CONTROLUL DE CALITATE IN AUDIT

CIAUSU DOMNICA
Stagiu An III Expert contabil
semestru I - 2015

CECCAR Bucuresti
2015

1
 Cuprins

1.Controlul de calitate in audit 3

2.Controlul de calitate la nivelul cabinetului 6

3.Principiileauditului de caliate in domeniul serviciilor contabile 8

4. Executarea auditullui de calitate 9

5. Evaluarea rezultatelor auditului de calitate 12

6. Incadrarea cabinetului in clasa de calitate 12

7. Stabilirea de masuri 13

2
 CONTROLUL DE CALITATE N AUDIT

Controlul de calitate la nivelul organismului profesional

Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care

vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare
n cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste
organisme.
Obiectivele urmarite prin controlul de calitate se refera la:
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;

- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;

- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;

- dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,

aproprierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
Documentele europene (Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000) prevad ca activitatea de
control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale colegiale si controale
prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
In primul caz, membrii activi ai profesiei sunt desemnati ca colegi care efectueaza
controlul, iar n al doilea caz, sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate
de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.
In ambele metode trebuie asigurate cu grija att calitatea controlorilor ct si obiectivitatea lor.
Sunt stabilite unele reguli cu caracter general:
. Cine poate fi controlat: auditorul statutar (persoana fizica sau juridica).
. Selectia controlatilor se face de o maniera coerenta astfel ca, la finele unei perioade
anume, toti auditorii statutari sa fie controlati. Poate fi avut n vedere pentru selectie
riscul (de exemplu, n functie de calitatea clientilor, de cifra de afaceri, de rezultatele
controalelor anterioare etc).

. Cnd un cabinet are mai multe birouri se controleaza un numar suficient de birouri.

3
 . Perioada controlata nu poate depasi 6 ani; daca este vorba de un cabinet de talie mica
care controleaza numai ntreprinderi de talie redusa cu risc slab, se admite o periodicitate
de control de 10 ani, daca la controalele anterioare nu au rezultat probleme deosebite.
. Controlul de calitate priveste misiunile de verificare a situatiilor financiare ncredintate
cabinetului respectiv; el priveste, de asemenea, sistemul de control intern n cadrul
cabinetului respectiv. Controlul de calitate ntr-un cabinet de audit trebuie sa se
organizeze conform ISA 220 "Controlul de calitate al lucrarilor de audit".

Controlul de calitate trebuie sa cuprinda, pentru fiecare dosar de audit, urmatoarele

puncte:
- calitatea elementelor probante din dosarul de audit ca baza a aprecierii lucrarii de audit;

- respectarea normelor de audit;

- respectarea principiilor si regulilor deontologice cu deosebire cele legate de independenta;
- rapoartele de audit sub aspectele: conformitatea formei cu tipul de opinie, conformitatea
situatiilor financiare cu cadrul de prezentare a informatiilor financiare din
raport, cazuri de nesemnalare a neconformitatii situatiilor financiare cu alte obligatii legale.

Exista o discutie din punct de vedere a metodelor de control ntre auditorii care au drept
clienti organisme de interes general (societati cotate, institutii de credit, de asigurari, de
investitii, organisme de plasament colectiv n valori mobiliare si fondurile de pensii) si
ceilalti auditori.
Distinctia consta n:
- o frecventa a controalelor, mai ridicata;
- dreptul publicului de a avea cunostinta de aceste controale;
- posibilitatea pentru autoritatile competente responsabile cu organizarea controlului de a
avea acces la dosarele de control al calitatii, n conditii de confidentialitate;
Sistemul de control al calitatii trebuie sa fie suficient de credibil; pentru aceasta publicul
trebuie sa aiba posibilitatea sa cunoasca despre existenta acestuia; cea mai buna cale este
aceea de a participa nepracticieni n structurile de supraveghere ale sistemelor de
control.Aceasta presupune o extindere a atributiilor celor care asigura supravgherea
profesiei (reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, de exemplu). Dreptul de
supraveghere a publicului are ca obiect:

4
 - supravegherea gestiunii sistemului de control intern (planificarea si controlul);

- evaluarea rezultatelor controlului de calitate;

- publicitatea rezultatelor controlului; publicarea rezultatelor se face fara a fi nominalizat

vreun cabinet de audit;pentru o mai mare credibilitate rezultatele pot fi nsotite de masuri
luate la nivelul profesiei.

Aplicarea de sanctiuni disciplinare. Trebuie sa fie adoptate sanctiuni disciplinare pentru

rezultatele negative care sa mearga pna la radierea din Tablou. Controlul de calitate
poate fi considerat ca un mijloc de a face sa fie respectateregulile.

Confidentialitate. Auditorul nu poate invoca regulile de confidentialitate n legatura cu

dosarele clientilor sai ce vor face obiectivul controlului de calitate; aceste reguli de confi
dentialitate si obligatii se transfera la controlorul de calitate.

Calitatea controlului de calitate depinde de experienta a-decvata si o formare (instruire)

n controlul de calitate.

Independenta si obiectivitatea controlorului de calitate:selectia unui controlor de calitate

pentru o misiune de control trebuie sa se bazeze pe criterii care sa asigure independenta si
obiectivitatea controlorului respectiv.

Controlul de calitate are doua componente:

- controlul structural, care are ca obiectiv general cunoas
terea cabinetului de audit;
- controlul tehnic, care urmareste aprecierea modului de aplicare de catre cabinetul de
audit a normelor profesionale; el se realizeaza prin sondaj si se efectueaza asupra dosarelor de
lucru ale cabinetului.

Controlul de calitate are drept referinta regulile si normele profesionale n vigoare n

momentul efectuarii auditului, precum si uzantele profesionale.

Fiecare organism profesional are obligatia de a organiza controlul de calitate asupra

activitatilor desfasurate de membrii sai. Regulamentul privind controlul de calitate n profesia
contabila elaborat de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati a fost emis n anul
2000 si publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 38 din 23 noiembrie 2001.

5
 CONTROLUL DE CALITATE LA NIVELUL CABINETULUI

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile

fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod
deosebit, la politicile si procedurile folosite de un cabinet n lucrarile de audit si la procedurile
referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului.

2.1. Obiective

Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica,
nivelul de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:

- exigente profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze

principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,
nscrise n Codul etic;

- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau

societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le
primeste n cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de

pregatirea si experienta necesara;

- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele

permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor
de calitate stabilite.

Diversi factori pot determina auditorul sa delege o parte din lucrarile sale: talia si
complexitatea ntreprinderii, volumul lucrarilor necesare n raport cu termenele stabilite de predare
a acestora, numarul mare de clienti care au acelasi termen de predare a lucrarilor, complexitatea
problemelor de rezolvat care obliga auditorul sa faca apel la diversi specialisti si experti
independenti. Urmatoarele operatiuni trebuie sa fie realizate numai de auditor si nu pot fi delegate:

. stabilirea planului de audit si a programului de lucru;

6
 . desemnarea sefului de misiune, a personalului si colaboratorilor afectati fiecarei
misiuni;
. supravegherea executarii misiunii;
. aprecierea marilor optiuni luate de ntreprindere n momentul nchiderii conturilor, cu
deosebire cele legate de evaluarea si depreciere a activelor;

. examenul si semnatura rapoartelor;

. relatiile exterioare n legatura cu misiunea de audit.

consultarea: de fiecare data, cnd este necesar, vor fi consultate persoane competente din
interiorul sau din exteriorul cabinetului sau societatii;

acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revazuta

periodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface
cererea clientilor;

Control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate existente trebuie

controlate periodic;

Conducerea lucrarilor: colaboratorii, carora li se ncredinteaza diferite lucrari, trebuie informati de

responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuiesc urmarite.

Instrumentele de baza pentru asigurarea conducerii eficiente a lucrarilor sunt: planul misiunii,
programul de lucru si bugetul de timp;
supravegherea: este strns legata de conducerea lucrarilor si de revizuirea lucrarilor.
Personalul investit cu responsabilitati de revizuire n cadrul unei misiuni de audit exercita urmatoarele
functiuni:

. urmareste desfasurarea lucrarilor si determina daca:colaboratorii dispun de aptitudinile si

competentele necesare pentru a duce la bun sfrsit sarcinile ncredintate; colaboratorii nteleg
desfasurarea misiunii de audit; lucrarile sunt realizate conform programului de lucru si
planului misiunii;
. se informeaza si studiaza problemele contabile si de audit care apar n timpul misiunii,
evalueaza consecintele si modifica, daca e cazul, programul de lucru si planul misiunii;

7
. transeaza divergentele de apreciere si interpretare alepersonalului si stabileste nivelul de
consultanta necesar.
Revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un profesionist
cu un nivel de competenta cel putin echivalent, pentru a determina daca:
. au fost realizate conform programului de lucru;
. att lucrarile ct si concluziile au fost corect documentate;
. toate problemele semnificative au fost rezolvate sau au fost relatate n concluziile
auditului;
. obiectivele procedurilor de audit au fost atinse;
. concluziile formulate concorda cu opinia auditorului.
Sunt, de asemenea, examinate periodic:
. programul de lucru si planul misiunii;
. evaluarea riscurilor inerente si a riscurilor legate de control si eventualele
modificari aduse programului de lucru si planului misiunii;
. documentarea elementelor probante obtinute prin controalele proprii;
. situatiile financiare, propunerile de ajustari rezultate din audit si raportul de audit.

PRINCIPIILE AUDITULUI DE CALITATE N DOMENIUL SERVICIILOR

CONTABILE
a) Universalitate
Toi profesionitii contabili sunt auditai n domeniul calitii serviciilor contabile prestate,
indiferent de calitatea lor (expert contabil, contabil autorizat, profesionist strin autorizat
s i exercite profesia n Romnia) i indiferent de forma de exercitare (persoan fizic,
societate recunoscut de Corp).
b) Confidenialitate
Este o regul esenial care presupune stricta respectare de ctre auditor a obligaiei de
secret profesional i transmiterea n termenul prevzut de Regulamentul privind auditul de
calitate n domeniul serviciilor contabile, la DUANPAC, a dosarului cabinetului auditat la
sfritul auditului.
c) Adaptarea auditului

8
 Chiar i atunci cnd exigena de calitate a lucrrilor cerut este identic pentru toate
cabinetele, n scopul organizrii auditului se va avea n vedere ca acesta s fie n
concordan cu mrimea cabinetului i cu natura misiunilor pe care le exercit.
d) Colegialitate
Auditul de calitate ine cont de aspectul liberal al profesiei i de auditul profesionitilor de
ctre profesioniti (audit ntre egali), rolul Corpului fiind de a garanta buna organizare i
administrare a auditului de calitate, precum i angajarea i instruirea auditorilor de calitate.
e) Armonizare
O bun armonizare evit suprapunerea controalelor efectuate, din partea mai multor
organisme profesionale, asupra profesionitilor contabili.
Armonizarea auditrilor se realizeaz n temeiul acordurilor intervenite ntre CECCAR i
organismele profesionale cu activiti adiacente profesiei contabile (CAFR, UNPIR, etc.).

EXECUTAREA AUDITULUI DE CALITATE

Se efectueaz de auditorul de calitate la sediul cabinetului si conine 3 paliere :auditul

structural, auditul tehnic si auditul de conformitate:

AUDITUL STRUCTURAL

const ntr-un diagnostic de organizare a cabinetului n scopul aprecierii dac modul de

organizare asigur ndeplinirea de misiuni conform normelor, regulilor i uzanelor profesionale,
emise sau recunoscute de Corp, evideniind lipsurile n ceea ce privete metodele i procedurile
existente n cabinet, existena logisticii i a standardelor i normelor profesionale specifice
fiecrei misiuni, conform obiectului de activitate al cabinetului.
Auditorul verifica:
Exercitarea profesiei in condiii de independenta
Pregtirea profesionala pentru ntreg efectivul cabinetului, evaluarea cantitativa si
calitativa a nevoilor de personal.

9
 Existenta standardelor profesionale emise de Corpul Experilor Contabili i Contabililor
autorizai din Romnia pentru fiecare tip de misiune compatibil cu competenele
cabinetului :
o Standardul profesional nr. 21: Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare;
o Standardul profesional nr. 22:Misiunea de examinare a contabilitii, ntocmirea,
semnarea i prezentarea situaiilor financiare;
o Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor n societile comerciale;
o Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar i cadrul conceptual
privind misiunile standardizate ale expertului contabil;
o Standardul profesional nr. 31: Misiunea experilor contabili pentru aporturi la
capital;
o Standardul profesional nr. 32: Misiunea experilor contabili pentru fuziuni i
divizri;
o Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale;
o Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile;
o Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experii
contabili;
o Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a ntreprinderii
o Standardul profesional nr. 38: Dezvoltarea profesional continu a profesionitilor
contabili;
o Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultan pentru crearea
ntreprinderilor.
o Standardul profesional nr. 40: Controlul calitii i managementul relaiilor cu
clienii unei firme membre CECCAR;
Existenta unui sistem de control al calitii in cadrul cabinetului, a unei proceduri de
planificare programare a lucrrilor, de delegare supraveghere a lucrrilor,
Existenta contractatelor de prestri servicii si a rapoartelor ctre clieni .

10
 AUDITUL TEHNIC

. const n examinarea unui numr de dosare de lucru i permite aprecierea calitii

metodelor efectiv puse n lucru de cabinet. Alegerea dosarelor se face pe baza concluziilor i
informaiilor rezultate din auditul structural. Auditul tehnic se face prin referire la standardele
profesionale emise de Corp, la normele i regulile n vigoare, precum i la uzanele
profesionale.
Auditorul verifica pe tipuri de misiuni, prin examinarea dosarelor alese i respectiv prin
verificarea modului de respectare a standardelor profesionale emise de Corp, a normelor i
regulilor n vigoare.
In situaia in care sunt examinate, n cadrul auditului tehnic, mai multe dosare avnd ca obiect
aceeai misiune o singur variant de rspuns este valabil (exemplu : daca la cinci dosare
exista contract de prestri servicii, iar la un dosar nu exista , rspunsul final este NU)

AUDITUL DE CONFORMITATE

const n verificarea modului n care cabinetul i ndeplinete obligaiile de membru cu

privire la formarea i dezvoltarea profesional, depunerea raportului anual de activitate, plata
obligaiilor financiare, participarea la aciunile organizate de Corp, aspecte etice.
Auditorul verifica modul in care au fost respectate normele i reglementrile Corpului, cu
privire la:
o depunerea rapoartelor anuale ale cabinetului (Msuri pentru mbuntirea
comunicrii cu membrii Corpului, nr.205/2004);
o dezvoltarea profesional continu (Standardul profesional nr.38 privind
dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili);
o reprezentarea la adunrile generale n ultimii trei ani (Regulamentul de organizare
i funcionare a Corpului);
o plata cotizaiilor n ultimii trei ani (O.G. nr. 65/1994, republicat; Metodologia de
stabilire a cotizaiilor de membru);
o participarea la alte aciuni organizate de Corp;

11
 o exercitarea profesiei (efectuarea de activiti fr autorizaie eliberat de Corp,
sanciuni disciplinare).

EVALUAREA REZULTATELOR AUDITULUI DE CALITATE

Numrul maxim de puncte calitative acordate cabinetului auditat, att pe total ct i pe

domenii ale auditului este 100.
Pentru stabilirea punctelor calitative pe fiecare din cele 3 domenii ale auditului (structural,
tehnic i de conformitate) se au n vedere rezultatele din Fia centralizatoare a rezultatelor
auditului de calitate care se evalueaz astfel :
peste 95% rspunsuri corecte 100 puncte
80 95% rspunsuri corecte 80 puncte
50 79% rspunsuri corecte 60 puncte
25 49% rspunsuri corecte 40 puncte
sub 25 % rspunsuri corecte 20 puncte
La stabilirea punctelor calitative totale ce se cuvin cabinetului auditat i, respectiv, a clasei
de calitate se au n vedere urmtoarele ponderi pe domenii ale auditului:
auditul structural 25%
auditul tehnic 40%
auditul de conformitate 35%
Pentru cabinetele fr activitate profesional, respectiv la care s-a efectuat numai auditul
structural i auditul de conformitate se vor avea n vedere urmtoarele ponderi :
- auditul structural - 40 %
- auditul de conformitate 60%

NCADRAREA CABINETULUI N CLASA DE CALITATE

Clase de calitate :
o clasa A: peste 95 puncte calitative
o clasa B: 80-95 puncte calitative

12
 o clasa C: 50-79 puncte calitative
o clasa D: 25-49 puncte calitative
o clasa E: sub 25 puncte calitative
Cabinetele auditate, dar care nu au avut activitate i au fost evaluate potrivit pct. 4,
aliniatul ultim de mai sus, pot fi ncadrate n oricare din clasele B-E.
n situaia n care pentru un cabinet fr activitate s-au stabilit peste 95 puncte calitative,
cabinetul respectiv va fi ncadrat n clasa B de calitate.

STABILIREA DE MSURI

n funcie de clasa de calitate n care a fost ncadrat cabinetul se pot lua urmtoarele
msuri :
Clasa Masuri
A Recomandri i termene pentru remedierea punctelor slabe constatate n Fia
centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate
B Recomandri i termene pentru remedierea deficienelor
Participarea la cursuri pentru nsuirea standardelor profesionale i/sau de
etic
C Recomandri i termene pentru remedierea deficienelor
Participarea la cursuri pentru nsuirea standardelor profesionale i/sau de
etic
Efectuarea unui nou control n maxim 2 ani
D Recomandri i termene pentru remedierea deficienelor
Participarea la cursuri pentru nsuirea standardelor profesionale i/sau de
etic
Efectuarea unui nou control n maxim 1 an
E Recomandri i termene pentru remedierea deficienelor
Participarea la cursuri pentru nsuirea standardelor profesionale i/sau de
etic
Instituirea unui sistem de supraveghere permanent

Potrivit regulamentului, cabinetele care au obinut clasa A de calitate pot solicita

DUANPAC acordarea unui atestat de calitate.
Atestarea auditului de calitate pentru aceste cabinete se realizeaz conform

13
Normelor privind certificarea atestrii auditului de calitate n domeniul serviciilor contabile,
aprobate de Biroul permanent al Consiliului Superior.
Pentru cabinetele propuse a fi ncadrate n clasa A de calitate, auditorii de calitate vor
include n dosarele de audit care se nainteaz la DUANPAC urmtoarele:
Programul de dezvoltare profesional continu la nivelul cabinetului
Procedura de planificare a misiunilor i de programare a lucrrilor
Sistemul (manualul) de control al calitii n cadrul cabinetului
Procedura privind funcia contabil
Fia membrului Corpului (din evidenele filialei)
DUANPAC ntocmete n prealabil o not justificativ care va fi prezentat spre aprobare
Biroului permanent al Consiliului superior al Corpului

In conformitate cu art. 12 lit. h) din Regulament auditorul s sesizeze DUANPAC i, dup

caz, consiliul filialei n cazul unor nclcri ale legislaiei i reglementrilor n domeniu,
reglementrilor privind exercitarea profesiei, ale Codului etic naional al profesionitilor
contabili, precum i ale normelor profesionale emise de Corp;
n conformitate cu prevederile art. 31 lit.i din regulament, auditorul de calitate va aduce la
cunotin i va sesiza consiliul filialei asupra tuturor aspectelor rezultate din auditul de
calitate n domeniul serviciilor contabile n legtur cu nerespectarea normelor privind:
depunerea rapoartelor anuale de activitate; pregtirea i dezvoltarea profesional continu;
achitarea cotizaiilor profesionale; exercitarea profesiei de expert contabil sau contabil
autorizat fr autorizaie eliberat de Corp; ntocmirea, semnarea i depunerea rapoartelor
de expertiz contabil n cazul cnd au fost numii sau ncuviinai mai muli experi contabili
n aceeai cauz; comportamentul profesional al membrilor Corpului.

14