Amniocenteza si biopsia de

vilozitati coriale (CVS)

Prof Dr N.Suciu
Metode de evaluare cromozomiala
Non invazive:
Celule fetale din sangele matern
Diagnostic preimplantational (PGD)
Invazive:
lich amniotic (amniocenteza)
placenta (chorionic villus tissue)
sange fetal (cordocenteza)
Tehnici invazive
Amniocenteza:
Uzual trimestru II de sarcina (dupa 15 sapt)
Precoce mai devreme de (15 sapt)
Biopsia de vilozitati coriale (CVS)
Abdominal
Trans cervical
Trans vaginal
Cordocenteza
karyotype
fish

PCR
Ce putem evalua?
Aberatii cromozomiale:
Trisomii,
Monosomii,
Poliploidii,
Deletii, duplicatii, inversii, translocatii etc.
Aberatii genetice(DNA)
Boli infectioase
Markeri biochimici(AFP)
Amniocenteza
Introdusa de Serr ,Fuchs si Riis in anul 1952
pentru determinarea sexului fetal

Incepand cu sfarsitul anilor 70 a inceput sa se

foloseasca ecograful pentru localizarea placentei
si stabilirea localizarii pungii amniotice

In 1983, Jeanty a publicat o technica a

amniocentezei sub vizualizare ecografica
Amniocenteza in TII
Per cutanat
Ac 20-23G (gauge)
Ghid Eco
Uzual 20ml lichid amniotic
Resultat 2 -3 sapt
 Complicatii
Pierderea sarcinii 0.3-1.0%.
Risc crescut:
Ac mai mare de 18G
Insertii multiple ac
LA incolor
Nivel crecut AFP, avorturi repetate,
antecedente de sangerari vaginale in sarc
perforare placenta studii recente nu au
demonstrat efecte adverse semnificative
 Complicatii
Pierdere de lichid amniotic
Amnionita
Sangerare vaginala
Punctionarea cu acul a fatului
Complicatii pe termen lung:
Afectare respiratorie??
Izoimunizare
 Complicatii
Pierde fat:idiopatica, lezare directa cu
exsanguinare, infectie etc
Oprire cord fetal (prin mecanism
neurogen?)

Factor infectios: de pe tegumente, viscere,

instrumentar contaminat etc

Antibioterapie profilactica- nu de rutina

 Prevalenta infectiei intraamniotice post
amniocenteza nu e clar cunoscuta

Culturi microbiene pozitive obtinute la

momentul amniocentezei sugereaza
existenta unui factor ce precede
interventia
 Gray et al : 2641 amniocenteze in TII
9 cazuri culturi + Ureaplasma
6 au avortat spontan/ 1 avort
terapeutic
2 nasteri premature 26 resp 30 S

Placentele au avut semne de corioamnionita

Lich amniotic era decolorat la 4 din cele 8 paciente
/ in populatia generala 2.3% au LA decolorat.
 Lezare directa fat
de regula proba e contaminata cu sange

Leziuni oculare: de regula unilaterale;\

Leziuni toracice: hemotorax, pneumotorax, tamponada

cardiaca fetala

Leziuni abdominale: laceratii ficat, rinichi, splina, fistula

ileocutanata si atrezie ileala
Leziuni membre: inclusiv afect vasculara
 Lezare directa fat
hematom cordon ombilical

Afectari ortopedice: picior echinovar, displazie

congenitala de sold, , abductie de metatars

Sindrom de banda amniotica

Fistule arteriovenoase
 Complicatii respiratorii

incidenta crescuta a sdr de detresa respiratorie

British Collaborative Study 1.27% (30/2730) vs 0.38%
(9/2402)

Amniocenteza precoce si CVS se asociaza cu un risc

crescut de detresa respiratorie

Determinarea: Capacitatii functionale reziduale

Incidenta mai mare a pneumoniei neonatale

 Complicatii respiratorii

incidenta crescuta a sdr de detresa respiratorie

British Collaborative Study 1.27% (30/2730) vs 0.38%
(9/2402)

Amniocenteza precoce si CVS se asociaza cu un risc

crescut de detresa respiratorie

Determinarea: Capacitatii functionale reziduale

Incidenta mai mare a pneumoniei neonatale

 Pierderea de lichid amniotic

Prognostic mai bun daca apare dupa amniocenteza decat

daca exista o RPM spontana in TII

In 6 cazuri din 7 cu pierdere LA in primele 24 h dupa

amniocenteza evolutia a fost favorabila (Gold, lot 603
paciente), pacientele au nascut la termen, fara
corioamnionita
 Transfuzia fetomaterna

Risc izoimunizare

Test Kleihauer Betke

Determinarea serica a AFP materna inainte

si dupa procedura
 Dificultati
1.Cavitate amniotica redusa cu prezenta spatiului
extracelomic, majoritatea specialistilor prefera
amanarea interventiei

2.Uter mic, retrovers

3.Interpunere de anse intestinale, vezica urinara
4.Oligoamnios
5.Amenintare de avort in antecendente, CUD
6.Obezitate severa
Amniocenteza la pac HIV pozitive
Cresc rata de transmitere verticala
Chemoprofilaxie anterioara manevrei
previne transmiterea verticala
 Sarcini multiple
Trei metode:
Injectarea de Indigo carmin in primul sac
Tehnica cu o singura punctionare (Jeanty 1990)
Vizualizare simultana a 2 ace de o parte si cealalta a
membranei separatorii (Bahado-Singh 1992)
risc avort probabil mai mare
Necesita descriere detaliata a pozitiei fetilor si a
placentelor
Amniocenteza precoce: 9-14 sapt

Introdusa in anii 80
10-14 saptamani gestationale
Approximativ 1 ml pentru fiecare sapt
gestationala

Rata mai mare de avort, de picior equinovarus,

si pierdere postprocedurala de lichid amniotic
Erori de laborator in pana la 20%din cazuri
Mai putine cazuri de mozaicism in culturi decat
CVS
 Tehnica amniocenteza precoce
primii 1,5-2 ml se trimit pentru determinare alfafetoprot/
acetilcolinesteraza

Aspirare lenta pentru a preveni colabarea sacului

Tehnica transvaginala: mai facila, risc mai mare de

contaminare bacteriana/fungica

Amnifiltrare: recircularea LA cu recoltarea in filtru a unor

celule fetale;

Filtru -acetat celuloza 0.8 micro m

 Biopsia de vilozitati coriale
Dezvoltata in anii 80th
Tehnica transabdominala percutanata cu
un ac de 19-20 gauge
 Biopsia de vilozitati coriale
transvaginal
transcervical
 Se practica in S 9-12 de sarcina
15-30mg per aspiratie
20mg ideal pentru testare citogenetica
30-40mg pentru teste moleculare si biochimice
directe
 Rezultate CVS
Analiza directa evalueaza celulele
trofoblastice placentare (very rapidly
dividing cells)
Rezultate in cateva ore
Vulnerabilitate crescuta pentru erori mitotice
Analiza culturilor examenul celulelor
fibroblastice din stroma vililor sau din
mezenchim.
Approximativ 7-10 zile
acuratete cromozomiala
Riscuri proceduri invazive
Amniocenteza precoce:
Risc crescuta avort
Risc crescut malformatii
Necesitatea unor punctionari multiple(4.7%)
Erori mai frecvente de laborator(1.8%)
Amniocenteza in TII:
Rata redusa de avort(0.3-1%)
Necesitate redusa de punctionari
multiple(1.7%)
Rata redusa de erori de laborator(0.2%)
Riscuri- CVS
Siguranta similara amniocentezei TII

Eficacitate si siguranta similare intre

procedura transabdominala si cea
transcervicala

In approximativ 35% dintre cazuri,

circumstantele clinice ghideaza abordul
 Mozaicism
Mozaicism adevarat: doua sau mai
multe linii celulare sunt detectate in doua
sau mai multe culturi de la acelasi
.
Pseudomozaicism e un termen ce
descrie doua linii celulare anormale ce se
gasesc dor la o singura cultura
 Mozaicism
Cel mai adesea implica celule cu trisomie
si celule normale

*1-2% dintre sarcinile ce ajung la CVS

*0.1% dintre sarcinile la care se practica
amniocenteza

Efectele clinice ale mozaicismului depind

direct de cromozomul specific implicat
precum si de numarul celulelor cu atat la
nivel fetal cat si placentar
Mozaicismul (celule trisomice) n
CVS
Opiunea unei proceduri de diagnosticare
prenatal suplimentara (amniocenteza
pentru prelevarea de probe de snge
fetal)
Mozaicismul (celule trisomice) n
CVS
Patru situatii posibile:
Mozaicismul numai n placenta, nu afecteaz
ftul sau funcia placentar.
Mozaicismul doar placentar, nu afecteaz ftul
dar alterareaza functia placentara (IUGR))
Celule cu trisomie atat in placenta cat si la
nivel fetal
Celule cu trisomie in placenta si disomie
uniparentala fetala
 Mozaicismul (celule trisomice) n
lichidul amniotic
Probabil exista celule cu trisomie fetale
Nivelul real si distributia celulelor
trisomice nu pot fi cu acuratete
diagnosticate cu nicio procedura prenatala
Evaluarea ultrasonografica in dinamica
este cea mai eficienta
 Disomia Uniparentala
Apare atunci cnd o persoan motenete
dou copii ale unei perechi de cromozomi
de la un printe i nu copia de la cellalt
printe
DUP matern Materne DUP - dou
exemplare de la mama
DUP patern doua copii de la tata
Cum apare disomia uniparentala?
Pierderea unui cromozom dintr-un zigot
trisomic, "salvarea trisomic "
Dublarea unui cromozom dintr-un zigot
monosomic, "salvare monosomic
Fertilizarea de un gamet cu dou copii
ale unui singur cromozom de la un
gamet, cromozomul de la partener fara
copii genice, numit de gamei
complementari.
Salvare trisomica urmare a unei erori
n meioz

heterodisomie
Salvare trisomica ca o eroare n
meioz II

izodisomie
 Consecinte clinice ale disomiei
uniparentale

Testarea DUP moleculara trebuie luat n

considerare pentru anumiti cromozomi
(inclusiv 6, 7, 11, 14, 15) care sunt
cunoscuti a avea efecte adverse fenotipice
importante.
 Factori importanti implicanti in
prognosticul mozaicismului
Cromozomul implicat
Mozaicism pe cromozomii 18 sau 21 - cele mai
nefaste consecinte

mozaicism pentru cromozomii 15 sau 16 au

implicatii reduse ( celulele cu trisomie 15 sau
nu supravietuiesc)
 Factori importanti implicanti in
prognosticul mozaicismului

metode de evaluare
CVS ne arata afectarea placentara
Lichidul amniotic ne sugereaza ca cel putin un
tesut fetal este afectat
Cordocenteza cu analiza sangelui fetal ne
confirma diagnosticul de mozaicism
cromozomial
Factori importanti implicanti in
prognosticul mozaicismului

Elemente ultrasonografice
Prezenta/absenta of disomiei
uniparentale
Datele existente in literatura privind
anomalia respectiva
Va multumesc