Angina pectorala

Definitie:
Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent ntlnita a
cardiopatiei ischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere
precordiala sau retrosternala sau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa,
disconfort, tulburari de ritm cardiac, dureri abdominale, fatigabilitate), care
apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2 min pna la 15 min
maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei.

Forme clinice :
- AP de novo - aparuta pentru prima oara la efort fizic sau n repaus n
decursul primei luni de la prima manifestare.
- AP de efort (stabila): - clasa functionala I - angina apare la efort intens,
rapid, prelungit (7-8 METs); - clasa functionala II - angina apare la urcatul
rapid al scarilor la 2 etaje si la mersul rapid la o distanta mai mare de 500 m
cu o usoara limitare a activitatii obisnuite (5-6 METs); - clasa functionala III -
angina apare la mers plat la o distanta mai mica de 500 m si la urcatul scarilor
la primul etaj n ritm obisnuit cu limitare marcata a activitatii obisnuite (3-4
METs); - clasa functionala IV - angina apare n repaus, manifestata practic la
orice fel de activitate fizica (1-2 METs).
- AP agravata - avnd caracter de durata, intensitate si frecventa modificate
n ultima saptamna sau luna.
- AP nocturna - este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de
efort.
- AP de repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica
boala coronariana trivasculara).
- AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut: - precoce - apare n
primele 2 saptamni dupa 1MA si este conditionata de ischemia circulatiei
colaterale; - tardiva, reziduala - apare peste 2 saptamni dupa IMA (mai ales
dupa cel non - Q).
- AP Prinzmetall (varianta) - produsa prin spasm coronarian n repaus cu
orar fix, de obicei este nocturna, rezistenta la tratament si nsotita de
supradcnivelarc de ST.
- AP atipica - este definita de durerea atipica prin: - sediul sau: epigastriu,
interscapulovertebral, regiunea mamara stnga sau limitndu-se ntr-o zona
de iradiere (angorul lombar, descris de Basil Teodorescu); - tipul sau -
senzatie de arsura, strivire sau de greutate.
 - AP instabila - reuneste formele AP de novo, AP agravata, AP de repaus,
AP postiufaret precoce.
- AP intratabila - este o forma de AP cu accese frecvente care nu sunt
provocate de conditii speciale si care raspund greu sau nu raspund deloc la
tratamentul obisnuit autiangenial.

Sistemul afectat: cardiovascular.

Incidenta/Prevalenta/Predominare de vrsta si sex - Maladia ataca
preponderent barbatii de vrsta ntre 40 si 50 ani. Incidenta este de 5/1000 pe
an la barbati peste 40 ani. Frecventa AP creste cu vrsta si este mai mare la
barbatii de peste 65 ani, apoi se repartizeaza egal n functie de sex dupa 70
ani. Femeia este rar afectata pna la menopauza.

Semne si simptome
Durerea este:
- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire
sau arsura;
- iradiaza n sus: n membrele superioare, n umarul si pe fata interna a
bratului stng pna n ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), n
cazurile mai putin tipice - n ambii umeri, dinti, mandibula, faringe, epigastru;
- apare la efort fizic, expunere la frig, stres, n repaus (semnifica afectare
coronariana bi sau multivasculara);
- poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan);
- poate aparea n afectiunile din alta sfera (angorul intricat): n ulcere
gastrice sau duodenale, colecistite, diverticul esofagian, pancreatita.
Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea
si auscultarea tuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional:
- prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic);
- pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a minilor;
- sufluri pe arterele periferice;
- asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare;
- semne de simpaticotonic n timpul accesului anginos: anxietate, paloare,
transpiratie.
Examenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic
miocardica cu sau fara insuficienta cardiaca: cardiomegalie, modificarea
zgomotelor cardiace, sufluri, tulburari de ritm, cresteri (simpaticotonie) sau
scaderi (insuficienta ventriculara stnga) ale tensiunii arteriale.
 Cauze
Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este
manifestarea clinica a unei ischemii miocardice tranzitorii si reversibile
produsa de ateroscleroza coronara (n marea majoritate de cazuri) sau, cu
mult mai rar, de cauze nonaterosclerotice (vezi CI) si care are ca consecinte
dezechilibrul dintre aportul de snge oxigenat si necesitatile miocardului.
Unele conditii (nsotite de sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea
sau agravarea AP: hipertiroidia, anemiile severe, febra.

Factori de risc - sexul masculin, vrsta dupa 40 - 50 ani, ereditate

coronariana, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa
60 ani), tabagismul, diabetul zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul.

Diagnosticul - Se stabileste n baza acuzelor, examenului clinic si datelor

examinarilor ECG.

Diagnostic diferential
- Conditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de
panica).
- Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul Dresler,
pericardita acuta, tulburarile de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia
hipertrofica si dilatativa, valvulopatiile, disectia de aorta).
- Boli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer
gastric si duodenal, colecistite, colica biliara, pancreatite).
- Boli respiratorii (hipertensiune pulmonara, pleurita, pleurezie,
pneumotorax, trombeombolism pulmonar).
- Afectiuni mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice).
- Boli neuromusculoscheletale: costocondrita (sindrom Tietze), radiculita
cervicala sau toracica, periartrite si bursite ale umarului, dureri de perete
toracic, herpes Zoster.

Schimbari morfologice - leziunile caracteristice pentru aterosclcroza

coronara sunt stenozele coronare care afecteaza una sau mai multe artere
coronare mari n forma de fibroaterom sau aterom. Aceste leziuni pot fi
complicate prin fisura placii sau tromboza plachetara.

Regim - combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus n

timpul crizei anginoase.
Dieta - dieta hipolipemianta: mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa
cu 2 ore nainte de culcare.
 Educatia pacientului
Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc n aparitia
si evolutia bolii, despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea
factorilor de risc, combaterea stresului, activitatea fizica, interzicerea
fumatului, interzicerea consumului de alcool, controlul hipertensiunii arteriale,
reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului zaharat.

Profilaxia
Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP,
diabet zaharat, dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea
lor, dieta hipolipemianta, sistarea fumatului si a consumului de alcool,
modificarea stilului de viata (combaterea stresului, activitate fizica
permanenta), controlul periodic al masei corporale si al lipidelor sanguine,
ECG, monitorizarea TA.

Complicatii posibile
Angina pectorala poate sa ramna stabila ani la rnd, dar cu o evolutie
imprevizibila cu pericolul de a surveni: AP instabila, disritmii cardiace, soc
cardiogen, edem pulmonar acut, infarct miocardic acut, moarte subita
coronariana.

Prognosticul si evolutia
Mortalitatea constituie 0,5 - 4% pe an, decesul producndu-se prin moarte
subita, infarct de miocard sau insuficienta cardiaca.

Abrevieri
AP - angina pectorala, CI - cardiopatie ischemica, TA - tensiunea arteriala,
METs -echivalente metabolice.