Cap.

1Agroturismul

1.1. Agroturismul componenta a turismului rural.

Agroturismul este un segment al turismului rural, cu particularitatea c se

practic n ferme (ctune, ferme, gospodrii, conace, etc. ), de preferin active,
oferindu-i-se turistului posibilitatea de a participa la diverse activiti agrozootehnice.
n funcie de regiuni, acest termen se identific cu turismul rural, dei, din
punct de vedere tehnic, este doar o modalitate de participare activ.
n definiiile legale, tehnice i tiinifice ale agroturismului , activitatea
agricol i cea turistic sunt mereu relaionate, fiind vorba, n definitiv, de o activitate
care completeaz venitul agricultorilor i cresctorilor de vite. Componentele de baz
ale ofertei sunt:
cazarea n exploatri agrare;
alimentaie bazat pe buctria tradiional a locuitorilor i preparat din alimente
autohtone;
ocazional, activiti alternative de relaxare n mprejurrile exploatrii;
participare sau, cel puin, posibilitatea de observare a vieii i a activitilor
tradiionale ale exploatrii.
Oferta de agroturism, a crei gestiune este realizat de ctre familia
agricultorului, nu este manifestat i favorizeaz relaia ntre indivizi de diverse
culturi: ofertantul ( rural ) i solicitantul ( urban ).
Desfurarea activitilor agroturistice nu constituie o deviere a destinaiei
agricole a pmntului, nici a cldirilor implicate. Dintre aceste activiti se pot
evidenia urmtoarele:
a se oferi ospitalitate n oricare din construciile existente, destinate acestui
scop, n care turistul s ib la dispoziie serviciile adecvate;
a furniza, pentru consum, mncruri i buturi, de preferin de
provenien proprie;
a organiza activiti recreative sau culturale n cadrul exploatrii.
Nu este posibil separearea prestaiei agroturistice de cea a exploatrii
agricole. Acest concept ilustreaz multitudinea de servicii turistice pe care agricultorul
le poate oferi clientului su, fr ca acest lucru s implice ncetarea activitii agricole,
dar folosind potenialul gospodriei i a spaiului rural.
Agroturismul se deruleaz cu predilecie n areale mai intens antropizate prin
intermediul activitilor agricole ( cerealiere, zootehnice, viticole, pomicule, mixte,
etc. ). Din punct de vedere al structurii activitii, agroturismul reprezint totalitatea
serviciilor oferite n cadrul unei ferme sau pensiuni agroturistice (cazare, mas din
produse proprii, agrement ). Temenul are deci o sfer de cuprindere mai restrns i
desemneaz un numr relativ restrns dintre componentele turismului rural.
Agroturismul permite valorificarea disponibilitilor de cazare ale gospodriei
rneti, pregtit i amenajat adecvat pentru primirea oaspeilor, asigurarea
serviciilor pentru servirea mesei i pentru alte activiti complementare, dependente
direct de specificul economic al fermei, precum: activiti de agrement, iniiere n
anumite ndeletniciri tradiionale, echitaie, pescuit, cure terapeutice .a. Prin urmare,
agroturismul este o activitate turistic destinat s aduc fermierilor venituri
complementare prin valorificarea la maximum a resurselor proprii ale gaospodriei
provenite din activitatea agricol, care rmne, oricum, principala lor surs de
venituri.
 Agroturismul acioneaz asupra mediului rural n mai multe direcii, toate ns
covergente n sensul creterii nivelului de dezvoltare al spaiului respectiv:
a) astfel, se acioneaz n primul rnd asupra dezvoltrii economice a localitii
respective, prin creterea veniturilor populaiei, care determin modificri n
structura cheltuielilor, creterea important a investiiilor, dezvoltarea i
amenajarea cilor de transport i comunicaii, lrgirea activitii econmice prin
apariia unor noi ramuri complementare activitii agroturismului.
b) agroturismul acioneaz i asupra factorilor sociali din mediul rural, n
primul rnd prin restrngerea exodului rural i prin stabilizarea populaiei.
Acest fenomen se realizeaz prin oferirea unor posibiliti decente de trai n
acest mediu, prin diversificarea ocupaional a populaiei, n special a celei
tinere, care este de obicei cea mai vulnerabil pe piaa muncii, cea mai afectat
de crizele i recensiunile economice.
c) a treia zon asupra creia acioneaz agroturismul, influennd-o pozitiv
privete factorii civilizaionali, de educaie i cultur. Prin contactul
permanent cu categorii sociale culte i civilizate, prin repetare se imprim i
asupra populaiei autohtone norme de civilizaie i cultur. n plus, se pot
realiza legturi de prietenie cu locuitori ai altor meleaguri, ri, crendu-se
astfel primii germeni ai unei noi cunotiine, planetare, progresiste. Pe de alt
parte i cealalt categorie, cea a turitilor, este influenat prin cunoaterea
obiceiurilor i tradiiilor populare, originale, ale istoriei reale, a vieii autentice
a poporului respectiv. Se poate aprecia, c se creeaz o imagine favorabil rii
respective n lume, agroturismul fiind deci cel mai eficient i mai pacifist
ambasador al unei ri.
d) agroturismul poate aciona i asupra sistemului managerial al localitii
respective, asupra factorilor organizatorici locali, mobilizndu-i, sporindu-le
preocuprile pentru amenajarea zonei rurale sub aspectul inflastructurii,
obligndu-i indirect la gsirea unor surse de acces, de restaurare a unor
obiective turistice, de reparare a unor cldiri funcionale, etc. Rolul factorilor
locali este n continu cretere, lor revenindu-le obligaia de a analiza situaia
economic i social a localitii rurale, de a realiza programe concrete de
dezvoltare econmic i a pleda i aciona pentru ndeplinirea lor.
Agroturismul constituie o important surs de cretere a veniturilor membrilor
comunitii rurale, iar pentru ntregul mediu rural o alternativ de dezvoltare
economic i social. El este practic determinat de nevoia de a complata veniturile
agricole, foarte mici, cu veniturile neagricole, valorificnd n acelai timp importante
resurse naturale, antropice, umane i introducndu-le n circuitul turistic intern i
internaional.
Spatiul rural romanesc este printre putinele din Europa in care se mai
pastreaza, inca nealterate, valentele traditionale, spirituale, cu precadere cele
etnofolclorice, viata socio-economica si mediul inconjurator. Prin aceste calitati,
mediul rural ofera conditii favorabile dezvoltarii agroturismului si turismului rural.
Satele romanesti dispun de resurse turistice de mare varietate: traditii si valori
etnofolclorice (arhitectura populara, mestesuguri, obiceiuri, manifestari folclorice,
port si folclor popular etc.), monumente istorice si de arta, cadrul natural nepopulat si
cu un potential divers (ape minerale, bioclimat, aspecte peisagistice pitoresti, domeniu
schiabil etc.). La acestea se adauga o infrastructura adecvata (energie electrica,
alimentare cu apa, accesibilitate usoara si alte dotari tehnico-edilitare), gospodarii, in
cea mai mare parte, confortabile si, nu in ultimul rand, ospitalitatea proverbiala a
tarmului roman.
 Toate acestea permit realizarea unei oferte larg diversificata care sa se
adreseze tuturor categoriilor de turisti.
Dar, experienta internationala si cu precadere cea germana sau franceza, arata
ca agroturismul (ca turism intern) este practicat in special de familiile cu copii si
categorii ale populatiei cu venituri reduse (85% in Germania, din circa 1.600.000).
Deci si in cazul Romaniei dezvoltarea agroturismului ar fi o sansa de stimulare
a cererii turistice din partea unor categorii sociale dezavantajate economic: populatia
tanara si de varsta a treia, populatia cu venituri reduse, sub cele medii pe tara etc.
In sprijinul acestei afirmatii stau urmatoarele considerente:
1. Oferta agroturismului se deosebeste de cea clasica, specifica turismului
traditional, prin:
Originalitate, specificitate si o larga diversificare in raport cu zona
etnofolclorica, aria geografica, obiceiurile si traditia fiecarei gospodarii care
presteaza aceasta forma de turism dar si cu paleta larga de produse agro-
alimentare ce difera de la o localitate la alta si in cadrul aceleiasi zone;
Prezenta in meniuri a unor produse agricole locale, unele chiar cu tenta
ecologica;
Adresabilitatea larga a ofertei turistice locale din mediul rural, care poate
satisface, chiar in acelasi spatiu, o paleta mare de motivatii: odihna si
recreere, educatie, instructie, cunoastere, practicarea unor sporturi, a
drumetiei etc.
2. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate
valentele sale naturale, spirituale si ocupationale, de catre populatia din mediul
urban.
3. Sub aspectul costurilor din partea turistilor, oferta agroturistica este avantajoasa
fata de cea clasica, fiind cu mult sub nivelul tarifelor acesteia. Spre exemplu, in
zona Bran, in sezonul estival 1997, o pensiune completa costa circa 75.000
80.000 lei/pers. Intr-o ferma agroturistica de trei stele si circa 50.000 70.000
lei/pers. La doua stele. In cazul turismului organizat, aceste tarife sunt mai reduse,
ceea ce este un avantaj pentru categoriile de populatie amintite.
4. Fluxurile turistice fiind dispersate in sate aflate la distante apreciabile intre ele,
chiar in aceeasi zona (Bran Moeciu, Bucovina, Maramures, Dobrogea etc.),
agroturismul nu produce mari aglomeratii, turistii simtindu-se in natura, liberi,
fara acea presiune specifica statiunilor turistice.

1.2.Masuri necesare pentru dezvoltarea si promovarea

ofertei agroturistice pe piata interna.

1. Organizarea activitatii de agroturism.

Organizarea activitatii de agroturism, la nivel de comunitate (localitate) prin
infiintarea Asociatiei Satesti de Turism Rural, similara sindicatelor de initiativa din
Austria si germania.
Aceasta organizatie este a prestatorilor de servicii turistice sau conexe, care se
finanteaza prin taxe, cotizatii si alte contributii banesti sau materiale si are un rol
important in organizarea, dezvoltarea, informarea si promovarea agroturismului. Prin
aceasta se asigura o legatura mai buna cu organele locale, cu care trebuie sa contribuie
si la dezvoltarea tehinico-edilitara a localitatii.
 La nivel de judet sau regional, pentru o coordonare zonala, este necesara
organizarea unei Asociatii Judetene (Regionala) de Turism Rural iar la nivel national,
Federatia Nationala a Asociatilor de Turism Rural.
Actuala organizare a turismului rural prin Asociatia Nationala de Turism
Rural, Ecologic si Cultural, cu cele 19-20 de filiale in tara, are in atributii, cu
precadere, promovarea.

2. Promovarea agroturismului.
Promovarea agroturismului in mediile sociale amintite mai sus, impune o
colaborare (deocamdata la nivel de filiale ANTREC) cu ministerele de resort
Tineretului si Sportului, Educatiei Nationale, Muncii si Protectiei Sociale si cu
compartimentele acestora din teritoriu, Casele de pensii in vederea popularizarii
acestei oferte.
O alta cale ar fi aceea de a lansa viitorul Catalog ANTREC la toate agentiile
de turism din tara, pentru a se face cunoscuta oferta. Sunt interesante initiativele
filialelor Brasov-Covasna si Dobrogea de a organiza cu tineretul si inclusiv cel scolar,
actiuni de insusire a unor mestesuguri, sau de a cunoaste viata satului romanesc, fie
workshopuri cu tematici variate, care ar fi utile in realizarea unor programe pentru
varsta a treia, cu precadere in extrasezon.
ANTREC este cea mai viabil asociatie existenta in Romania i n mare parte
a realizat ceea ce i-a propus la fondare:
identificarea i popularizarea potenialului turistic din spaiul satesc;
formarea profesional prin colocvii, seminarii, cursuri de scurta i lung durat;
burse de specializare;
schimburi de experien n ar i n straintate;
nfiinrea unor bnci de date;
cooperarea cu organizaii guvernamentale i neguvernamentale de specialitate din
ar i strintate;
campanii de publicitate a pensiunilor i fermelor agroturistice prin mediatizare;
participarea la trguri i expoziii naionale i internaionale;

3. Protectia turistului.
Protectia turistului este imperioasa,se refera atat la calitatea produselor agro-
alimentare oferite turistului, a programelor turistice in general, cat si la siguranta
turistului.
Data fiind dispersia in teritoriu a fermelor agroturistice si imposibilitatea de a
se controla igiena si calitatea produselor oferite, consideram utila studierea
posibilitatii de a se realiza in localitati, mici complexe agroturistice de prelucrare a
produselor din carne si lactate, sau magazine specializate care sa asigure
aprovizionarea gospodariilor ce presteaza servicii turistice, asa cum se practica in alte
tari.
Asociatia Romana de Turism Rural Ecologic si Cultural, ANTREC, are un
numar de 27 de filiale si este asociata la EUROGITES- cu sediul la Strasbourg.
Asociatia dispune de 4255 de locuri omologate, spre a putea primi oaspeti romani si
staini, situate in 21 judete ale tarii, dupa cum urmeaza:
 Spatii de cazare in ferma si pensiuni agroturistice

Regiuni istorice Nr. loc. de Numarul camerelor cu:

si judete cazare 1 pat 2 paturi 3 paturi
Moldova si Bucovina 870 6 381 33
Jud. Bacau 51 1 25 -
Jud. Buzau 20 - 4 4
Jud. Iasi 157 - 72 1
Jud. Suceava 372 5 166 8
Jud. Vrancea 270 - 114 20
Dobrogea 195 - 90 5
Jud. Constanta 167 - 76 5
Jud. Tulcea 28 - 14 -
Muntenia si Oltenia 210 3 96 5
Jud. Arges 94 - 44 2
Jud. Gorj 48 - 24 -
Jud. Prahova 27 - 12 1
Jud.Valcea 26 2 9 2
Jud. Hunedoara 15 1 7 -
Maramures-Banat-Crisana 807 49 318 39
Jud. Alba 235 24 77 21
Jud. Maramures 572 25 241 18
Transilvania 2173 118 877 99
Jud. Brasov 1250 24 544 46
Jud. Bistrita Nasaud 220 32 79 10
Jud. Covasna 115 14 43 5
Jud. Cluj 194 4 86 6
Jud. Harghita 248 40 75 18
Jud. Mures 65 2 24 5
Jud. Sibiu 81 2 26 9
Total General 4255 176 1762 181
Sursa: ANTREC