Analiza

Comportamentala
Fara emotii. Tranzactioneaza.
Castiga!

www.xtb.ro
 Finante comportamentale

Oamenii in finantele clasice sunt rationali (homo economicus).

Oamenii in finantele comportamentale sunt normali

Analiza Analiza
Analiza Tehnica
Fundamentala comportamentala

www.xtb.ro
 Actioneaza impulsiv Decizii subiective
Are obiective clare Decizii rationale

Ghidat de factori
Subiectiv psihologici
Este impulsiv, emotiv
Urmareste optimizarea Fara sentimente,
Obiectiv obiectivelor emotii

OMUL NORMAL
Homo Economicus
Modelul Ideal

www.xtb.ro
Influenta emotiilor in procesul de investitii
Pierdere

Speranta
Pierdere Profit

Emotii
Speranta Siguranta

Pierderea controlului
Indisciplina Non-rational

www.xtb.ro
Capcane psihologice

FRICA LACOMIA

GRESELI IN
TRANZACTIONARE

www.xtb.ro
 Frica

Monetizare a Oportunitate Experiente

Pierdere
pierderii pierduta neplacute

Pierderea face
Folosirea Genereaza Piata va ofera
parte din
ordinelor STOP speranta ca piata intotdeauna
procesul
LOSS se va intoarce ocazii bune!
investitional

Nu ne putem
Este asociata cu Nu trebuie fortata
teme de o Raport beneficii
un discomfort intrarea intr-o
pierdere stabilita risc corect
psihologic tranzactie
de la inceput

www.xtb.ro
 Lacomia
Investitorii se gandesc doar la Investitorii pot cadea in capcana
profit, uitand de strategia numerelor fixe gen: Inchid dupa
initiala ce obtin 10.000 de lei)

Concentrarea pe
Concentrarea asupra: Piata arata cat de
siguranta
mult este gata sa
Stop Loss capitalului
ofere.
investit.

Conserva
Controleaza
profiturile deja
pierderile
obtinute

www.xtb.ro
Greseli in tranzactionare

EMOTIONALE COGNITIVE
Se corecteaza Sunt mai usor
mai greu de
constientizat

www.xtb.ro
Aversiune / Apetit fata de risc

a. Castig sigur
700 lei
I. Ce alegeti?
b. Castig de 1000
lei cu
probabilitate 75%

www.xtb.ro
Aversiune / Apetit fata de risc

a. Pierdere sigura
de 700 lei
II. Ce alegeti?
b. Pierdere 1000 de
lei cu 25% sansa de
a nu pierde nimic

www.xtb.ro
 Aversiune / Apetit fata de risc
Daca ati raspuns:

aversiune la risc
fata de profit Ia apetit la risc fata
II b de pierdere

Riscati sa va multumiti cu profituri mici si sa lasati deschise pierderi

mari in speranta ca piata se va intoarce in favoarea dvs.

Solutie: intotdeauna utilizati STOP LOSS

www.xtb.ro
 Actioneaza in
detrimentul
dvs.
inamic pe decizii ce nu
piete au gresite de
financiare investitii nici
un fundament.

Speranta

Piata nu reactioneaza cum vrem noi!

Isi are propriul mers, iar investitorii trebuie sa se adapteze!

www.xtb.ro
 Increderea de sine excesiva
- cognitiv -
ABILITATI DE
PREVIZIUNE
CERTITUDINEA
EVENIMENTELOR
VIITOARE

Tranzactionare Subestimarea Portofolii

Supraestimare
excesiva riscului nediversificate

I. Cat de usor v-a fost sa previzionati caderea pietei imobiliare din Romania?
II. Cat de bun sofer sunteti in comparatie cu ceilalti participanti la trafic?
Exista elemente care nu tin de abilitatile dvs de analiza sau previziune.
Raportati-va la probabilitati!

www.xtb.ro
 Reprezentativitate
- cognitiv -

LEGEA NUMERELOR
MICI
Daca actiunea societatii A a
dat un randament bun si A
activeaza in constructii,
atunci si societatea B care
este tot in constructii este
o investitie buna
COMPARATII FORTATE
daca EURUSD a crescut de
trei ori dupa publicarea
NFP nefavorabil pentru
USD, inseamna ca va
creste de fiecare data cand
se va publica NFP mai
scazut
ERORI
SEMNIFICATIVE IN
ANALIZA SAU
EVALUARE

I. Linda este studenta la Finante Banci si implicata in societati cu privire la drepturile

animalelor. Ce este mai probabil peste 10 ani?
a. Linda sa fie functionar intr-o banca
b. Linda sa fie functionar intr-o banca si activist in drepturile animalelor

www.xtb.ro
 Ancorare, Ajustari
- cognitiv -
In situatii neprevazute, oamenii stabilesc :

Previziuni prea apropiate de Raman la estimarile initiale

niveluri actuale cand apar elemente noi

ANCORE

Accepta greu pierderea si Fac previziuni bazate pe

mentin tranzactii pierzatoare randamentele actuale

I. Credeti ca populatia Canadei este mai mare sau mai mica de 20

milioane?
II. Care credeti ca este populatia Canadei?

www.xtb.ro
 Disonanta Cognitiva
- cognitiv -
Cand apar informatii noi in conflict cu cele deja existente rezulta :

Continua sa
investeasca intr-un
instrument ce a
scazut, pentru a
reduce media

DISCOMFORT
MENTAL

I. Ati cumparat recent o masina si aflati la radio ca un alt dealer are o oferta identica,
dar va mai face cadou un GPS.
Cum reactionati? Ce simtiti?

www.xtb.ro
 Disponibilitatea
- cognitiv -

Oamenii estimeaza
probabilitatea unui eveniment Au tendinta de a
bazandu-se pe pe cat de incadra in tipare
familiar este rezultatul.

Se raporteaza la
Fac tranzactii in functie de
elemente cunoscute
informatii disponibile: prieteni,
si la experienta lor
zvonuri
de pana atunci

I. Ce luati in calcul atunci cand vreti sa faceti o tranzactie? Prieteni, Presa, Forumuri de
specialitate, Opinia Consultantilor, analiza proprie a graficelor si a informatiilor
disponibile?

www.xtb.ro
 Atribuirea meritelor
- cognitiv -

- Se expun prea mult

riscurilor
SUCCES <= merit propriu - Tranzactioneaza
excesiv
ESEC <= factori externi - Aud doar ce le convine
- Detin portofolii
nediversificate

www.xtb.ro
 Iluzia Controlului
- cognitiv -

Convingerea nerealista a unor oameni ca pot

controla sau influenta anumite rezultate

Ex: Jocul / dependenta de

casino Efecte :

Au incredere
Tranzactioneaza Mizeaza totul pe
exagerata in
imprudent o mutare
sine

Cand jucati la LOTO, alegeti numerele aleator, sau aveti numere norocoase?

www.xtb.ro
 Conservationismul
- cognitiv -

- Inflexibili
Raportarea la informatii - Reactioneaza prea lent
trecute
- Se blocheaza cand trebuie sa ia
o decizie
Ignorarea celor noi - Proceseaza mai greu
informatiile noi

Cat de repede actionati la aflarea unei vesti negative despre un instrument din portofoliu?

www.xtb.ro
 Atasamentul
- emotional -

Un om intelept ar trebui sa aiba banii in minte, nu in inima!

ACTIVE ACELASI
DETINUTE ACTIV

www.xtb.ro
 Autocontrol
- emotional -

- Tranzactionare emotionala:
MARCAREA PROFITURILOR
REPEDE

CONSUM EXCESIV in prezent PASTRAREA POZITIILOR

ECONOMISIRE amanata in viitor PIERZATOARE
LIPSA CONTROLULUI EMOTIILOR
MUTAREA STOP LOSS-ului

TRANZACTIONARE EXCESIVA,
GRABA

Ex. Card Credit, Cumparaturi in rate pentru haine

www.xtb.ro
 Optimism exagerat
- emotional -

Asociat cu Boomul
increderea imobiliar
excesiva in fortele Alte bule
proprii speculative
Principiul
Greater Fool
Oamenii devin foarte
optimisti asupra potentialului
pietelor, crezand ca
investitiile proaste ii vor
afecta doar pe altii

www.xtb.ro
 Dorinta de confirmare
- cognitiv -

- Forteaza pietele, analizele

AUD DOAR CE VOR SA
AUDA
VOR SA AIBA DREPTATE
- Supraestimeaza
acuratetea previziunilor
- Rescriu memoria astfel
incat asociaza reusitele cu
propriile abilitati

www.xtb.ro
Teama de regret
- emotional -

Satisfactia -Sunt prea conservatori

castigului
1000 lei -Ezita sa tranzactioneze
de teama pierderii

- Tin pozitiile pierzatoare

prea mult

- Au comportament de
turma (panica, boom)

www.xtb.ro
Cum sa imbunatatim stilul de
tranzactionare

www.xtb.ro
Pastrarea scenariului initial
Stabilirea unor reguli de tranzactionare

Deciziile trebuie adoptate inainte de a

lansa tranzactiile

Plasarea unui STOP LOSS la nivelul la

care consideram ca se infirma scenariul

Tranzactionam doar pe baza regulilor

stabilite

www.xtb.ro
 Money management

Sa presupunem ca avem un capital de 24.000 RON. Ne

propunem sa tranzactionam perechea USDJPY. Expunerea maxima
stabilita este de 20% din capitalul initial. Pierderea maxima admisa
este de 3% din capitalul initial. USDRON 3.0000, USDJPY 81,05

Volumul maxim tranzactionat?

Distanta maxima de Stop Loss?

www.xtb.ro
 Money management

Capital initial : 24.000 RON

Expunere maxima : 20% * 24.000 = 4.800 RON
1 lot USDJPY 100.000 USD
Marja necesara pentru 1 lot 1% * 100.000 USD 1.000 USD
= 3.000 RON
4800/3000 = 1,45 1,6 loturi
Pip cost 0,01 JPY * 160.000 = 1600 JPY 59,25 RON.
3% * 24.000 = 720 RON
720/59,25 = 12,15 12 pips

www.xtb.ro
www.xtb.ro
 Money management
Nivel recomandat de SL 19 pips
3% * 24.000 RON = 720 RON
720/19 pips= 37,9 RON
Pip cost 1,6 loturi 59,25 RON
Pip cost 37,9 RON 1,02 loturi 1 lot USDJPY
Volum final 1 lot, 12,5 % din capitalul initial
SL final 19 pips, 3% din capitalul initial

www.xtb.ro
 Strategia eficienta
Pledoarie pentru disciplina si politica coerenta de investitii.

Premise :
Acceptarea nereusitelor temporare
Recunoasterea profiturilor rezonabile in raport cu riscul
asumat
Acceptarea nivelului de risc potential
Adaptarea la intervalul de timp ce ofera confort
Adaptarea la nivelul sumei investite

www.xtb.ro
 Reguli pentru controlul emotiilor
1.
Daca sunt indecis nu deschid pozitia.

2.
Niciodata nu ma bazez pe speranta.

3.
Intotdeauna iau decizii de investitii individual.

4.
Nu deschid niciodata pozitii fortate.

5.
Voi recompensa periodic efortul meu.

6.
Analizez greselile pe care le-am comis.

7.
Tot timpul stabilesc un raport strict Risc Beneficii favorabil.

www.xtb.ro
 Reguli pentru controlul emotiilor
Nu incerc sa speculez fiecare oportunitate din piata de teama ca o voi pierde.
8.

Micsorez pierderile, las profiturile sa creasca si folosesc ordinele Stop Loss.

9.

Nu investesc mai mult decat pot pierde..

10.

Nu lupt impotriva pietei. Piata are intotdeauna dreptate.

11.

Investesc pe piete lichide.

12.

Nu voi uita de motivatia mea.Nu voi uita de motivatia mea.

13.

www.xtb.ro
Va multumim pentru timpul si atentia acordata.

Echipa X-Trade Brokers Romania.

www.xtb.ro
 Mandrie si
Dinamica de Regret
Grup
4
3

Perceptia
Selectiva
2

Introducere
1
 Conceptul de homo economicus, omul economic
Context Context
rational este la baza teoriilor economice cel mai larg aplicate

regulat decat o rationalitate Context

Pietele si investitorii nu par a demonstra in mod
limitata. Realitate

Finantele comportamentale sunt prezentate ca un

Luarea Context
camp de cercetare in care sunt studiate aspectele sociale, cognitive
si economice si modul in care acestea influenteaza luarea deciziei
deciziei economice.

Determinarea celor mai importante erori

Context
comportamentale pentru a ajuta investitorii sa evite obstacolele si
pentru a-i ajuta in ameliorarea performantei portofoliilor lor. Obiectiv

Investitorul este afectat de indecizie, lipsa de timp,

Structura Context
dar si de propriile sale emotii.Pentru a intelege distorsiunile
comportamentale, trebuie sa intelegem standardul la care se refera.
 Teoria moderna a portofoliului

Teoria moderna a
portofoliului, introdusa in 1952 de
catre Harry Markowitz, furnizeaza
Context
baza conform careia sunt construite
portofoliile investitoriilor in practica
actuala.
Markowitz a aratat,
cum, pentru acelasi risc total al
portofoliului, se pot obtine
randamente mai ridicate investind in
Context
active ce prezinta o slaba corelatie a
randamentului.
Insa punerea in
practica a teoriei diversificarii a lui
Markowitz solicita un investitor
rational, un homo economicus, al
Context
carui singur obiectiv este de a
optimiza patrimoniul sau total viitor,
oricare ar fi circumstantele de
investitii si situatia sa financiara
actuala

Piete irationale

Contrar homo economicus si teoriei moderne a portofoliului, o lipsa de

rationalitate este in mod repetat observata pe pietele mondiale. Bulele pietelor de actiuni
Context
sunt un exemplu si se observa faptul ca investitorii continua sa cumpere chiar daca ei stiu
ca titlurile sunt in mod net supraevaluate.
Randamentele investitorilor nu corespund randamentelor pietei
Investitorii individuali pot deveni victime
ale propriilor distorsiuni comportamentale. in medie
randamentele investitorilor privati nu corespund
Context
randamentelor pietelor. Acest lucru semnifica faptul ca
investitorii individuali au tendinta de a sub performa
fata de investitorii institutionali cei mai sofisticati si piata
in ansamblul sau.

Rationalitate limitata
S-a constatat ca Investitorii par sa fie lipsiti de rationalitate, intr-
un mod foarte sistematic. Insa daca acest comportament este intr-adevar cel
putin sistematic , atunci el poate fi analizat.
Context
Rezultatele cercetarii comportamentale au demonstrat ca
prima masura de luat pentru a evita erorile de investitii imputabile
distorsiunilor comportamentale este de a lua la cunostinta de existenta acestor
distorsiuni si de a intelege cum ele functioneaza.
Analiza Comportamentului

Fiecare comportament studiat este structurat astfel incat sa se poata raspunda la

intrebarile urmatoare:

Ce este o distorsiune si cum o putem explica?

Ce efect are acest comportament asupra portofoliilor?

Cum putem evita sau minimiza efectele negative asupra performantei?

Elemente avansate: analiza aprofundata pentru specialisti

Distorsiuni comportamentale
Opinia oamenilor asupra unui titlu influenteaza modul in care percep noile informatii
raportate. Exista tendinta de focalizare pe informatii care sunt confortabile opiniei noastre si de a
subestima informatiile contrare.
De asemenea, exista tendinta de conservare a unei opinii negative asupra unei investitii
care a angrenat o pierdere, chiar daca aceasta este acum foarte atractiva.

Abordarea distorsiunilor
Folosirea unui sistem de tranzactionare care se bazeaza pe date generate de o analiza
tehnica sau fundamentala.
Reactionarea la aceste semnale intr-un mod riguros.
Stabilirea si aplicarea punctelor de referinta stricte pentru excedentele de pierderi.
 Exemplu de investitor in actiuni (1)
Societatea anunta ca un membru al Comitetului de directie a vndut recent 250000
actiuni. Pretul a scazut acum la USD 85.
Event Stock price SP QR

Insider sale 85 # of Shares 200 0

Value 17000 0

Profit/Loss -1500 -1500

Sursa UBS WMR

SP-La acest pret, societatea este o veritabila buna afacere. Voi cumpara inca 100 de
actiuni, pretul meu mediu de cumparare (achizitie) va fi astfel mai redus.

QR: ,, Nu stiu daca ceva nu este in regula, dar voi vinde pozitia mea
deoarece pragul excedentului de pierderi de cel putin 15% din pretul meu
de achizitie este acum atins.
 Exemplu de investitor in actiuni (2)

Cursul actiunilor scade la USD 75.

Event Stock price SP QR

Q2 Rezultate 75 # of Shares 200 0

Value 15000 0

Profit/Loss -3500 -1500

SP- . Aceasta ar fi o greseala de a vinde la pret att de scazut.

QR:,, Piata are, desigur, intotdeauna dreptate si ceva nu a functionat. Din fericire, ne-
am conformat pragului meu de excendent de pierderi.
 Exemplu de investitor in actiuni (3)
Event Stock price SP QR

Q3 Rezultate 68 # of Shares 0 0

Value 0 0

Profit/Loss -4900 -1500

.Piata reactioneaza negativ si cursul actiunii se gliseaza la 68 usd

SP:-Vinde toate actiunile

QR: -Asteapta ca titlurile sa scada.

Exemplu de investitor in actiuni (6) Actiunile cresc la 75 usd

QR- cumpara 150 de actiuni acum si voi fixa, inca pragul

excedentului de pierderi la cel putin 15 %.
Societatea anunta ca intra pe piata asiatica in puternica dezvoltare . Cursul
actiunii re-urca la USD 88.

SP:,, Aceasta nu semnifica faptul ca si vor reusi. Nu stiu de ce toti acesti

cumparatori cred in aceasta istorie.

QR:,, Voi cumpara alte 100 de actiuni.

Cursul actiunii atinge USD 115.

SP:,, Voi cauta o alta societate sub-evaluata.

QR:,, Sunt fericit ca am cumparat mai mult atunci cnd au anuntat

dezvoltarea lor. Voi creste pragul meu de excedent de pierderi la USD
100 pentru a consolida cstigurile mele.
Atenuarea distorsiunii perceptiei selective

Suntem toti supusi, intr-o anumita masura, perceptiei selective. Investitorul pur
rational nu exista. Dar noi putem atenua inconvenientele distorsiunilor noastre
aplicnd cteva reguli simple:

Definirea unei metode pentru a determina cnd trebuie sa cumparati sau sa vindeti
un titlu. Definiti ceea ce declanseaza o achizitie si ceea ce declanseaza o vnzare si
tineti de metode.

O limita mai larga trebuie sa fie fixata pentru titluri cu puternica valabilitate, in
timp ce plasamentele prudente trebuie sa aiba praguri ale excedentelor de pierderi
cele mai stricte .
 Comportamentul de grup

Luarea deciziei in grup este, in esenta, sensibil diferita de ceea a indivizilor. in

general, grupurile bine organizate pot lua decizii mai judicioase dect indivizii care
actioneaza singuri.

Efecte de portofoliu

Dinamica grupului poate avea un impact negativa asupra calitatii deciziilor de

investitii si sa genereze prejudicii tuturor investitorilor.
Simptomele gandirii de grup

Gandirea de grup se distinge prin prea multa incredere si iluzia de invulnerabilitate(,,

acesta misiune spatiala nu poate esua,,/,,acesta investitie nu poate esua) in cadrul unui
grup.

Comportamentul de turma...

In societatea umana, observam comportamentul de turma in situatii diverse : daca un

restaurant este gol, si cel vecin este plin, trecatorii au tendinta sa intre in restaurantul
plin chiar daca trebuie sa astepte inainte sa fie pusi la masa.

Impactul asupra succesului unei investitii

Dinamica de grup poate avea efecte negative notabile asupra randamentului investitiilor.
Nu numai un comportament de turma poate conduce la vanzarea la preturi mici titlurile
cumparate la preturi mari dupa explozia bulei ci comportamentul de turma si gandirea de
grup pot sa conduca investitorii sa cumpere titluri care nu li se potrivesc.
Mai bine valorezi in doi decat singur?

Corectitudinea deciziilor luate de catre un grup depinde de modul in care grupul ia decizii.
Urmati cateva reguli simple ce ne pot ajuta in prevenirea efectelor negative cum ar fi
gandirea de grup si comportamentul de turma si nu permit sa maximizam discutiile pe care
le avem cu ceilalti investitori, vecini si consilieri de investitii:

In cazul in care va simtiti increzator si confortabil(invulnerabil) cu privire la o

investitie dupa o discutie realizata in grup, ar trebui sa ne ferim de efectele posibile
ale dimanicii de grup.

In cadrul unui grup insarcinat cu luarea deciziilor, cereti membrului mai putin
experimentat de a da primul opinia sa, apoi celui de-al doilea membru mai putin
experimentat, etc

Incercati sa ignorati ,,zgomotul , adica evenimentele/informatiile aleatoare care nu au

niciun efect durabil asupra preturilor, chiar daca altii cred ca sunt foarte importante.
Introducere

Acum un an si jumatate, parintii unei persoane cunoscute au

incercat sa vanda casa lor. Ei au cumparat casa acum 10 ani cu pretul de 500
000 usd. In ultimii 10 ani, preturile locuintelor din regiunea lor au scazut un
pic si ei au avut dificultati in a gasi un cumparator la un pret tinta de 520 000
usd. De fapt, acestia au avut dificultati in a gasi un cumparator care sa accepte
sa plateasca 500 000 pentru casa lor.
Investitorii se tem mai mult de pierderi decat sa-si evalueze castigurile

Investitorii incearca sa evite

Context
incertitudinile si riscurile

In orice investitie exista

Context
incertitudini in ceea ce priveste
preturile viitoare
Investitorii incearca sa fie
Context corespunzator pentru riscurile
remunerati
asumate
 Pentru a ilustra acest lucru, luam in calcul urmatoarele scenarii:
Scenariul 1: sa investiti intr-un activ ce are o probabilitate de 57% de a
genera un castig de 25% si o probabilitate de 43% de a genera o pierdere
de 20%
Scenariul 2: sa investiti intr-un activ ce are o probabilitate de 8% de a
genera un castig de 84% si o probabilitate de 92% de a genera un
randament nul
100%

80%

60% Indivizii prefera sa

Castig/Pierdere

40% Context
investeasca in al doilea
activ, pe care nu se expun
20% la nicio pierdere
0%
57% 43% 8% 92%
-20%

-40%
Probabilitate
Cum se obtine Premiul Nobel in patru etape?

Aceasta observatie este in inima teoriei denumite Teoria perspectivei dezvoltate de

catre Daniel Kahneman si Amos Tversky in 1979.

In general, investitorii
supra-estimeaza
probabilitatea
evenimentelor
improbabile

Investitorii evalueaza Teoria perspectivei Confruntati cu pierderi,

recunoaste patru investitorii isi schimba
rezultatele in raport cu principii distincte in totalitate atitudinea
un anumit punct de dupa care indivizii lor in privinta riscului
referinta evalueaza titlurile

Investitorii vor sa evite

pierderile in raport cu
acest punct de referinta
Castigatorii vand prea devreme iar perdantii prea tarziu

Multi investitori refuza sa vanda un titlu aflat in pierdere(cadere) sau daca o fac sunt
fara tragere de inima. Pe de alta parte, suntem mandri de decizia noastra de a cumpara un titlu al
carui curs creste prin urmare. Prin urmare, o puternica scadere a randamentelor medii ale titlurilor
din portofoliu poate fi observata daca titlurile sunt detinute mai mult timp in portofoliu. Titlurile
perdante sunt detinute in portofoliu in medie 124 zile inainte de a fi vandute, in timp ce titlurile
castigatoare sunt vandute in medie dupa o perioada de detinere de 104 zile.
50
Average Return in % p.a after costs

45

40

30

20

10 7.8
5.1 4.5

0
0-30 31-182 183-365 >365
Holding period in days
Trei moduri de a ameliora un portofoliu

In principiu, exista trei mijloace de a aborda distorsiunile comportamentale

precum aversiunea la pierderi sau efectul de dispozitie:

Analizati portofoliul vostru mai putin adesea in scopul de a evita regretele

pe termen scurt aferente pierderilor si concentrati-va pe evolutia pe
termen lung;
Definiti declansatorii antrenati de stop pierdere (limita
inferioara/superioara) chiar din momentul achizitiei titlului in vederea
evitarii pastrarii mai mult timp a titurilor perdante;
Investiti in produse structurale sau derivate care limiteaza pierderile
voastre.
Avalizeaza portofoliul mai putin frecvent

Acest sfat poate parea straniu, pentru ca analiza regulata a unui portofoliu
este in general considerata ca o faza inevitabila a investitiei. Totusi, analiza foarte
frecventa a unui portofoliu risca sa exagereze accentul pus pe fluctuatiile pe termen
scurt ale pietelor financiare, ceea ce poate conduce investitorii sa piarda din vedere
obiectivele lor de ansamblu

Definirea ordinelor stop-pierderi

Pentru a evita sa ne agatam prea mult timp de titluri perdante, se

recomanda definirea in avans a ordinelor stop-pierderi (stop-losses) limita
inferioara/limita superioara, sub pretul de achizitie(cumparare). In acest fel, unele
dintre beneficii sunt blocate si investitia va fi in mod automat vanduta chiar din
momentul in care perderile suferite depasesc pragul definit in avans. Din nivelul
stop-piederi trebuie sa fie suficient de ajustat cu scopul de a evita o alterare majora
a performantei portofoliului
Produse structurate insotite de o protectie a capitalului

Al treilea mod de abordare a aversiunii la pierderi consta in cumpararea

protectiei impotriva pierderilor puternice. Acest lucru se poate face cu ajutorul
produselor derivate precum optiunile de vanzare sau investind in active via produse
structurate care au o protectie partiala sau totala a capitalului. Avantajul acestor
investitii rezida din faptul ca investitorul poate profita de cresterea valorii activelor,
protejandu-se impotriva pierderilor de o anumita amplitudine.
Desigur aceasta protectie are un pret ceea ce vrea sa militeze faptul ca
potentialul castig (crestere) al produsului structurat este mult inferior celui produs de
investitia directa. Dar numerosi investitori sunt pregatiti sa plateasca acest pret

Atentie la teorema limitei centrale

Un factor trebuie sa fie luat in consideratie pentru aceste investitii. Daca

durata de viata a produsului structurat este mai scurta decat orizontul de plasament
al investitorului, produsul structurat trebuie sa fie reinnoit intr-un alt produs. La
scadenta produsului structurat, produsele sunt reinvestite in acelasi produs, pentru o
noua durata de 1 an.
Elemente avansate: teama de pierdere pe termen scurt si prima de risc aferenta actiunilor

Este in general admis faptul ca, actiunile sunt in general investitii mai
riscante decat obligatiunile sau instrumente ale pietei monetare. Prin urmare,
investitorii gandesc ca ar trebui sa fie remunerati pentru marele risc pe care si-l asuma,
prin randamente mai ridicate.

Investitorii rationali trebuie sa stie asta si sa investeasca pe termen lung. Prin

urmare, prima de risc pe care acesti investitori o cer pentru investitiile in actiuni trebuie
sa fie foarte redusa, pentru ca este putin probabil ca investitiile in actiuni sub
performeaza pietele monetare pe termen lung.
Concluzie

In teorie, investitorii rationali pe termen lung nu ar solicita decat o foarte

redusa prima pentru investitiile in actiuni, deoarece este putin probabil ca actiunile sa
sub-performeze investitiile pe piata monetara pe termen lung. Cu toate acestea,
investitorii pe termen lung precum fondurile de pensii controleaza portofoliul lor in
mod regulat. De aceea investitorii sunt in mod constant informati de eventualele
pierderi importante pe termen scurt ale actiunilor. Cum investitorii prezinta o
aversiune la pierderi, ei solicita o remuneratie corespunzatoare acestor riscuri pe
termen scurt si ei nu vor investi in actiuni decat daca au randamente superioare
obligatiunilor si investitiilor pe pietele monetare. Aversiunea la pierderi pe termen
scurt poate astfel contribui la randamente istorice ridicate ale investitiilor in actiuni.
 PERSPECTIVELE ECONOMIEI
COMPORTAMENTALE. INCIDENTE ASUPRA
POLITICILOR I ASUPRA CULTURII FINANCIARE
 Introducere

Exist dou perspective cheie n

materie de economie
comportamental care au incidente
distincte asupra culturii i educaiei
financiare (Altman 2009).
 Semnificaia Kahneman-Tversky susine faptul c,
atunci cnd indivizii iau decizii, acetia comit erori i
prejudeci ntr-o manier sistematic, deoarece
acestea sunt ancorate n conexiunile creierului. Erorile
i prejudecile se produc atunci cnd indivizii se
ndeprteaz de regulile convenionale (neoclasice) ale
procesului decizional. Educaia nu ar avea dect puin
efect asupra unui asemenea comportament.
 Semnificaia Simon- March susine c indivizii sunt
psihologic incapabili de a se comporta aa cum ar dori
nelepciunea convenional n materie de economie.
Prin urmare, aceti indivizi dezvolt mecanisme
euristice n momentul lurii deciziei bazndu-se pe
experiena lor.
Teoria economiei convenionale
Persoanele iau decizii inteligente i nu le regret.
Alegerile lor releva preferine bine informate i bine
considerate.
Se presupune un context ideal al lurii deciziei.
Educaia i formaia capitalului uman sunt considerate
un mijloc important de ameliorare a productivitii. Cu
toate acestea, niciun mecanism teoretic nu a putut s
stabileasc clar legturile dintre o educaie crescut i
cele mai bune decizii.
Economia comportamental
Kahneman-Tversky

Reperele de raionalitate n luarea deciziei sunt bazate

pe economia comportamental i sunt axate pe calcule
relative la comportament.

Comenzile rapide n luarea deciziilor sunt considerate

ca fiind propice erorilor.
Economia comportamentelor (Simon)
Se presupune faptul c indivizii iau decizii raionale
conform conexiunilor din creierul lor i conform
contextului decizional.
Datele de referin convenionale relative la decizii
raionale sau inteligente sunt adesea respinse.
Comenzile rapide n luarea deciziilor sunt de obicei
raionale chiar i atunci cnd acestea merg (se
ndreapt) mpotriva reperelor economice
convenionale.
Indivizii sunt mai greu de pclit, dar pot fi indui n
eroare.
 nelepciunea convenional

Ansamblul ipotezelor relative la nelepciunea

convenional este bine articulat de ctre Herbert
Simon (1987), laureat al premiului Nobel pentru
economie n 1978 pentru contribuia sa n domeniul
apariiei finanelor comportamentale.
 O ipotez asociat acestor afirmaii analitice, este
faptul c indivizii cunosc un numr nelimitat de soluii
de schimb la alegerile pe care ei le iau i c posed o
capacitatea nelimitat de tratare a informaiilor ce le
permite prevederea rezultatelor alegerilor lor. Se
presupune faptul c, indivizii fac propriile lor alegeri i
nu sunt influenai de alegerile altora.
Luarea deciziei rapide i modeste (euristica
inteligent)
Gerd Gigerenzer (2007) a elaborat noiunea de
euristic rapid i modest pentru a pune n eviden
cum, luarea deciziei ne-conventionale, adesea dictat
prin factorii emotivi i intuitivi, conduc la decizii
eficace i eficiente.
Se poate vorbi de decizii luate ntr-o lume complex n
care incertitudinea este foarte rspndit, informaia
este imperfect i asimetric i tratamentul informaiei
este costisitor.
 Importana instituiilor
Friederich Hayek evideniaz faptul ca instituiile
adecvate sunt eseniale dac se dorete ca alegerile
individuale raionale, n toat complexitatea lor i n
toat diversitatea lor, sa se reflecte ntr-un randament
optimal. Potrivit acestuia, individualismul este un
sistem n care oamenii fr scrupule pot provoca mai
puin ru.
Erori, prejudeci i euristica
iraional

Oamenii iau decizii destul de proaste n multe cazuri

deoarece acetia nu acorda atenia necesar n luarea
deciziei lor (ei fac alegeri intuitive bazate pe euristic),
nu au niciun autocontrol, le lipsesc informaii i au
abiliti cognitive limitate. Prin urmare, indivizii ar
trebui s fie ncurajai s fac alegeri raionale.
Educaia financiar i cultura financiar i
diferitele faete ale economiei comportamentale

Deoarece emoia i intuiia sunt considerate ca principalii

responsabili ai comportamentului iraional n luarea
deciziei i, prin urmare, a alegerilor iraionale, educaia
indivizilor, pentru a corecta factorul emotiv, ar fi o funcie
esenial a educaiei financiare (conform perspectivei
economiei comportamentale a lui Kahneman-Tversky).

Pe de alt parte, emoia i intuiia sunt adesea considerate

ca jucnd un rol pozitiv important n lumea real a lurii
deciziei. Cu toate acestea, nu impiedica indivizii sa poata
lua decizii proaste (erori raionale) sau c alegerile raionale
ale indivizilor nu pot produce rezultate social iraionale.
 Una dintre cauzele celor mai proaste decizii de investiii
este informarea defectuoas. Puterile publice ar trebui s
subvenioneze aceast iniiativ, deoarece aceasta ar fi
benefic pentru ansamblul societii.

Exist argumente sociale n favoarea unei subvenii din

partea puterilor publice pentru a furniza consultan
financiar complet, pentru a ajuta n ccea ce privete
prevenirea deciziilor neavizate precum i a exceselor
financiare. De exemplu ar trebui furnizat o etichet care
ar da informaii consumatorilor n privina produselor
financiare precum o etichet nutriional pe ambalajele
produselor alimentare, cu scopul de a ameliora luarea de
decizii financiare (ntre ageniile de rating i societile
cotate existnd pericolul unui conflict de interese)
Economisire vs consum
Numeroi economiti comportamentali susin c
atitudinea fa de economisire este n mare parte
determinat de modul n care opiunile de economisire
sunt prezentate unui eventual doritor de economisire.
Educaia financiar poate influena asupra modificrii
comportamentelor n privina economisirii conform
raionalitii limitate, dar nu schimb caracteristicile
comportamentale ale decidentului.
A investi n active financiare
Investiiile n active financiare de-a lungul ciclului economic au
traversat perioade de prosperitate i de recesiune marcant.
Numeroi economiti comportamentali au legat bulele i recesiunile de
o euristic bazat pe emoii (ce motiveaz luarea deciziei). Recentul
crah al pieelor financiare este un bun exemplu. Lcomia, spiritul
animal (luarea deciziilor determinate de factori psihologici), exuberana
iraional (comportament proactiv al investiiilor care nu se bazeaz pe
factori economici fundamentali).
Economitii comportamentali care ader la teoria lui Kahneman i
Tversky susin c eforturile ce vizeaz atenuarea acestor caracteristici
comportamntale, ca de exemplu educaia, ar putea reduce amploarea
creterilor i scderilor extreme al preului mediu a activelor financiare.
n plus oamenii trebuie s nvee din experienele lor anterioare pentru
a nu repeta comportamentele aflate la originea marilor pierderi
economice
 Pentru ca indivizii raionali s poat lua o decizie optimal,
informaia disponibil trebuie s fie de asemenea exact i
posibila (Lewis 2010; Posver 2009; Roubini i Mihu 2010)
n SUA, consumatorii raionali au fost, de asemenea, incitai s
investeasc ntr-o cas ca urmare a ratelor de dobnzi sczute.
Astfel, indivizii cu sau fr o garanie accesorie au subscris
consistent la un credit ipotecar avnd convingerea c ratele de
dobnd vor rmne sczute (reduse). Nici cumprtorii, nici
vnztorii nu au prevzut riscuri importante n acest mediu
extern instutiional de hazard moral.
Este ns foarte greu s opreti intenia lor i s profite de
chilipiruri, atunci cnd sunt cele mai bune opiuni disponibile.
Abia dup aceea putem spune c unele dintre aceste aciuni au
condus la decizii proaste
 Este esenial n materie de educaie financiar ca prile tere s
poat atesta acurateea i integritatea informaiilor financiare
furnizate.
Menionm faptul c nu cu mult timp n urm cele mai bune
agenii de rating au acordat o not AAA activelor regrupate cu un
risc foarte ridicat, precum obligaiunile structurate garantate de
crean (CDO) ce conineau att active fr risc ct i active cu
risc foarte ridicat. Aceast practic a dat cosumatorilor falsa
impresie c acest gen de active erau judecate ca fiind fr risc de
ctre ageniile private recunoscute i de ncredere din ntreaga
lume.
n acest caz similar educaia financiar i a culturii crescut n
materie de finane nu ar fi putut proteja consumatorii sau s le
furnizeze instrumente pentru a lua decizii financiare mai
informate naintea unei asemenea informaii neltoare pe care
ei o credeau a fi corect cu buncredin.
 Euristica de ncredere
Instrument neconvenional criticat de adepii teoriei convenionale
(Kahneman i Tversky o consider drept o form de comportament
iraional).
Este influenat de forele emoionale (astfel spus, ncrederea este de
foarte mult timp utilizat de ctre decideni)
n absena unor garanii juridice, ea ofer o soluie de alegere
secundar. ntr-un context de garanii juridice cu raionalitate limitat,
euristica de ncredere face economii la costurile de tranzacie permind
luarea unei decizii rapide, eficace i eficiente. ncrederea revine la
sperana c cealalt parte a unei operaiuni va ine promisiunile sale, n
special c aceasta din urm este conform intereselor noastre.
Oricare ar fi sensul pare a fi un ingredient cheie a relaiilor de
ncredere. Dar odat ce ncredea s-a nelat, ea mbuntete
interaciunile care ar fi euat astfel, mbuntete calitatea colaborrii
i consolideaz structura social. De altfel, apreciem instinctiv
ncrederea deoarece ne este util i ea a fost util pentru strmoii notri
n multe feluri, unele familiare i altele dincolo de nelegerea noastr.
 Stratagemele Ponzi i euristica de
ncredere
Domeniul lurii deciziilor financiare ofer un exemplu instinctiv al
euristicii de ncredere precum i lacunele raionalului n utilizarea
acestei euristici: schema Ponzi a lui Bernard Madoff (2009).

Stratagema lui Ponzi permite celui care fraudeaz de a pretinde c poate

oferi un randament legitim (dar ridicat) investitorilor, n timp ce n
realitate el se se servete de capitalurile furnizare de clienii si, noi i
cei deja existeni, pentru a plti acest randament al capitalului investit.
 Att timp ct sunt suficiente noi capitaluri vrsate pentru a finana fraudos
i c nu exist prea multe rscumprri ale plasamentelor pe termen scurt,
schema lui Ponzi este viabil i cel care o gestioneaz obine importante
venituri. Oamenii investesc n acest tip de combinaie deoarece au
ncredere n legitimitatea lor i, n special, n legitimitatea i integritatea
indivizilor proprietari i gestionari de fonduri. Rata de randament ridicat
promis (i pltit la ndemn) este la fel de important. n acest caz,
euristica de ncredere este implicat precum i o incitare economic. n
plus, investitorii nu tiu mereu c puterile publice nu garanteaz
investiiile lor (cel puin capitalul lor iniial), aa cum o fac n cazul
depozitelor de o anumit valoare depus la banc.

De-a lungul unei perioade de 40 de ani, stratagema a permis lui Madoff

s-i escrocheze clienii si cu o sum mai mare de 40 de miliarde de
dolari. Ea a fost pus la punct la finele lui 2008 atunci cnd criza
financiar mondial a incitat clienii s cear rscumprarea activelor lor
peste ceea ce activele lui Madoff puteau susine.
 Concluzie: teoria economic, cultura n materie
de finane i politica public

Teoria lui Kahneman i Tversky este mai bine axat pe politicile

care foreaz indivizii s-i modifice comportamentul lor pentru
a fi mai apropiat de ceea ce experii consider a fi alegerile
ideale. Educaia financiar n sine nu ar trebui s aib o mare
influen n faa euristicelor bine ancorate ale lurii de decizii
care duc la alegeri financiare puin judicioase.

Semnificaia adoptat de March i Simon consider cu mai mult

optimism incidena (influena) educaiei financiare asupra
comportamentului n materie de alegeri. Se poate afirma faptul
c o politic public se poate construi cel mai bine pe bazele
abordrii economiei comportamentale adoptate de Simon i
March.
 Educaia financiar ar trebui s fie subvenionat atunci cnd ea
duce la beneficii sociale pozitive, cum ar fi ameliorarea
atitudinii indivizilor fa de economisire (astfel ii impiedica pe
acestia sa ia decizii proaste de plasament). Cu toate acestea,
pentru a mbuntii luarea deciziei, trebuie mai mult dect
simple ameliorri ale educaiei financiare.

Intervenii politice pentru a mbunti calitatea i cantitatea de

informaii relevante sunt, de asemenea, cruciale. Aceste
intervenii necesit n special, luarea de msuri de control al
calitii n ceea ce privete aceast informaie.
 Considerm c orice consumator ar trebui s posede un minim
de cunotine pentru a nelege informaia financiar ce le este
prezentat. Acetia sunt oamenii cei mai susceptibili de a comite
erori n momentul lurii deciziilor financiare. Creterea culturii
lor financiar le-ar oferi instrumentele necesare pentru a face
cea mai bun utilizare a informaiei disponibile.