Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
JGHEABURI SI BURLANE
AMPLASAMENT: MUN. TIMISOARA, JUD. TIMIS, STR. GEORGE COSBUC, NR.3, CF: 400059-
C1, NR.TOP.: 449
FAZA: D.T.A.C.
AMPLASAMENT: MUN. TIMISOARA, JUD. TIMIS, STR. GEORGE COSBUC, NR.3, CF: 400059-
C1, NR.TOP.: 449
FAZA: D.T.A.C.
1. FOAIE DE CAPAT
2. FOAIE DE RESPONSABILITATI
PIESE SCRISE
3. BORDEROU
4. MEMORIU DE ARHITECTURA
5. DEVIZ GENERAL
6. MEMORIU DE REZISTENTA
7. REFERAT EXPERTIZA TEHNICA
8. REFERAT VERIFICARE
9. CF, CU
10. COPIE CUI
11. AVIZE SI ACORDURI
A. DATE GENERALE
1. Obiectul proiectului
Amplasament MUN. TIMISOARA, JUD. TIMIS, STR. GEORGE COSBUC, NR.3, CF:
400059-C1, NR.TOP.: 449
Proiectul propune reabilitarea integrala a fatadelor cladirii. Acestea vor fi tencuite conform
documentatiei. Tamplariile usilor si a ferestrelor vor fi vopsite, conform documentatiei.
Acoperisul va fi reabilitat prin inlocuirea elementelor din lemn degradate ale sarpantei si
inlocuirea tiglelor ceramice degradate ale invelitoarei.
2. Caracteristicile amplasamentului
Precipitatii:
- media anuala: 600700 mm.
- media lunara maxima: 7080 mm in iulie
- cantitatea maxima in 24 h, 100 mm
Vantul:
- directii predominante: nord sud
- Conform PUZ aprobat prin HCL 95/1998 preluat de PUG aprobat prin HCL 157/2002 prelungit
prin HCL 107/2015 sit istoric, zona de locuinte si functiuni complementare.
- Regimul de inaltime S+P+1E+M
- P.O.T. maxim 80 %
- Indiferent de natura interventiei ea va fi facuta in spiritul cladirii si intregii zone in scopul de
a-i pune la maxim in valoare potentialul, personalitatea, identitatea si substanta originala.
Toate elementele de detalii arhitecturale valoroase, inclusiv accesorii existente vor fi
restaurate sau refacute identic pe baza documentara. Se va respecta caracterul
arhitectural al imobilului. Interventiile la fatade vor fi executate unitar respectandu-se
arhitectura existenta. Cromatica fatadelor va pastra caracterul traditional.
- Se vor respecta: L114/96, HCL 455/2014, RLU pentru Zona centrala si Regulament aferent
PUZ aprobat prin HCL 52/1999, HG 525/96, OMS 119/2014, Codul Civil si legislatia in vigoare.
Amplasarea pe parcela:
Cladirea in discutie este alipita fronturilor terenului si are o curte interioara.
Reele edilitare care traverseaz terenul, restricii impuse de acestea, distante de protecie:
Nu este cazul;
3. Caracteristicile constructiei
Pe acest amplasament exista o casa inca din anul 1786. Cladirea actuala apartinea in
anul 1828 lui Nanette Kojadinovich. Arcurile semicirculare , care incheie partea superioara
a ferestrelor , sunt tipice pentru arhitectura clasicista de la inceputul sec. XIX-lea. Metopele
cu rozete neoromanice, care orneaza zona de sub cornisa apartin stilului romantic al sec.
al XIX-lea.
Cadirea studiata are un plan foma dreptunghilara, avand o crte interioara. Laturile sudica
si nordica sunt mai late, accesul in cladire realizandu-se pe latura vestica (str. George
Cosbuc ). Regimul de inaltime este P+1 , E+M. Sarpanta este realizata intr-o singura apa pe
laturile nordica, vestica si sudica. Pe latura estica sarpanta este alcatuita din doua ape, iar
deasupra accesului principal exista o lucarna la nivelul mansardei.
Fatada este compusa modular, ea se desfasoara in cinci registre verticale, fiind simetrica
de un ax central. Accesul principal in cladire reprezinta axul central fata de care este
simetrica fatada. L nivelul parterului, pe acest registru central, se afla poarta princiapala de
acces. L etajul unu, exista un balcon iar la nivelul lucarnei de la mansarda avem un alocv
circular in interiorul caruia este amplasata din tencuiala o vaza cu cale.
Celelalte patru registre verticale, care sunt asezate simetric, doua cate doua fata de
registrul central prezina la parter o fereastra de dimensini mici, boltita ; la nivelul etajului
unu, o fereastra mai mare tot boltita, iar la nivelul lucarnei cate o fereastra rectangulara.
- Toate fatadele au zone cu tencuiala din camp si profilaturi cazute si zone cu tencuiala
partial desprinsa. In stare cea mai avansata de degradere se afla fatada dinspre str.
Dacilor, tencuiala fiind aproape in totalitate picata.
- Streasina are portiuni cu profilaturi cazute si altele desprinse, cu pericol de cadere pe
trotuar.
- Elementele din tabla sunt degradate (sorturi la cornise si brauri, jgheaburi si burlane).
- Balconul are tencuiala de pe intrados si console partial cazuta si partial desprinsa,
deasemenea de pe consolele acestuia.
- Ornamentele si ancadramentele cladirii sunt in mare parte intacte, cu exceptia unor
motive geometrice repetitive din cadrul braurilor de la partea superioara a fatadelor.
2. SOCLU
Pe soclul se propunere pastrarea mozaicului existent . Acesta va fi curatat cu jet de
apa sub presiune si e va reoara local in zonele cu fisuri
3. TENCUIELI DE CAMP
Tencuielile de renovare sunt realizate din mortare gata preparate i au n compoziie n
principal var, ciment, nisipuri, perlit i adaosuri. n principiu propunem aplicarea unui
pri de amorsaj i a tencuielii de baz.
Tencuielile poroase permit aerisirea zidriei prin natura i caracteristicile structurii
tencuielilor aplicate. Sistemele destinate asanrilor i restaurrilor cuprind de regul mai
multe straturi succesive n funcie de caracteristicile i degradrile pereilor peste care
se aplic, n componena sistemului intrnd amorsele pentru tencuieli i reparaii,
tencuielile pentru reparaii, tencuiala fin de reparaii, tencuiala poroas pentru
reparaii, amorsa hidroizolatoare sau amorsa hidroizolatoare antisulfat
PARTER
La nivelul parterului se propune desfacerea completa a tencuieli, inclusiv cornisa care
separa parterul de tajul unu, deoarece tencuiala se afla intr-o stare avansata de
degradare.
Zidaria expusa in urma decaparii va fi curatata si rosturile vor fi refacute. Ca suport al
tencuileii zidaria va fi sprituita, peste care se va aplica grund si tencuiala. La nivelul
cornisei dintre parter si etajul 1 se va folosi o tencuiala rezistenta la umezeala.
Se vor folosi zugraveli silicate de doua nuante de crem conform planselor de
arhitectura.
La nivelul parterului se propune realizarea unor bosaje si ornamente din tencuiala sau
ipsos care vor fi detaliate in etapa D.D.E. a proiectului.
ETAJ 1 SI MANSARDA
In prima etapa se vor inlatura toate portiunile degradate de tencuiala de pe toate
suprafetele. Straturile existente, tencuielile faramicioase, fragmentele din perete trebuie
indepartate pe o raza de minimum 80 cm deasupra extremitatii zonei afectate, pana la
descoperirea suprafetei suport portante.
Pe aceste zone tencuiala nu este intr-un stadiu asa de avansat de degradare ca pe
parter. Zonele mai afectate sunt cele din preajma glafurilor.
Dupa indepartarea tencuielilor degradate se va curata zidaria, se vor reface rosturile,
se va spritui zidaria, se va aplica stratul de grund, tencuiala si se va finisa cu tinci si
zugraveli silicate in nuante de gri si bej deschis conform planselor de arhitectura.
Pe zonele care nu necesita inlaturarea tencuielii existente, tencuiala va fi tratata si
consolidate.
Eventualele bosaje realizate din tencuiala vor fi detaliate in etapa D.D.E. a proiectului.
4. ELEMENTE DECORATIVE
Toate elementele decorative vor fi curatate cu atentie sporita, se vor verifica prinderile
metalice, cele deteriorate vor fi curatate si tratate anticoroziv, iar daca este necesara
schimbarea lor, cele noi vor fi realizate din otel inoxidabil.
Pentru realizarea ornamentelor din ipsos se vor folosi matrite realizate dupa ornamente
existente.
Profilaturile din tencuiala se vor realiza cu ajutorul unor matrite facute din lemn, aplicate
pe fatada cu ajutorul sinelor de ghidaj.
Ornamentele si profilele din tencuiala vor fi finisate cu zugraveli silicate conform
planselor de arhitectura.
6. TAMPLARIE
La nivelul mansardei tamplaria originala a fost inlocuita cu una cu termosistem din lemn,
care va fi pastrata.
La etajul 1 tamplaria a fost inlocuita cu una din PVC. Se propune schimbarea acesteia
cu una din lemn, cu termosistem, conform proiect.
La nivelul parterului, se va monta o tamoplarie noua, din lemn cu termosistem, conform
desenului de impartire a ochiurilor si sprosurilor din proiect.
Pe fatada dinspre str. George Cosbuc se afla o poarta de acces in cladire care a fost
pastrate in forma initiala. Aceasta va fi curatata de vopseaua existenta, va fi reparata,
chituita si revopsita conform proiect.
7. CROMATICA
Culorile ce se vor aplica faadelor este determinat de codurile de culoare menionate
n planele de arhitectur, fcndu-se diferenierile pe elementele arhitectonice.
Determinarea culorilor n funcie de material i productor se va face de ctre
beneficiar, impreuna cu proiectantul.
Verificarea zugrvelilor i vopsitoriilor se va face numai dup uscarea lor complet i are ca
scop depistarea defectelor care depesc abaterile admisibile, n vederea executrii
remedierilor i a eliminrii posibilitii ca aceste defecte s se repete n continuare.
Verificrile care se vor efectua la terminarea unei faze de lucrri se vor face cel puin una
la fiecare 100mp.
Documentaia tehnic pentru realizarea unei construcii noi prevede obligatoriu i realizarea (n
apropierea obiectivului) a unei organizri de antier care trebuie s cuprind :
- cile de acces;
- sursele de energie ;
Materialele de construcie cum sunt crmizile, nisipul, se vor putea depozita i n incinta
proprietii, n aer liber, fr msuri deosebite de protecie. Materialele de construcie care
necesit protecie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuiei lucrrilor de
construcie n incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la nceput. n acest sens, pe terenul
aferent se va organiza antierul prin amplasarea unor obiecte provizorii :
- tablou electric ;
Se vor lua msuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a
incendiilor.
Pentru a preveni declanarea unor incendii se va evita lucrul cu i n preajma surselor de foc.
Dac se folosesc utilaje cu acionare electric, se va avea n vedere respectarea msurilor de
protecie n acest sens, evitnd mai ales utilizarea unor conductori cu izolaie necorespunztoare
i a unor mpmntri necorespunztoare.
3. naintea nceperii procesului tehnologic, muncitorii trebuie s fie instruii s respecte regulile de
paz mpotriva incendiilor.
4. Pe timpul lucrului se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice privind tehnologiile de lucru,
precum i normele de prevenire a incendiilor.
8.Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3 m. fa de elementele sau materialele
combustibile fr luarea msurilor de protecie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.).
Zilnic, dup terminarea programului de lucru, zona se cur de resturile i deeurile rezultate.
Materialele i substanele combustibile se depoziteaz n locuri special amenajate, fre pericol
de producere a incendiilor.
9. Pe timpul executrii lucrrilor la arpante i nvelitori combustibile, este interzis focul deschis sau
fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevzute i asigurate cu proteciile necesare.
- glei din tabl, vopsite n culoarea roie, cu inscripia gleat de incendiu (2 buc.)
- stingtoare portabile
MSURI DE PROTECIE A MUNCII
1.La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de protecie a muncii prevzute n
legislaia n vigoare n special din Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii
ediia 1993 ; Legea Proteciei Muncii Nr. 90/1996 ; Norme generale de protecie a muncii ediia
1996, precum i Norme specifice de protecie a muncii pentru diferite categorii de lucrri .