Alimentatia copilului mic (varsta 1-3 ani) Obiceiurile alimentare, preferingele alimentare sunt formate in primii ani de viajé si sunt regisite gi in viati de adult, Influenja major asupra alimentafiei o define mediul familial, pentru copilul mic familia are cea mai mare influenfa in ceca ce. priveste formarea si dezvoltarea obiceiurilor alimentare. Atitudinea parinfilor fafa de alimente poate fi decisive asupra preferinfelor sau aversitajilor alimentare gi diversititii dietei. Pentru o dezvoltare armonioasd, si un ritm de ‘orestere corespunzitor este bine ca obiceiuri alimentare s& fie s&nvitoase, La aceasti varsta alimentafia copilului este tot mai apropiata de alimentafia sindtoast a adultului, reprezentind o-trecere spre aceasta. La varsta de 1 an copiii folosesc degetcle pentru a se alimenta, au nevoie de ajutor pentru a fine cana, iar la doi ani pot si find cana cu o mAnd si si foloseascd bine lingura. Astfel, pot fi adiugate in meniul zilnic o varietate mai mare de alimente, datorité maturarii funcjiei digestive si respectiv renale, precum si datorit’ definitivarii dentifiei temporare, Se pot introduce treptat si progresiv: sarea (1 g/zi ajungénd la 2 g/zi la varsta de 3 ani), zaharul (maxim 10 g/zi), albugul de ou, mierea de albine. Ritmul de crestere este incetinit in comparajie cu cel al sugarului, astfel cd necesarul caloric este mai redus ~100 keal/kgcorp/zi (in medie 1300 keal/zi). Nu existi regimuri alimentare standardizate, rajia alimentard trebuie adaptaté la nevoile copilului, care creste armonios in indltime si greutate. Meniul copilului la varsta de 1-3 ani se bazeazi pe 3 mese principale si 2 gustari: micul dejun — 20-25% din aportul caloric zilnic gustarea 1 — 10-15% din aportul caloric zilnic prinzul - 30% din aportul calorie zilnic gustarea 2 10-15% din aportul calorie zilnic ina — 20-25% din aportal caloric zilnic Este indicat ca meniul si includa toate grupele de alimente: + lapte si produse lactate — aport de proteine, calciu, fosfor + carne, preparate din carne, peste, oui — proteine de calitate, o surst important de fier cu 0 biodisponibilitate superioara fierului din produsele vegetale + grisimi: animale (unt, smantind, cele prezente in branzeturi, cane, peste etc) gi vegetale (uleiurile: de masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi gragi + cereale (gréu, secara, porumb, orz, ovaz) — aport de glucide, proteine, vitamine si fibre alimentare + frructele si legumele: crude sau preparate termic, pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentareAlimentafia trebuie si fie diversificatd, si includ& toate principiile nutritionale (proteine, lipide, glucide), fibre si lichide. Necesarul de lichide la aceasta varsta este de 90-100 mi/kg/zi fiind asigurat prin aportul de apa de la robinet, ap plata imbuteliat3, sucuri naturale din fructe proaspete, supe, lapte, ceaiuri, Proporfia intre proteine, glucide si lipide trebuie s& fie corespunzitoare varstei evitindu-se atat excesul cat si carenjele: proteine -10-15% % lipide (grasimi) - 30-35% % glucide - 50-55%, din care zahir 10g/zi, zahdirul nu va depaisi 15% din rafia glucidica Proteinele au un rol esenfial in cresterea gi dezoltarea copilului, iar cele care au 0 valoare biologicd mare sunt cele de origine animala (lapte, ou’, came), de aceea nu’sunt indicate copiilor dietele vegetariene (care nu contin detoc alimente de origine animala). Este indicat camea de pui, gaind, curcan, peste, viti, iepure, ficatul de pui (~ 40- 50 g zilnic); nu sunt indicate: camea de pore, miel, oaie, vanat, mezelurile si conservele de tip pate. Ouile sunt foarte necesare in dieta unui copil (de 2-3 ori/saptimand), proaspete, suficient preparate termic si de gaind. Laptele, si nu depiseascé 400-500 ml/zi, sub forma de formule de lapte ,,de crestere” sau junior” (au un confinut proteic mai mic decat laptele de vac si sunt ‘imbogifite cu acizi grasi nesaturati si fier). Dupa varsta de 1 an se-poate consuma lapte de vac& integral sau lapte ,,de crestere”, laptele de vaca degresat nu este indicat inaintea varstei de 2 ani (datoriti importanjei lipidelor in cresterea si dezvoltarea normala a copilului). Produsele lactate: iaurtul, brinza de vaci, telemeaua de vaci/capra nesirati, urda sunt recomandate copiilor. Se pot pregiti diverse preparate tartinabile prin adaos de smanténd si/sau unt. Nu este indicatd brdnza topitd. idele (grisimile) sunt foarte importante in alimentatia copiilor, cu rol esenfial in crestere si dezvoltare, dar mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum gi in absorbjia unor vitamine (A,D,E,K). Pot proveni din came, lapte, sméntén’, unt si este indicat sa se foloseascd cu prudenfi, evitindu-se slnina, untura, carnea grasi. Se recomanda indepiirtarea grasimii vizibile, precum gi a grsimii subcutanate (pielea) de La carnea de pasdre, Laptele si sméntdna trebuie si aibi un confinut mediu in grisimi, nu se vor administra produse dictetice unui copil cu greutate normal. Untul este esenfial, confine vitamine (A si D), dar consumat ca atare (pe o felie de paine, in piureuri sau adaugat la salate) nu folosit la prajit. In alimentatia copilului mic mu se foloseste margarina este unul din cele mai nesinitoase produse din alimentatic, in general si la copii in special. Uleiul de masline este foarte indicat, dar nu mai mult de 1-2 linguri/zi (ex. in salate). Poate fi utilizat si cel de floarea soarelui, la prepararea mancdrii, prin fierbere, preparare la abur sau la cuptor, nu prin prajire. : Pestele este indicat s& se regascascd in meniul copilului mic de ~ 2 ori/stiptiména datorité confinutului de acizi grasi, fosfor si vitamine (A, D, vitamine B); cel gras (somon, somn, sardine, ton, macrou).in dieta unui copil de 1-3 ani nu igi justificd prezenta mezelurile, afumiturile, carnea de porc, oaie, vanat, branza topita, margarina, vegeta, fiind cu atat mai nocive cu ‘ct procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe. Glucidele (hidrafii de carbon) sunt esenfiale pentru organismul uman in general. Cele mai importante sunt glucidele complexe de tipul amidonului din cereale (gréu, orz, oviiz, secara, orez, porumb), cartofi, leguminoase sau fructe, {in alimentatia copiilor trebuie inclusi gi painea, preferabil cea obfinuta din f&in& integrala ~2 felii/2i, la fel si orezul, grigul, pastele (mai ales cele integrale), Fructele pot fi consumate fird restrictii, exceptie ficdnd cei cu predispozitie alergica, la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut (capsuni, fructe de padure etc). Legumele este bine si se regiseasc& zilnic in meniul copiilor, cu o diversitate cit mai mare, crude sau preparate. Legumele crude pot fi servite copiilor la micul dejun alituri de o tartind, la mesele de prnz sau cin& sub forma de salate (ex. rosii, castraveti, ardei, salata verde, varzi etc) sau chiar ca gustare (ex. morcovi). Dulciurile ofr’ o senzafie de bine, dar interfer’ cu apetitul si nu sunt recomandate. Atenfie la sucurile din comer}, congin o cantiatate foarte mare de zahiir, aditivi, coloranji. Un dulce mai sinatos fl reprezinta prajiturile de cas& (cu fructe, cu brénza sau checurile); nu se oferd ciocolata copilului sub varsta de 3 ani. Pentru copii este important si modul in care este servit&i mancarea (trebuie si fie apetisanti, imbictoare,,sa ii trezeasc& copilului interesul de-a o gusta). Copiii trebuie incurajati A mandnce singuri pentru ca servitul mesei si fie 0 bucurie, nu s& se transforme totul intr-un eveniment neplicut, Exemplu de meniu: Micul dejun : + 200ml lapte (formula adaptata varstei sau lapte de vact integral) sau lapte cu cacao (200ml) + 0 felie de paine cu unt si miere sau dulceafi de casa; la prepararea laptelui cu cacao este bine si se adauge o cantitate mica de zahér (o lingurifi mict) sau deloc, poate fi folositi mierea in locul zahirului; sau +o felie de paine (~30g) cu past de branza (15-208), preparata in casé din branzé de vaci si unt + 0 cana de ceai cu lamaie (200m!) sau. + 0 felie de paine (~30g) cu pate de ficat (~15g), preparat in casi din ficat de pui fiert si unt sau smantand + 0 canti de ceai cu lamaie (200ml) sau + 200ml lapte sau 150g iaurt + 30g cereale (integrale) Gustarea 1: * un fruct proaspat, spilat si necurafat (care au coaja comestibili), sau + iaurt simplu (~150 g) sau se pot adauga fructe, cereale sau seminfe Pranz:+ 150 ml supa, care poate fi de: legume, carne cu giluste/tdifei, perisoare (din came de pui, curcan sau vita) + 100-150 legume, ghiveci de legume sau alte garnituri (orez, paste, mamaligs, sufleuri, musacale, budinei) + 40-50 g came (pui, gina, curcan, vitd, peste, ficat) sau 1 ou fiert + sunt recomandate si se consume si legumele crude sub forma de salate (ex. rosii, castravefi, ardei, salata verde, varzi etc) alaturi de garniturile de la felul principal + desert ~20g - opfional (chee, tart cu fructe). Gustarea 2: idem Gustarea 1 + 200g mamialigé cu branza de vaci si sméntand sau ‘+ 100-150g ghiveci de legume si o cand cu lapte (200ml) sau * + 200g budinea de paste/orez cu branza de vaci Cele mai frecvente erori in ceea ce priveste alimentafia la aceasta varsti: + Nerespectarea orarului de masa si prezenta ciugulelilor (ronfaielilor) intre mese, se-consuma alimente bogate in calorii, dar sirace in nutrienfi gi care pot si confind si multi sare (de tipul: chips, snacks, sticks, produse de patiserie etc.). + Consumul in exces al laptelui (peste 700 mb/zi), unii parinfi oferindu-l gi in timpul nopti, astfel apetitul copilului in timpul zilei va fi scaizut, urmat de refuzul altor alimente; laptele nu mai asigura tofi nutrienfii necesari cresterii si dezvolt&rii de aceea este nevoie de mai multi afenfie din partea pirinfilor in ceea ce priveste cantitatea oferta. + Prezenfa in alimentatie a alimentelor de tip fast-food (nu sunt recomandate nici in alimentatia adultului, cu atat mai pufin in cea a copilului). + Tendinja de a se consuma tot mai mult produse foarte procesate in detrimentul celor proaspete. * Consumul exagerat de glucide rafinate (dulciuri, bauturi din comer}, sucuri obfinute in casa, dar la care se adaugi zahir), + Dimensiunea porfiilor, atentie la cantitifi, trebuic si fie adaptate varstei, fra a forfa copilul s& manfnce tot din farfurie sau si méndince ceea ce nu fi place. + Reducerea timpului acordat planificarii si prepararii meselor in familie. Rolul pirintilor este esenfial in cea ce priveste alimentafia copiilor, luéndu-i ca exemplu igi vor insusi obiceiuri alimentare snatoase. Deasemenea au rolul de a oferi copiilor alimente sigure si nutritive atét la mesele principale cat si la gustii, iar acestia decid cat anume mindncé din ceea ce le este oferit. Parinfii mengin controlu asupra alimentelor oferite si au ocazia de a impune limite cu privire Ja un comportament neadecvat, Este foarte imporant ca parin{ii sa insufle copiilor respectarea orarului meselor, s& fac& toate eforturile necesare pentru ca mesele in familie si devina tot mai frecvente, s&anu fie luate individual in fata televizorului sau a calculatorului, si incurajeze activitatea fizicd, iar atunci cfnd le ofera recompense, si fie de ordin emofional (imbratisii, discutii, Struturi), nu alimentar (dulciuri, deserturi etc.). Copii vor ajunge si cread& ci acestea sunt cele mai bune/sindtoase alimente. Nutrifionist-Dietetician: Corliteseu Madalina Centrul Bugetar de Administrare Crese