseni pre- Zink 51 0 nold einoarlistied specified portului romaneelor din toate zonele intracarpatice, din Carpatii Meridionali pina in Garpatii Nor- ici, de dincolo de lantul Carpatilor Occidentali pind 1a Carpatit Orientali. Este vorba de un decor brodal, de 0 inalta valoare tehnica si de 0 rari noblefe artistic, constind din cusituri desfisurate pe Muchiile cutelor (urzit pe crefuri) si transpunind seria ornamentala ometried, proprie fondului nostra principal etnoartistic. In secolele VII—XIX acest deeor acoperea intreg pieptul (ciupagul) eimisii emeiesti, incepind de sub gulerul-bentiti brodat prin alte puncte de cusut de striveche tradifie, pe dos sau prin eel urzit pe fir, Demni de temarcat este exprimarea cromaticd a diferenfelor de virstd si slave vita: portocaliu (letile), rosy deschis (Fete mari), rosu. infocat (ae- este tinere), rosu inchis san albastru (neveste), albastru nchis sau hegru (bitrine). Decorul urzit pe erefuri se mai practica pe minced (deasupra cotutui), pe pumnari (terminati eno danteli ingusti) sau pe Priffara situata intre minecd si minecar (fodor). Legat de acest de- Gor, Incepind eu secolul nostru se profileani insemnale diferentieri zonale. Pe cind in Tara opilor, pe Valea Ariesului si in Mocinimea Muntilor Apuseni s-an mai Iuerat eimasi ea intreg pieptul (cémpagul) {11.1) brodat pe muehiile entelor, pe Valea Crigului Repede si in Bihor Acelagi decor se limiteazi la pumnari gi sub forma unei ,briiri sub guler, jar in Tara Zirandului, BuciuméinimeaMuntilor Apusenisi Valea Ampoiulul, sub forma a dou’ ybritiri* Inguste, una sub guler, iar alta inire ‘mineci si volanul acesteia?. Acelasi aport definitoriu pentru portul femeiese din Muntii Apu- seni, cit si In conturarea unor note particulare zonale, revine zaditlor, purlate de Ia briu in jos, cumancle gi eojoneclor"®, fori 0 inflilisare elegant, totodata reliefind in mod itatile artistice pe eare le poate pune in valoare indus~ tria casnici traditionala. Pind in prima jumdtate a secolului treeut, ca $i in Marginimea Sihiului, in tot cuprinsul Munfilor Apuseni s-au perechi, in fati si dinapoi, fesnte din aceleasi materiale. Dar chiar in denumirea lor zonala s-an inregistrat diferentieri, ined de la sfirgitul orinduirii feudale. Daci numai in Tara Topilor gi pe Valea Ariesului termenul de zadie s-a aplicat ambelor piese, in schimb pe Valea superioari a Grigului Negri sa utilizat denumirea de zapreg, pe Valea superioard a Crigului Alb eran demumite eretinta dinainte si cretinfa dindarat (sau, mai rar, zapreg), in Bueiuminimea Mun- tilor Apuseni opreg in fata si zadie dinapoi ete. Ulterior, in primele doud zone, in Buciwménime si pe Valea Ampoiului (ona Zlatnel), aceste perechi ati Inceput a fi denumite gurt (in fafa) (Il, 35) si zadie (dinapoi), De pe Ia mijlocul secolubui trecul, in vestul "Parii Zkran- dului, unde piesa este cunoseutii sub numele de erp’, precum si in toata Tara Grisurilor, se poarti o singurd piesi pe deasupra de la Driw tn jos, dar mumai in faté Pe Valea Ampoiului si in zona Cimpeni, pe albul desivirgit al Poalelor, dreptunghiul celor dowd zadié rosté intregeste in fata si dine poi, nota de rari frumusete si clegan{a a portului feminin. Varianta mai veche, pind Ia mijlocul Seeolului treeut a fost fesuti numai din 67 Vin’, de cen mai buna ealitate (par) vopsiti in casi; ina doua jummai- tate a secolului al X1X-lea, In locul paruluivopsit. neyru sau rosi {culori domoate rexaltate din coloranti vegetali) s-a urzit bumbicel nnegnu si s-an hitut. seuluri de linied (harast)vin colorate (portocalin, albastr, alb, galhen, verde, fir aurit). Pe lingi dungile si trupul in albastew inchis si eimpul rosa, {esute, decoral zadiei se intregeste pe margini en induplecéturi si Livituri, cusute cu lini rosie, mai rar cu verde, De ta raserucea secolelor XIX —XX, in portul avestor plese perechi intervine o schimbare important: zadia din fafa (II. 32) este fnloowita ou surtul de lind, fesut tot in casi, dar mult mai lat, ter- minal jos cw citenri fmpletili din firele policrome de urzeala. Prin nul 1920 acestel plese ia lust locul surjul din satin negra, procu- rat din comert, impodobit pe margini cu danteli si eusituri, eelor din uma revenindu-le si funetia dea fixa ereturile Spre deosebire de Mocdnimea Muntilor Traseaului, unde sa pas- {rat opregul din fat (fesut- din lina neagra si aleatuit din dou foi), inzona etnogratiea vecin’, Buciuméinimea, sitnat’ in preajma vechiului centru urban Abnid, din eele dou veehi piese perechi, opreg si zadie, Ja sfirsitul secolitui precedent se mai pastra doar zadia. Locul opre- gului din fata la Tat sortul ere si lung din material de orag. Acesta, Gonfectionat din mAtaso grea (atlas) brodatA ea gi wiframa, san din eatifea brodati cu ghirlande si buchete din fir sau din miiase poti- rom, constituie una din cele mai importante piese ale portului femi- ndeosebi datoriti somptuozit&tii ei. Zadia rosie traditional’, puriati inapoi, sa pistrat In portul bueinménese, dar parcurgind amumite transformiri, in acord cu evolutia generald a portului, Ea sa ingustat foarte mult, spre a contrasta cu lirgimen poalclor din fesi- ‘uri de fabric foarte fine (batist, grenadini ele.) 9i spre a corespunde eu prezenta surtului In fat. Cit privesie materialul de coufeefionare, acum se foloseste ata de masind pentru urzealii si linicd de fabric’, moale, pentru bateals, Nous zadie este {esti en rostitl sehimbat, dobindindu-se astfel pe fondul {esiturii un joc pleut de Linki In zig- zag. De o culoare aprinsi, caraeleristici, un fel de rosa cinabru, aceastii varianta ave tot elmpul acoperit eu dungi de euloare inchisti (negru eu ugoare aceente de albastru), verde, meori dungite fiind obtinute din fir metalic. Compozitia deeorului este foarte unitari, aproape niforma: din trei intrei dangi subjiri intervine o vargi lati Marginile piesei sint festonate, iar la poale este impodabita ew 0 dan- tela facut eu acu In Jara Zicandului, mult& vreme s-au purtat-zadii perecht: eretinta dinainte si cretinta dindarat. Cea dintti, pentru purtare era feta mux ‘mai din lini neagra, faré alte impodobiri, iar pentru sirbitori, cu dungi colorate (in-violet, roz, portocalin, rosu), sub brit sila poalele piesei. schimb, cretinta dindarat era mult mai bogat-decorati. nei din prima. jumitate a sccolului precedent, pe fondul monocrom din fesiturd Ge lind se aflau dungi din batesla in culori inchise, tar la eapitul de jos era transpus un larg eimp ornamental din alesdturi in rost eil- cal, din care mu lipseau motive arhaige de o impresionanti valoare artistica: zalufe, eruci, sfadite, taieturi ete. Aceleasi eretinte, tesute in a doua jumitate a secolului al XIX-lea, sint mai inguste, urzite din misir 51 batate din linie’, de astidata pe un fond rosu strabiitut de dungi policrome, iar jos decorate cu alesituri si cusaturi redate intr-o suecesiune artistica de motive ornamentale geometrice si de yalente cromatice (negra, albastra inchis, galben, verde). In primal decenini al secolului nostra, acestora se altura eusaturi din fir argin- tin pe tret laturi, iar jos o dantela de fir aurin, Zadiile din vestul Tari Zarandului au fost mult mai late, iar in jumitatea inferioara cu alesituri intr-o cromatica mai vie Pentru notele artistice proprii dezvoltate, ne mai referim la Bihor. Pe fondul sobra din lini vopsita in negra sau in fumuriu, tipul de zadie (zapreg) frecvent in secolul (recut si pistrat, sporadic, de eatre bitrine pind la mijlocul seeolului nostra, sa buenrat deo broderie Policrom’ Inminoasa (roz, galhen, verde desehis) cu o tematick aproape humai fitomorfa, transpusit de cele mai multe ori in modul de tratare negcometic. In aceeasi perioads, fetcle mari gi nevestele tinere purtan zadie aleast tot din lind, reinviind vechea ornamenticd eo- metried intr-o hicromie proprie (in rosu si alb) pe fond negeu. Aceleast grupe de virsté, vara purtau zadii largi, eroite din mitase ori stoli Sublire, cu ornamente imprimate de fabried: pe fond negru in portal femeilor bitrine si pe fond rosu sau verde la cele tinere. Din primi ani ai secolului nostru tinerele bihorence poarta zadii de métase. in- guste, dintr-un singur lat, fesute si alese numai din Tinie, iar odat’ cu al treilea deceniu si-au procurat zadii tineresti din Banat, in cursil muncilor agricole sezoniere efectuate acolo, Procesul innoitor sa continuat cu zadiile tineresti din fesituri albe ex alesfituri colorate (iL. 32), iar de la mijlocnl secolului aceeasi grup de virsth sha confecfionat zadii din pinza albiti Impodobite eu broderii albe, exe- cutate artistic. Cromatica zadiilor din portul popular al Muntilor Apuseni dezva- wie o deosebiti eapacitate etnoartistica de a utiliza contrastal de cu- lori, combinarea eulorilor complementare (Il. 17, 18,23, 24). Pe acest agas un rol important revine culorii de fond, care sugereaza alegerca culo- ‘ornamentelor. Spre exemplu, pe fondul negra al zadiilor batrinesti bihorene se executi cusituri verzi sau galbene en afb; pe fondul albastra (vinat) al celor de pe Valea Ariegului, Tara Topitor etc., se fes orna- mente redate in rosu gi alb; ele. Tot astfel, se constat& o continua valo- rificare a ornamenticii geometrice traditionale, dar si o seamf de trans- puneri morfologice mnixte, care sfirgese cw o explozie a impodobirilor Viber desenate (negeometrice) cu ajutorul tehnicilor de cusut $i de impletit. Sumanul, numit astfel in Bihor, Tara Zirandului ete. sau tundra fn zona Cimpenilor, pe Valea Ariesilui, in Mocdniine, Buciumanime ete., a fost ucrat. din pimurd albd, eu exceplia eitorva sate din jurul Gurahonjuhui, unde s-2 confeetional un timp din painurd neagri, si a Tur dei—Huedin, unde s-u trecut 1a utilizaren panurei sure (euloarea Hine! de pe oile crescute acolo). Morfologie si structural este acelasi in portul Temeiese, ea gi in cel barbitesc. In forma sa veche (bitrineased), croita ‘cu mult mai jos de genunchi, ca si minecile, constituie un element com- ponent de seaundt din marea unitate etnoculturali de odinioard a finutulut Munfilor Apuseni. Totodath se euvine retinut ci aceeasi pies era pur- tatli chiar de ambii soti si era lipsité de orice impodobire, In schimb, sumanul alb, eroit mai scurt, prezent pe Valea Ariesului, in Tara To: pilor, Tara Zirandutui etc., Ine din ultimul patrar al secolului al XIX-lea, a cunoscut o impodobire specified din postivior policrom, aplicat pe piept, mineci si la margini, cu forme I clini 5i, evident, ‘mai bogata in portul feminin, Aproape pretutindeni, aceasta variant de suman este, in principal, opera mesterilor din satele specializate in sumanarit, de unde pistrarea constanta a eimpurilor decorative 1 compozifiilor de motive ornamentale. In marea majoritate a cazn- rilor, sumanele sint impodobite la guler, piept, buzumare, subsuori, colfurile de la clini, tivitura inconjuritoare, cea de la jncheieturi. De- ccorul se realizeaz’ din tablit de postavior de euloare albastra (Bihor), albastri. sau rosic (spre Arad), rosu si negru (Valea Ariesului, zona Cimpeni) etc. Pe acestea se desfisoari ornamente cusute cu matase Policroma. (Il, 46) Nu arareori, ca pe Valea Crigului Negru si a celu Alb, peste tabliile de postivior amintite se practic’ alle aplicatii Policrome, tot din postay ior: in nuante de rosu, verde, albastru, gal- den, precum si negru sau alb, intr-oampla gami mortologied de'taic- turi. Decorul din postiv ior aplicat a condus la anumite diferentier! zonale sau chiat de la sat la sat. De pildi, din acest punct de vedere suminarii din Sirbesti Bihor) confectioneazii variante diferite pentru satele din sudul Bihorului si respectiv pentru fiecare din grupele de ageairi Tneu, Sicula, Lunea ‘Teuzului ty Vidra, Buteni, Moroda si Cermei (Valea mijlocie si inferioari a Crigului Ath). Ornamentul Principal 51 chiar central in eompozitie este cel reaultat din decuparea Postiviorului colorat. Celelalte detin un rol complementar sau secun- dar gi consti, de obicei, ints-o sumi de forme ale ornamentului cosmo- morf cirligul*, dar i dintr-ovarietate de fisi zimtate depostivior, ceea eeconduce lao Impodobire armonioasi, de subtil’ finele. Alt element decorativ rezidi In brodarea anului {In care a fost Ineraté piesa) utilizarea cusiturilor din matase de diferite culori, mesterii obtin note decorative deosebitoare chiar tn eazul acelorasi eomporitii, sublin indu-si astfel Libertatea de manifestare a talentului. Acceasi libertate ‘ereatoare se exprima si prin transformirile — de detalin sau chiar de structuri — operate in liniile ornamentelor 5i in dispunerile compo- Zitionale. Manifestarea acestet nizuinfe formative conduce Ia 0 reali afirmare a personalitalii artistului popular, ca si la recunoasterea -matreii mesterului respeetiv. Contrastul dintre albul pinurei din care ‘este eroita piesa gi aplicatiile de postivior colorat, inflorite prin esa ‘turi executate direet sau prin aplieatii colorate, imprumuta sumanulti ‘© nota deosebita de originalitate si prestigin fata de restul pieselor din portul Muntilor Apuseni. Ghiar in zonele unde pamura, din eare-t £3 -eutti {undra (Sumanul), este de culoare neagra ori suri, se infaptuieste contrastul prin alegerea unor materiale colorate vin pentru aplicatii si broderii. « De o rari frumusete, atlt morfologied si structuralii, dar deopo- ‘iriv $i decorativa, sin piesele de port din bland. In baza doeumente- lor medievale din toate zonele apartinind Muntilor Apnseni, tned din secolul al XVITF-lea arta cojocaritului a cunoseut o dedsehiti inflorive — chine 3i sub forma centrelor specializale in aceasta ra- muri mestesugirease’ — , inclusiv desfagnrarea unui fructuos schimb reoiproe de experienlii dintre mesteyngurii romani si eci unguri $i enmani din zonele inconjuritoare. La afl. seealalut wrmator, Produscle de acest gen ating astfel o mare varietate gi un nivel artis- tie ridicat, indeosebi in privinta cojoacelor femeiesti, Ia care mai ales, se relicfeazi respeetul fat de traditie, gustul 51 eerin{ele zonale sau ehiar locale. Ne vom referi la formele zonale cele mai reprezen- tative. Daei procedecle pentru impodobirea pieselor din blanit sint in _genere aceleagi in toate centrele de eojoctrit de pe ambele versante leCarpatilor Meridionali si Orfentali, mesterit din fiecarecentra de.cojo- cari manifesta anumite preferinfe pentru uncle tehniel decorative, pentru un repertorin ornamental indatinat, transpus intro. gama ‘eromalics corespunzitoare gustului zonal. Astfel, pe Valea Aries- Jui gi in zona Cimpenilor, pieptarul destéicut in fat’, care in timpul iernii constitnie piesa principal’ de aparare impotriva frigului, iar Ja dium este nelipsit in orice anotimp, constituie si 0 piesd de podoabit da nunti, nelipsiti din portul mirilor vara, ea 51 cojocul pe timpul fernii. Adaptat formei pieptului, este croit scurt, spre a descoperi briul policrom. Pe fondul alb predominant al piesef, eimpurile ora mentale — cel din fati mai extins, iar cel de la spate mai redus — ssint decorate eu broderii din lini sau arnici de culoare neagra, in- cluzind o seami de ornamente fine (in spiral 5i fitomorfe) transpuse in rosu, galben, albastru. Cit priveste cojocul, tot o pies din blani de miel sau de oaie, cu lina inauntru, In aeeleasi zone este eroit lung, Prevazut eu clini functionali si decorativi, ornat cu linii ornamen- tale in spirala, cusutecu arniei royu, mai tar albastru. Pe versantul opus al Muntilor Apuseni, in Bihor, se f2e remareate dou tipuri spe~ cifice. Cojoctl creat de mesterii din Wagedu, seurt pink sub piept, fara mineci, eu riseroieli adinei. In portul’ femeilor biitrine, acesta este impodobit en aplicafii din piele neagri, cusute ew Iinick de eu- lori inchise, iar in cel al tinerelor, en aplicatii multicolore (rogu, verde, cafeniu etc.) de piele, totodatt find decorate prin cusituri de linicd in culori deschise. Aplicafiile se cos pe cvjocel prin tehnica neltpitureascd", pe cind cusiiturile ornamentale prin ,broderie pling Goliilalt tip, tor fri mineci, creat de cojocarit din Beiug (de unde $i denumirea acestui cojoc: ,pingenesc*), este eroit cu 0 palmé mai Jos de talie, Decorul in relief, brodat din liniei verde si rosie, aco- era intreaga suprafati a cojocelulni: prima culoare predomining Ja bitrine, a doua la cele tinere. In spre nordul zonei Bihor (Poientt de jos, Meziad, Rosia, Sohodol-Lamuri etc.), acelasi tip. morfologic- structural este ornat in muante cromatice de violet, yalhen etc. In Jocul unui tip strivechi de pieptare infundate, in zonele etnogrative minjere Ampoi-Zlatna, Buciuminime ete., ine’ de la sfrgitul seco- Julai al XVITFlea in portul femeilor — ca gi in cel al barbafilor noile tipuri de pieptare si cojoaee, deschise in fata, devin mai lungi si mai bogat ornamentate. Aceste piese, caracterizate prin clini li- terali promantati, reprezinta una din cele mai valoroase componente ale portului din zonele respective. In eimpurile ornamentale ale piep- tarelor i cojoacelor (piept, margini, buzunare, clini, iar mmnai la eojoace 51 pe mincei) operatia de impodobire reuneste in compozitii ‘omamentele aplicete din mesing albi, decupate in forma unor re- prezentari fitomorfe, cu cele realizate printr-o broderie marunt’ din milase neagra si verde inchis (Il. 30,47,48,49). Accasta din uma acoper’ atit decorul din megina elt 51 spatiile libere rezultate prin Aispunerea aplicatiilor decupate. Modalitaica de tratare stilistica & acestor ornamente este negeometries. iar continutul lor semanti consti din ramuri si vrejuri delicate, intregite armonies en frunze i flori, brodate en finete intr-un context. de mare bogitie decorativa. Prezen{a unora din aceste elemento fitomorfe liber desenate este re aultatul intenselor relatii pe tari iminier, a comunicirilor etno- culturale i etnoartistice cu populaliile maghiara, germani gi slo- vacl, conlocuitoare in jurul tinutului Ia diferite etape istoriee. Ceea ce le diferentiaz’, este interpretarea artistic’ proprie dati acestor reprezentari ornamentale. Perfectinnen mestesugului, finetea exe- eutiei, siguranta desenului 51 rafinamentul coloritului indict © tra- difie indelungata tm practicarea acestni decor brolat. De la sfityi- tal secolului al XTX-tea, oealitatea Bucium-Poeni devine un centru important de cojocarit, in contextul ciruia se erceazi nu numai un now gen de broderie, dar si 0 now forma gi stnucturi a pieselor ea atare. Apar alte tipuri de cojoace, aseminatoare pieptarelor sisesti $i un guresti. Pentru femei se realizeazdi dowi tipuri: un pivptar deschis, seurt, mic, foarte strins pe bust, riseroit adine, ca un corset, numit spieptar en sin* sau cu brafe"; un pieptar mai lung si mai larg, eu clini laterali ea la vechile eojonce, purtal pe deasupra celui dinttt. Pentru arbati se confeetioneaza numai pieptare infundate. In toate geste cazuri, decorul se obtine printr-o broderte compacta, neagra, plind, fink si deasi, en o dispozitie tipied, numita buciumineascd. Ea este lucrati din bumbiieel negru, Iucios, completatt ew boritas” (iret din fir de aur) si cu ,fluturi" (paiete). Pe un asemenea fundal negra, complicata desfésurare contrastanta a desenului ornamental (clemente, motive 1 compozitii) poate fi urmariti doar prin jocul de lumini si umbre al reliefulni sin ugor. Intensitatea acestui fond desfasurat pe un singur ton este Induleita din loc in loc prin tonuri eromatice relativ deschise de rom, visiniu, albastru, violet, galben, care stralucese discret. CIt privesfe semantien decoratiel se’ remarcé reprezentarile fitomorfe, ramurieu frunze mici, paralele, care aleitu- iese un cimp ornamental pe care sint prestirate: alte clemente fito- morfe (trandafiri, boboci), sau zoomorfe (ereasta cocogului), skeo- morfe (margele, zilute), precum gi cosmomorfe (roza vinturilor). Spre deosebire de unele reprezentiri decorative similare de pe cojoacele anterioare, de data aceasta interpretarea stilistied si compozitia de- senului degaji o mai mare libertate artistied si mult siguranta. in tratare. Cojoscele buciumane sat rispindit in tot finutul, pind pe Valea Ariegului la nord, pint la Brad si Halmagiu in sudcest ete. Sistemul lor de ornamentate a fost adoptat si de alte centre de cojo- efrit (Abrud, Cimpeni, Sileiua), Pentrn Mocinimea Munjilor Tras- clu, Abrudula constituitunfactorfoarte activ derispindirea acestui tip de cojoc, Prin tirgurile siptiiminale din Abrud gi tirgurile de tari din Brad si Halmagiu, Chmpeni, Sileiua, Baia de Aries, Almasul Mare $i Zlatna, aceste cojoace, confectionate sub forma unor vari- ante corespunziteare cerintelor zonale partieulare (de ex. la Salciua se duceau cojoace mai albe, ln Topi mai rosii, la Abrud mai negre ete.), au avut o mare rispindite. Pieptarul buciuman se Iuereazi pina astizi. El a fost si a rimas pink acum o pies scumpa care s-a Fispindit ea o hain de sirbitoare. In genore, fiecare mireasa igi pro- curio pereche de pieptare de tip buciuminese, pe care le imbrack toati viafa, dar numai le zile mari, 73 Mai mobili si mai bogata in polivalente estctice declt oricare alt gen de ereatie populara, arta decorativa a pieselor din portul fe- meiese a prilejuit cea mai intensA citculatie a elementelor, motive- or si compozitiilor ornamentale in cuprinsul regianii, contribuind la conservarea si dezvoltarea fondului principal etnoartistic comun din fntreg finulul Munfilor Apuseni. Th ceed ce priveste portul barbitese, pieptinitura traditional’, generali pind 1a mijlocal secolului precedent au numai finutului Muntilor Apuseni, consti in parul impletit frumos in doud ehici, fapt atestat de asemenca — in galeria de arté de la Muzeul Brukenthal din Sibiu — si de portretele conducdtorilor riscoalei motesti de te finele secotului al XVITl-lea, Horia, Glosea si Crigan. Forma piru- Jui impletit fnte-o singuri chic’ s-a mai intilnit in Mocdnimea Mun- filor Apuseni pind pe la mijlocul secolului al X1X-lea. In sfiryit, Pieptanatuca cu paral retezat pe frunte si dat: pe ceafé, ultima forma Tradifionald,s-a intilait in a doua jumatate a aceluiagi secol in Tara Fopilor, Bihor, Tara Zirandului. © component deosebit de insemnati a structurii portului bis batese al Munfilor Apuseni, este cifmasa tung cu barburi. Aceast constituie o dezyoltare medievali a prototipului de cimasa daci Seu poalele despicate in parti". Pe Tinga clinit obisnuiti, taterati, ea 8 dobindit cite un clin special la piept si la spate, numit barbure. fin~ preuna eu ornamentele din raza liniilor croiului, acest decor ia forma Titerei ,M“. Este vorba de una din componentele traditionale cele mai reprezentative ale portului romanesc transilvénean, atestata inci im Publicatiile de la mijlocul secolului al XViLJea de eatre Johannes Troster, Totodata, acest tip a constituit un element etnic si estetic definitorin de unitate finulali intracarpaticd, iar prin laxge-i elrenlatie, a realizat un important transfer, cu acelagi continut, ia sud de Car- pati. In Munfii Apuseni san inregistrat dou procese diferite: wna de involufie, manifestat iniuntral zonelor miniere Buciuminimea Mun- filor Apuseni (din a doua jumitate a secolului al XVIT-lea), Valea Ampoiului, Tara Zirandului (in eursul secolului al X1X-lea), far de 1s inceputul secolului nostra aliturindu-se si Mocainimea Muntilor Tras ‘cau; un altul, de evolutie, in Tara opilor, dar mai et seamA pe Valea Ariesului (Gcolis, Rune, Ocoligel, Posaga, Silcina etc.) De la vechea forma de cimasi cu barburi (Il. 45), mai simplu docoraté, sa trecut Ja 0 variant ou ornamentafii mereu mai ample gi cu 0 cromatict mai Vie, armonioasit $i atrigitoare, care, nt numai od fereste tipul de di paritie, dar li si asigurd o existen{@ tnfloritoare pinii tn plind contem- poraneitate, in modalita{i artistice neegalate de nici waa din variantel transifvanene (II. 44). Intr-adevar, pe Ting’ eroiul ex barburi, o & dows Jatura particulard a acestei eimigi o constituie cusiturile oraamentale, care exprim’ caracteristica acestei piese, proprie tuturor zonelor intra= ‘carpatice gi eclor Lranscarpatice unde a patruns, cu inerente note parti- ewlare zonale, rezultate ale procesului de dezvoltare si cn promuntate tendinte de originalitate a artei populare din fiecare zona etnografici. Pentru aceste considerente, indeosebi pentra exemplutl obstesc de valo- rificare contemporand pe eare-1 confer indeosebi una din zonele etno- gafice ale Munfilor Apuseni, schitin o privire retrospectivi a eftorva caracteristici morfologice, structurale si ornamentale ale acestei piese. Tn concordant eu morfologia gi structura generala a vechilor camasi Tominesti din intreg tinutul motese (croite din eirea einei metri de pinza), initial minecile erau largi. Dar ined de pe la mijlocul secolului al XTXlea, la inceput mumai exemplarele pentru portul desirbatoare s-au eroit cu pumnari lafi si brodafi pe toata suprafata cu motive geometrice arhaice, De la veehiul guler ingust si drept, incheiat in fata ‘eu chiotori (bitieri) cu ciucuri, 1a aceeasi epocii au inceput sk utilizeze nasturi decorativi, de diferite nuanfe cromatiee, in raport eu virsta purtitoruiui, concomitent en forma modificatii a gulerului, risfrint i bogat.impodobit ex broderii policrome de o Iuminozitate gingnsi ‘eu tonuri de intensitate seizutz. In euprinsul tuturor eimpurilor orna- mentale ale cimasii ex barburi — gulerul, umerif, barburii, pumnarii, benzile de cheite care impreunau lafii de la stani si mineci, tiviturile de pe marginea piesci — s-a desfapurat un proces unitar in ceea ee pri- vegle succesiunea firelor utilizate pentru broderii gi evolujia muanfelor eromatice. In secolul al XVItFlea si in primul pitrar al secolului ‘urmitor — cum se mai constata doar in Mocinimea Muntilor Apuseni Ja mijlocu! secolulus nostra — cusiturile cAmasii en barburi s-au lu- rat: numai in alb si negeu. Pentru cusiturile aibe se folosea fuior de ceinepa tors subtire (spemd), iar pentru cele negre link toarsé fin (afa), de Ia oile negre. Ca si la cimigile birbatesti, precum si de asemenca a stergarele albe din portul femeiese de sirbitoare, cusiturile din Vina neagri dobindeaw cu timpul nuante eromatice deosebit de plicute: tun cenusin estompat, apoi un vind inchis. Citre jumitatea secolului al XiX-lea cacereste teren arniciul, la tceput sub fonna eulorilor strivechi —albul si negral —, iar apoi relevind asocieri mai nuan- fate ale albului, ew negra 1a cimisile bitriuilor, eu rogu la eci tineri, iar tn secolul nostra bumbacului alb, predominant, asoeiindu-i-se in portul flacdilor si al biichatilor tineri nuanfe de galben deschis ping la portocaliu, Prin aceste elemente cromatice, ca gi prin unele modi- ficdri de ordin structural si, implicit, decorativ, eum sint eroirea pum- narilor 51 dezvoltarea spetélelor (amereii), custituri specifice 1a capital ‘umirului, continuate prin dod linii paralele decorative, distanlate, de-a Tungnl minecii, eémaga en barburi din Tara Topilor si de po Valea Ariegului s-a diferentiat de variantele celorlalte zone motesti c9 si transilyanene, preoum si fata de cole transearpatice, acestea insesi dobindind fiecare anumite diferentieri la nivel de variante, Intr-ade- vir, ca o concluzie estetica mai generala rezulta , pe veehiul fond commun al prototipului de cémasa romAneasca eu clini (basburi) in piept $i la spate, in fiveare zond etnografics s-au acumulat nuante si carac- tere deosebitoare din punct de vedere tehnic yi artistic, ce exprima continua nizuinti formativa si nesecatul izvor de inspiratie al popu- latiei din fiecare subdiviziune etnoculturala. Pentru frainicta in con temporancitate @ tipului in general, si in special in zonele anintite din Muntii Apuseni, consemnim prezenfa curentt a climisi eu barburi fn portul de sirbatoare al tinerilor si copiilor. fn legiturs ou evolutia spre un port de sirbitoare eu valente artistice mult sporite, un proces Inuoitor deosebit de semnifieativ s-a inregistrat, succesiv, in trei din zonele miniere ale Muntilor Apuseni: Bueiumdnime, Zlaina si estul Zirandului, al cfrui inceput se face simfit in prima zona inci din 2 doua jumatate a secolului al XVU1I-tea, Tn conditiile economice, sociale, dar si nafional-politice specifice zo- nelor aurifere romanegti, se diferentiezi atunci un port mai bogat 51 mai strilucitor. Accsta constituie o expresie, nu numai a prestigiulni social-economic, dar si a constiintei nationale a acestei populatii, rele- Wate elocvent (iu (ut euisul secolului al XTX-lea, in care fonomemul se consolidase), succesiv, de etre folcloristul mot Petru Furdui (1818), e publicistii unguri Zs. Szentkivilyi (1841), B. Havasi-Lukées (1866) gi de etnografii romani T. Frineu si G. Candrea (1888). Constatind unnirile profunde ale practicirii unui minerit avansat asupra civili- zatiei si cultucii populare din sotele respective romdnesti, Zs. Szent- Kirdlyi scotea in relief superioritatea rinduielilor la locuitorii de ambele sexe, in comparatie en cei din alte zone, inventivitaten si spiritul lor practic, fapte care s-au resimfit gi in dezvoltarea podoabelor, imbri~ Cimintei 51 incalfamintei. Dealtfel, intrun elntec popular publicat pentru intiia oari de Petru Furdui la 1818, se releva pentru risericea secolelor XVIII—XIX bogiiia pieselor de port din zonele miniere molesti: Si haine de muselin ... St coloape (pilirii) de mdtase ... Bunde seurle foarte multe ... $i scurteied de miilase ... Chiscanen (basma) de tevantin ...". Conform altui cunose&itor al Muntilor Apuseni, era jeu ati mai aritos tun locuitor cu stare de la Bucium, eu cimasa Tui atit de impo- dobit&, eu hainele de stofi mai find, cu pieptarul brodat, iar femeile eu catrinfe de mitase, eu podoabele de aur gi argint In git si peste mijloc, cu degetele ineiireate cu inele, cu dantele si mituisuri peste tots. Incheiem aceste demersuri retrospective eu o parte dim schita comparativi consemnati in acelagi secol de T.. Franeu si G. andrea. Cel care asisti 1a un ting din Abrud nu se mai satura a privi: tei la © moafa eu portul si tipul ei deosebit, colea la o zldIneaned cu. cizmele rosii si cu visful incivligat spre picior si dincolo 0 buciumand eu portul ei elegant si Iuxos lucrat. Asemenca contrast. infatiseazi $i bicbati ‘moful (fopul) cu tundra iui scurta si albi ca neaua, eu laibirul de postav vinit, cu cioareei strimti, eroiti pe picior, si en giret. negra eusutt pe marginis zlalneanul eu cizmele ea si ale muierii sale, eu deo- sebire numai cd nu sint rosiis si In fine trufasul buciuman, cu cizmele sclipicioase de Ine, eusute pe margini ew fir tricolor, eu pieptar scurt cnsitt en miitase, eu palarie mica rotunda de mitase si eu fir de anr impodobit?>* Spre deosebire de vechiul port din Muntii Apuseni, aproape tn intregime produsul industriei casnice, portul roménese din zonele mt niere ale aceluiasi finut se dezvolta pe linia integrarié in structara trai- flonald a unor elemente de cullurd ordgeneascd — piese de port, mate- Fiale de fabrich brodate etc. , prin care aecslea eapaid mai mult sirdlucire. Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ port ba Diitese este cel din Buciuminimea Muntilor Apusent. Astfel cut boritas (iret din fir de aur) fnfigurat de mai multe ori in jurul calotei paliriei, se remarea prin borurile mari, risfrinte in sus si bori- tagul lat, Spre deosebire de tipul traditional cu barburi, eximasa bueiu- maneasea, find purtath fn cioareci, este croitd scurt, iar intrucit este confeefionata din jolj lat, pierde eei doi barburi (din fata gi spate), precum $i clinii laterali. Mineca, dreapti, este strinsi jos ew pumnari brodati. Ciimaga are un guler drept, seurt, brodat, iar pfeptii, impo- dobiti cu ornamente fitomorfe de 0 factura specific’, asemenea moti- ‘velor de pe eZimasile femeiesti din zonti: flori aplecate informa de frunze cu contur dinfat, en nervuri dese, realizate prin linii intr-un zig-zag, foarte strin: Daca broderia gulerului reprezinta decorul vechi, in schimb bro- deria din jurul gurii edmasii constituic o partieularitate specified mai now, broderia buciumineased, realizaté cu ajutoral punctului de cusui in lanf. Tot atit de sugestiva este dezvoltarea decorului de pe pieplaral Infundat. In locul piesei tradifionale, en un cimp ornamen- tal redus, de la inceputul secolniui nostru, mesterii Duciumani au rea lizat cojocele cu tntreaga suprafati acoperita de broderie, denumite si strufage". Pe Iingi faptul e& nu mai era expus murditirii, acest cojocel satisficea in acelagi timp mai deplin aspiratitle de lux ale aura- 7

Você também pode gostar