Apicultura- referat

Apicultura (din lat. apis care nseamn albin) este o ramur a zootehniei care
studiaz biologia i tehnologia creterii i exploatrii albinelor, n scopul obinerii de
producii apicole ridicate i a sporirii produciei de semine la plantele agricole.

Inc din cele mai vechi timpuri mierea de albine a reprezentat o surs foarte
important de hran pentru oameni, fapt dovedit prin descoperirea unor picturi rupestre
datnd nc din paleolitic (de ex. pictura rupestr din Petera Pianjenului din estul
Spaniei). La nceput ei culegeau fagurii cu miere din scorburile arborilor cu mari riscuri din
cauza nepturilor, folosind apa pentru aprare. Mai trziu, o data cu descoperirea focului,
fumul s-a dovedit un protector mai bun contra agresivitii albinelor. Aa a nceput
vntoarea cuiburilor de albine, ndeletnicire care a durat milenii i care se practic i azi n
unele zone din Africa i Asia.

Cuttor de miere prezentat n pictura din perioada 6000 .Hr. de lng Valencia n Spania
 Stupi descoperiti in ruinele orasului Rehov, Stup, Egiptul antic

La egipteni, sumerieni, babilonieni, asirieni si chinezi, cresterea albinelor era foarte

dezvoltata. Vasele de lut si alte vestigii gasite in urma sapaturilor arheologice
demonstreaza ca apicultura era la loc de cinste in epoca faraonica. Asa se explica faptul ca
pe fruntea boului Apis, cea mai mare divinitate la egipteni, se afla o albina, iar in scrierea
hieroglifica, albina insemna abundenta. De la Aristotel ne-au ramas date pretioase cu
privire la albine, iar Columella in De re rustica si Virgiliu in Georgicele dau pretioase
sfaturi despre cresterea albinelor.

Imaginea hieroglifa pentru albina Stupi cilindrici din lut, Pabasa (secolul 7 i.C)

n Evul mediu, apicultura nu inregistreaza practic nici un progres. Apicultura

moderna debuteaza in secolul al XIX-lea. Cercetari asupra vietii albinelor au facut unii
intelectuali progresisti.

Stup primitiv din paie, Stup primitiv din lut ars, Malta cu postament din lemn
Apicultura modern

Tipul de stup tradiional - Muzeul Satului Branean, Bran

Stupi orizontali din regiunea Fada N'Gourma (Burkina Faso)

Stupi verticali din lemn n Stripeikiai Lituania

 Progresul practic a fost fcut n anul 1851 de ctre reverendul L. L.
Langstroth din Philadelphia care a ncorporat rame mobile n cutii stratificate. Principiul
dup care a fost construit stupul cu rame mobile a fost descoperirea spaiului albinei, un
loc pe care albinele l folosesc ca pe un coridor. La 5 octombrie 1852, Langstroth a
obinut un patent pentru inventarea stupului cu rame mobile: o cutie cu rame aezate
paralel, n care prile laterale i prile de jos ale ramelor respectau spaiul albinei.
n Romnia apicultura sau stupritul este unul din sectoarele agriculturii cu cele
mai vechi tradiii. Istoricul Herodot este cel de la care avem dovezi ale existenei
apiculturii in Dacia. Tracii i dacii, strmoi ai poporului romn, se ocupau cu
creterea albinelor de la care obineau miere, cear i alte produse apicole.
Tara noastra ar putea fi numit metaforic paradisul albinelor, deoarece se bucur de
un relief variat, muni impdurii, dealuri cu livezi parfumate, campii i vai. Albinele,
precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o via social complex. Ele sunt
eseniale pentru natur i sunt responsabile de polenizarea majoritii plantelor. ntr-un
stup locuieste un singur roi de albine. Roiul este alctuit din trei tipuri de albine: regina
(matca), lucrtoarele i trntorii.
Albinele lucrtoare alctuiesc majoritatea populaiei, sunt altruiste pentru c au
grija de regine i practic efectueaz toate sarcinile necesare pentru susinerea stupului.
Ele pot fi clasificate n: doici, albine casnice, care sunt responsabile pentru
ntretinerea stupului i culegatoare al caror rol este de a colecta nectar, polen precum
si apa necesar pentru a sustine viata. Au o durat de via scurt, aproximativ 30 de
zile, n acest timp trecnd prin diferite stadii de dezvoltare n ceea ce priveste rolul lor n
stup.
Regina trieste intre 3 si 5 ani si este singura care depune ou. Intr-o singur zi,
matca depune pn la 2000 de ou, de dou ori greutatea ei. Oule fertilizate vor
deveni albine lucrtoare, iar cele nefertilizate devin trntori. Durata de viat a unui
trntor este scurt pentru c dup mperechere abdomenul lui explodeaz, ceea ce le
provoac o moarte rapid.
Temperatura joac un rol esenial n dinamica populaiei din stup. Albinele vor zbura
doar cnd temperatura medie zilnic depseste 12 grade Celsius, viteza vntului nu
este mai mare de 34 km/h si nu plou. Iarna, albinele stau n stup sub form de
ciorchine pentru a ncalzi regina si pe ele nsele. Mierea de albine strns vara este
folosit n acest anotimp ca si surs de hran si supravieuire.
 Mierea este singurul aliment complet, ce poate sustine singur viata. Contine
glucide, vitamine, minerale, antioxidani, ap si enzime. Albinele sunt
indispensabile pentru supravieuirea noastr, chiar dac nu constientizm asta
de multe ori. Sunt singura specie de animale de pe Terra care aduce beneficii
mediului fr a face ru altei specii, de plante sau animale.
Ca o concluzie putem spune c folosirea produselor apicole ca hran, butur, n
medicina, n scopuri de conservare sau n diferite ritualuri religioase a nceput odat cu
Homo Sapiens i a continuat pe msura evoluiei speciei umane. Descoperirea
zaharului (din trestie i sfecla) a condus la mutaii majore n ceea ce privete consumul
de miere, fiind primul caz n care un produs animal este nlocuit de un produs vegetal.
 APICULTOR

FAGURE DE ALBINE
ALBINA LUCRTOARE
 CURIOZITI DESPRE ALBINE
- Albinele prezint 170 de tipuri de receptori olfactivi. Simul mirosului este foarte bine
dezvoltat si are rol att n descoperirea surselor de hran cat si n comunicare social. O
albin poate sti de la metri distant dac o floare mai are polen si nectar, sau dac a fost
deja vizitat de o alt albin;

- Albinele pot bate din aripi foarte rapid, 200 de bti/secund, de unde rezult si bzitul
specific;

- Raza de activitate medie este de 5-6 km. Viteza maxim atins n zbor: 70 km/h.

- ntr-o singur expediie, o albin viziteaz 50-100 de flori;

- Pentru a produce un borcan de miere o albin ar trebui s parcurg 144 000 de km, de
3 ori circumferina Pmntului la Ecuator. Din pcate nu trieste att de mult. 2 milioane de
flori sunt necesare pentru a produce aceast cantitate de miere. Un borcan de miere este
produs de aproximativ 550 de albine;

- Pe durata vieii o albin produce 1/12 lingurie de miere;

- Mierea este produs din nectarul cules din flori, depozitate n fagure si deshidratat.
Albinele elimin apa din nectar prin bti vivace ale aripilor, pn cnd rmne o umiditate
de 17%. Apoi fagurii sunt sigilai cu dopuri de cear;

- Ceara este produs de nite glande speciale aflate n abdomen, apoi secretat n
stomac i mestecat de albine. Producerea ei consum mult energie;

- Propolisul este o substant produs de albine din rsina copacilor si plantelor. Este
folosit pentru a cptui stupul mpotriva infiltrrii apei, dar i pentru a-l steriliza. Se tie c
propolisul are puternice proprieti anti-bateriene;

- Mierea nu se altereaz deoarece conine conservani naturali ce nu permit dezvoltarea

bacteriilor. Mierea descoperit n mormintele faraonilor, dup mii de ani, era nc
comestibil;

- Polenul este o substant bogat in proteine folosit de abine pentru a hrni larvele.
- Albinele lucrtoare au ac cu care pot nepa, dac se simt ameninate. Din nefericire,
odat cu ineptura moare si albina. Acul este prevazut cu epi fini, iar in momentul in care
penetreaz pielea victimei rmane blocat n ea. Impreun cu el rman si formaiuni din
abdomenul albinei, care astfel si pierde viata. Insa nu chiar toate nepaturile sunt fatale
pentru albin;

- Sunt necesare peste 1100 de nepturi de albin deodat pentru a produce moartea
unui om;

- Intr-un singur stup exist ntre 30 000 si 60 000 de albine lucrtoare. Fiecare are sarcini
bine distribuite si nu exista timp de odihna;

- Exist albine responsabile cu munca in stup ( ingrijit ou si larve, facut curatenie, produs
miere, captusire cu ceara, hranit regina etc) si albine culegatoare care pleaca pe teren.

- O albin lucrtoare nu trieste mai mult de 6 sptmani, respectiv 6 luni, albinele ce

prind sezonul rece.

- Desi sunt fiine cu sange rece albinele i pot crete temperatura n zbor pan la
54 grade Celsius. Temperatura medie n stup este de 37grade Celsius. Surprinse de frig
sau ploaie rece, albinele i nceteaz activitatea i functiile.

- Albinele lucrtoare comunic ntre ele prin dansuri. n acest fel i semnalizeaz una
alteia pozitionarea surselor de hran i potentialele pericole.

- Cercettorii au descoperit c albinele sunt un fel de genii ale matematicii, fiind capabile
s calculeze distante si unghiuri, raportandu-se la pozitia soarelui i la circumferina
pmntului. Da, albinele stiu c Pmntul e rotund;

- Albinele triesc pe Terra de cteva milioane de ani.