Thaliahttp://www.freepik.

com/free-vector/kitchen-
graphic-elements-vector_716187.htm
n mitologia greac, Thalia (greac ) este una dintre cele nou
muze i graii, fiica lui Zeus. Mama ei era incert: Mnemosyne sau
Eurynome.

Mitologie

Thalia este zeia festivitilor i banchetelor luxoase, precum i una din

cele trei 'Kharites' ("Cele Trei Graii": Aglaia, Euphrosyne), care sunt
reprezentate grafic ca dansnd n cerc.

Thalia este muza comediei. Celelalte opt muze sunt: Calliope, Clio,
Erato, Euterpe, Melpomene, Polyhymnia, Terpsichore i Urania.

Numele Thalia provine de la termenul grec , echivalent cu "a

nflori".

Thalia este menionat de Hesiod, Pindar, Apollodor i Pausanias.

1.
200 . , 1 .. , 2 ,
, (1 .).
.

2.
200 . , 3 .. , 1 .. ,
, .
.

3.
400 . ( ), 4 .. ,
100 . , 100 . , , .
, ,
!

4.
200 . , 2 .. , 2
( ), , .

5.
200 . , 100 . , 2
, 1 .. , , .

6.
100 . , , ,
100 . , , 2 .. ,
( ).

7.
200 . , 100 . , 3 .. , 2 ..
, , , .

8.
2 .. , 2 .. , 1 .. , 2 .,
, . , ,
, ( ).
, , .

9.
2 , 2 , ( ),
( ), 1-2 .. . , ,
1/3 . .

. (
). ,
.

10.
2 .. , 2 .. , 2 . ,
, 1/2 .. , 2 . , 1 .. .
- .
.

11. -
2 .. , 2 .. , 2 .. (
), 1 .. , 1 . , 1 .. , 1 .
, .
.

12. ()
2 , 1 .. 1/2 . , 2
.. . , , , 1 ..
, , , 1 .. (
), 1 ().

, .

13.
, .
, ,
, , .
, .

, ,
. . .
.

14. -
, , , 4 ,
1 ,
, ,
.
. ,
, .

15.
,
, .
, .
- .
16.
,
, ,
, ,
2-3 . , , .
, , .

17.
: 100 ,
5
, , .
.

18. ( )
150 .
, 4 , 10 .
,
. " -"
, .

19.
, 50
. , 30
, ,
30 .
, . .
,
.

20.
,
: , . .
, ,
. 3-4 , , , 2
. -,
, 2 .

21.
100 ,
, 50 , ,
, 100 .
, .

22. ( ,
).
3 , 2 , 1
3-4 . ,
. .

:
- 50
- 80
- 2
- 100
- 1
- 1 . .
- 90
- 0,5

:
, .

, .

, .

, . .

, .
180 25 .

- . ,
, ,
, ..

22 .

1- : . .;

2- : . .;
3- : ., 1 ., 18 . ., 1 ., .;
4- ;
5- : ., 2 ., 4 . : 2 . .
. , . 2 . . .,
2 . . 1 . ., 1 . .; 1 . ., 1 . ., 1
. ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 4 .
: 2 . . . ,
. 2 . 1 . ., 1 . ., . 2 .
. ; 2 ., .;
6-, 8-, 10-, 12-, 14-, 16- : ., 2 . ., 2 . ., 1 . .,
1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1
. ., 1 . ., 2 . ., 2 . ., .;
7-, 9-, 11-, 13-, 15- : ., 2 . ., 2 . ., 1 . ., 1
. ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 1 .
., 1 . ., 1 . ., 1 . ., 2 . ., 2 . ., .;
17- : ., 2 . ., 4 . . .
, . 4 . . ., . . 4 .
. , 4 . . . , .
4 . . ., . . 4 . . , 2
. ., .;
18-, 19-, 20-, 21-, 22-, 23-, 24- ;
25- : ., 2 . ., 4 . . .
, . 4 . . ., . . 4 .
. , 4 . . . , .
4 . . ., . . 4 . . , 2
. ., .;
26- : ., 2 . ., 4 . ., 8 . ., 4 . ., 2 . ., .;
27- : ., 2 . ., 4 . ., 8 . ., 4 . ., 2 . ., .;
28- : . .;
29- : . .;
30- : .
.

1. http://vk.com/uknowhow .

- 50 ,
,
,

.

-
.

2. .

, ,
.

- , ,
.

, .

(), .

,
.
3. .

.
,
,
.

- -
( ), 250
. .

,
.
.

60
,
.

4. .

,
.

-
, , (
).

.
,
,
.

5. .

. ,
.

-
, ().
 1
.
( 40 ).

, () .

6. .

.
.

-
. ,

.

7. .

.
,
, , , .

- , - ,
, 9-,
10 , 10 .
.

. ,

. , .

8. .

,
.

- ,
, , , ,
( ).
, ,
, (
).
,
.

,
, ,
, .

Its unforgettable characters include: young Jim Hawkins, who finds himself
owner of a map to Treasure Island, where the fabled pirate booty is buried;
honest Captain Smollett, heroic Dr. Livesey, and the good-hearted but
obtuse Squire Trelawney, who help Jim on his quest for the treasure; the
frightening Blind Pew, double-dealing Israel Hands, and seemingly mad
Ben Gunn, buccaneers of varying shades of menace; and, of course,
garrulous, affable, ambiguous Long John Silver, who is one moment a
friendly, laughing, one-legged sea-cook . . .and the next a dangerous pirate
leader!

The unexpected and complex relationship that develops between Silver and
Jim helps transform what seems at first to be a simple, rip-roaring adventure
story into a deeply moving study of a boys growth into manhood, as he
learns hard lessons about friendship, loyalty, courage and honorand the
uncertain meaning of good and evil.

Tem: mbinarea lumii tradiionale cu lumea nou a relaiilor

capitaliste; ancheta Hamletului feminin, Vitoria Lipan; viaa
neclintit a muntenilor, oameni drzi, cu inima uoar, cutnd s
impun mereu echilibrul cosmic; esena vieii n natur, stabilirea
unor raporturi universale cu timpul, moartea, viaa i dragostea.

Idei principale i secvene: Exist n acest roman o armonie

compoziional intern, ce urmeaz etape tradiionale n
structurarea unui conflict. Vitoria pierde sigurana familiei sale,
prin intuiia c Nechifor a fost omort. n primele cinci capitole,
lumea munteneasc n care vieuiete Vitoria capt un sens. Ea e
o femeie ca toate celelalte, un personaj-arhetip, care ateapt
parc momentul declanator, momentul n care s parcurg
traiectoria ei special de personaj ce i depete condiia.
Vitoria devine curnd, n partea a doua (capitolele VI-XIII), un
personaj realist cu o personalitate distinct: drz, abil, ndrjit,
receptiv, btioas, cu un incredibil sim al observaiei.
Cltoria Vitoriei se ncheie cu descoperirea cadavrului lui
Nechifor. Ultimele capitole dezvluie soluia, Vitoria
reconstruiete crima (ntr-o pagin magistral scris, ea devine
narator) i l ndeamn pe Gheorghi s pleasc pe criminal cu
baltagul. Astfel, romanul are o structur rotund: declanarea
conflictului, cltoria-cutare i soluionarea conflictului.
Problematic: mbinarea lumii tradiionale cu lumea nou a
relaiilor capitaliste. Autorul nu procedeaz cum o face Slavici n
romane precum Mara. Slavici plaseaz lumea tradiional
deasupra lumii capitaliste, criticnd-o dur pe cea din urm, ca pe
o dimensine a pngririi morale a tot ce e frumos i bun.
Sadoveanu recomand o asumare a acestor dou lumi diferite,
dar totui asemntoare. Legile divine i legile scrise ghideaz
viaa omului, plasnd-o n ciclurile cosmice ale naturii i n
microuniversul, tot ciclic, al relaiilor dintre oameni. Individul ce
i asum aceste dou lumi distincte nu e i nu trebuie s fie o
victim, nu e sfiat de o alegere sau de o asociere imposibil.
Vitoria transform semnele n repere ale propriei intuiii, dar ea
ascult cu luare aminte cuvintele crciumarilor i le transform n
limbaj, cu spiritul fin al unui detectiv ce completeaz spaiile
libere. Ea ordoneaz pentru sine fragmentele disparate din
lumea de jos, a oamenilor condui de prefeci. Ceea ce
respinge Sadoveanu este excesul oricreia dintre lumi: respinge
superstiia adus la rang de idol, respinge tranformarea banului n
principiu director al existenei omeneti. Deci s nu se fac
urmtoarea confuzie: Baltagul e romanul ciocnirii a dou
lumii, nu, nu, nu, Baltagul e romanul asumrii lucide a acestor
dou lumi.

Jim Hawkins is a young boy who lives at his

parents inn, the Admiral Benbow, near Brist
ol, England, in the eighteenth century. An old
sea captain named Billy Bones dies in the inn
after being presented with a black spot, or
official pirate verdict of guilt or judgment.
Jim is stirred to action by the spot and its
mysterious, accurate portent of Billys death.
Hastily, Jim and his mother unlock Billys
sea chest, finding a logbook and map inside.
Hearing steps outside, they leave with the
documents before Billys pursuers ransack
the inn.
Jim realizes that the contents he has snatched
from the sea chest must be valuable, so he
takes one of the documents he has found to
some local acquaintances, Dr. Livesey and
Squire Trelawney. Excited, they recognize it
as a map for a huge treasure that the infamous
pirate Captain Flint has buried on a distant
island. Trelawney immediately starts
planning an expedition. Nave in his
negotiations to outfit his ship, the Hispaniola,
Trelawney is tricked into hiring one of Flints
former mates, Long John Silver, and many of
Flints crew. Only the captain, Smollett, is
trustworthy. The ship sets sail for Treasure
Island with nothing amiss, until Jim
overhears Silvers plans for mutiny. Jim tells
the captain about Silver and the rest of the
rebellious crew.
Landing at the island, Captain Smollett
devises a plan to get most of the mutineers
off the ship, allowing them leisure time on
shore. On a whim, Jim sneaks into the
pirates boat and goes ashore with them.
Frightened of the pirates, Jim runs off alone.
From a hiding place, he witnesses Silvers
murder of a sailor who refuses to join the
mutiny. Jim flees deeper into the heart of the
island, where he encounters a half-crazed
man named Ben Gunn. Ben had once served
in Flints crew but was marooned on the
island years earlier.
Meanwhile, Smollett and his men have gone
ashore and taken shelter in a stockade the
pirates have built. Jim returns to the stockade,
bringing Ben with him. Silver visits and
attempts a negotiation with the captain, but
the captain is wary and refuses to speak to
him. The pirates attack the stockade the next
day, and the captain is wounded. Eager to
take action, Jim follows another whim and
deserts his mates, sneaking off to hunt for
Bens handmade boat hidden in the woods.
After finding Bens boat, Jim sails out to the
anchored ship with the intention of cutting it
adrift, thereby depriving the pirates of a
means of escape. He cuts the rope, but he
realizes his small boat has drifted near the
pirates camp and fears he will be discovered.
By chance, the pirates do not spot Jim, and he
floats around the island until he catches sight
of the ship drifting wildly. Struggling aboard,
he discovers that one of the watchmen, Israel
Hands, has killed the other watchman in a
drunken fit. Jim takes control of the ship, but
Israel turns against him. Jim is wounded but
kills Israel.
Jim returns to the stockade but finds it
occupied by the pirates. Silver takes Jim
hostage, telling the boy that the captain has
given the pirates the treasure map, provisions,
and the use of the stockade in exchange for
their lives. Jim realizes, however, that Silver
is having trouble managing his men, who
accuse him of treachery. Silver proposes to
Jim that they help each other survive by
pretending Jim is a hostage. However, the
men present Silver with a black spot and
inform him that he has been deposed as their
commander.
In a desperate attempt to gain control of his
crew, Silver shows them the treasure map to
appease them. Silver leads Jim and the men
to the treasure site, but they are shocked to
find it already excavated and the treasure
removed. The men are angered and near
mutiny again. At that moment Dr. Livesey,
Ben Gunn, and the others fire on the pirate
band, which scatters throughout the island.
Jim and Silver flee, and are guided by the
others to Bens cave, where Ben has hidden
the treasure, which he had discovered months
before.
After spending three days carrying the loot to
the ship, the men prepare to set sail for home.
There is a debate about the fate of the
remaining mutineers. Despite the pirates
submissive pleas, they are left marooned on
the island. Silver is allowed to join the
voyage, but he sneaks off the ship one night
with a portion of the treasure and is never
heard from again. The voyage home comes to
a close. Eventually, Captain Smollet retires
from the sea, and Ben becomes a lodge-
keeper. Jim swears off treasure-hunting
forever and suffers from nightmares about the
sea and gold coins.

http://www.cliffsnotes.com/literature/t/treasur
e-island/book-summary

:
1
1/2
6

:
.
.
6 ..
,
. ,
. .

,
.
( ),
.

(!)


. ,
,
!

.
, !


.

.

,
! .
 .

1,5 ,

3 ,

(6 ),

,
 ,

6-8 . ,

.
https://www.youtube.com/watch?v=8BUO
wlIzmm0
http://lyla.ro/diete/cum-scapi-de-colacei/
Dieta cu suc de lamaie tine 14 zile. Se face
pauza de 2 saptamani si apoi se poate relua.
In acest timp regimul alimentar trebuie sa fie
foarte usor. Regimul este destul de dur, dar
rezultatele sunt spectaculoase.
In prima zi se consuma sucul de la o lamaie.
Se creste doza zilnic cu cate o lamaie pana se
ajunge la sapte lamai. Din ziua a 8-a se scade
portia cu cate o lamaie pe zi, pana se ajunge
iar la o lamaie.
LUNI:
Dejun: Sucul de lamaie, cafea sau ceai de
plante, fara zahar
Pranz: 2 oua fierte tari, 1 rosie, 300 g spanac,
1 felie paine neagra
Cina: Salata verde cu 1 lingurita ulei de
masline si lamaie
MARTI:
Dejun: Sucul de lamaie, cafea sau ceai fara
zahar, eventual cu miere
Pranz: Salata verde cu ulei de masline si
lamaie cu crutoane prajite de paine neagra, 2
felii sunca slaba
Cina: Supa de legume, branza degresata de
vaci
MIERCURI:
Dejun: Sucul de lamaie, cafea, ceai fara
zahar, un biscuit
Pranz: 250 g telina rasa, 1 banana, 1
portocala
Cina: 2 oua fierte tari, 1 felie paine neagra
sau graham, salata verde
JOI:
Dejun: Sucul de lamaie, cafea, ceai cu miere
si 2 biscuiti
Pranz: 1 ou fiert tare, 200 g morcovi rasi, 200
g cascaval, 1 felie paine neagra sau graham
Cina: 1 iaurt, salata de fructe
VINERI:
Dejun: Sucul de lamaie, 300 g morcovi rasi
Pranz: 2 felii paine neagra prajita, stropit cu
ulei de masline, 1 rosie, 2 linguri branza
degresata de vaci
Cina: Salata verde
SAMBATA:
Dejun: Sucul de lamaie, 1 felie sunca, 1 felie
paine neagra, cafea, ceai fara zahar
Pranz: Salata verde stropita cu lamaie
Cina: 2 oua fierte tari, 300 g morcovi rasi
DUMINICA:
Dejun: Sucul de lamaie, cafea, ceai fara
zahar, 2 biscuiti
Pranz: 1 iaurt cu fructe, 3 nuci, 1 mar
Cina: 150 g orez fiert in apa cu sare, stropit
cu ulei de masline, salata verde
Regimul acesta se tine in cele doua saptamani
in care se bea sucul de lamaie.
Daca nu puteti bea tot sucul de lamaie la
dejun, puteti sa-l beti pe tot parcursul zilei.
Dupa aceste doua saptamani urmati un regim
disociat astfel: In primele trei zile mancati
orez, in urmatoarele trei zile, numai legume,
fierte sau crude (dupa preferinte), si in alte
trei zile, fructe proaspete.
Beti cat mai mult ceai verde intre mese si apa
plata.
Folositi putine condimente ca: sarea, piperul,
boiaua.
Inlocuiti-le cu: patrunjel verde, marar, tarhon.
Puteti inlocui sunca cu carne fiarta de pui sau
vita sau cu rasol de peste alb.
Nu beti sucuri acidulate si nici bauturi
alcoolice pe toata perioada curei.

Retete de slabit si Diete de

Iata pasii pe care trebuie sa ii urmezi timp de

7 zile pentru scapa de kilogramele in plus:

1. Detoxifierea organismului

Inainte de a incepe dieta cu lamaie, trebuie

mai intai ca organismul tau sa treaca printr-un
proces de detoxifiere. Asadar, cu cateva zile
inainte de demararea dietei, mananca cat mai
natural si sanatos. Legumele, fructele si apa
te vor ajuta sa elimini mult mai rapid toxinele
din organism. Evita cu orice pret cafeaua si
alcoolul si inlocuieste-le cu limonada.

Cum prepari o limonada sanatoasa:

2 linguri de suc de lamaie

300 ml de apa filtrata
2 lingurite de sirop de artar organic
un varf de cutit de piper Cayenne
Pentru a prepara limonada nu trebuie decat sa
amesteci toate ingredientele, astfel incat sa
obtii o compozitie omogena.

Pentru detoxifiere poti bea si ceai de plante

sau supa de legume.

Cum prepari supa de legume pentru

detoxifiere:

Ingrediente

1 morcov
1 telina
o jumatate de ceapa
4 ridichi
1 pumn de mazare
o jumatate de fenicul

Cum se prepara

Taie marunt legumele, apoi pune la fiert

morcovii, telina si ceapa. Dupa 5 minute
adauga si ridichile, mazarea si feniculul. Lasa
supa sa fiarba aproximativ 10-15 minute.
La sfarsitul curei de detoxifiere, care dureaza
o zi, te vei simti mai energica si vei pierde si
500 de grame.

Pentru a avea rezultate rapide, cel mai indicat

ar fi sa incepi dieta de duminica.

Meniul de duminica

Dimineata, imediat cum te-ai trezit, bea un

pahar cu limonada.

Micul dejun trebuie sa il servesti la o

jumatate de ora de la trezire. Acesta contine o
salata de fructe (caspuni, zmeura, mure, afine
si cirese), un mar, o para, un iaurt organic si
un pumn de migdale crude, nesarate.

Gustarea de dimineata consta intr-un pahar de

limonada, o banana si o mana de seminte de
floarea-soarelui sau seminte de dovleac.

La pranz trebuie sa mananci salata de fasole

sau linte, stropita cu lamaie, otet si ulei de
masline extra.

La gustarea de dupa-amiaza trebuie sa bei o

limonada, o portie de legume crude, precum
castraveti, ridichi si telina, sau un pumn de
fructe uscate.

Cina este formata din peste la gratar cu suc de

lamaie si legume la abur.

Cu o ora inainte de culcare, mai bea un pahar

cu limonada facuta din apa calduta sau
fierbinte.

Meniul de luni

Incepand de luni, dieta cu lamaie se va axa pe

hidratare si usurarea digestiei. Pentru asta
este nevoie sa bei cel putin 8 pahare de apa
pe zi.

Imediat dupa trezire, bea un pahar cu apa

calda si suc de lamaie.

La micul dejun serveste un bol de salata de

fructe, un iaurt, doua linguri de ovaz si 300
ml lapte organic sau de soia.
La gustare mananca 8 migdale crude, fara
sare, un pahar de suc proaspat de fructe diluat
cu apa.

La pranz serveste o supa de legume si o felie

de paine prajita cu un strat subtire de branza.
La gustarea de pranz, mananca doua prajituri
de ovaz, cateva rosii cherry si o lingura de
branza de vaci.

Cina consta in peste la gratar, pui sau tofu cu

sos de lamaie si ulei de masline.
Alaturi de acestea poti sa mai pui si legume
cu frunze verzi o lingurita de seminte de
susan, piersici si scortisoara fierte. La final,
bea un pahar de apa calda cu suc de lamaie.

Meniul de marti

De marti, trebuie sa introduci in dieta ta

vitamina C, care ajuta la arderea grasimilor.
Aceasta se gaseste in principal in fructe si
legume. Trebuie sa fie asimilata dimineata
impreuna cu bautura de lamaie.

La trezire, bea paharul cu apa calda si suc de

lamaie. La micul dejun mananca un ou fiert,
doua felii de paine prajita integrala unse cu
un strat subtire de unt si o rosie la gratar.
Alaturi de acestea mai poti pune un mar si
300 ml de lapte organic.

Gustarea consta in doua caise proaspete sau

uscate, cateva alune nesarate si lamaie
amestecata cu mere si suc de nasturel.
La pranz, mananca trei linguri de fasole
fiarta, naut si fasole cu rosii, ardei verde si
suc de lamaie.
O farfurie mare de salata verde si arpagic si
un kiwi.

La gustare, mananca branza de vaci cu

capsuni. La cina, serveste tocana de legume
(rosii, spanac, naut, cartofi), stafide si orez cu
bob lung, banane la gratar si doua patratele de
ciocolata neagra topita.

Meniul de miercuri

De miercuri trebuie sa incepi sa tii nivelul

zaharului in sange sub control, de aceea este
indicat sa mananci proteine la fiecare masa.

Imediat cum te-ai trezit, bea un pahar de apa

calda cu lamaie. La micul dejun mananca
zmeura, caspuni, doua lingurite de ovaz, 300
ml de lapte si nectarine.

La gustare, serveste o salata cu suc de lamaie

si 300 ml de lapte organic sau de soia.

La pranz, mananca salata de fasole uscata, o

felie de paine neagra cu unt si un iaurt
natural.

Intre pranz si cina, poti lua o gustare formata

dintr-o lingurita de seminte de floarea-
soarelui si un ciorchine mic de struguri. Cina
este formata dintr-un file de somon cu suc de
lamaie la cuptor, cu garnitura de legume
fierte. Ca desert poti sa mananci o lingura
inghetata de ciocolata cu nuci tocate.

Meniul de joi

In aceasta zi trebuie sa mananci cat mai putin

zahar. Incepe ziua cu un pahar cu apa calda si
suc de lamaie.

La micul dejun bea un milkshake de banane,

dintr-un amestec de 300 ml de lapte de soia
sau un iaurt natural, doua banane mici si o
lingurita de stafide.
Doua felii de paine prajita cu un strat subtire
de unt.

Gustarea de pranz este formata din seminte si

fructe uscate. La pranz, mananca cartofi fierti
si o cutie mica de conserva de fasole, o salata
mare si un varf de cutit de branza rasa. Ca
desert mananca pere sau piersici.
Inainte de cina, poti manca legume si humus.
La cina mananca ardei umplut cu 4 linguri de
orez, 2 lingurite de nuci de pin, ceapa tocata,
rosii cherry si 60 g branza. Ca desert,
mananca un mar copt presarat cu scortisoara
si sirop de artar.

Meniul de vineri

Vineri este ziua in care trebuie sa mananci

grasimi bune. Mai intai, bea paharul cu apa
calda si suc de lamaie, iar la micul dejun
mananca un ou fiert, o rosie si o felie de
paine de secara o jumatate de duzina de
zmeura. Inainte de pranz, ia o gustare formata
dintr-un pumn de nuci si 300 ml de lapte de
soia.

La pranz mananca un castravete, somon pe

paine prajita si un iaurt. La gustare mananca
o piersica, o mana de seminte de struguri si
un pumn de seminte de floarea-soarelui.

La cina serveste ton cu porumb, alaturi de o

mana de broccoli, rosii, stropite cu suc de
lamaie. Ca desert poti manca piure de fructe
uscate.
Meniul de sambata

Sambata trebuie sa mananci cat mai multe

alimente naturale. Dupa ce bei paharul cu apa
calda si suc de lamaie, mananca la micul
dejun un bol de salata de fructe proaspete, un
iaurt natural cu doua linguri de ovaz si 300
ml de lapte de soia.

La gustare mananca nectarine si un pumn de

nuci si seminte mixte. La pranz serveste un
avocado mic cu creveti, o salata cu suc de
lamaie, ulei de masline si otet balsamic si un
mar.

Intre mese, poti manca o felie de paine prajita

presarata cu branza rasa. La cina, mananca o
omleta din doua oua, cu ciuperci tocate,
branza si trei linguri de ulei de masline. Ca
desert poti mananca o banana si cateva
capsuni.

, , ,

, .

1
1
1/4
2 .. (
)
1 ..
(,
, !)

. ,
.

.
,
:)
( ),
.

.
, ,
,
.

.

.
,


.
.
20,
, 5-7,
.

http://vk.com/public71472143
- (6
)

1
25 (-: );
15 . ;
25 . ;
30 . ;
1/2 . ;

:

.
,
.

,

. ,
.

,

, .

.
.

:
, ,
,
.

.
- ,
, ,
,

2
0,5 ..
0,5 ..
0,5 ..
0,5 ..
0,5 ..
0,5 ..
2-3

:

,
. ,
, .

2,5 .
3 .
 1
.

. ,
,


.

4

,

.
: 1
, 2
, 1 , 1,5
, .
,


,
.


( ),
70% (
) ().
2
,
(
).
. .


.

,
,
.

6

:

, ,
.
.

.

,
.

,
.
,
.

(
).

.
1-2 ,
:
,
.



.
ILUMINSM s. n. 1. Perioad din gndirea
european (sec. XVIII) reprezentnd
emanciparea cultural a noii clase burgheze
n ascensiune, prin accentuarea raiunii i
experienei, nencrederea fa de autoritatea
tradiional, cristalizarea idealurilor societii
liberale i democratice; luminism2. 2.
Concepie religioas care susine existena
inspiraiilor directe de la divinitate. Din fr.
illuminisme.
Sursa: DEX '09 (2009)
BARC, -, baroci, -ce, adj., s. n. (Stil
artistic specific sec. XVI-XVIII) care este
caracterizat prin gustul pentru colosal i
grandios, prin neregularitate i exces de
ornamente complicate. Adj. (Despre
construcii, mobil, sculptur, pictur etc.)
Care este realizat n acest stil. (Stil literar)
caracterizat printr-o mare libertate i fantezie
de exprimare. Din fr. baroque.
Sursa: DEX '09 (2009
CLASICSM s. n. 1. Ansamblu de trsturi
proprii culturii antice greco-latine din cel mai
nalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizat
prin armonie, puritate, sobrietate etc. 2.
Curent n arta i literatura european, aprut
n sec. XVII n Frana, caracterizat prin
imitarea modelelor antice greco-latine, prin
interesul pentru aspectul moral, prin
urmrirea unui ideal, prin disciplinarea
imaginaiei i a sensibilitii, prin ordine,
echilibru i claritate. 3. Perioad din istoria
culturii universale sau naionale ale crei
creaii reprezint un maximum de realizare
artistic pentru etapa respectiv. Din fr.
classicisme.
Sursa: DEX '09 (2009)
NATURALSM n. 1) Concepie filozofic
conform creia nu exist nimic n afara
naturii. 2) Curent n literatur i art care
tinde s reproduc n mod riguros realitatea,
fr a ocoli aspectele vulgare ale naturii
omeneti, negnd generalizrile artistice i
nlocuind legitile sociale cu cele biologice.
3) Stil ornamental care conine motive din
natur (plante, animale etc.). /<fr.
naturalisme
Sursa: NODEX (2002)
ROMANTSM s. n. Micare artistic i
literar aprut la nceputul sec. XIX ca o
reacie mpotriva clasicismului i regulilor lui
formale, care a preluat tradiiile naionale i
populare, promovnd cultul naturii, lirismul,
fantezia i libertatea de expresie. Ansamblu
de aspecte care caracterizeaz curentul
romantic; nclinare spre lirism, spre
individualism, spre visare, spre melancolie.
Romantism economic = curent utopic aprut
n economia politic, n secolul trecut. Din
fr. romantisme.
Sursa: DEX '98 (1998) |
REALSM s. n. Micare, curent, atitudine n
creaia sau teoria literar i artistic avnd ca
principiu de baz reflectarea realitii n
datele ei eseniale, obiective, caracteristice.
Nume generic pentru concepiile filozofice
care recunosc existena independent a
obiectului de subiect, precum i posibilitatea
de a cunoate obiectul. Realism critic =
curent n filozofia contemporan, care
recunoate realitatea lumii materiale, dar
interpune ntre subiect i obiect un al treilea
element, de natur spiritual, denumit dat
sau esen. Realism socialist = teorie
estetic (opus teoriilor art pentru art,
formalismului, artei abstracte i nonfigurative
etc.) potrivit creia arta este o form a
contiinei sociale. Realism naiv = termen
prin care este desemnat, uneori, materialismul
spontan al vieii cotidiene, convingerea
proprie oricrui om, izvort din practica
vieii de toate zilele, potrivit creia lucrurile
exist independent de contiina omeneasc i
se reflect n aceasta. Curent n filozofia
scolastic medieval care considera c
noiunile generale constituie realiti de sine
stttoare i anterioare lucrurilor individuale.
Atitudine a omului care are simul realitii;
spirit practic. [Pr.: re-a-] Din fr. ralisme.
Sursa: DEX '98 (199

Personaliti ai Romantismului
Victor Hugo
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Victor Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22

mai 1885) a fost un poet, dramaturg i
romancier francez.
Scriitor romantic, a fost pair al Franei din
1845, senator al Parisului i membru al
Academiei Franceze din 1841. Printre operele
sale cele mai cunoscute se numr
Mizerabilii i Notre-Dame de Paris.
Copilria lui Victor Hugo a fost marcat de o
serie de evenimente deosebite: cderea i
revenirea Primei Republici i apariia
primului imperiu sub Napoleon Bonaparte.
Acesta s-a proclamat mprat la doar 2 ani
dup ce Victor Hugo s-a nscut iar pn ca el
s mplineasc 18 ani, monarhia burbon a
fost restaurat.
Opera

Primele opere ale lui Victor Hugo au fost

profund influenate de Franois-Ren de
Chateaubriand. Victor Hugo a publicat
primul su roman, Han din Islanda, n 1823,
la numai 21 de ani.
Poeme, ode i balade

1829: Orientalele ("Les Orientales")

1831: Frunze de toamn ("Les Feuilles

d'automne")
Drame i tragedii

1827: Cromwell - cu celebra-i Prefa

1830: Hernani ("Hernani ou l'honneur

castillan")
Romane

1823: Han din Islanda ("Han d'Islande")

 1829: Ultima zi a unui condamnat la moarte
("Le Dernier Jour d'un condamn"), un
adevrat rechizitoriu pentru abolirea pedepsei
capitale
1831: Notre-Dame de Paris

Joseph Mallord William Turner

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Personaliti ai artei, muzicii i literaturii

moderne romneti
Gheorghe Asachi
Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d. 12
noiembrie 1869) a fost un poet, prozator i
dramaturg romn care s-a nscut la Hera, n
nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor
al generaiei paoptiste, Gheorghe Asachi a
fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la
noi, a condus numeroase reviste literare, a
recuperat de la Lemberg din Polonia, unde
studiase n tineree, manuscrisul iganiadei,
epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fost
ndrumtor cultural n domenii diverse:
teatru, coal, pres, activitate tipografic.
Asachi a fost i unul din ntemeietorii
Academiei Mihilene. A publicat prima
gazet romneasca din Moldova, Albina
Romneasc (1829). A organizat primele
reprezentaii teatrale n limba romn (1816)
i Conservatorul filarmonic dramatic (1836).
Traduce i adapteaz piese de teatru strine.
n poezie, abordeaz toate speciile: ode,
elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii,
balade. Versific legendele istorice Dochia i
Traian, tefan cel Mare naintea Cetii
Neam. A scris i nuvele istorice (Drago,
Petru Rare, Rucsandra Doamna .a.), care au
constituit sursa de inspiraie pentru nuvelele
lui Costache Negruzzi.n 1830 era
Venerabilul unei loji din Iai, iar n 1866 a
participa la lucrrile Lojii Steaua Romniei,
tot din Iai. A fost iniiat n francmasonerie la
Milano, n Italia.A fost o personalitate
complex, ndrumtor i animator al vietii
artistice i culturale, organizator al colilor
naionale din Moldova, unul din pionierii
picturii romneti i iniiatorul
nvmntului artistic n colile
moldoveneti.Fiul su, Dimitrie Asachi, a
fost de asemenea om de tiin, a crei
activitate a vizat matematica i topografia.
Fiica sa, Hermiona Asachi, a fost soia
istoricului francez Edgar Quinet
Opere
Dafne si Cainele si catelul"
Drame istorice

Petru Rare, 1853

Elena Drago, 1863

Turnul Butului, 1863

Costache Caragiale
Costache Caragiale (n.29 martie 1815 - d.13
februarie 1877) a fost un actor romn,
dramaturg i profesor de art dramatic.
A fost elevul lui Costache Aristia i i-a pus
ntreaga art n slujba idealurilor progresiste,
democratice ale revoluiei din 1848. i-a
fcut debutul la Bucureti n 1835, iar 3 ani
mai trziu a organizat primul teatru dramatic
n Iai (primul Teatru Naional din Romnia).
n urmtorii 15 anii, Costache Caragiale a
colaborat cu cele mai importante teatre
naionale ale vremii din Botoani, Craiova,
Iai unde a promovat piesele de teatru ale
celor mai talentai dramaturgi romani printre
care Vasile Alecsandri i Costache Negruzzi.
n 1850 se ntoarce n Bucureti i doi ani mai
trziu devine cel dinti director al Teatrului
Mare (Naional). n 1887 fratele su mai mic,
Iorgu Caragiale construiete propriul su
teatru n Bucureti, iar nepotul su, Ion Luca
Caragiale avea s devin cel mai mare
dramaturg romn.
Lucrri

Scrieri a lui Costache Caragiale, 1840

Epistol ctre Grigore Alexandrescu, 1841

Leonil sau Ce produce dispreul, 1841

O repetiie moldoveneasc sau Noi i iar

Noi, 1844, comedie

 O soar la mahala sau Amestecul de dorini,
comedie
ngmfata plpumreas sau Cucoan sunt

Doi cocari sau Ferii-v de ri ca de foc

nvierea morilor

Urmarea cocarilor

Prologul pentru inaugurarea noului teatru

din Bucureti, (1852), 1881

Teatrul Naional n ara Romneasc,

(1855), 1867

Ion Negulici
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Ion Negulici, autoportret

Ion D. Negulici (n. 1812 - d. 5 aprilie 1851,
Istanbul) a fost un pictor romn, participant la
Revoluia de la 1848 din ara Romneasc.
Viaa

Ion Negulici s-a nscut la Cmpulung

Muscel. A studiat la Bucureti, la "coala de
arte decorative" condus de Ana Rosetti, apoi
a studiat pictura la Iai cu Niccol Livaditti i
a plecat Paris pentru continuarea studiilor.
Revenit n ar, a luat parte la campania de
culturalizare iniiat de Ion Heliade-
Rdulescu, publicnd traduceri pe care le-a
ilustrat cu gravuri proprii sau reproduceri. A
scris o nuvel, o pies de teatru i a alctuit
un Vocabular romn pentru explicarea
neologismelor. A fost membru al societii
revoluionare "Fria", a participat intens la
activitatea revoluionar din 1848, tiprind
manifeste revoluionare i desfurnd o
intens activitate organizatoric. Guvernul
revoluionar l-a numit ocrmuitor al judeului
Prahova. Dup nnbuirea revoluiei a fost
exilat la Brusa, unde s-a mbolnvit de ftizie,
murit la 5 aprilie 1851 la Istanbul
(Constantinopol) i fiind ngropat alturi de
prietenul su, pictorul Barbu Iscovescu.
Opera

Opera sa artistic, n principal desene,

litografii i uleiuri, este format n mare parte
din portrete precum cele dedicate lui Cezar
Bolliac, Nicolae Blcescu, C.A. Rosetti, C.D.
Aricescu, Iancu Manu. Negulici a mai creat
portrete n tehnica acuarelei, precum Femeia
n albastru, remarcabile prin transparena
tonurilor. Printre desenele sale se distinge
portretul pictorului Rosenthal i al prietenului
su Alexandru Zanne. Negulici a creat i
peisaje precum Vedere din Cmpulung i
numeroase miniaturi.

https://www.google.md/search?q=%D0%B4
%D0%BC%D0%B8%D1%82%D1%80%D0
%B8%D0%B9+%D0%BB%D1%91%D0%B
2%D0%B8%D0%BD&tbm=isch&tbo=u&so
urce=univ&sa=X&ei=ppZ_U93pMMis7QaY
-
4CYAw&ved=0CCcQsAQ&biw=1366&bih=
631#imgdii=_

http://vk.com/bagllet