Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Apicultura in Romania - August 1985 PDF

    Enviado por

    DorelBuznea
    41 visualizações36 páginas

    Título original

    Apicultura in Romania - august 1985.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    41 visualizações36 páginas

    Apicultura in Romania - August 1985 PDF

    Enviado por

    DorelBuznea

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 36
    reworks area) in Romania Revistl lunar’ de schimb de experiengi 3i Indrumare metodologic’ apicoli editati de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica. Socialist3 Romania z a ar ee ee CUPRINS I. RECEANU : Semnificatia istorica a actulul de demnitate natlonala din august 1944 A. MALATU ; Sub semnul ‘urgentel ; Pregit. rea albinelor pentru lernare Maria DRAGAN : Despre condifille de creytere ‘si calitatea materialului reproducitor” fe- mel (1) I. V. CIRNU : Padurile de saleie o important ‘furs de man’ (rows de miere) V. VASILACHE, 1. VASILACHE : Recoltarea inieril in pavilion ” del Valoroase 1a indemina uturor : TANITEL: Perspective ale agrolonizirt tn sp ‘cultur I. RUSU, P. AGACHI i i Prevoire 9 sonal Ten elit acne 1 FOPESEESEO SGP "cst de conserve so mice { gumozrars Du DIMA Uo nou dipman al abinsor i eee pivense EVTARTA: Sichitoaren apleirio wen! I Te cde DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE VPOPESCU: Diveitaren product — cle four de epee se Sa ‘enablers cazenpanuy aricuntonutat SPinmtetbean Gr MEA: ont de apkltd dota Sherr: Hatha pe DIV ACHIVITATEA APIAONDIA | pocorn ser ; INTRERARI $1 RASPUNSURI 23 Coperta Ia: Imagine dintr-o pepinierd de crestere @ mitcllor a Institueulud de cercetare si producfic pentru apleulesrd, (Foto: Ing. E. TARFA) Corer aoc ec Metso Tt Pecan meme etree try rrr Corre Yo oe r peor yey ia Peon eran mete Pea eee Toast me Coste creer) eons Rae eet ae eeae rere) Errore aaron sean Dara) ae res tele Perera rong Beery ag SEMNIFICATIA ISTORICA A ACTULUL DE DEMNITATE NATIONALA DIN AUGUST 1944 Ing. I. RECEANU In perspectiva istoriei, actul demni- 414fif nationale infaptuit acum patru de- cenii, uneste in timp, ca un. are de bolt al istoriei nosstre nationale, lupta seeulara dusé de poporul roman pentru ibertaie si dreptate sociald, pentru de- savirgirea unitafii nationale si cuceri- rea indepencienfei de stat, cu luptele clase muncitoare, {arénimil, intelectua- TitStii, alo tuturor forfelor de bazk ale nafiuniinoastre care, sub conducerea Partidului Comunist Roman, au deschis Romaniei cales inarilor realizari de azi. In vara anului 1944, Partidul Comu- nist Roman, analizind intsegul complex al conditiilor interne si externe, a apré- ciat c& se poate trece la infaptuirea Tevolutiel de eliberare national si so- ciala, O data cu rasturnarea dictaturit militaro-fasciste, Sntreaga armat& romani a mtors armele impoiriva Ger- ‘maniei hitletiste, Romania angajindu-se cu intregul su potential economic si militar, contribuind esential 1a infrin- gerea Germaniei hitleriste. . Vigoarea si fermitatea cu care intre- gul popor sa ridicat Ja lupti, larga articipare a tuturor fortelor patriotice la revolutia de clibezare nafionala si so- ciala, antifascista si antiimperialista de- monstreavéi ci August 1944 a reprezen- tat un energie si determinant act de voin{& al intregii noastre natiuni, 0 stréluciti afirmare a hotririi popora- lui romin de a zdrobi orice dominatie straina, de a fi liber si deplin stapin in fara sa. In cet 41 de ani care au trecut de la fevenimentul epocal din August 1944, surmnind cu devotament si incredere po- itica partidului, poporul roman _a schimbat radical chipul patriei Roménia, fara care in decursul isto- riel sale a luptat continu pentru pro- res si civilizafie, pentru asigufarea in- dependentei si suveranitatii nationale, se halt astizi intre popoarele lumii cao {ard a demmitatii, a progresului, a Mbertatii si democratiei, ilustrind prin faptele si implinirile sale, forta pe care © dobindeste un popor stipin pe pro- priile destine. Datorita remarcabilelor succesé obtinute pe plan intern, poli- ticii sale externe principiale si con- structive, mai ales in ultimii 20 de ani, sub infeleapta conducere a tovaragului NIGOLAE CEAUSESCU, Romania se bucura de um prestigiu in lume, fara precedent in intreaga sa istorie. Anul_acesta, oamenii muncii_ inti pind aniversarea lui 23 August 1944 sub semnul muneii insuflefite, pentru in faptuirea sarcinilor trasate do cel de-al Xilltea Congres al Partidulai Com nist Roman, pentru obtinerea de noi suecese In toate domeniile de activi tate, in edificarea societitii_ socialiste multilateral dezvoltate, facind sa reac necontenit potentialul economic si patrimoniul spiritual al Romanici Socialiste, i se imbunatAteasca cont nua condifiile de viata ale poporului, 58 sporeascd si mai mult contribufia {€rii noastre la victoria socialismutui, ‘pacli st progresului social tn tume. Cu infelegerea profunda a sareinilor pe care le au de indeplinit si apicul- torll (aril noastre, organizafi in cadral Asociatiei Creseitorilor de Albine, acum, “ia sarbatorirea a 41 de ani de la glo- rioasele evenimente din August 1944, isi exprima prin faple de munca pa trunse de un fnalt patriotism, hotarirea de a actiona cu toaté rispunderea si a contribui cu produse apicole in canti- tati cit mai mari la fondul de stat, aju= tind astfel Ia dezvoltarea apicultusii si Ja indlfarea patriei pe noi trepte de progres si civilizatie. | f Dobcemnut Uegentel: NE ss _ PREGATIREA ALBINELOR PENTRU IERNARE 2 Ing. A. MALATU Directorul Tnstilutolut de cerectare si produetie pentru apieultura Urmare unei jermi dificile, im acest an, incepind din primavara timpuria, multi apicalfori au ayut situatii deosebit de grele in stupinele pe care Ie de{in. Probabil, ‘Hlecare apitultor si-a pus Tntrebarea: —— ar ft fost posibila iernarea fam fini pierderi mari, jar 1g farniliile care (otusi au Supravielult, s-ar ral reduceren puterii bioloyice ? Treble sa acceptim sn sineur rispans ferorie DA! — avind ca argument eoncret, insist familiile de albine care mu num: ca au supravicluil, dar sau pastrat puterca biologich $3 capacitatea productivs, cu toate vicisitudinilé indelungatei $1 aprigel lerni prin care au treeut, Desi deosebit de aspri, iarna a fost totusl una si aceeasi pentru toate fami. Vile de alhine, Folosind deci cea mai simpli louie’, trebuie st admitem ef famille de albiné care au pierit in Himpul ferali, nu av fl aval aceasta soarts, daca 1a intro- dncezea la ieraal eau asemadtoare din toate punctole de vedere, eu famitite care au supravieluil si care au devenit ‘productive in aetualdl sevon. Tn acelasl fel ‘trebuie pusa_ problema si cu familiite care, desi au traversal perioada de lernate, au disparut in primavars, peatra ci nu a iia} avut potential biotosie de a re! rcope dervoltares im nowl Sez0n, In conditille aratate, rezulta 3 dack am avut esecuri, undeva am gresit noi apicaltorit si mw putem atribul vina tn exclusivitate conditillor aspre din timpal ~ iernli, Dar unde anuine am gresit, avind in vedere cio bunk lernare @ familillor de alijine este determinat de un’ complex de factori? Nu vom analiza problema ‘aibineior care aw murit de foame sau au avut de suferit din lipsi de rand, intru- Git nceasts caura este uyor de sesizat si de evita. care se referd 1a. popul ASIGURAREA PENTRU IERNARE A. UNEE POPULAyIL ABUNDENTE DE AL- BENE constituie una din conditijle esentiale, ste indeobste cunoscut ca asiaurarea pe timpul cafesuritor a nor cantitati mart de albing, esto posibila sumal la familiile care fn primivars au 0 populatio puternies eapa- DiIA SA incilzeasca sisi pastreze caldura inir-o zona cit_mai mare a euibului sls Jimineasca o cantitate elt mal mare de puiet, ned inainte de fesirea din iarnd. Th col mai bun caz inks, famille de bine vor iesi din jama eu un omic de ale Dine apropiat de arela cu care sau introdus Ta femat. Pste catnforied deci concluzia ex pentru a avea populatil abundente de atbine in parta a doua a jomil si in primavera, spicultorul trebuie si ia tonte misurile ea in perloada premergitoare iernaril 2 creased cit mai mult pulet, crasteres puietulat Hind fomelia dezvoleieil familillor te albine Burd Indolals, teebule s4 considecam eh pentru conditiie {aril noastre, puterea m= 2 In cele co urmeava vom Incerea si reamintim uncle dia principalele aspecto ia de albine in sive 51 ealitatea albinelor sub aspect biologie” condi ‘modul in care abundenia acestela ear o bund kemnate. ima a unei familli de albine. introduse 1a femnare (rebuie sa fie de cel palin 62 ks albine, raspectiy cs] putin 6 spatii Ta stu- pil cw rama de 435% 300 mm (Dadant) 41 5— ‘9 spatil 1a stupit eu rami 495% 230 mm (mal ‘etniagi). Spatille respective trebites st le Apreciom in conditii de cub restrins eu. al~ bind care poputears dens ect putin 3/4 din suprafala fagurilor. Unil apicultorl, Ioeopatort sau chiar avan= Saf, acorda In ultima vreme 9 aten{le mal mica acestet probleme, introductnd I Jernat Familii ce albine slab cepvnltate, aceasta Hind o prima cauzi a mortalitatil inreqis- ‘rate, Trebiule i ne reamiatim «fa prima fet a ierndii, cind albinele slat in repaus cle trebuie sa asigure totusi tn miezul gh muh de jernare o temperatura de crea 41C. Ca oft cantitatea da albine esto mai mie cw atit mai ales 5i thai repede tempera fara tnde si seada cub aceasta limita, Ca ‘urmare aeostor raclri repetate, albincle stnt nevoite Si intre in activitate pentr a pro: Guce elldurt. casa ce inscumn’ consum mare de bran’, wzurk accentuati a albinclor care a Un moment dat nu mai sint capabile < asigure Yee mul formic nocosan 51 pier ‘De assmenza, in perioada a doua'a iernii Gind albinele Incep in mod natural crestarea fda pujet (firsicul tunll fanuarie Inceputal tu rit februarie) In culb este necessrs 9 tempe= Falurd de +si— +£90°C. Cu clt populatia fie albite este mai mies cu atit instalrarea ‘acestel temperatnrl intiezie, deci se intienie Tnsast eresteraa de puiet. Totodats activita- ea alblnelor pentru producerea de ca]dura Gslo mai intensd, consumul de hrana mult marie, lar uzura accentuaté duce la dispari- fia albinclor cane au lemma Tnainte dea. se Sbfine no! enerajfi capabile a le tnlocul, pentru a se pastra astial echilibral biologic hi familie, PREGATIREA ORGANISMULUL ALBINE- LOR PENTRY IERNARE este mai putin wre mariti ie practiea apicola, fapt pentru eare ‘om incenea ss seoatem th evident impor tanta covitsioure a acestul aspect Tndieli de bapa care caracterizedra starea Dbiolosied $i fizlolosied a organismalui al Neior il consfitule eontinutul acestora. tn profeine si grisinti TAcumilsres in mod natural a_grsimilor si protvinelor in organisinal albinolor de foumna demonstra modu ih care natura actionsazi in sensil presititii organismal albinelor pentru iernare i Exemplificim ca clteva date din cercetie Acest fapt face posibil ca in perioada a domi a iemnaeii, albindle si pout consuma cantititi mal mari de hean pind la primul zbor de curatire, asizarind condisii optime Tntresit activitatiy ‘— eratterea fa eantitali mai marl a pel molor si a generatiilor unmatoare de-pulet ina Ja aparitia culesurilor de polen, asia: Hind astfel wn itm intens de dezvoltare ta miei de albine ; — asigurarea ‘nel vieti mai mdelungate albinelor de iomnare, tapt ea face. ca dispa- fila acestora si so Tacd mult dup aparitia hollor generatis, In avest fol se evith deze chitibral biolagie In perioada schimbaeit ale hinelor de taroa ea generatila nol, moment chee a deqvollicii famililer de albine Gia primavars ‘Din cole de mat sus rezulta elar fl 9 deo sebita importanta in pregatirea Eamiliflor de albine peniru ieenara. trebuie sa se acorde fu numai cresterl|-alhinelor sub aspect ean= Uiativ ci gf caracteristiclior biologics ale of sanismulah acestora. Revenind asupra color doul aspacte, res pectiv abundenfa. populatiel, precum st sta fea organisimulul albinelor din famille ee Vor jerna, trebuie si sublisiens ch avestea se vealizeazi concomitent prin urinatoarele suis ‘= asigurarea nor gesurse sificiente de brand in perioada erester'| albinclor pentrtt prevenizea unui organismutui albine= lor eite vor tera, Tabetut i ]_ Prateinet (ghd albiney Ghisinns Omg! aide) | Teap | torace | abdomen | cap | torace |) abdomen Atbine ae vara 253 | 992 342 12| “200 | 755 Albine de tourna 236 | ims 0 2s | 486 | ings vy Jott 103 al 195) 22° tas ea stinjfea nivetal acestor modified {Gipa’ Teiepkin $1 Satun) — tapelul 1 Tra aprociorea aivelulal cantitatiy al rezer- Yelor trebuio st tinem seama eh ghemul de femnar este consututt din gecl de mil de aie cumaaren catatiog ald onduee la conturarea adeviatel importa a acestor rezerve. - e Prin o eit mal bund pregatiee 9 onganis- mului albinelor’ pentru iernare Se ‘obtine —asigurarea rosurselor de encegic endo- suomi cu 9 urlasd putare ealorigend, cxea co Derinite.trocoren_ peste perioada do lernare fara tira slbinelor | — educerea eonsimolal de iran, deci evitgeea Ineiesell intestinulyi. “cu exere- Inente $i a inlresil site de influente nema five, ea uaurs accentuatd a albinclor, diaree ASIGURAREA RESURSELOR DE HRANA. Pontra a eraste pulet este necesar ea pe Noga hrana enetgetica, sa se_asigure albi- elon resursele de protein. Hrana.lnrvard ‘Ste foarte bogat& In proteiaa $i contine toll amlnoacizsi necesari Torméril organismelor hol, Proteinele neeesare dezvoliaril larvelor Sint asigurate de albinele dole! prin consu= ‘cnul de poten, Pentru obtinorea unci_albine Sint necesare 25-—37 mg proteind, adiea 125— 185 mg poten de buna ealitate. Aceasta in- seamma ci pentru a obtine 1 kg, respectiy 10 mii albine, este nevole Ta modie ea albi- ‘pele doich si consume cea 1.5 ke poten. Tinportanta protainei 4a eresteren paietulul re7uita 31 din date. obtinute tn cercetanen stintifica (dupa Beauraing) —tabelut 2. Situafia este semnifidativa si mu necesita alte arguments] pentew a fi conving! de ne= Tobelut2 Tinian albinetor diet tan | 3, Pde 08 ate, mecpind.en tuna’ | Nt eine februarie ceeanS Miere {ira proteine 515 ‘Miere = poten 600 - cbsitateo asigurarit poleulul” ta perfoada roster aibinelor pentru lemnare ea qt a elostalte gonorati ‘Teobule seo: In evienta ins ca dacs al- inele doiet nu ingera. poten sua alls suis ‘de broteina, ele vor fotont rezervelo din pro- Driul organism, et uinstoaecle clecte esertecen unui suman redus de albine ‘oj, Capt ex nu asigura dezvoltarea necesars a familie: Inainte ae fern} albinele'tinere care. vor eciozione vor fi dela Theoput tarate sub aspoctal, poten elo vit, Biologie, stind oh pentru fe Gre alan cents a presenta poten se folusesr 287 mu proteina, pe cind pone ity flecare aibina cresenta pe Seana mer Slot din orginisinal dotelor se falosose mt ai 10719 mg peoteing (dupa Alfonsus, Mavdak sf Beauralauy -Capacitates acestoe bine de a ereste la rindul lor puiet este extrem de redusg, ceca co intrerupe dezvol- fares famnliel Murua albineldr doici case erase palet pe sotma revurselor “propeiulul orgatism, ‘uct la seurtaren eonstderabila a vieft aces: fora, dect 1a stabiren familie! de albine Fata de aceasta newole de poten, malic zone ale tril, bemal In penoada de crop ere a atbinelor ae lemnare se Inresitrened Cale mal mel resurse. Tp anil seoetast se poate vorbl chiar deo lipsa totala te olen, ama Yost de exemsplt slirsitl veri gi toaen” sage 1984 pentru roma din vestal Gall Tm Special judotele Arad 31 Tims, ach hnana thergetiea se asiedra tng tal prin hie cu sirop de zane, mult a ‘Culort mu urmirese asigurarea resurssior de Drotcind a nivelul necesarului- Patint Sint Spicultoril care pe seama polenultl din re- zecvas supine’, polen recoltat ain timp pea {iu fevolle albinotor, asigtr®. doiclor, re- Surse de proteing pontea a se crest zene- FAH abuindonte de albine, ponted iemnare Jn ipsa potential nu se asigura nici maar fnloctitort at acestula. St atunet de unde fibine tn nutmat mare, avind im. verere oa Pe Tah aceasta easonia prota, ia perioaca fe slim vard-poamn’ mat jnfluenteara nee ‘aati asupra crestor puletulul st epzpres Sisson Gator ane Tats aviv de Suit in peronda anterioard, saesorarea “z0- ‘nel de-oseytore a piletiut prin Sscdsi natein- dorea activitaytalbinclor datorita organtearis Fovervelor de hand in zona vitoralt she fe leenare, alton manifestart naturale Te Bate de totoinares, so7onulil de eles etc Be ce allt parte Brotelna este’ nccesar’ nu ‘numat penird formarca albinelon noi €i 31 pentru desavirsirea dezvoltaril tor dupa eclo- Gonare, stilnd cd urmare consanmuuy ds pe Jen, 1a albinele proaspat eclozionate, im inter. valde 3 zile continual de proteing din or ganism sporeste ca 981 In cap, et 16 in abdomen si ew 377 in torace, Aceste acuma- lati Ge protein <¢ datoreszs desvoltarit in- frequlut sistem glandular sia altor formas ‘hunt vitate | Trebuie rotinut msi cd tot pe seams po- fonalui ingerat se formeaza rozsrvele Gin propridl organism, apicultoril trebule si re {ind necesitatea a generatuile de albine ce Yor tera, sa aiba la disporitie cantitai i destulatoare de hrana encrsetiea yi. proteied pentru ca pe seama avestors sisi asivllee in- fegral rezervele da. proteine si grasiml din propriul organism. Acela dintre ‘nol care nu yor wrmari tn desproape aceste aspecte si nu-si vor. pane TIntrebarea:; cite sf ee fel d= albine introdu- em Ta iernat, nu trebule s4 fie surprinsl 19 partea a doua 2 fernil $1 la faeeputal primi: verit, de faptul ck vor f Ih situatia de a Ineagistea evecuri in activitatea apicolé PREVENIREA UZURM ORGANISMULUL ALBINELOR CE VOR IERNA. ‘Treble refinut cA intre devvoltarea compu- Tui gras sl durata vielil albinelor exista 0 Corelatic directa. Tn acest Scop trebuie Si udm toate masu- tile pentru a preven! epuizarea rezervelor cumulates fm organismal albinelor ee vor jierna, datorita ofectuarit de entre acestea a lurmitouretor dows activitati de. wera: — prelucrarea siropalui de zahar necesar complatirit rezervolor de tarné; —cresterea unr cantitaqt mari de put. Scindareazaharozei se realizeaza "prin adaugarea de calre atbine a une! ean UL tari de ‘enzime. Pentnaasieat= rarea enzimelor ce sp adanai hranel ener etice, albinele tilizeaztprotelne, intructt fseesiea intra In structura fermeaiflor tes- pectivi. Acest aspect, adauyat la travaliut Gfectnat cu alte tnudel solleitate de pretu- Grarea siroputut dice In uznéa accentuata = albinelor Coreetirile stiintifice au demonstrat c& du- rata vielli albinclor este influen{ath direct de cantitatea de zahar pretuerala. “Astfel, fata de albinele care nit au prcla- erat zaitir Th toamna si a eiror vial este considerate 100%, durats viet albinelor sare ad prehuerat 33° ke sirop/ke albin a fost de it/y tara color care au prelucrt 20 kes Siropiie; albind a fost de numal 75% @upa ‘Metniciuc). Albinele’earora Ii sa administeat sirop in septembrie vor pieri la sfirgitul lunti februa: Fle, in loc si continue a activa in cub ping Tn sfiryitel Tunli_ aprile. Ori, est» lesne de infeles efeetul distructiv al aicparitiel m= Puri a albinelor, asupra deavoltarit farnilie Tabelul s (cra ae axintare| ‘Din cantisatea asimitata Spedificatic 4 proteinet ingerate | ee se im putet 1 atbinetor 2. Ye Pasturt 30 a oF Drojdie de bere inactivat & 3 o Lnpte pra deveosat 50 108 In aceste condit{i administrarea.siropulut pentru completarea verervelor de jarna We= Fae feutaimediat’ dap’ uttimal cules de ark. fe folol acesta se va Intersifiea dezvol= faren In contintare: a famililior fa. Vedorea emma jar la dispariia altinelor bateine, Yor apirea generale ce vor lerna st care Au fost seutite de ura pe care ar ft pale= Init preluerares zandrula ‘CRESTEREA PUTETULUT este usia din ae- ‘ivatatile care se reallzeazd. cu 0. Intensi Wurst a albinelor De tapt multi eercetatort 4 demonstrat ca_durata viet abinetor 3e Fedlace ‘cel mat malt atunet cind hranese aletal ‘Prin’ multe corcetiet se demonstrew ch ta puter! eyate Ta toamond, familie de albine Care au anit puiet au fost de doud o#t mai Sahe ta primavara deait famille ale caror flitne nt ou anit aie De siwmnenca sa constatat e& din albinelo mareate are In ausust au ereseut-pulel, In una etombsle nu mal cfa_niel una,” pe ind din cele eare nu au hninit pulat “mal fxdstau "si in_primsvara urmatosrs, respee= Wy talre' 615 inal. ‘xaminind 1a Shesitol toamnel corp gras al albinetor care au creseut pulet a constae Lat cd aeosta este subjie, steavedi, fed re- zerve acumillate. spre deoscbire de eel al a= Dingior care me au Danie: pulet care este Hlobuios. format in mai multe steaburi co dia confinut bozat tn. proteine si glicogen Ese domn de retinut fs ls. albinale racouts In Tunile septombrie, getombe, cate Eu au ayutresurse de poles, cOrpul Bras ‘te de aeamenes nedexvaita Tn condi(ite in care crestem pulet im ts ile de toad, in Isa polenult, vom wa Aibinete mal vfstoied si Yom produce albine AL cfcoe organiam au este presi, pentra fernare. fn acest fel chiar” dees la idtrarea jn iarn familia are o populate sbndenta, Steasia va dispare inainte de obtinerea noiz Tos goneratit de fa stirtul jeri si anceputul Drimsveri, astiet e& familia va inceta st Iai existe cao unitate biotosica visbila in aceste condifit se smpune ea, imediat dupa ‘ultimal ‘eles de vara (owen Soave Ta) se ereasea ci t Dind ew sfiyiat tan masimam poata mate fm eursut tut august In paralel savor completa In toteitate re~ zecvele ce hrana. Practie este necesat ca in aceasta perioadd si se creasea puietul aia tare se 'va forma in majoritate populatia pentru iernare, iar albinele eclozionate din judefele Alba, Cluj, Hunedoara si Bistrita Ni stud, precum si in zona padurilor de fojoase din judejele Arges, Bréila, Tul- it / cea ete, au permis formularea urma- toarelor concluzii : = in zona de munte culesurile la mana de brad si molid sint frecven- $ te. an de an si in uncle cazuri prelungesc pind in august-septembrie, ‘ind extractia totalé a mierii de mana este mai dificila. In aceste cazuri, ier narea familiilor de albine are loc si pe rezerve de brand unde mierea de mana se afla In proportii insemnate. S-a con- statatpe baz de analize, o& in cazus tile cind proportia'mierii de mana nu Gepiseste 20—30'/p, iernarea familiilor -de albine are loc in bune condifif, mat ales dack evolufia vremii Ia inceputul primiiverii nu intitzie prea mult efec- tuarea zhorului de curiire — In zonole de deal si cimpie insa, chiar proporfii mai mici de miere de mana, vespectiv. de 10—159/, provenita de la stejar, salcie sau plop, provoaca a inceput 0 intoxicare lenti soldata cu diaree, iar spre-sfirsitul iernii se irre gistreagi 0 mortalitate de 15—350/s, 3. In cazul constatarii.primelor ma nifestiri de intosicare si diaree, la. In- ceputul iernii se vor lua imediat mi suri pentru a se preveni agravarea bo- Wi, “Astfel, stupii afectati se introduc intr-o camera trepiat incdlzité, unde fagurii ce contin miere de mand, pre- cum si cei mudarifi de pete de diaree se inlocuiese cu faguxi de la rezerva, plini cu tmiere floral’, RECOLTAREA MIERIE SIN PAVILION i $ La. prima vedere accasté problema {pare foarte simpla, deoarece se des j chide cite un stup, se scoate cite o ra j ma, se analizeaza, se scutura de albine, f Se descapaceste si se di la centrifuga } Cu toate aeestea practica apicolé. a 2 ridieat niste obsiacole pentra cei care $ aver stupii amplasati in pavilion, ob- $ stacole care merit si fic discutate 4 Din discutiile avute eu unit apicul- } tori in cadrul cercului apicol, dar mai } ales in pastoral, rezulti cf recoliarea { micrli in pavilion, uneori este 0 pro- blem’, datoriti agresivitaii ulbinelor } Noi avem un pavilion construit din { t-0 remorea obisnuiti de 5 t, cu 48 } familii de albine si lucrim fara! masa $ Le Uinistim doar ew putin fum produs $ de un putregal de esonta slaba (salcie, 4 plop ete). Adeseori am fost intrebai : cum pro- j cedim la recoltarea mierii de nu ne j alscd albinele si mu se produce furti- $ sag? } _Tocmat acest Iucru vrem si-] expli- $ cim in articotul de fata © prima misura pe care am luat-o totdeduna este c& ineopem recoltares mierii.cu 2—3 zile inainte de_termi- narea culesului simu 0 amtndm pind la terminarea culesului. Aceasta pentru © majoritatea albinelor sint ocupate Cu culesul gh daca respectim niste nor- me clementare, ele aproape nici nu simt ca sint deranjate. Se stie of albinele au organe de sim foarte dezovitate cu care se orienteaz’ imediat ce am deschis un stup, in p= § Vilion zourind spre local unde este Ii mina j _ Gnd lumina tn pavilion este ampla- { satin capacul tavanului sub forma unui luminator eu geam, albinele zboa- TA din oride stup deschis in pavic Hon, spre aceasté lumin, In drumul i +4 lor se izbese de stuparul care Inerenss. i pe culoar infepindu-l furios, Observind ined cu mulfi ani in urma acest fenomen, ne-am gindit ca feres- irelé cu Tuming si nu fie tn tavan, ci sub streagina pavilionului, deasupra Hindului din partes supericara. In. fe- Tul acesta stuparul se giseste in spatele stupului, la mijlce ftind orieare din stupli pe care j-am deschide. La pavilionul nostru, fiecare geam din cele 8 existente pe 0 parte au 0 rey (0 tHietura) pe 1 cm pe foal ie nia superioars. Albinele care ies in pavilion sé lovese de fereastra si zboard pind la bresa de sus a feresicei, iesind fara singure, fr interventia noastra. Stuparul care se gaseste cu ajutoarele sale pe culoar éste ferit in felul acesta do infepaturi, datorita pozitiei sale faté ee fumind, creaté prin constructia pa- vilionului, Este lesne de infeles ca ume- ori, cite 0 albind infeapa din intim- plate gf tn pavilion Ja recoltarea mieri Acest fenomen, ins rmine un caz cu 4oiul izelat si nu apare caun atae ma= siv care S& ne reducd la neputinta sau chiar si ne alange din pavilion. Aga dupa cum’ s-a observat albinele @u mirosul foarte dezvoltat, De aceea, ele simt imediat din vecini, ci am

    Você também pode gostar