INE ARE UN TAMPON? TOCMAI MI-A VENIT CICLUL, intreb in gura mare pe oricine s-ar intampla si fie inte-o toaleti de femei dintr-un restaurant din San Francisco sau in culisele unisex ale unui festival de muzici din Praga sau pe coamenii care nu se agteapti la asta, strangi intr-o bucatirie la o petrecere din Sydney, Miinchen sau Cincinnati. in mod invariabil, oriunde in lume, am vazut femeile (si am auzit fosnetul mainilor lor) cautind prin rucsace si genti pana in momentul triumfitor cind 0 necunoscuti giseste unul si, zm bind amabil, mi-1 intinde. Niciodata banii nu intra in discutie. Injelegerea universala taci Astizi, este rindul meu si iau tamponul Maine, va fal tau. E un continuu circuit karmic al tamponului. Am aflat ca un astfel de circuit si in privinfa servetelelor,tigirilor si a pixu M-am intrebat descori: exist femei care sunt pur si simplu PREA jenate si intrebe? Femei care mai degraba ar rula un coco- log imens de hartie igienica pe care si-1 introduci in lenjeria lor intin ste: decit si aiba curajul de a cere favoare intr-o incapere plina de straini? Trebuie sa fie. Dar nu eu. In niciun caz. Mie nu mice absolut deloc fried si cer. Orice. ‘Nu mi-e RUSINE. Cred. ‘Am 38 de ani. Am fondat prima mea formatie,The Dresden Dolls, cand aveam 25 de ani si nu am scos primul meu disc la 0 companie importanta pani la 28, ceea ce este, in optica industri muzicale traditionale, un debut matusalemic.14 Amanpa Patten In ultimii aproximativ 13 ani, am fost constant in turneu, rareori dormind in acelasi loc pentru mai mult de cateva nopri, cintind nonstop pentru oameni, in aproape fiecare situatic imaginabila. In cluburi, baruti, sili de spectacole, arene sportive, {a festivaluri din clubul CBGB din New York pana la Opera din Sydney. Am cantat seri intregi la Boston Symphony Hall cu orchestra de renume mondial din oragul meu natal. I-am cunoscut pe idolii mei ~ Cyndi Lauper, Trent Reznor de la Nine Inch Nails, David Bowie, , Weird Al* Yankovic, Peter din Peter, Paul and Mary ~ si am mers uneori impreuna in turneu, Am compus, jucat si cintat sute de piese in studiouri de pe intreg mapamondul. ‘Mi bucur ci am inceput tarziu, Asta m-a facut si am timp pentru o viata reali gi, multi ania trebuit sa gasesc, in mod creativ, modalititi prin care si imi plitesc chiria. Mi-am petrecut adolescenta tarzie jonglind cu zeci de slujbe, dar, in principal, am lucrat ca statuie vivanta: 0 artista stradala stand pe mijlocul trotuarului, imbricata ca o mireasi si cu fata vopsiti in alb. (Ne-afi vaizut pe noi, statuile vivante, nu-i asa? Probabil ca v-afi intrebat cine suntem in Viaga Reali. Salutiri, Suntem Oameni Ca $i Voi.) Sia fi staruie vivant’ este o ocupatie care intruchipeaza mani festarea pura si material a actului de a cere: am petrecut cinci ani nemiseati, cocofati pe un bax de lapte, cu o pilirie la picioarele mele, asteptand ca trecatorii si-mi arunce un dolar in schimbul unui moment de conexiune umana. Daram experimentat si alte locuri de munca imediat dupi ce am implinit 20 de ani: am fost barmanita, servind inghetata si cafea, lucrand pentru 9,508 pe ori (plus bacsigurile); maseuz terapeuticd firi licenta, lucrind in camera mea de cimin de Ia facultate (fiiri finalizare, 35$ ora); consultant in privinta numelui si mircii pentru companii de Internet (20008 per lista de domenii neinregistrate); dramaturga si regizoare (de obicei neplitita: de fapt, de cele mai multe ori, cheltuindu-mi proprii bani pentru a cumpara recuzita); chelnerita intr-o berarie din Germania (aproxi- mativ 75 de marci germane pe noapte, inclusiv bacsisurile); viin- zatoare de haine reconditionate, achizitionate din magazine la mana adoua gi revandute centrului campusului (puteam face 508 Arta deacere 1S pe 2); asistenta intr-un magazin de inrimare a pozelor (148 pe ‘ora; actriptin filme experimentale (platita in vin, pizza si veselie); model nud pentru picturi/desen in gcolile de arta (intre 128 gi 188 pe ord); organizatoare gi animatoare a saloanelor underground pe baz doar de donatie (platita suficient cit si acopere biutura si inchirierea spatiului); fata de la garderoba la petreceri de lux ilegale pentru fetisisti sexuali (1008 pentru o petrecere) si, prin intermediul acestei pozitii, asistenta de croitor pentru un pro- ducator de eituse din piele personalizate (208 pe or’); striptewzit (cam 508 pe ori, dar, de fapt, depindea de seari); si ~ pentru 0 scurta perioada ~ dominatrix (3508 pe ori — dar, in mod evident, existau inevitabile cheltuieli cu imbricimintea gi accesoriil). Fiecare dintre aceste slujbe m-a invitat ceva despre vulnera~ bilitatea uman. In mare parte, am invitat multe despre a cere. Aproape fiecare contact uman se reduce la actul, chiar arta, de aeere. Actul de a cere este, prin el insusi, celula de baza a oricarei relatii. In mod constant si deseori indirect, de multe ori tacit, corem ceva unul altuia ~ sefilor, partenerilor de viata, prietenilor, angajatilor nostri ~ pentru a construi si a mengine relatiile cu cei din jur. Vrei sa ma ajuti? Pot sa am incredere in tine? Ami vei trage clapa? Esti siitigur ca pot avea incredere in tine? Tar atat de des, in subtext, aceste intrebiri apar din doringa ‘umana fundamentala de a st: Ma iubesti? In 2012, am fost invitata sa vorbesc la o sesiune TED, ceea ce era 0 provocare; nu sunt un orator de meserie, Luptiindu-ma cu cétiva ani inainte si scap ~ in mod foarte ostentativ ~ de contractul care ma lega de o casi de discuri importanti, hotira- sem si ma indrept citre fani pentru a scoate urmatorul meu16 Amanpa Pauwer album prin Kickstarter, o platforma de erawadfinding ce isi des- chisese recent usilealtor mii de creatori, pentru ca ei s-si finan- feze munca prin sprijinul direct al fanilor. Cei care sprijinisera Proiectul meu Kickstarter cheltuiseri un total de 1,2 milioaneS pentru a comanda in avans cel mai recent album alaturi de for- ‘maria mea, Theatre Is Evil (Teatrul diaboli), ficandu-I cel mai de succes proiect muzical din istoria multifinantari, Crowdfunding-ul, pentru neinigiati, este o modalitate de a strnge bani pentra proiccte (creative, de tehnologie, personale sau de alta natura) cerind indivizilor (Mulfimii) si contribuie la ‘© mare masa de capital online (Finanfarea). Site-uri precum Kickstarter, Indiegogo si GoFundMe au aparut peste tot in lume pentru a inlesni tranzactia dintre cei care cer ajutor si cei care ispund apelului si pentru a face aceasta tranzactie cat mai prac- tic posibi Insi, ca in cazul oricdrui instrument de tranzactionare nou, Tucruriles-au complicat. A luat nastere un Vest Salbatic online pe ‘masuri ce artist gi creatori de toate felurile incearca si navigheze noile ape tulburi ale schimbului de bani pentru arti. Existenta in sine a crowdfunding-ului ne-a pus tuturor un ansamblu mai profund de intrebiri de fond: Cum cerem ajutorul unl dela altul? Gand putem cere? Gui fieste permis st ceard? Campania mea de Kickstarter a avut un succes extraordinar: cei care m-au sprijinit — aproape 25.000 de oameni riser povestea de ani de zile. Au fost entuziasmati si a A posi bititatea sma sprijine financiar si ma desprind de casa de dscuri Cu toate acestea, pe ling’ telefoanele neribdatoare de la reporter care nu auziseri niciodata de mine (deloc suprinzitor, de vreme ce Rolling Stone nu irosise nicio picitura de cerneala pentru mine), rebiindu-ma de ce mi ajutau tofi acesti oameni, am fost sur- Prinsi de cateva dintre reactiile negative suscitate de succesul campaniei. In momentul in care am lansat-o, am intrat direct intr-o dezbatere culturalt mai larga, care era deja in plina desfi- surare, dacicroswdfimding-ul ar trebui si fie micar permis; uni Arta deacere AT dintre critici lu il etichetau simplu drept o forma crasi de ,cer~ sit digital Aparent, era de prost gust st ceri, Am fost acuzata, ca ultimul infractor, de diverse Iueruri: c& fusesem deja promovatit de 0 casi de discuri important’, eX aveam un sot celebru, c& eram 0 narci~ sista flamboiant Lucrurile s-au inriutatit considerabil in lunile ulterioare cam- paniei Kickstarter, ciind am pornit cu formatia mea in turneu mondial si am lansat muzicienilor locali invitatia obignuita de a ni se altura pe scena pentru citeva melodii. Eram 0 comunitate uniti, iar eu procedam astfel de ani de zile. Presa a sters pe jos cu mine. Succesul campaniei mele de erowdfimding, plus atentia pe care a atras-o, i-au flcut pe cei de la TED si mi invite ~ pe mine, 6 muziciana indie rock relativ necunoscutd — si vorbesc 12 minute pe o sceni rezervati de obicei oamenilor de stiint’, inventatorilor si educatorilor de top. Incercarea de a-mi da seama exact ce si ‘cum trebuie si spun mi s-a parut~ca si ma exprim eufemistic = al dracului de inspaimantatoare. ‘Am luat in calcul un performance-art pe muzici de opera de doisprezece minute, cu ukulele si pian, dramatizindu-mi intreaga existengi, din Pantece gi pana la Kickstarter. Din fericire, m-am hotaeat si renung si am optat pentru un discurs pe sleau despre experienta mea ca artist stradal, despre succesul campaniei mele pe Kickstarter si valul de indignare care a urmat si despre cum trasam o legitura fara echivoc intre cele dou. Pe misuri ceil scriam, am fintit discursul TED eatre un seg- ment ingust al cercului meu social: prietenii mei muzicieni jenati 51 fistciti i ajutasem pe multi dintre ei cu propriile lor campanii Kickstarter si discutasem impreuna despre experientele lor in barurile locale, la petreceri, in cabinele de schimb din culise, inain- tea spectacolelor. Voiam si abordez.o tema fundamental care mit preocupa de multi vreme: Sd le spun prietenilor mei artist cd ein regula sa ceri. E in regula sit ceri bani sie in regula sd ceri ajutor Multi dintre prietenii mei se folosisera cu succes de crowdfiun ding pentru ca noi proiecte personale si vadit lumina zilei: albume de muzica, filme, instrumente muzicale inedite, barje construite18 Amanpa Panter din gunoi reciclat destinate din gunoi recil petrecerilor cu artist, lucruri care nu ar fi exist niciodas fra aceasta noudl modalitate des impartis si dea face schimb de energie, Dar mult dinte cise s.chinuiau cu proiectele lor. Eu observasem asta. om Fiecare incercare online de crowdfiunding presy . ° de nding presupune un mate~ : rea car reatorul i expicd misiunea jn cre lan- seaz apelul. M-am pomenit simfindu-ma prost in fata parad de lege . rounding in cate prieteni mei se itu (a vitau si se uite) la camera, balbaindu-se, O.K., beh heb, eT ww FIM PENIBILI! Salut, toata lumea, da, si-i dam ‘jamal On Deanne Dunne Nepare atta dered 2.0m este atat seni dar reg aitat-ne sh ne fnanti albu, Voiam si le spun prietenilor i spun prietenilor mei nu numai ci nu era necesar: contraproductv. ain ‘Voiam si le spun ca, in realitate, multi st lespun ci,in -ymulfi oameni adora sai aju Be arti C3 aesta mun joc un singur participant. Ca iy i care manees i audienga care i sprijina sunt dou par nece— sare ale unui ecosistem complex. Ca rusinea polueazi un mediu in care cer si ise oferi pe baza de ineredere si deschidere. Speram ‘sile pot da un fel de cee in alb, o permisiune universal valabilé si Incetere si se mai scuze exagerat, si se mai fsticeasc, si se mai justifice si, pentru numele lui Dum: 2 CEARA pur inti nezeu, ...s CEARA pur ‘M-am pregitit pentru mai bine de o luna, i aa cl entry nine lund, invartindu-ma prin subolul nel case inchisiate st prezentind schita Sncczech TED, pe rind, citorva zeci de prieteni si membri ai familie, incercind si condensez tot ce aveam de spus in douisprezece tinue, poi am aura in Long Beach, California, am taser adanc in piept,am tinut discursul, iar publicul m-a ovationat in pisioae. La citera minute dup ce am cabot de pe scent apropiat de mine o femeie, in holul cer confine, ral sprit de min o fem, n hl centr de contri Arta de acere 19 Bu eram inca in transi. Discursul imi ocupase o parte atit de mare din ereier, iar acum eram liberi sk ma intore la ale mele Eu instruiese vorbitorii aici, a inceput ea. ‘Am inghetat. Trebuia ca discursul meu si se incadreze exact in cele 12 minute. Ma oprisem de citeva ori, imi pierdusem con- centrarea gi depisisem cu mult 13 minute. Ei, rahat, m-am gindit “TED o sd ma concedieze. Vreau si spun, nu puteau cu adevirat si ma concedieze. Ficusem ce venisem si fac. Dar totugi. I-am strins mana. Buna! imi pare foarte, foarte rau ci am depasit limita de timp. Foarte rau. M-am pierdut de tot. Totus, a fost in regula? Am fost demnd de TED? Sunt concediata? ‘Nu, prostuto, nu exticoncediata. Cbiar deloe. Discursul ta sa putut si mai continue. Ochii i s-au umplut de lacrimi. Stiteam acolo, nedumerita. De ce arita instructoarea vorbitorilor TED ca si cum urma si pling’ in faya mea? ‘Discursul tu m-a fcut sd imi dau seama de ceva cu care ma lupt de ani de zile. $i eu sunt artista, scriu piese de teatru, Am atit de ‘multe persoane dornic si ma ajute stot cetrebuie sd fac... dar nu pot in-am fast in stare sd Ceri? Exact, Sa cer. Atat de simplu, Discursul tau a declansat ceva foarte jputernicin mine, De ce naiba ni se pare atit de grew st cerem, mai ales daca alfii sunt atit de dispusi sa ofere? Asa ca, multumesc! Iti rmultumesc atat de mult! Mi-ai facut un dar atét de minunat. Am imbritisat-o. $i ea a fost doar prima. Doua zile mai tirziu, prelegerea a fost publicata pe site-ul TED gi YouTube. in numai o 2i, a adunat 100.000 de vizualizari. Apoi un milion. Apoi,un an mai tarziu, opt milioane. Nu numérul vvizualizirilor a fost ceca ce m-a socat, ci povestile care le insoteau, fie ci veneau sub forma comentariilor online sau din gura ‘oamenilor care ma opreau pe stradi si voiau si impartigim o clips, ‘nu pentru cd imi cunosteau muzica, ci pentru c4 mi recunosteau dpi ce vizuseri prelegerea mea online ‘Asistentele medicale, editorii de ziare, inginerii chimisti, in~ structorii de yoga gi soferii de camion care simteau ci mi adresasem20° Amanps Pater fieciruia dintre ei. Arhitectii si coordonatorii o1 7 ci. Arhitectii si co ‘ si coordonatorii organizatiilo: ; »grafii liber-profesionisti care in non-profits forografiliber-profesioniati care imi spuneau cd sintotcleauna le wenise greu st ears“ Mult dine et mea tut de ni, m-au iba, mi-au mulumit a pn fi scare meu fezonase mult in afara publiului ear fesse destinat:rockeit indie timiziedrora le eraimposbils ci dolari pe Kickstarter firt sa se ascunda i 2.0 mie de scuze. an -am finut pe toti de ma tide mana, le-am ascultat i sari i: P le rat povestile. Proprie- cu de ni acer, Proicctani de panout soar, biblioteca C i, 1 izatorii anti, cei se cu aj lc Scola, ongaizatori de nung cei care se ocupa cu ajutoarele Un lucru era clar: acesti oameni nu erau muzicieni speriat clar: acest jeni nu erau Erau doar... niste oameni : Se parea ca ati a cd atinsesem un punct nevralgic wna n punct nevralgic. Dar CARE, N-am avut un ri an Nga avut un Fispuns cu adevaratstisficator pana cind nu x mintit ce se intimplase la Neil acasi, in noaptea linaintea petrecerii noastre de nunta, iis Cu citiva ani inainte si seine pe Neil Gaiman, a Neil e faimos, pentru un sci 0s, pentru un scritor. De fapt, sg Deatide le, Nei eu mine ne urm a in paucele orarelor noastre incircate, eu i. ; , eu pe Drumul F: Sfiyial Rock and Roll-ubi el pe cl paralel al Seritocl te Tare, indeigonindu-ne pe diagonal, cae el, pn id, intr-un final, si ne cdsitorim ir ania prictealle nage si ‘isitorim in secret in sufra uunei nungi mamut, ‘Totus, nu am vrut sine ofensim familie, mis ck vom dao mare petrcer oficial citer je-am hotirit si o facem in Marea Britan dintre ei locuiesc. (Neil e britanic si tot britanics tre verisorii mei.) In plus, decorul era de imple toate astea,-am cunoscut ¢ faimos punet. in jurul globului, : geria Pentru c& nu puteam si facem fafa stresulut asa ci le-am pro- aa luni mai tarziu. ie, unde majoritatea fanici sunt si multi din- poveste: Neil avea o casi Arta dea cere 1 pe o insult minuscula din Scotia, care, din intimplare, era locul de nastere al bunicii mele din partea mamei. Era o stanca inverzita si pustita de vinturi, de o frumusete uluitoare in ciuda aridititi ti extreme, de unde inaintasii mei plecasera la inceputul secolu- lui XX ingroziti de siricie, cAutind un viitor mai luminos peste Ocean, pe care lau gasit in cartierele din Bronx, de o frumusete mai modesti, dar si mai putin aride. {in seara dinaintea petrecerii de nunti, Neil gi cu mine ne-am culeat devreme pentru a prinde o noapte intreagi de somn, astep- tindu-ne la o 2i de fast, in care gizduiam petrecerea, mincam, beam gi, stingheri, le ficeam cunostinta celor 200 de membri ai celor doua familii, Cei trei copii majori ai lui Neil stiteau cu noi jn casi, impreund cu mama lui si un grup de rude ale familiei Gaiman, Se viriseri cu tofi in paturile lor in cealaltd parte a casei sila etaj, iar cagiva verigori tineri ratacii se mulyumiserd cu cor- turile de pe peluza din spate. Tar la al doilea etaj al casei, acolo unde Neil dormea Langit mine, eu aveam un atac de panica in toata regula. Presupun cf, undeva in adancul meu, o luam razna din cauza micitigului, pur si simplu, Totul parea foarte real dintr-odata, cu toati familia in jur. Ce urma si fac? Cine era tipul asta? Dar, in primul rnd, o luasem razna din cauza banilor. Se apropia data de lansare a campaniei mele Kickstarter jar eu ceram destul de increzitoare ca ne va aduce suficiengi bani lichizi ~ ficusem calculele -, dar in acel moment nu eram in turneu, ci in nordul Scotiei, dnd o petrecere de nunta si pundind cap la cap 0 oui formatie, fird si cagtig niciun ban. Tocmai avusesem o dis cutie cu contabilul meu, care ma informase ci nu aveam suficienti bani si acopar salarile staff-ului permanent, formatiei si echipei de turneu, plus cheltuielile lunare obignuite, daci nu renungam la tot si ma intorceam imediat in turneu, sau daci nu luam un im~ prumut care si acopere decalajul pentru citeva luni, pana ce soseau banii din campania Kickstarter si cecurile pentru concerte ‘Nu ma aflam intr-o situatie nefamiliar’. Spre exasperarea recurenti a managerilor mei, imi petrecusem deja mare parte din vaya adulta investind, imediat dupa ce-mi recuperam costurile, toate profiturile mele in urmiitoarca inregistrare sau proiect artistic.22 Amanoa Pauaten {in decursul carierei mele de star rock and roll, fusesem bogatd saaci si undeva inte... niciodata nu mica pisat prea mult de bilanyul total cit timp’ ram complet lefterd, ceca ce oa moa intimplat ocazional, din cauza unot impozite neprevizute sau a incasrlr sub atti ale uni spectaco in tute Tar ste a insemnat niciodat& sférgitul lumii: imprumutam bani de la familie sau prieteni ca si trec cu bine prin momentul delicat, iar apoi ji inapoiam prompt cind sosea urmatorul cec. “ __ Bram expert in aceastd echilibristicd gi in a cere ajutor atunci cand aveam nevoie de el si, departe de a mai simi rusinati de asa, mi mandream cu istoria mea imaculata a creditirii interperso~ nale. Ma simfeam linigtta gi pentru ct multi dintre primi mei Imurcieni (8 partner de aicr, de fp) treceau pri cca sina de bel i penore, Pe ser, tot timpul lucuile se Numai cd de data ast wehtmete cn pina cra diferit, Problema era ca Jar eu nu voiam si-i accept ajutorul Eram casatrig. in Tar eu tot nu puteam s-o fac Toati lumea ma credea o ciudata pentru ci nu o ficeam, Dar eu fof nu puteam si ii accept ajutorul. waist mi ind activa, cAstigam un salariu de mai bine de zece aveam biroul si angajatii mei proprii imi pliteam facturile, puteam si ies din orice incurcitura pe cont propriu si fusesem intotdeauna independenti financiar de orice persoana cu care m-am culcat vreodata. Nu doar atat, dar eram renumita ca ‘fei nist emblematica ce nu se epileazi, o regina a DIY-ului', tipa cate plecase cu valva de lao casi de discuri si pusese bazele pro- priei afaceri. Idea ci oamenii ma vedeau acceptind ajutor din artea sofului meu mi... indispunea, Dar tratam asta cu umor [n general, Neil plitea nota la restaurantele bune si pur si simpla ne amuzam pe tema asta. a N-am nicio problema cu chesta asta, i aokemer stia asta, glumeam eu. Esti mai bogat DIY ~ Do It Yourself engl.) Fi-o Tu fnsuti (nt) Arta de acere 2 Apoi ma asiguram ci piteam eu micul dejun si cursa de taxi ppina la aeroport in dimineaga urmitoare. Imi conferea un profund sentiment de confort sa stiu cd, indiferent de faptul ci imparteam tunele cheltuiel ici si colo, nu aveam nevoie de banii lui. Stiam ck suma care imi lipsea acum nu era una mare, stiam ci cram pe punetul de a-mi lansa noul super album multifinangat Stiam c& era stabilit s& ma intore in turneu gi totul indica logic catre faptul cd acest tip dragut— cu care eram cisatorita ~ putea si-mi imprumute banii, $i n-ar fi fost mare lucru, Dar nu. Puteam. $8. O. Fac. Cu citeva siptimin’ inainte de petrecerea de nunti, vorbisem despre asta cu Alina si Josh la cafea, Ambit imi sunt prietent apropiati, am fost colegi de liceu,le-am fost cavaler de onoare la nunta (prietenul nostra comun Eugene a fost domnisoara de “onoare) si,de ani buni, obignuim si ne impartasim dramele per~ sonale, de obicei in timp ce eu innoptez pe canapelele din ce in ce ‘mai frumoase din apartamentele lor, pe misuri ce s-au mutat din Hoboken in Brooklyn gi finalmente, in Manhattan. De data asta, 6 leginam in poali cu randul pe fetita lor nou-nascuti, Zoe, eu Te spusesem ci nu voiam sii mi folosesc de niciun ban de iar ei mi priveau tocm: Ja Neil pentru viitoarele lipsuri de lichidita de parca ag fi fost o idioata. Dar astae atét deciudat, a 2is Alina. Alina compune cintece §i este un autor publicat. Situatia mea nu ii era strain. Sunteti casatoriti $i ce daca? m-am aburlit eu. Pur si simplu nu ma sime confortabil sto fac. Nu sti, Poate cd imi este prea teama ca prietenii mei ma vor judeca. ‘Dar, Amanda... noi suntem prietenii tai, a facut Alina obser- vata, i moi credem ca esti nebund. Josh, profesor titular de filozofie, a aprobat din cap, iar apot ‘m-a privit cu obisnuita sa incruntituri. Cat timp crezi ca 0 vei fine asa? Intotdeauna? Adica, vefi ramane casatoriti cincizeci de ani, dar niciodata nu wa veti pune la comun ‘veniturile? [Nu aveam un rispuns la asta.