O imagine la nivel mondial a violenei, n care s se includ formele ei diferite de

manifestare, este dificil de realizat, chiar dac acest lucru se poate face la nivel
naional. La propunerea Secretarului General al Consiliului Europei, Walter
Schwimmer, un proiect integrat privind violena s-a desfsurat ntre 2002-2004,
implicnd 41 de ri europene interesate de a participa (ntre care i Romnia),
pentru ca, printr-un efort colectiv, s se poat realiza o imagine global asupra
violenei cotidiene. Violena colar a fost, n acest context, doar o parte a acestui
demers. Dei locul pe care l
ocup prevenirea i combaterea violenei este, desigur, diferit de la o ar la alta,
acest fapt fiind determinat mai ales de tradiie i de resurse umane i materiale, se
recunoate unanim importana acestei probleme i necesitatea abordrii att din
perspectiv cognitiv, ct i din perspectiv pragmatic.
Violena n coli nu este un fenomen social cu totul nou. n coli a existat din
totdeauna violen. Totui, acest fenomen este astzi mai vizibil, n cea mai mare
parte datorit mass-mediei, asa cum susine, pe bun dreptate, Alain Mouchoux.
Celor care consider c violena colar este un fenomen recent trebuie s li se
aminteasc faptul c, n perspectiv istoric, coala a fost ntotdeauna asociat cu
violena. Istoria educaiei, a praxisului educaional indiferent c vorbim despre
spaiul privat al familiei sau de cel instituionalizat, al colilor i internatelor
evideniaz acest lucru.
Violena n coal cuprinde orice form de manifestare a unor comportamente
precum: violen verbal i psihologic (poreclire, tachinare, ameninare, hruire);
violen fizic; comportamente care intr sub incidena legii (viol,
consum/comercializare de droguri, furt); ofens adus statutului/autoritii cadrului
didactic; alte tipuri de comportament deviant n relaie cu coala.