Alimentatia n primul an de viata

1.Laptele matern este alimentul ideal pentru sugar. El are o serie de avantaje pe care
nici una din alternativele sale nu le reuneste:

Este perfect adaptat necesitatilor nutritive ale sugarului. Laptele fiecarei specii
este adaptat necesitatilor puilor speciei respective. Exista diferente foarte
importante ntre compozitia laptelui diferitelor specii.

Contine imunoglobuline umane (anticorpi) si lizozim, care l face un excelent

mijloc de protectie anti-infectioasa a sugarului al carui sistem imunitar este
nca insuficient dezvoltat.

Contine lactoferina, o substanta care blocheaza fixarea E. coli de celulele

mucoasei intestinale, prevenind astfel una din cele mai de temut forme de
diaree la sugar.

Este ieftin, mereu proaspat si comod - nu necesita cheltuieli, efort de

preparare, de ncalzire, etc.

Este accesibil oricui - 99% din femei pot alapta daca doresc cu adevarat.

Este un aliment steril datorita faptului ca nu vine aproape deloc n contact cu

mediul ambiant.

Desi contine mult colesterol (necesar dealtfel pentru dezvoltarea creierului

pna la 2 ani), datorita absentei expunerii la mediul ambiant acesta nu se
oxideaza, spre deosebire de colesterolul din laptele de vaca sau din formulele
comerciale de lapte pentru sugari, care este oxidat. Colesterolul oxidat induce
declansarea procesului de ateroscleroza nca de la vrste foarte fragede.

Copiii alaptati la sn se dezvolta n general mai bine emotional si intelectual

dect copiii alimentati artificial sau cu lapte de vaca.

2.Alaptarea reprezinta o activitate benefica si pentru mama:

Mamele care alapteaza sngereaza mai putin imediat dupa nastere.

Uterul acestor mame revine mai rapid si mai complet la dimensiunile

normale.

Greutatea dinaintea graviditatii este atinsa mai usor si mai repede de mamele
care alapteaza.

Alaptarea constituie si un mijloc de spatiere a nasterilor (desi nesigur).

Pe termen lung, alaptarea scade riscul de cancer ovarian si mamar.

Alaptarea reprezinta mijlocul cel mai firesc de creare si consolidare a

legaturilor afective dintre mama si sugar.
3.Alaptarea va fi modul exclusiv de alimentatie pe parcursul primelor 4-6 luni
de viata.

4.n situatia exceptionala n care alaptarea nu este posibila sau este

contraindicata (mama sufera de tuberculoza pulmonara activa, este HIV
pozitiva sau urmeaza tratamente citostatice, etc.), sugarul va fi alimentat cu o
formula de lapte praf pentru sugari - de ex. Similac.

5.Academia Americana de Pediatrie si autoritatile pediatrice din Romnia nu

recomanda folosirea laptelui de vaca integral ca hrana pentru sugari n timpul
primului an de viata. Iata cteva motive:

"Proteina din laptele de vaca este cauza majora de alergie alimentara gastro-
intestinala la sugari" - Manualul de pediatrie Nelson, 1996. Reactiile alergice
provocate de laptele de vaca se pot manifesta ca diaree sau constipatie,
ulceratii bucale, sngerari intestinale cronice, eruptii cutanate, bronsite
recurente, dificultati de nvatare, etc.

Laptele de vaca reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de anemie prin
lipsa de fier la sugari datorita pe de o parte continutului sau foarte redus de
fier (doar o cincime fata de laptele matern, ntr-o forma greu absorbabila), iar
pe de alta parte datorita microsngerarilor cronice intestinale care apar ca
manifestare alergica.

Sugarii alimentati cu lapte de vaca tind sa aiba n viata de adult un nivel

intelectual mai redus dect cei alaptati la sn datorita lipsei din laptele de
vaca a unor substante necesare dezvoltarii corespunzatoare a sistemului nervos
(taurina, acizi grasi omega 3, etc.).

Un procent important dintre copii prezinta asa-numita sensibilitate la laptele

de vaca, manifestata prin oboseala cronica, cefalee, dureri musculo-scheletale,
hiperactivitate, astm, enurezis nocturn, etc.

Risc de ateroscleroza juvenila datorita colesterolului oxidat.

Unele studii recente indica faptul ca la unii copii cu o predispozitie genetica

pentru diabet zaharat juvenil, aceasta boala apare mai frecvent la cei care au
fost alimentati cu lapte de vaca. n perioada de sugar unele proteine din
laptele de vaca se absorb ca atare, nedigerate, si declanseaza sinteza unor
anticorpi care ulterior distrug celulele secretoare de insulina din pancreas
printr-o reactie ncrucisata.

Acneea juvenila este mai frecventa la copiii si adolescentii care folosesc lapte
de vaca. Ca factori raspunzatori ar putea fi grasimea bogata n acizi grasi cu 8
si 14 atomi de carbon despre care se stie ca sunt factori cauzali minori ai
acneii, si progesteronul din laptele vacilor nsarcinate (majoritatea vacilor de
lapte continua sa fie mulse timp de luni de zile dupa ce devin gestante). n
organismul consumatorului, progesteronul este transformat n androgeni care
favorizeaza aparitia acneii.

Folosirea laptelui de vaca creste riscul de artrita reumatoida si carii dentare.

6.Diversificarea alimentatiei sugarului se va ncepe la 4-6 luni, n paralel cu

continuarea alaptarii, dupa urmatoarele principii:

Se va introduce cte un aliment odata, n cantitati mici. Refuzul justifica o

noua ncercare dupa 2-3 zile, dar nu fortarea sugarului.

Administrarea alimentelor se va face cu ajutorul unei lingurite de plastic, nu

cu biberonul.

Consistenta alimentelor de diversificare va varia de la lichide la nceput la

semi-solide mai trziu si solide n final.

Nu se va adauga sare, zahar, sirop sau alti aditivi alimentelor de

diversificare.

Nu se va administra albus de ou nainte de 1 an - este foarte alergenic.

Alimentele solide se vor administra la o masa separata. Amestecarea lor cu

laptele duce la scaderea absorbtiei fierului. Mesele de solide vor nlocui
treptat mesele de lapte, pna la ntarcare.

ntarcarea se va face dupa mplinirea vrstei de 1 an.

La mplinirea vrstei de 1 an, sugarul trebuie sa fie obisnuit cu toate

categoriile de alimente.

7.Calendarul diversificarii alimentatiei sugarului:

4-6 luni

cereale (orez) puree mbogatite cu fier

legume (morcovi) puree

fructe puree

leguminoase (mazare, soia, linte,

6-9 fasole, etc.)
luni
galbenus de ou fiert tare (optional)

9-12 se va ncerca stabilierea unui orar de 3

luni
 mese de solide pe zi

plus 2-3mese de lapte (0,5 l/zi)

8.Datorita nevoilor crescute de fier, dupa 6 luni este prudent ca sugarului sa i se

administreze suplimente de fier pentru prevenirea anemiei. Sugarilor ntarcati nainte
de 1 an li se va adminisra obligatoriu o formula de lapte praf pentru sugari
suplimentata cu fier.

9.Sugarul se dezvolta si creste foarte bine pe parcursul primelor 6 luni numai

cu lapte matern; acelasi lucru este valabil si pentru urmatoarele 3 luni, n
care alimentele cu care se face diversificarea sunt de origine vegetala (cei care
sustin folosirea carnii n general recomanda introducerea ei dupa 9 luni).
Aceasta nseamna ca majoritatea sugarilor sunt vegetarieni n perioada n care
necesitatile lor nutritive sunt cele mai crescute (sugarul creste cu 200
g/saptamna n primele 3 luni, si numai cu 60 g/saptamna dupa 1 an). Oare
nu este rezonabil sa consideram ca o dieta vegetariana i poate satisface
cerintele nutritive si dupa aceea?

Bibliografie: " Esentialul in Pediatrie" - prof. dr. Ciofu