Ancheta epidemiologica

Metoda complexa de studiu si practica epidemiologica, cuprinde totalitatea

investigatiilor intreprinse in scopul descoperirii cauzelor aparitiei si raspandirii unei boli
transmisibile in populatia umana, pentru ca pe baza datelor obtinute sa se instituie
masurile cele mai eficente in vederea lichidarii acesteia.

Ancheta epidemiologica se desfasoara in general in doua etape si anume:

ancheta epidemiologica preliminara, sumara sau de orientare;

ancheta epidemiologica definitiva.

Urmareste trei obiective majore si anume:

stabilirea diagnosticului pe baza anamnezei epidemiologice si a examenului

clinic;
stabilirea unor date sumare privind posibilitatea de estindere a bolii la contactii
din familie sau colectivitate;

instituirea unor masuri antiepidemice cu caracter general care, aplicate de

urgenta, sa contribuie la limitarea posibilitatilor de extindere a bolii si la ingrijirea
in cat mai bune conditii a suspectului sau bolnavului:

izolarea bolnavului,

evidenta contactilor familiali si din colectivitate,

masuri de dezinfectie, dezinsectie, munca de educatie sanitara si

antiepidemica

Este ancheta care succede anchetei preliminare si care este completata prin
investigatii detaliate, de natura mai complexa cat si prin masuri antiepidemice mai
eficiente. Aceasta ancheta se incheie odata cu lichidarea focarului, iar datele obtinute
sunt inregistrate in Fisa de ancheta epidemiologica a focarului de

In ancheta epidemiologica definitiva medicul urmareste:

modul de izolare si tratamentul bolnavului pe toata durata bolii (la domiciliu sau in
sectia de boli infectioase);
diagnosticul definitiv al bolii si al formei de evolutie;

situatia epidemiologica a bolnavului vindecat clinic si externat (purtator sau

nepurtator de germeni);
 precizarea cailor si mecanismelor de transmitere a boli respective, masuri luate
si eficienta lor privind neutralizarea acestor cai (actiuni DDD dezinfectie,
dezinsectie deratizare);

identificarea tuturor contactilor, modul de supraveghere epidemilologica si clinica

a acestora pe toata perioada de incubatie maxima a bolii;

gradul de receptivitate specifica populatiei precum si masurile profilactice

specifice si nespecifice instituite si eficienta lor;

intensificarea educatiei sanitaro-antiepidemice.

Tehnica intocmirii anchetei epidemiologice:

abordarea tuturor obiectivelor luptei in focar;

trecerea de date cat mai numeroase si mai variate, retinandu-le numai pe acelea
care sunt esentiale in rezolvarea problemei;

datele retinute sa reflecte realitatea obiectiva si mai putin impresii subiective;

sa se aibe in vedere ca ancheta epidemiologica constituie un act medico-sanitar

si poate fi folosita ulterior atat pe linie medicala ca sursa de informare stiintifica
cat si pe linie administrativ juridica.

Fisa de ancheta a unui focar epidemogen reprezinta un document tot asa de valoros
in sectorul medicinii preventive, ca si foaia de observatie clinica a unui bolnav in
sectorul medicinei curative.

Intocmirea anchetei epidemiologice incepe in momentul aflarii de catre medici a

existentei a unui bolnav suspect de boala infectioasa, adica in momentul depistarii si se
termina o data cu lichidarea focarului urmarit.

Depistarea bolnavilor :

control medical la incadrare si periodic

triaj epidemiologic in colectivitati

consultatia medicala

autodeclararea bolnavului

Anamneza epidemiologica :

convorbiri cu bolnavul sau persoane din anturajul sau;

convorbiri cu persoane contacte cu bolnavul;
 constatari igienico-sanitare privind bolnavul si familia prin metoda observatiei si
inregistrarii constatarilor.

Diagnosticul clinic-epidemiologic:

examenul medical al bolnavului

examenul medical al contactilor

Masuri in focar:

Atitudinea fata de caz :

izolarea cazului posibil in spitalul de boli infectioase.

in caz de spitalizare, personalul medico-sanitar va institui masuri de izolare in
perioada catarala a bolii, posibil a fi rujeola, masuri care vor fi mentinute pana la
5-a zi de la debutul rash-ului.

Atitudinea fata de contacti:

Pentru un pacient in perioada infectanta (din preziua aparitiei febrei pana dupa a 5-a
zi de la aparitia rash-ului), vor fi luati in considerare contactii urmatori :

contacti apropiati : de domiciliu (pesoanele din aceasi locuinta) si orice persoana

care a avut in ingrijire copilul/copii;
contacti de comunitate: copii si adultii din aceasi comuitate (gradinta, scoala,
institutii de ingrijire de zi, loc de munca), pesoanele care locuiesc in acelasi
imobil cu cazul posibil, persoanele care locuiesc pe aceasi strada cu cazul
posibil, persoanele care frecventeaza acelasi loc de joaca cu cazul posibil,
membrii de familie si persoanelor care au in ingjire cazul posibil.

Exista urmatoarele situatii :

1. cazul index este un caz posibil la care nu exista investigatie de laborator;

2. cazul index este un caz pentru care rezultatul de laborator este IgM negativ
pentru rujeola, dar proba testata a fost recoltata inafara intervalului optim;

3. cazul index este un caz confirmat cu laboratorul.

Masuri de prevenire:

Verificarea sistematica a antecedentelor vaccinale (conform calendarului) ale tuturor

contactilor, mai ales la grupele de varsta la care exista cei mai multi susceptibili la
boala.

Vaccinarea acestor contacti impune:

 pentru a avea toate dozele la zi conform schemelor de vaccinare
cand nu exista dovada antecedentelor vaccinale, situatie in care subiectul este
considerat neimunizat.

in acest context este recomandata vaccinarea catch-up care trebuie realizata in

primele 72 de ore dupa contactul cu un caz posibil, imbolnavirea putand fi astfel
prevenita.

Pentru copiii cu varsta sub un an este recomandata o doza de vaccin in primele 72 de

ore de la contactul cu un caz posibil sau confirmat, astfel:

vaccin monovalent - pentru copiii cu varste intre 6 - 8 luni (vor primi ulterior 2
doze de vaccin trivalent, conform calendarului de vaccinari)
vaccin trivalent - pentru copii cu varste intre 9 si 11 luni (a doua doza de vaccin
trivalent urmand a fi administrata la varsta de 12 - 15 luni)

Persoanele bolnave vor fi izolate mai mult de 5 zile de la debutul rash-ului

Masuri de control:

Generale :

Aceste masuri constau in atingerea rapida a unor niveluri inalte de imunitate in

populatia unde au aparut clustere de rujeola si sunt masuri similare cu cele descrise la
atitudinea fata de contacti:

identificarea contactilor apropiati si a celor din comunitate, in jurul cazului,

completarea la zi a vaccinarilor si izolarea persoanelor bolnave.

Specifice :

Institutiile pentru ingrijiri de zi

In cazul aparitei unui cluster la copiii cu varsta sub un an trebuei instituite urmatoarele
masuri:

completarea la zi a vaccinarilor conform calendarului la copiii cu varste incepand

de la 9 luni, din intreaga institutie;
vaccinarea post-expunere a copiilor care sunt contacti apropiati (din aceasi
sectie a institutiei pentru ingrijirii de zi) :

cu vaccin monovalent cei cu varste intre 6-8 luni (urmand ca 2 doze de

vaccin trivalent sa fie administrate ulterior, conform calendarului)

cu vaccin trivalent cei cu varste intre 9 - 11 luni (a doua doza de vaccin

trivalent urmand a fi administrata la varsta de 12 - 15 luni) ;
 vaccinarea catch-up sau vaccinarea post-expunere poate fi instituita in primele 3
zile de la contagiunea posibila, astfel :

copii cu varste intre 1 - 13 ani vor fi vaccinat catch-up cu 2 doze, in

conformitate cu schema de vaccinare;

persoanele din grupa de varsta 14 - 25 ani se recomanda 1 - 2 doze de

vaccin, la interval de 1 luna; cea de-a doua doza va fi administrata numai
daca situatia epidemiologica o impune. Inaintea vaccinarii trebuie luata in
considerare posibilitatea starii de graviditate

persoanele din grupa de varsta 24 - 40 ani, nevaccinate, fara evident

anticorpilor antirujeolici trebuie sa primeasca o doza de vaccine trivalent,
cu precautiile necesare in cazul unei posibile sarcini.

Institutii de invatamant

Cand medicul unei scoli este informat de aparitia unuia sau mai multor cazuri posibile
de rujeola in institutia respective, acesta va trebui:

sa verifice aceasta informative impreuna cu medicii de familie din zona din care
face parte si scoala si sa se asigure ca aceste cazuri au fost notificate la
autoritatea de sanatate publica a judetului;
sa participle la investigatia epidemiologica impreuna cu echipa ASPJ:

identificarea persoanelor susceptibile de a face rujeola,

verificarea vaccinarilor in registrele de vaccinari/carnetele de vaccinari,

investigatia activa a cazului prin contactarea familiilor elevilor ce

absenteaza si colectarea informatiilor de la medicii de familie si de la
parinti ;

sa participle la diseminarea informatiei privind masurile de prevenire catre

familiile elevilor (completarea vaccinarilor, vaccinarea post-expunere) si
indrumarea contactilor catre medicul de familie;

sa se asigure ca masurile de control si de izolare sunt respectate.

Institutii de ingrijiri medicale

cand un caz de rujeola este internat intr-o sectie de spital sau in caz de aparitie a
unui cluster intr-o institutie de ingrijiri medicale, trebuie informat medicul
epidemiolog si echipa de specialisti in igiena din institutia respectiva (SPCIN)
 medicul epidemiolog trebuie sa verifice statusului vaccinal al intregului personal
medico-sanitar care va primi recomandarea de a-si completa vaccinarile/a se
vaccina post-expunere.

recomandarea se adreseaza in particular personalului la risc cu varsta peste 25

de ani, nevaccinat si fara rujeola in antecedente/cu antecedente incerte de
rujeola cu rezultat de laborator negativ.

toate cazurile de rujeola spitalizate vor fi izolate in perioada catarala a bolii, pana
la 5 zile de la debutul rash-ului.

echipa de control a infectiilor va investiga si alte cazuri in randul pacientilor

spitalizati si trebuie sa-i identifice pe cei cu risc de a face rujeola

autoritatea de sanatate publica judeteana va intocmi un raport al investigatiei ce

va fi inaintat institutului de sanatate publica regionala a Centrului pentru
Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile.

raportul va contine datele epidemiologice colectate in timpul investigatiei, precum

si masurile de control implementate.