Universitatea "Petru Maior"

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

Specializarea Română – Franceză

DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI

LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Profesor: Szekely Eva-Monica

Student: Kovács(Oroian) Hilda

Română - Franceză, anul III

1
 Argument – Introducere

Am ales această dramă: Meşterul Manole de Lucian Blaga, clasa a XI-a, deoarece
întotdeauna am fost fascinată de opera lui Lucian Blaga, indiferent dacă e vorba de
poezia sau dramaturgia sa.
Inspirată de formula teatrului expresionist modern, dramaturgia lui Lucian Blaga
a fost receptată ca aparţinând teatrului de idei. Toate piesele acestui autor poartă pecetea
expresionistă metafizică. În teatrul lui Lucian Blaga,expresionismul se manifestă la mai
multe nivele : al personajului, al cadrului scenic, şi al discursului dramatic. O notă
distinctă o constituie expresionismul de nuanţă clasică filtrat prin izvorul folcloric, în
piese ca Meşterul Manole , cel mai des invocată, Anton Pann şi, poate şi Cruciada
copiilor sau Avram Iancu. Ca o caracteristică generală, Blaga prezintă cu precădere în
dramele sale "simboluri în acţiune", transfigurări scenice ale esenţelor existenţiale
mitizate. În felul acesta, teatrul poetic al lui Blaga este prin natura lui un teatru al
extazului.
Viziunea dramatică în teatrul lui Blaga îşi are rădăcina, pe rând, în intuiţia
apocalipticului (pantomima Înviere), în mitul arhaic asumat (Zamolxe. Mister păgân,
Meşterul Manole) dar şi în preocuparea, o vreme, pentru inegalitatea psihică a
indivizilor, după modelul lui Strindberg sau Wedekind.
În dramele lui Lucian Blaga întâlnim : demonic, tragic, lirism –absorbite organic
în scenariul poetic de idei –topite, până la urmă, toate în ritualitatea extatică a textului
dramatic, conferindu-i forţă şi unicitate. La Blaga există cu adevărat numai ceea ce se
revelează. Simbolurile mitice, miturile ca atare, în piesele sau în poeme sunt structuri,
scheme revelatorii, reflexe ale metaforicului. Ritualul –în Meşterul Manole, spre
exemplu –are tot o funcţie revelatorie, iese complet din sfera mimesis-ului. Nu repetă
gestul cosmogonic originar, săvârşit în illo tempore, cum ar spune Mircea Eliade.
Teatrul lui Blaga are prin excelenţă forţă poetică, îmbină lirismul cu creaţia dramatică
obiectivă, purtătoare de revelaţie. Fiinţe şi acţiuni arhetipale apar proiectate într-un
cadru scenic primordial, dând senzaţia de spaţiu închis, în timp ce cadenţa abruptă
incantatorie a textului sporeşte densitatea atmosferei mitice sau de energie primară
stilizată. Pentru drama Meşterul Manole, relevante sunt legăturile cu mitul folcloric şi
implicaţiile metafizice ale acestuia. Dar accentul cade tot pe dimensiunea revelatorie a
mitului, cu prelungirile metafizice în scenariul poetico-dramatic. Spre deosebire de
scenariul folcloric, ce păstrează intact sensul mitic şi cosmologic | cosmogonic originar,
centrat pe ideea de repetiţie ( la nivelul mimesis-ului sacru, superior, în sens aristotelic
), în piesa lui Blaga, sub învelişul credinţelor arhaice, răzbate patetic drama cunoaşterii
şi a creatorului modern. Întreaga piesă stă sub semnul "daimonului creaţiei" ( spune
George Gană în Opera literară a lui Lucian Blaga ), care-l confiscă total pe Meşter. Se
verifică din nou că demonicul e cheia întregii viziuni creatoare a lui Blaga, deşi lipseşte
propriul-zis pactul cu diavolul, ca în Faust-ul lui Goethe. Edgar Papu vedea în Meşterul
Manole, poate chiar din acest motiv, una dintre "cele mai desăvârşite relaţii
complementare cu vestita operă apuseană". În plus faţă de baladă, poate fi invocată şi

2
tradiţia bogomilică : "Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt
fraţi ? Şi dacă îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt
? Poate că unul slujeşte celuilalt. Eu, stareţ credincios, nu spun că este aşa, dar ar putea
să fie." Sunt cuvintele stareţului Bogumil, ispititorul, unul din personajele importante
ale dramei, cuvinte care amintesc frapant de poemul Pax Magna din volumul de debut.
În piesă, totul este mai complex şi mai amestecat ( şi faţă de poem şi faţă de
prototipul folcloric ) : "Ce încurcătură de graiuri"-exclamă, la un moment dat, Mira.
Numai cadrul e acelaşi : "pe Argeş in jos" şi în plin "timp mitic românesc". Impulsul
dramatic e concentrat însă într-una din cârtirile stareţului Bogumil, apariţie demonică,
oscilând-cum am văzut- între Dumnezeu şi Satanail: "numai jertfa cea mare poate să
ajute". Faţă de prototipul din balada populară, Manole trăieşte, de la primele replici,
incertitudini şi ezitări şi mai cumplite. O vreme, se manifestă ca un fel de Faust
dezabuzat, chinuit de calcule şi măsurători fără noimă. Blestemul lui e că s-a îndepărtat
prea mult de "Zidarul cel mare" şi că mereu "e pe cale să se certe cu cerul". Ca şi
Găman, fiinţă stihială, concepută în linia grotescului folcloric, el suferă de "boala
căderii", în timp ce creatorul din sine intră în conflict cu propriile limite omeneşti. Atât
Bogumil cât şi Găman, întrupare a teluricului, sunt creaţii ale lui Lucian Blaga, nu le
găsim în baladă şi nici în variantele-numeroase-ale acesteia, în întreg spaţiul balcanic.
Şi, tocmai această transgresare a limitelor fiinţei omeneşti, de care era vorba, face din
Manole ( identificat prin jertfă, cu figura creatorului modern ) un extatic şi un vizionar.
Mai întâi este jertfită Mira, apoi vine jertfa finală, dar tot ce se întâmplăpână atunci sunt
doar nişte paliative ala hotărârii destinului. Chiar gesturile protagonistului, esenţializate
la maximum, ne sunt înfăţişate ca nişte acte succesive ale hybris-ului, însoţite de
conştiinţa vinei cu accente înălţate până la paroxism. Pe Mira, el o zideşte,
transpunându-se lunatic în magia unui joc ingenuu în aparenţă ( jocul creator de lumi ),
dar având un puternic revers tragic. Cu atât mai insuportabile vor fi după aceea
remuşcările, când nici măcar delirul, extaza totală a spiritului, nu-l poate face să uite.
Aproape nimic nu mai rămâne din transparenţa genuină a eroului popular, nimic din
fabuloasa-i lipsă de memorie. Manole al lui Blaga, el însuşi fiinţă ambivalentă, a fost
"pedepsit cu dorul de a zămisli frumuseţi". De la prima şi până la ultima scenă, când se
prăbuşeşte din clopotniţă, din proprie dorinţă, viaţa lui se scurge picătură cu picătură şi
trece în fiinţa operei. Dispare absorbit cu totul în creaţie. Iată cum în schema scenariului
expresionist stilizat şi a mitului sacrificial străvechi, cu modificări esenţiale în raport cu
balada, dar şi cu substratul mitic propriu-zis, Blaga toarnă un conţinut ideatic şi
psihologic modern, care conferă dramei creatorului autenticitate şi credibilitate. De
asemenea se poate lesne observa că sensurile sunt mult mai direct exprimate în drama
lui Blaga decât în baladă, ca într-un manifest artistic modern. Personajele înseşi sunt
dezindividualizate, acţionează ca nişte "idei-forţă", iar conflictul dramatic se resoarbe cu
totul în antinomia spiritual-teluric, exprimată de sinteza realizată anume de autor între
simbolul expresionist de natură stihială şi arhetipul arhaic, reunite în simbolul mitic.
Putem spune că, Găman şi în oarecare măsură, stareţul Bogumil sunt fiinţe stihiale
demonice. Găman are parcă legături cu energii telurice daimonice şi se manifestă, până
la un punct, ca alter-ego al lui Manole. Prin aceste personaje, de fapt, Manole încearcă
să-şi teatralizeze propria sfâşiere lăuntrică şi dureroasele sale alternative etice, filosofice
ori teologice, în linia intuiţiei "multiplicării eurilor" la care ajunsese autorul. Şi Găman

3
şi Bogumil ţin loc de oracol, iar scenele confruntării cu cei nouă zidari amintesc de
intervenţiile corului din teatrul antic. Întreaga atmosferă a dramei e încărcată de semne
rău-prevestitoare : zidirea bisericii durează lapte ani, exact cât a durat şi dragostea lui
Manole pentru Mira, iar zidarii împreună cu Manole au îndurat cu toţii "dezamăgirea
celor şaptezeci şi şapte de prăbuşiri" etc. Evident drama Meşterul Manole trăieşte
artistic, dincolo de forţa poetică revelatorie a simbolurilor, prin marile ei scene :
viziunile stihiale ale lui Găman, revolta meşterilor zidari, nerăbdarea Curţii, jurământul,
apariţia Mirei, zidirea acesteia, iar, în final, răzvrătirea lui Manole, când, înainte de a se
prăbuşi în gol, trage clopotele cu o îndârjire de "parcă s-ar certa cu cerul". Toate acestea
evidenţiază "o excepţională vitalitate teatrală". Manole moare, dar drama lui, sfâşierile
lăuntrice, dorul "de a zămisli noi frumuseţi" vor fi duse mai departe de cei nouă meşteri
mari. Şi ei sunt bolnavi de-acum de acelaşi foc mistuitor al creaţiei fără leac.
Am optat pentru manualul de clasa a-XI-a de Limbă şi literatură română a
editurii Corint, apărut la Bucureşti în anul 2006. Autorii manualului sunt : Sofia Dobra,
Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminiţa Medeşan. Am avut de ales între editurile
Corint şi Humanitas şi am ales în final manualul editurii Corint, deoarece mi s-a părut
atractiv atât din punct de vedere estetic : multe poze, iar titlurile şi numerotarea
paginilor, cuprinsul - foarte colorate. Manualul e foarte bine structurat, cu multe citate
critice, fiecare operă studiată are "dicţionar literar" iar datele biografice ale autorului şi
ale cărţii sunt aranjate şi puse în chenar colorat. Manualul, conţine de asemenea multe
opţiuni pentru sarcini de lucru, multe exerciţii care ar putea fi date elevilor ca teme de
casă. Conceptele necunoscute sunt de asemenea foarte clar explicate şi aşezate în
chenar. Mi s-a părut că editura Corint îmbină foarte util şi cu succes teoria cu exerciţiile,
deci l-am găsit foarte util atât pentru lucrarea mea, cât şi pentru elevii care învaţă
momentan sau pe viitor din acest manual.
Manualul trebuie în aşa fel ales, de către profesor, încât acesta să fie în primul
rând bine structurat, util, noţiunile folosite să fie accesibile şi nu în ultimul rând să
atragă prin poze şi alte lucruri inedite, pentru că : " tot ceea ce place ochiului, place şi
sufletului şi minţii ".

4
 Evaluare manuale alternative
Tabel – Alegerea manualului

Nr. MANUALE / EDITURĂ

crt. Punctaj (0 – 5)
CRITERII DE EVALUARE
CORINT HUMANITAS
cls. a XI.-a cls. a XI -a

1 Viziune integrată (limbă şi comunicare,

literatură, concepte circulante). 5 5

2 Sugestii fişe de evaluare formativă şi

sumativă / exerciţii gradate. 5 4

3 Strategii activ paticipative – procesualitatea

construcţiei sensurilor. 5 4

4 Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea

unei intertextualităţi relevante pentru tipuri 4 3
diferite de limbaje.

5 Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor

concepte funcţionale. 5 4

6 Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu

celelalte arte. 4 4

TOTAL PUNCTAJ 28 24

5
 Tabel intertextual - textele literare şi nonliterare alese
Texte de bază:
Lucian Blaga :
"Meşterul Manole"
«BOGUMIL:
"(...) sufetul unui om clădit în
zid ar ţine laolaltă
încheieturile lăcaşului până-n
veacul veacului."
"(...) Şi dacă întru veşnicie
bunul Dumnezeu şi câncenul
Satanail sunt fraţi? Şi dacă îşi
schimbă obrăzarele
înşelătoare, că nu ştii când e
unul şi când e celălalt? Poate
că unul slujeşte celuilalt."»
(Actul I, Scena I )
«MANOLE:
(se luptă lăuntric; în sfârşit,
începe cu un glas ireal)
"Dacă aş avea glas de înger,
aş cânta vestindu-vă. Dar
glasul meu e glas de diavol,
tulbure şi răguşit, răsună ca o
trâmbiţă rea. De ce nu am
glas de înger, pentru ca
vorbele mele abia icnite să
pară un cântec? De ce nu am
pene înalte de înger, pentru
ca tot ce vi se cere prin mine
să vi se pară un basm? O
viaţă de om ni se cere.(...) O
viaţă scumpă de om se va
clădi în zid, jertfa va fi o
soţie care încă n-a născut,
soră sau fiică(...)"»
(Actul al-II-lea, Scena III)
«MANOLE:
"(...) Nu Mira, nu. Ştiam că
vii speriată, ştiam că vii
purtând grija altor vieţi. Şi
atunci am glumit , făcând pe 8. Avraam însă a răspuns : Mihail
bărbaţii sălbatici.Povestea cu «Fiul meu, va îngriji "Baltagul",
Texte biblice:
1.Vechiul Testament,
Fac.,cap 22,1-14
2.Noul Testament, Luc.,cap.
4,1-13
1. După acestea, Dumnezeu a
încercat pe Avraam şi i-a zis:
«Avraame, Avraame!» Iar el
a răspuns:Iată-mă!».
2. Şi Dumnezeu i-a zis:«Ia
pe fiul tău, pe Isaac, pe
singurul tău fiu, pe care-l
iubeşti, şi du-te în pământul
Moira şi adu-l acolo ardere
de tot pe un munte pe care ţi-
l voi arăta Eu!».
3. Sculându-se deci Avraam
dis-de-dimineaţă, a pus
samarul pe asinul său şi a luat
cu sine doua slugi şi pe Isaac,
fiul său;şi tăind lemne pentru
jertfă, s-a ridicat şi a plecat la
locul despre care-i grăise
Dumnezeu.
4. Iar a treia zi, ridicându-şi
Avraam ochii, văzut în
depărtare locul acela.
5. Atunci a zis Avraam
slugilor sale: «Rămâneţi aici
cu asinul, iar eu cu copilul ne
ducem până acolo şi,
închinându-ne, ne vom
întoarce la voi».
6. Luând deci Avraam
lemnele cele pentru jertfă, le-
a pus pe umerii lui Isaac, fiul
său; iar el a luat în mâini
focul şi cuţitul şi s-au dus
amândoi împreună.
7. Atunci a grăit Isaac lui
Avraam, tată-l său, şi a zis:
«Tată!» Iar acesta a răspuns:
«Ce este fiul meu?»Zis-a
Isaac:?«Iată, foc şi lemne
avem; dar unde este oaia
pentru jertfă?».
6
Alte texte:
Mihail Sadoveanu
"Baltagul"
"Unii ar putea zice că venea
la vale. Dar eu ştiu mai bine
că mergea la deal. Dar nu era
singur. Avea cu el cânele. Şi
se mai aflau în preajma lui
doi oameni. Unul dăduse
călcâie calului şi grăbise spre
pisc, ca să bage de samă dacă
nu s-arată cineva. Al doilea
venea în urma lui Lipan, pe
jos, şi-şi ducea calul de
căpăstru. Să ştiţi că nu era
noapte. Era vremea în
asfinţit. Unii cred că
asemenea fapte se petrec
noaptea. Eu am ştiinţă că
fapta asta s-a petrecut ziua, la
asfinţitul soarelui. Când cel
din deal a făcut semn, adică
să n-aibă nici o grijă, că locu-
i singuratic, cel care umbla pe
jos a lepădat frâul. Şi-a tras
de la subsuoara stângă
baltagul şi, păşind ferit cu
opincile pe cărare, a venit în
dosul lui Nichifor Lipan. O
singură pălitură i-a dat, dar
din toată inima, ca atunci
când vrei să despici un
trunchi. Lipan a repezit în sus
mâinile, nici n-a avut când să
ţipe; a căzut cu nasul în
coama calului. Întorcând
baltagul, omul s-a opintit cu
el în deşertul calului,
împingându-l în râpă. Chiar
în clipa aceea cânele s-a
azvârlit asupra lui. El l-a pălit
cu piciorul dedesuptul
botului. Calul tresărise de
spaimă.(...)"
Sadoveanu,
Editura Ion
jertfa omenească – e numai Dumnezeu de oaia jertfei Creangă, Bucureşti, 1987.
aşa – un joc. Un joc de albă Sale !» Şi s-au dus mai
vrajă şi întunecată magie, departe amândoi împreună.
pe care-l vom face cu tine. 9. Iar dacă au ajuns la locul,
(...) Mult nu e de atunci, îţi de care-i grăise Dumnezeu, a
aminteşti, Mira, - o dimineaţă ridicat Avraam acolo
ca asta era. Când ne-am jertfelnic, a aşezat lemnele pe
întâlnit cu stângăcie întâi, am el şi, legând pe Isaac, fiul
fost aproape numai copii şi- său, l-a pus pe jertfelnic,
am început în neştire să ne deasupra lemnelor.
jucăm de-a viaţa. Acum tot 10. Apoi şi-a întins Avraam
aşa ne vom juca de-a mâna şi a luat cuţitul, ca să
moartea. Atunci te-am culcat junghie pe fiul său.
în iarbă, acum te voi culca în 11. Atunci îngerul Domnului
zid. Va trebui tot timpul să a strigat către el din cer şi a
zâmbeşti şi, chiar de va fi zis : « Avraame, Avraame !»
rece zidul, să te sileşti să Răspuns-a acesta : « Iată-mă
glumeşti. Să pară în adevăr !»
că moartea e un joc. Căci, 12. Iar îngerul a zis : «Să nu
vezi, blestemul de care ridici mâna asupra copilului,
vorbirăm îl învingem c-un nici sâ-i faci vreun rău, căci
joc"» acum cunosc că te temi de
Dumnezeu şi pentru Mine n-
(Actul al-III-lea, Scena I) ai cruţat nici pe singurul fiu
al tău. »
Lucian Blaga, "Teatru. Proză 13. Şi ridicându-şi Avraam
autobigrafică", Editura ochii, a privit, şi iată la spate
Albatros, Bucurşti , 1980. un berbec încurcat cu
coarnele într-un tufiş. Şi
ducându-se, Avraam a luat
berbecul şi l-a dus jertfă în
locul lui Isaac, fiul său.
14. Avraam a numit locul
acela "Iahve-ire", adică,
Dumnezeu poartă de grijă şi
de aceea se zice astăzi : «În
munte Domnul se arată.»

Biblia, Editura Institutului

Biblic şi de Misiune al
Bisercii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 1982.

7
 Contextualizarea prin raţionament transductiv
Text care face apologia jertfei pentru creaţie
"Pentru omul arhaic un lucru sau un act nu
are semnificaţie, decât în măsura în care
paticipă la un prototip sau în măsura în care
repetă un act primordial(bunăoară Creaţia)."
" Omul nu poate crea nimic desăvârţit decât
cu preţul viţii sale. Numai Dumnezeu poate
crea fără să-şi sărăcească sau să-şi diminueze
fiinţa. Omul fiind făptură, fiind el însuşi
creat, este steril atâta timp cât nu-şi
însufleţeşte creaţia mâinilor sale cu jertfirea
sa sau a aproapelui. De aceea un lucru nou
făcut este primejdios; este o formă a morţii,
este ceva care nu trăişte şi nu va putea trăi
decât absorbindu-şi un suflet – al primei
fiinţe care intră în contact cu el. Numai
dupăce a fost ... însufleţit de cineva el devine
inofensiv; trce în rândul lucrărilor vii, sau, în
orice caz, încetează de a mai fi o formă a
morţii."
"În baladă este prezentă însufleţirea unui
corp arhitectonic prin jertfă omenească."
(Mircea Eliade, "Comentarii la legenda
Meşterului Manole")
Text care face apologia crimei
"Descoperirea folclorului a dus la exaltarea
virtuţilor biologice ale «eroilor» populari,
voinicii din balade în stare să mănânce cât
zece, să bea cât zece şi să lupte cât zece. Un
mit omniprezent în peninsulă, cel al «jertfei
zidirii», existent, de exemplu, la bulgari şi la
sârbi prin legenda construirii podului Arta, iar
la români prin legenda Meşterului Manole, ar
putea fi revelator pentru noua mentalitate
emergentă din acest al doilea nivel al
imaginarului balcanic. În varianta
românească, mitul povesteşte cum meşterul
Manole voia să construiască o mănăstire, dar
tot ce construia ziua se surpa noaptea. Într-un
vis i se arată soluţia enigmei: pentru ca
zidurile să nu se dărâme, trebuie zidită de vie,
la temelia mănăstirii, o fiinţă omenească.
Manole îşi zideşte propria soţie însărcinată şi
astfel mănăstirea se poate ridica. În
manualele şcolare fapta criminală a
meşterului este exaltată şi azi, găsindu-i-se
adânci justificări metafizice şi naţionaliste.
Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un
cadavru? Ce ordine a lumii, chiar perfectă
fiind, va putea uita vreodată că s-a construit
cu preţul unei vieţi nevinovate? /.../"
(Mircea Cărtărescu, "Medicul şi vrăjitorul")
8
 Planificare pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore )

Nr.
crt.
Nr. Competenţe Competenţe Competenţe Text Inter- Concept Activităţi Evalua
ore generale specifice operaţionale text e de re
operaţio învăţare
nale
1-2 2. 2.1. 2.1.1. Să "Meşt 1."Me 1. Genul -exerciţii -
ore Comprehens Utilizarea citească o erul şterul dramatic care să matrici
iunea şi strategiilor serie de Mano Manol evidenţieze semant
interpretarea de lectură în texte literare le ", e ", trăsăturile ice
textelor vederea sau Lucia Lucian 2. textelor
înţelegerii nonliterare n Blaga, Drama dramatice
adecvate a şi să Blaga Actul I -fişe
textelor demonstreze . ,Scena de
studiate. înţelegerea I ; -exerciţii de compe
sensurilor Actul comparare a tenţe
acestora. al –II- textului de
2.2. lea, bază din
Compararea Scena dramă cu
viziunii 2.1.2. Să III ; celelalte
despre lume, citească în Actul texte date.
despre grup sau al –III-
condiţia individual lea,
umană sau drama Scena -
despre artă, "Meşterul I brainstormi
reflectate în Manole"de ng pe tema
texte Lucian matricelor
literare, Blaga sau un 2. semantice
nonliterare fragment Vechi construite în
sau în alte reprezentativ ul jurul
arte. din această Testa cuvintelor
dramă. ment, "vaierul,
Facere Manole,
2.3. a, Mira,
Interpretarea 2.1.3. Să se capitol stareţul
textelor încadreze ul 22, Bogumil,
studiate prin opera pe 1-14 ; Găman"
prisma baza Noul
propriilor caracteristici Testa
valori şi a lor specifice ment, -munca în
propriei geniului Luca, grup,
experienţe căruia îi 4, 1- enunţarea
de lectură. aparţine 13. unor
textul sau definiţii.
fragmentul
de text din 3. -
drama "Balta conversaţia.

9
 "Meşterul gul"
Manole " de de
Lucian Mihail Lectura
Blaga. Sadov model /
eanu. selectivă.

2.1.4. Să
enunţe în
mod corect
şi adecvat
definiţia,
trăsăturile
specifice,
fundamental
e ale speciei
căreia îi
aprţine
textul sau
fragmentul
de text
studiat.
3-4 2. 2.1 2.1.5. Să Balada -exerciţii de -
ore Comprehens Utilizarea compare comparare a profes
iunea şi strategiilor textul sau personajelor orul va
interpretarea de lectură în fragmentul Genul din drama întocm
textelor vederea de text din dramatic "Meşterul i o
înţelegerii manual cu Manole" de listă
adecvate a balada Lucian cu
textelor "Monastirea Blaga şi numel
studiate. Argeşului" balada e
din "Monastirea elevilo
culegerea lui Argeşului". r, iar
2.2 Vasile aici va
Compararea Alecsandri fi
viziunii -exerciţii conse
despre lume, care să-i mnată
despre 2.1.6. Să se ajute la activit
condiţia enunşe scris stabilirea atea
umană sau sau oral relaţiilor lor ;
despre artă asemănările/ dintre elevii
reflectate în deosebirile a personajele care
texte două texte dramei. vor fi
literare, care aparţin activi
nonliterare unor genuri, la oră,
sau în alte cum ar fi -exerciţii vor fi
arte. spre prin care să puncta
exemplu : stabilească ţi
balada şi planul pentru
2.3 drama. simplu, activit
Interpretarea planul atea
textelor dezvoltat de lor,
studiate prin 2.1.7. Să-şi idei, puncte

10
 prisma adapteze rezumatul care se
propriilor modul de a Mod de simplu şi cu vor
valori şi a comunica la expuner conectori. transfo
propriei ceea ce se e rma
experienşe discută în mai
de lectură clasă, pe -precizarea târtiu
niveluri de principalelo în
dezvoltare r moduri de note.
expunere
din
fragmentele
studiate.

-
problematiz
area.

-exerciţii
care să-I
implice în
actul
comunicării

5-6 2. 2.1 2.1.8 Să Expoziţi Manole este -

ore Comprehens Utilizarea identifice une simbolul discuţi
iunea şi strategiilor particularităţ mitic al e în
interpretarea de lectură în ile de creatorului clasă
textelor vederea compoziţie Intriga de frumos,
înţelegerii în textul care-şi
adecvate a studiat [ sacrifică tot
textelor textul Desfăşur ce avea mai -probe
studiate. narativ, area sfânt pentru scrise
acţiunea, acţiunii împlinirea şi
situaţia actului orale
2.2 iniţială creator. Să
Compararea (expoziţiune Punctul ilustreze
viziunii a), cauza culmina dimensiunea
despre lume, acţiunii nt mitică a
despre (intriga, personajului
condiţia elementul prin
umană sau modificator) Deznodă raportarea
despre artă , mântul acestuia atât
reflectate în desfăşurarea la textul
texte acţiunii baladei
literare, (transformăr populare cât
nonliterare ile), situaţia şi la cel al
sau în alte dificilă dramei
arte. (punctul blagiene.
culminant),
situaţia

11
 2.3 finală
Interpretarea (deznodămâ
textelor nt).]
studiate prin
prisma
propriilor
valori şi a
propriei
experienţe
de lectură.

1.Utilizarea 1.3 Folosirea 1.3.1 Dialog -exerciţii

corectă şi adecvată a Strategii care să
adecvată a strategiilor specifice în Monolo vizeze
limbii de dialog şi g modul de
române în comunicare monolog ; organizare
diferite orală în dialogul Dialog pe părţi :
situaţii de monolog şi dramatic. dramatic acte, scene
comunicare. dialog. ale dramei.

3.Punerea în 3.1 Expresio -profesorul

context a Identificarea nismul să explice
textelor şi explicarea acest
studiate prin relaţiilor concept/doc
raportare la dintre opera trină, având
epocă sau la literară Bogomil în vedere că
curente studiată şi ismul elevii n-au
culturale/lite contextul mai învăţat
rare. cultural în despre
care a apărut acestea
acesta.

7-8 2. 2.1 2.1.9 Să -

ore Comprehens Utilizarea asigure
iunea şi strategiilor coerenţa
interpretarea de lecturăî în ideilor
textelor. vederea exprimate.
înţelegerii

12
 adecvate a
textelor 2.2.0 Să
studiate. manifeste o
deschidere -
spre compl
2.2 studierea etare
Compararea unor texte de fişe
viziunii cât mai de
despre lume, variate. lucru.
despre personaj -exerciţii de
condiţia : comparaţie
umană sau 2.2.1 Să 1.principcu -probe
despre artă sesizeze al personajele orale
reflectate în modalităţile din balada şi
texte de 2.secund populară scrise
literare, caracterizare ar "Monastirea
nonliterare a Argeşului".
sau în alte personajelor. -
arte. -tipuri observ
de -exerciţii de area
2.2.2 Să personaj comparare a sistem
2.3 cunoască : personajului atică
Interpretarea noţiunile de malefic, principal
textelor personaj : benefic. Manole din
studiate prin principal, dramă şi
prisma secundar în personajul
propriilor dramă. principal
valori şi a Manole din
propriei balada
experienţe populară.
de lectură.
9- 2. 2.1 2.2.3 Să Relaţia: exerciţii
10 Comprehens Utilizarea cunoască autor – cuprinzând
ore iunea şi strategiilor modul de narator – fişe de
interpretarea de lectură în implicare a personaj lucru în
textelor. vederea naratorului . care să
înţelegerii într-un text apară
adecvate a literar. schematic
textelor planul
studiate. personajelo
2.2.4 Să-şi r şi elevul
exprime în să realizeze
2.2 scris păreri, o paralelă
Compararea atitudini, între
viziunii sentimente diferite
despre lume, faţă de personaje.
despre personaje.
condiţia
umană sau
despre artă 2.2.5. Să
reflectate în realizeze o
texte paralelă fie

13
 literare, între două
nonliterare personaje
sau în alte ale operei
arte. sau ale altor
opere
studiate(bala
2.3 da) sau o
Interpretarea paralelă
textelor între textul -conversaţia
studiate prin studiat şi euristică
prisma alte texte din -dialogul
propriilor aceeaşi -
valori şi a categorie problematiz
propriei sau categorii area
experienţe diferite. -activităţi
de lectură. 2.2.6. Să Concept privind
cunoască e: jertfă scrierea
noţiunile de: – crimă. unor
jertfă şi compuneri
crimă şi să pe o temă
releve dată
diferenţa
dintre aceste
două
concepte.
2.2.7. Să
releve
diferite
semnificaţii
ale jertfei în
textele date.
10- 4. 4.1. 4.1.1.Să
12 Argumentar Utilizarea redacteze un -elevii
ore ea orală sau tehnicilor şi eseu de cel îţi vor
în scris a strategiilor mult o citi
unor opinii argumentati pagină sau eseuri
în diverse ve în situaţii două despre le în
situaţii de de piesă clasă,
comunicare comunicare "Meşterul în faţa
diverse Manole" de colegi
(scrise sau Lucian lor şi
orale). Blaga, la
plecând de urmă
la se vor
următoarea discut
observaţie a a
lui diferit
Alexandru e
Paleologu: aspect
"Demoniacu e noi,
l e cheia -eseu - activităţi intere
întregii privind sante

14
viziuni şi scrierea din
creaţii a lui unor lucrar
Blaga şi argumentări ea
joacă în pe o temă acesto
teatrul lui un dată. ra iar
rol profes
covârşitor." orul
(Spiritul şi va
litera) să punct
redacteze un a
eseu pe activit
tema: atea
"Zidirea fiecăr
Mirei jertfă uia.
sau crimă" – - în
pornind de urma
la două texte piesei
relevante de
date. teatru
4.1.2. Să jucat
pună (elevii) se vor
în scenă un acord
fragment din a
piesa - joc de diplo
"Meşterul rol me
Manole " de pentru
Lucian cel
Blaga, mai
valorificând bun
şi sugestii - exerciţii în perso
din balada grup, naj
populară în repetiţii mascu
conceperea pentru piesa lin şi
scenografiei, de teatru. femin
a in
costumelor, interp
a ilustraţiei retat.
muzicale.
4.1.3. Să
prezinte
proiectul la
evaluarea de
la sfârşitul
unităţii de
studiu.

15
 PROIECT DE LECŢIE

Aria culiculară: Limbă şi comunicare

Data :

Locul :

Clasa : a – XI – a

Obiectul : Limba şi Literatura Română

Profesor / Propunător : Kovács (Oroian) Hilda

Unitatea de conţinut : Ecouri folclorice în literatura cultă

Subiectul : "Meşterul Manole" de Lucian Blaga

Tipul lecţiei : sistematizarea cunoştinţelor, lectură interpretativă

Competenţe generale :
1.-Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.
2.-Comprehensiunea şi interpretarea textelor.
3.-Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare.
4.-Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Valori şi atitudini :
- Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii.
- Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.
- Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române.
- Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare.
- Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
- Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
- Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală.
-
Competenţe specifice :
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog.
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de
lectură.
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în
care a apărut acesta.
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise
sau orale).
Competenţe operaţionale :
0.1. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine textul sau
fragmentul de text din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga.

16
 0.2. Să definească dialogul şi monologul şi să releve prezenţa acestora în text.
0.3. Să enunţe oral sau în scris câteva asemănări/deosebiri dintre balada "Monastirea
Argeşului" şi drama "Meşterul Manole " de Lucian Blaga.
0.4. Să identifice particularităţile de compoziţie în textul studiat ("Meşterul Manole "de Lucian
Blaga) : [textul narativ, acţiunea, situaţia iniţială(expoziţiunea), cauza acţiunii (intriga,
elementul modificator), situaţia dificilă(punctul culminant), situaţia
finală(deznodământul)].
0.5. Să denumească tipurile de personaje existente în dramă.
0.6. Să releve diferitele semnificaţii ale jerfei în drama "Meşterul Manole"
0.7. Să exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de anumite personaje din dramă.

Strategii didactice : conversaţia euristică, inventica, conversaţia de verificare, problematizarea,

dezbaterea, exerciţiul-câmpuri sematice, învăţarea prin descoperire.

Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.

Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Corint, Bucureşti,
2006; fragmente din textul de bază şi intertexte, fişe de lucru în grup sau individuale.

Bibliografie:
1. Manualul de Limba şi literatura română, clasa a XI-a , Editura Corint, Bucureşti, 2006.
2. Lucian Blaga: "Teatru. Proză autobiografică", Editura Albatros, Bucureşti, 1980.
3. Cornel Moraru: "Lucian Blaga. Convergeţe între poet ţi filosof", Editura Ardealul. Biblioteca
Universitas, Tg.-Mureş, 2005.
4. Mihail Sadoveanu: "Baltagul", Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987.
5. Biblia, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.

17
 Etapele
lecţiei/ Obiec- Activitatea Activităţi de Strategii didactice Evaluare
timp tive propunătoarei învăţare

1.Evocare Asigurarea Pregătirea

(10.min.) cadrului elevilor pentru
necesar pentru noua lecţie, elevii
începerea orei: vor avea
aerisirea sălii, manualul la ficare
pregătirea bancă, iar în clasă
materialului vor fi cel puţin 5
didactic exemplare din
necesar, elevul drama integrală.
de servici va
anunţa
absenţii.

În orele
anterioare am
învăţat despre
balada
"Monastirea
Argeşului"(din
culegerea lui
Vasile
Alecsandri),
iar astăzi vom
începe să
discutăm o
altă variantă a
acestui mit
fundamental şi
anume drama Conversaţia de
"Meşterul verificare
Manole" de
Lucian Blaga
şi vom urmări
evoluţia
ecourilor
folclorice în
literatura
cultă.

18
 Vă mai Balada este
amintiţi ce opera epică, în
este balada?- versuri , în care
ca să putem se povestesc
face diferenţa întâmplări
dintre şi ceea inspirate din Conversaţia de
ce vom învăţa tradiţia istirică verificare
astăzi: drama sau populară,
expresionistă. amestecate cu
elemente
fabuloase, într-un
cântec destinat
ascultării.
Termenul de
"baladă" vinew
din franceză,
unde, la început
denumea un
cântec alcătuit din
trei strofe cu
refren, care
însoţea
dansul(sec. XI ).
Începând cu
secolul al XV-
lea, termenul îşi
schimbă sensul,
denumind
cântecele eroice
vechi din zona
anglo-saxonă.
Odată cu apariţia
interesului
generaţiei
paşoptiste pentru
folclor, balada
populară intră în
atenţia
culegătorilor,
descoperindu-se
astfelbogăţia
tematică a acestei
specii. Balada
populară este
cântată, zisă, cum
se spune pe
melodii proprii.
Interpreţii trebuie
să dea un caracter
dinamic acţiunii,
imprimând astfel
baladei strălucire.

19
Realizarea 0.1 Puteţi să Genul dramatic Conversaţia de
sensului definiţi genul cuprinde opere verificare
30 min. dramatic ? literare destinate
a fi reprezentate
pe scenă. Creaţia
dramatică impune
anumite limite
privitoare la
amploarea în timp
şi spaţiu a
acţiunii.

0.2 Puteţi să Dialogul este o

definiţi formă de
dialogul ? comunicare între
două sau mai
multe persoane,
care îşi transmit
informaţii în
diverse scopuri.
Forma cea mai Conversaţia de
frecventă a verificare
dialogului este
conversaţia
cotidiană.
Intervenţia în
dialog a unui
anumit partener
se numeşte
replică. Dialogul
presupune un
schimb de cel
puţin două
replici. Dialogul
poate fi :
informal, când se
desfăşoară într-un
context familiar,
între prieteni,
rude sau persoane
apropiate ;
limbajul folosit
este colocvial,
nepretenţios ;
formal, când se
desfăşoară într-un
context public sau

20
 oficial, între
persoane care
adoptă o anumită
normă de politeţe
; limbajul
respectă normele
de adresare şi de
exprimare proprii
limbii literare

Puteţi defini, Dialogul

pornind de la dramatic, atât în
ceea ce aţi comedie, cât şi în
spus despre dramă este în
dialog, ce este general unul
dialogul conflictual, în
dramatic ? care nu contează
schimbul de Conversaţia de
informaţii, ci verificare
redefinirea
raporturilor dintre
personaje.
Dialogul dramatic
e dublu orientat :
-intrascenic (de
la actor la actor)
sau intratextual
(de la personaj la
personaj)
-extrascenic,
către public, sau
extratextual, către
cititor.

Conversaţia de
verificare

Puteţi să Monologul este o

definiţi replică de
monologul ? dimensiuni
ample, emisă de o
persoană sau de
un personaj care
îşi exprimă
sentimentele,
găndurile, trăirile
etc. Într-un text
literar monologul
poate fi adresat
sau interior.

21
0.3 Puteţi să 1.Blaga renunţă
enumeraţi la partea
câteva introductivă, Conversaţia
asemănări şi prezentă în baladă
deosebiri între care prezenta un
balada conflict exterior,
"Monastirea pentru a releva
Argeşului" şi mai degrabă un
drama conflict interior
"Meşterul şi anume Problematizarea/ex.de
Manole" de zbuciumările dezvoltare a
Lucian Blaga. interioare ale lui iniţiativei de
Manole care comunicare şi a
construieşte de 7 curajului de a
ani mănăstirea, interveni în actul
fără a izbândi să comunicării
înalţe zidirea.

2. În balada
populară
"Monastirea
Argeşului", ideea
jertfei era
transmisă lui
Manole în vis :
"ca o şoaptă de
sus" care apare ca
o adevărată voce
a destinului ce
anulează voinţa
omului ; spre
deosebire de
drama lui Lucian
Blaga unde jertfa
apare ca
necesitate, ca
opţiune tragică
şi aici stareţul
Bogumil e cel
care îl îndeamnă
pe Manole să
pună capăt
blestemului,
pentru că :
"Sufletul unui om
clădit în zid ar
ţine laolaltă
încheieturile
lăcaşului până-n
veacul veacului."
(Actul I, Scena I)

22
3.Deasemenea,
Blaga introduce
unele personaje :
stareţul Bogumil,
Găman care nu
există în balada
populară.
Deasemenea,
Ana,(din baladă)
se transformă în
dramă în Mira.

4.Manole din
baladă, invocă
prin divinitate
forţele naturii ca
s-o împiedice pe
soţia sa să ajungă
la mănăstire(în
urma
jurământului
făcut cu zidarii),
dar ăn piesa lui
Blaga doar zidarii
zidarii se roagă ca
soţiile lor să nu
ajungă; Manole
se supune Conversaţia
nepătrunsului.

5.În baladă
sfârşitul lui
Manole era unul
exterior, adică
invidia lui Vodă ,
care le impune să
zboare, pe când în
dramă moartea
eroului e un gest
deliberat. Dar nu
e vorba de o
sinucidere, ci de
contopirea
creatorului cu
opera şi totodată
unirea lui cu
femeia iubită.

23
 Textul narativ
0.4 Astăzi vom prezintă
reaminti care întâmplări aşezate
sunt într-o ordine
structurile logico-temporală.
discursive şi Naraţiunea ca
momentele istorie are în
subiectului: centrul ei
acşiunea şi de
aceea se lasă
transpusă dintr-un
limbaj în altul,
acelaşi subiect
putând să apară
într-o operă
epică, într-un
spectacol
dramatic, într-un
balet, într-un film
etc. Explicaţia
Acţiunea
cuprinde toate
evenimentele
produse prin
trecerea de la o
situaţie la alta din
caza apariţiei de
noi personaje, a
dipariţiei unora
sau a schimbării
relaţiilor dintre
ele.
Momentele
subiectului sunt :
-situaţia iniţială
(expoziţiunea)
care este partea
de început a unei
naraţiuni, ţn care
se prezintă locul,
timpul şi
personajele
acţiunii ; ca
întindere, poate fi
mai mică sau mai
mare, sau poate
să lipsească ; este
o situaţie de
echilibru, de
aşteptare, cu
precădere
descriptivă ;

24
verbele folosite în
această parte sunt
la indicativ,
prezent sau
imperfect.
-cauza acţiunii
(intriga, Explicaţia
elementul
modificator) este
întâmplarea care
modificăstarea de
echilibru iniţialăşi
declanşează
acşiunea ; este un
eveniment
neaşteptat,
semnalat de
adverbe sau de
locuţiuni
adverbiale ;
verbele folosite
sunt la indicativ,
perfect compus
(într-o naraţiune
contemporană sau
orală), perfect
simplu (în
naraţiunile
clasice) sau
prezent.
-desfăşurarea
acţiunii
(transformările)
reprezintă
momentul de cea
mai mare
întindere şi
conşine
prezentarea
faptelor
determinate de
intrigă ; timpurile
verbale folosite
sunt aceleaşi ca în
cazul intrigii.
-situaţia dificilă
(punctul
culminant)
reprezintă
întâmplarea cea
mai tensionată ;
este momentul cel

25
 mai greu de
identificat, unii
teoreticieni
literari Explicaţia
neacceptându-l.
-situaţia finală
(deznodământul)
este rezultatul
întâmplărilor
precedente,
prezentând
sfârşitul acţiunii.

0.5 Puteţi să Personajul

denumiţi principal al
tipurile de acestei drame este
personaje Manole.
existente în Personajele
drama secundare sunt :
"Meşterul Mira, stareţul
Manole " de Bogumil, Găman,
Lucian Blaga. cei nouă zidari,
Vodă, boieri,
călugări, cărăuşi
etc.
Personajele le
mai putem
clasifica şi după
faptele lor , adică
: malefice (spre
exemplu stareţul
Bogumil) sau
benefice (spre
exemplu Mira)

0.6 Să releve Ideea jertfei îi

diferitele este insuflată lui
semnificaţii Manole de către
ale jertfei în stareţul Bogumil, Conversaţia de
textele date. care îl îndeamnă verificare
pe Manole să
pună capăt
blestemului.
"Puterile" sunt
cele care cer
acastă jertfă,
deoarece cum
bine se ştie

26
"nimic nu poate
dăinui dacă nu
există jertfă."
Pentru Manole
jertfa aceasta i se
pare iraţională, şi
se revoltă la
început : "Jertfa
aceasta de
neînchipuit cine o
cere ? Din
lumină, Problematizarea/ex.de
Dumnezeu nu formulare a unor
poate s-o ceară, opinii
fiincă e jertfă de
sânge, din
adâncimi, puterile
necurate nu pot s-
o ceară, fiindcă
jerfa e împotriva
lor." (Actul I,
Scena I) Iar
răspunsul
stareţului
Bogumil arată
ideea dualităţii
divinităţii,
prezentă şi în
unele poezii ale
lui Blaga : "Şi
dacă întru
veşnicie bunul
Dumnezeu şi
crâncenul
Satanail sunt fraţi
? Şi dacă îşi
schimbă
obrăzarele
înşelătoare, că nu
ştii când e unul şi
când e celălalt ?
Poate că unul
slujeşte celuilalt."
(Actul I, Scena I)
Manole e chinuit
zi şi noapte de
voci interioare :
"Lăuntric demon
strigă : Clădeşte !
Pământul se-
mpotriveşte, şi-mi
strigă : Jertfeşte!

27
 Problematizarea

Reflecţia 0.7 Să exprime în Exerciţii de redactare Să realizeze

10 min. scris păreri, a unui eseu un eseu pe
atitudini, baza
sentimente contradicţiei
faţă de : "Gestul lui
anumite Manole şi al
personaje din zidarilor de
dramă şi a o zidi pe
vizavi de Mira – se
unele fapte ale poate
acestora. considera
jertfă sau
crimă ?"

Aceste
eseuri se vor
citi în clasă
ora
următoare,
iar cele mai
bune, cele
mai
originale vor
primi două
puncte,
puncte ce se
vor lua în
considerare
la
următoarea
verificare
orală a
respectivului
elev(i).

Această
lectură a
eseurilor în
clasă, va fi
urmată de o
dezbatere.

28
ANEXE

29
 Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

Expresionismul
Mănăstire
Credinţă
Lumină
Iraţionalul Altar
Cosmicul
Ilimitatul

Tragicul
Jertfă ?

Creatorul "Meşterul Manole" Simbol

Interioritate de Lucian Blaga Mitologie
Albă vrajă Mister
Beneficul Destin

Ludicul Crimă ?

Blestemul Forţe stihiale

Întunecată magie Răzvrătire
Bogomilismul Întuneric
Maleficul

30
 Matrice semantică – Intertextul şi intertextualitatea

«MANOLE : "O, vaierul ! De-aici ce poartă mai deschid? Lucraţi, băieţi, lucraţi zidari, vaierul să înceteze în zid !!
Doamne, jocul a fost scurt, dar vaierul e lung :Manole – Manole - Manole"» ( Actul al – IV – lea, Scena I )

Plângere

Jale
Disperare

Srigăt

Alienare

Sufocare VAIERUL Joc

Ţipăt
Suferinţă

Suspin
Sfâşiere

Destin

31
 Matrice semantică – Personaje

Încredere

Creator Suferinţă

Creaţie MANOLE Supunere

Mănăstire Joc

Jerfă

Trădare

32
 Femeia - altar

Suferinţă
Credinţă

Puritate

Tragic

Inocenţă

Încredere MIRA Jertfă

Zidire
Joc

Statornicie Iubire

Mănăstire

33
 Stihial

Malefic

Benefic

Demonic

Satana
STAREŢUL Dumnezeu
BOGUMIL

Îndoială Credinţă

Ispitire

34
 Vestitor

Posedat
Grotesc

Demonic

Credincios Stihial
GĂMAN

Teluricul

Chinuit
Suferinţă

Dualitate : bine - rău

35
 EXPLICAREA CURENTULUI EXPRESIONIST

EXPRESIONISMUL

Expresionismul este un curent artistic de la începutul

secolului al XX-lea, s-a cristalizat în Germania şi a
cunoscut apogeul între 1918 şi 1920 ca manifestare a unei
spiritualităţi traumatizate de război. Potrivit concepţiei
estetice aflate la baza acestuia, artistul dă realităţii o
expresie nouă prin raportarea lucrurilor la absolut şi
printr-o participare dominată de vitalism şi de patos
subiectiv. În teatru, locul principal îl deţine drama de idei,
cu personaje mai mult expresia unor simboluri sau
concepte, decât individualităţi umane distincte. În
literatura română, Lucian Blaga a impus o variantă
distinctă a expresionismului atât în poezie, cât şi în teatru.
Scriitorul defineşte acest "nou stil" în eseistica de debut,
din volumul "Feţele unui veac", afirmând că, "de câte ori o
operă de artă redă astfel un lucru, încât puterea ,
tensiunea interioară transcede lucrul, trădând relaţiuni cu
cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul", opera de artă poartă
amprenta expresionismului. Deci estetica expresionistă
militează pentru o relaţie a artistului cu cosmicul,
ilimitatul şi iraţionalul, pentru o interiorizare a liricului şi o
participare frenetică a creatorului la ideile şi sentimentele
exprimate. Expresionismul redescoperă mitologia,
practicile magice şi misterele, iar în teatru refuză tipicul,
individualul, în favoarea simbolului, personajele fiind
întruchipări ale unor idei, concepte, chiar forţe stihiale.

36
 EXPLICAREA DOCTRINEI BOGOMILISTE

BOGOMILISMUL

Bogomilismul este o doctrină dualistă, apărută în secolul

al X – lea, în Bulgaria, şi răspândită apoi în ţările balcanice
şi în Rusia, dar şi în unele ţări occidentale. Bogomilismul
contesta treimea divină ortodoxă, existenţa umană a lui
Hristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, şi nu
accepta ierarhia bisericească. Această concepţie eretică a
fost iniţiată de Ieremia Bogomil, care preia unele credinţe
din Asia Mică. În bogomilism, Dumnezeu este principiul
binelui şi Satanail, cel al răului. Dumnezeu a creat lumea
spirituală şi Satanail, pe cea materială, tentaţiile vieţii
obişnuite trebuind să fie respinse pentru a se redobândi
viaţa spirituală. Moartea era, pentru adepţii
bogomilismului, un semn că omul devine duh, renunţând la
trup.

37
 PROCESELE LECTURII

Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese

metacognitive integrare elaborare

Recunoaşterea Utilizarea Idei principale. Predicţii. Identificarea

cuvintelor. referenţilor, a Subiect. Imaginar mental. momentelor
Lectură conectorilor. Rezumat. Răspuns afectiv. de disfuncţie
predictivă. Microselecţia. Structura textului Interpretare. şi corectarea
Lectura Scheme / (tema, motive, Intertext. lor.
grupurilor de Convenţii gen, specie)
cuvinte.
Răspuns afectiv.

LECTURA I

LECTURA a II-a

LECTURA a III-a

38
 Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei
Niveluri de lectură / sens
(Re) Lectura I. (sens literar,
istoric, parabolic)
Explicaţia
(Re) Lectura a II –a (sens
alegoric).
Comprehensiunea
Strategii de accesibilizare a
sensurilor pe niveluri de
lectură
Citire :lectura inocentă,
lectura
anticipativă/predicativă/pre-
text, context psihologic,
existenţial.
Observare : recunoaşterea
cuvintelor, explicarea lor în
context lingvistic/alte
contexte, lectura grupurilor
de cuvinte, câmpuri lexicale,
matrici semantice.
Explicaţia : Explicaţie-
expunere, brainstorming,
tehnica imersiunii în subiect,
descriere, povestire, plan
simplu, dezvoltat, rezumat.
Analiză : comentariul literar
/ prezentare generală.
- analiza structurilor
interne (idei principale,
rezumat, teme, motive,
personaj, idee centrală
prin corelarea
semnificaţiilor,din text
în context lingvistic :
cuvânt, sintagmă, enunţ,
fragment şi întrg).
- analiza formală
(utilizarea referenţilor, a
conectorilor,
perspectiva narativă,
termenii discursului
argumentativ).
Înţelegere : algoritmizare,
modelare (pe genuri, pe
39
Tipuri de întrebări
La ce vă gândiţi atunci când
citiţi titlul dramei "Meşterul
Manole" ? ( la destinul unui
om, un personaj simbolic,
emblematic pentru evoluţia
celorlalte personaje, la un
creator de frumos, la ceva
mitologic, fantastic, magic )
Ce ştiţi despre autor ? (poet,
dramaturg, filosof, eseist,
prozator, traducător,
folclorist, memorialist ;
sursa principală ă dramelor
sale o reprezintă folclorul
românesc, prin prelucrarea
unor mituri şi legende
autohtone, alături de surse
creştine şi istorice.)
Cu cine am putea compara
personajele?(personaje
parţial veridice, parţial
fictive, cu o psihologie şi cu
o viaţă interioară fără
complexe, personaje
mitologice, din folclorul
românesc; dar aceste
personaje ar putea fi întâlnite
şi în viaţa reală a acelor
timpuri : meşter, zidari,
cărăuşi, Vodă, călugări,
norod etc.).
În ce constă confruntarea
personajelor ? [confruntarea
între personaj – personaj,
personaj – situaţie,
 specii), învăţarea prin confruntare (zbuciumare)
descoperire, interioară a personajului].
problematizarea.

Cum aţi dedus personajele

care se implică în acţiunea
propriu – zisă a dramei ?
(moduri de expunere,
naraţiune, ghilimele / dialog,
monolog, folosirea verbelor,
pronumelor...)

Ce asemănări găsiţi între

drama "Meşterul Manole"de
Lucian Blaga şi balada
populară "Monastirea
Argeşului ?".

(Re) Lectura a III – a (sens Reflecţie : interpretarea Ce modalităţi de

moral, tropologic, anagogic, unor simboluri, naraţiunea caracterizare foloseşte
mistic) personală, eseu, lectura autorul ? (caracterizare
Interpretarea personalizată, modelarea directă, indirectă
(rescrierea textului din
perspectiva unui personaj),
joc de rol, jurnal de lectură, Ce simbolizează jertfirea
argumentaţie, eseu de 5 Mirei ?Aţi vrea să schimbaţi
minute. finalul dramei, şi cum l-aţi
schimba ? Dacă aţi face un
eseu liber ce titlu i-aţi da şi
cam ce ar cuprinde eseul
Acţiune : lucrul în perechi / respectiv (binenţeles din
pe grupuri, prelegerea drama "Meşterul Manole").
intensificată, investigaţia
comună, joc de rol, discuţi
reţea, eseu, proiect, Ce credeţi, după judecata
portofoliu. voastră proprie, fapta lui
Manole şi a zidarilor poate fi
considerată jertfă sau crimă?
Argumentaţi de ce ?
(dezbatere) în clasă.

40
 APLICAŢIE - "Meşterul Manole " de Lucian Blaga
Comprehensiunea / întrebări textuale /
inchise / un singur răspuns existent în text
/ semnificat obiectiv.
1. Ce tematică valorifică drama "Meşterul
Manole" de Lucian Blaga ?
2. Unde şi în ce an a apărut drama
"Meşterul Manole " de Lucian Blaga.
3. Cui a fost dedicată această dramă ?
4. Unde şi în ce an a fost jucată piesa penru
prima dată ?
5. Care sunt personajele dramei ?
6. Cine e persinajul principal ?
7. Care sunt personajele secundare ?
8. Din câte acte e compisă drama ?
9. Cine e acel personaj care îl convinge pe
Manole să jertfească ?
10. Credeţi că Manole nu putea construi
mănăstirea, pentru că îi lipsea tehnica ?
11. Spuneţi ce anume dă viaţă construcţiei
lui Manole ?
12. Unde se petrece acţiunea dramei ?
13. Ce este expresionismul ?
14. Ce este bogomilismul ?
15. Ce ştiţi despre autorul acestei drame ?
16. Cu ce altă operă se aseamănă drama
"Meşterul Manole"?
17. Crea e titlul acelei opere ?
18. Din ce specie literară face parte ?
19. Din ce specie literară face parte
"Meşterul Manole"? Definiţi această
specie literară.
20. Care e principala tematică a dramei ?
21. Care sunt asemănările şi deosebirile
dintre dramă şi baladă ?
22. Care e finalul baladei ?
23. Care e finalul dramei ?
24. Este vreo diferenţă între cele două
finaluri ?
25. Negru - Vodă din baladă apare în drama
lui Blaga doar cu apelativul de "Vodă".
Prin această denumire generică, oare
acest personaj îşi pierde conotaţia
negativă sau nu ?
Interpretarea / întrebări extratextuale /
deschise / mai multe răspunsuri /
semnificaţii subiective.
1 De ce se frământă, se zbuciumă Manole la
începutul dramei ?
2 Povestiţi ce vis are stareţul Bogumil, şi ce
semnificaţie credeţi că are ?
3 Cine sau ce credeţi că dărâmă zidurile ?
4 Din ce cauză se dărâmă zidurile ?
5 Manole rosteşte la un moment dat una din
cele zece porunci. Care e aceea şi ce
semnificaţie are ?
6 Ce fel de personaj este Găman şi ce
simbolizează el ?
7 Ce fel de personaj e stareţul Bogumil, ce
simbolizează el ?
8 Ce fel de personaj e Mira şi ce
simbolizează ea ?
9 Care personaj spune că Dumnezeu şi
Satana sunt fraţi ?
10 Ce credeţi despre această dualitate a
divinităţii _
11 Ce simbolizează Manole ?
12. Sepoate considera Găman, alter – ego al
lui Manole ?
13 Citaţi pasajul unde chiar Manole
întăreşte acest lucru.
14 Cefel de forţe interioare îl chinuiesc pe
Manole în a – şi săvârşi fapta ? Daţi citatul
corespunzător.
15 Ce înseamnă iubirea pentru Manole ?
16 Pe cine sau ce credeţi că iubeşte mai
mult Manole : pe Mira sau mănăstirea ?
17 Ce semnificaţie au turlele mănăstirii,
care se înalţă spre cer ?
18 Mira afirmă că stareţul Bogumil e un
călugăr fără Hristos şi că "mănâncă bureţii
veninoşi crescuţi pe cruci" Ce semnificaţie
credeţi că are această afirmaţie ?
19 Unul dintre zidari spune că mănăstirea ar
trebui construită în altă parte pentru că acolo
unde s-a încercat în zadar construirea ei "e
gura iadului". Ce credeţi despre acest lucru?
20 Comentaţi perspectiva bogumilică
asupra dualităţii artistului şi a actului creator,
divin şi demonic deopotrivă.
41
 21 Ce semnificaţie are jertfirea Mirei ?
22 Ce semnificaţie are această moarte
ritualică ?
23 Ce semnificaţie are moartea lui Manole
în baladă ?
24 Ce semnificaţie are moartea lui Manole
în dramă ?
25 Ce semnificaţie daţi faptului că mulţimea
îl împiedică pe Manole să-şi distrugă opera
(să dărâme mănăstirea) ?
26 Îi mai aparţine sau nu opera
creatorului?_

Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a

descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în
jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în
jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în
sprijinul judecăţilor lor.

Creator de
"operă de artă"
care va dăinui
peste veacuri.

Îl frământă Construieşte
gândul jerfei, Creator prin mari
această faptă sacrificii
care i se pare Mănăstirea
iraţională.

Zbuciumat Meşter-mare

Manole

Jertfă
Autojertfă

O jertfeşte pe Manole se aruncă din turla

Mira, singura mănăstirii, după ce a tras
fiinţă pe care o clopotele, fapta sa nu e un
iubeşte pentru a-şi gest sinucigaş, ci
arăta iubirea şi faţă contopirea cu persoana
de Dumnezeu. 42 iubită (cu Mira).
Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje.În colţurile unei foi hârt
elevii scriu numele a două până la patru personaje din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi d
a lungul fiecărei săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl tratează. Ap
trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.

Manole "tu eşti zmeul meu nebun şi sfânt"(alter-ego) Găman

"Meştere - biserica ta - mă vreau clădit în ea eu!"
"Lasă-mă
să-ţi sărut
picioruşele,
tu-înger,
tu-copil,
tu piatră."

"Între voi două, nici o deosebire

nu fac, pentru mine sunteţi una."
"Doamne-Doamne,
de ce mai părăsit."

"Jertfa
aceasta de
neînchipuit- Biserica
cine o cere?"

"Tu eşti
pământul,marele, eu sunt
biserica-jucăria puterilor"
Dumnezeu

"O viaţă scumpă de

ni se cere."
"Ştiu că nici o altă femeie
Câmpul nu ţi-ar
semantic putea fi mângâiere."
- constelaţie
Stareţul Bogumil

43
 ACTORI DECOR

Manole Pe Argeş în jos

Cei nouă Timp mitic românesc
Zidarii Mănăstirea neterminată

ZIDIREA MIREI

ATMOSFERĂ

Amărăciune
Suferinţă
Nelinişte
Neputinţă
Tristeţe
Chin
Oboseală

44
 SECVENŢĂ DE EVENIMENTE

Manole în camera de Stareţul Bogumil îşi povesteşte Găman presimte toată Facem cunştinţă cu Mira,
lucru : măsoară, face visul şi îl îndeamnă pe Manole primejdia şi se comportă o femeie sinceră,
calcule, zbuciumat, la jertfă. ca un posedat. credincioasă,
neliniştit. prietenoasă.
E căsătorită cu Manole
de 7 ani.

Mănăstirea e terminată.
Manole trage clopotele
şi se aruncă în gol.
Mira e zidită, amăgind-o, Manole le împărtăşeşte Cei nouă zidari,
fără să ştie ce i se va vestea jertfei şi fac un epuizaţi,de toată
întâmpla. legământ împreună. truda sisifică(timp
de 7 ani), cer alt
loc pentru construirea
mănăstirii. Vodă e
nerăbdător şi solicită
terminarea Bisericii.

45
 Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /
Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor.

Plan simplu de idei Plan dezvoltat de Rezumat Rezumat cu

idei utilizarea
conectorilor

1.Manole e în 1.Manole e în Drama "Meşterul La început, autorul

camera sa de lucru, camera lui de lucru, Manole" începe cu ne prezintă camera
îngândurat. face măsurători şi imaginea camerei de de lucru a meşterului
calcule, îngândurat. lucru al meşterului şi de asemenea
Manole, care face acesta ne este
măsurători, calcule, prezentat măsurând,
2.Găman, e un 2.Găman, e un e foarte îngândurat. calculând.
personaj foarte personaj, figură ca Zbuciumul său Prin urmare e
imteresant. de poveste, barba interior e cauzat de vorba de surparea
lungă împletită, surparea succesivă a zidurilor bisericii.
haina de lână ca un zidurilor mănăstirii. De fapt Manole nu e
cojoc, care doarme Acest calvar durează singur în cameră, e
şi vorbeşte în somn. de şapte ani, fără cu Găman şi cu
sorţi de izbândă. stareţul Bogumil.
Manole nu e singur În plus, pe urmă
3.Stareţul Bogumil e 3.Stareţul Bogumil e în camera sa ci cu apare şi Mira, după
un personaj care un personaj cu "zmeul său", plecarea stareţului
pendulează între tendinţe malefice, Găman, personaj Bogumil.
bine şi rău. deoarece el e cel care apare până la un Neîndoielnic este că
care îl convinge pe moment dat ca alter- Bogumil îi insuflă
Manole că jertfa e ego al meşterului lui Manole ideea
necesară. Manole, deoarece tot jertfei.
zbuciumul interior al Această idee
lui Manole, e decurge din faptul
4.Apare Mira, un 4.Apare Mira care e exteriorizat de acest că stareţul Bogumil
personaj care e o femeie deosebită, personaj ciudat. are un vis.
îndrăgit de toate cu dragoste faţă de În cameră intră şi În consecinţă Mira
celelalte personaje. soţul stareţul Bogumil este jertfită, adică
său,deasemenea ea care îi spune lui zidită pentru ca
se poartă foarte Manole că mănăstirea să poată
frumos şi cu Găman. măsurătorile şi fi ridicată şi să poată
calculule sunt inutile dăinui peste veacuri.
deoarece "forţele" Această jertfă aduce
cer o jertfă de fiinţă cu sine şi moartea,
omenească, altfel creatorului(al lui
biserica nu va putea Manole) care nu mai
fi ridicată. Prin visul poate suporta
său întăreşte spusele suferinţa şi drept
sale şi îl convinge pe urmare se aruncă
Manole că ideea din turlă şi moare.
jertfei e necesară şi e

46
 singura cale de ieşire
din această situaţie.
Găman care se află
în cameră, doarme şi
are coşmaruri, se
comportă ca un
posedat, spunând că
"forţele", "puterile
fără grai şi
nebotezate"-adică
necuratele nu-I lasă
sufletul în pace, îl
chinuiesc.
Ivirea Mirei parcă
înseninează aerul din
acea cameră. Mira e
vizibil îngrijorată
pentru Manole,
pentru multele nopţi
nedormite ale
acestuia, pentru
zbuciumările
acestuia. Încă de pe
acum îşi face simţită
antipatia faţă de
stareţul Bogumil,
parcă ar simţi că el e
un sâmbure de
răutate. Mira admiră
macheta viitoarei
mănăstiri şi îşi spune
părerile.
Manole îşi exprimă
iubirea faţă de
credinţa în
Dumnezeu şi faţă de
femeia iubită,
spunând : "Între voi
două (Mira şi
biserica), nici o
diferenţă nu fac,
pentru mine sunteţi
una."
5.În prim plan, 5.În actul al II-lea ni Ruinele bisericii
imaginea ruinelor se prezintă ruinele veşnic reîncepute
bisericii. bisericii veşnic apar, iar Manole
reîncepute. ieşind din camera sa
de lucru vorbeşte cu
cei nouă zidari,
6. Promisiunea lui 6. Manole promite apare un sol trimis
Manole. lui Vodă (prin solul de Vodă care va
trimis) că va termina transmite nerăbdarea

47
 mănăstirea în trei domnitorului în
zile. legătură cu
terminarea
construcţiei.
Manole promite,
spre uluirea zidarilor
că mănăstirea va fi
terminată în trei zile.
7.Manole vorbeşte 7.Manole vorbeşte Cei nouă zidari şi
zidarilor despre pentru prima dată ce Manole fac un
jertfă. sacrificiu vor trebui legământ prin care
să facă pentru ca promit că prima
mănăstirea să poată venită : soţie, soră
să fie făcută. sau fată, să fie
jertfită prin zidire.
8.Bănuiala zidarilor. 8.În actul al III-lea, Zidarii cred că
zidarii îl bănuiesc pe Manole şi-a călcat
Manole de trădare, legământul,
crezând câ el şi-a anunţând-o pe Mira
anunţat soţia să nu să nu vină în acea zi.
vină. Dar se dovedeşte
contrariul : apare
Mira.
9.Mira e zidită. 9.Mira e atrasă într- Jocul de-a moartea
un fel de joc, căruia începe : Mira e
nu-i dă crezare. zidită, dar fără să-şi
dea seama de
adevărul faptei,
crezând că e vorba
doar de un joc.
10.Suferinţa lui 10.În actul al IV-lea, Manole e chinuit de
Manole. actul sacrificial e remuşcări, e furios şi
săvârşit iar Manole îi acuză pe zidari de
suferă îngrozitor. tâlhărie. Aude
"vaierul" din ziduri
care aproape că-i
11.Terminarea 11.În actul al V-lea, sfâşie inima de
mănăstirii. mănăstirea e durere.
terminată şi zidarii Manole e acuzat de
înalţă clopotul. boierime şi de
călugări de crimă.
Vodă îl trimite pe
Manole să tragă
clopotul
12. Moartea lui 12.Manole ne mai Manole se aruncă
Manole. putând îndura din turla bisericii şi
suferinţa se aruncă moare.
din turlă.

48
 TABEL CU ÎNTREBĂRI : textuale, intertextuale şi transtextuale

Întrebări textuale Întrebări intertextuale Întrebări transtextuale

1.Ce mit valorifică drama 1.Cu ce altă operă se 1.Ce înseamnă pentru voi
"Meşterul Manole"? aseamănă drama "Meşterul "jertfirea unei fiinţe" ?
Manole"?
2.Cine este personajul 2.În drama "Meşterul
principal al acestei drame ? Manole" credeţi că e vorba
2.În ce operă / text aţi mai de jertfă sau de crimă ?
3.Care sunt personajele întâlnit aceleaşi sau motive /
secundare ? teme asemănătoare ? 3.Credeţi că zidurile din
dramă se surpau fiindcă lui
4.Cum începe drama ? 3.Ce semnificaţie are Manole îi lipsea tehnica
enunţul : "Mira altar-viu"? modernă ?
5.Care este tematica
principală ? 4.Ce semnificaţie are 4.Dacă aţi putea scimba
afirmaţia stareţului Bogumil conţinutul sau finalul dramei
6.Ce sfârşit are drama ? că: "Dumnezeu şi Satanail în ce fel l-aţi schimba ?
sunt fraţi"?
7.Care este personajul 5.Cum aţi fi procedat dacă
malefic al dramei ? 5.Ce fel de "forţe, puteri" eraţi în locul luiManole ?
credeţi că împiedică
8.Ce fel de confruntare construirea Mănăstirii ?
întâlnim în această dramă ?
6.Ce semnificaţie are faptul
că Manole se aruncă din
turla Mănăstirii ?

7.Ce semnificaţie daţi

faptului că mulţimea îl
împiedică pe Manole să-şi
distrugă opera ?

49
 FIŞĂ DE EVALUARE
Realizarea unui eseu

1.Realizaţi un eseu pe baza contradicţiei jertfă/crimă, pornind de la următoarele citate:

Dacă la începutul dramei, Manole credea că jertfa e necesară şi că Dumnezeu îi va ierta, spunând:
"Dacă numai unul din noi ar săvârşi-o, ar fi păcat de moarte, cum însă prin noi toţi se va face, va fi o
jertfă dătătoare de viaţă. Învoiala ni se va ierta, şi jurământul nu se va arde."(Actul al II- lea, Scena
II ).
După săvârşirea faptei, Manole e în agonie totală, îşi schimbă părerea şi îi acuşă pe zidari de crimă:
"Bici subţire de foc, şarpe lung mi-ar trebui, să vă ard. Să rămâneţi însemnaţi pe trup cu semn
tâlhăresc. Să vă arate lumea : Ei sunt ! Să vă ocolească hulindu-vă, că aţi sugrumat femeia în zid.
Judecata mea mi-o voi face-o, judecata voastră cine va face-o ?"
Biblia spune : "Să nu ucizi" dar totuşi jertfa lui Manole pare perfect creştină,deoarece actul
sacrifical e săvârşit pentru ca mănăstirea să se poată înălţa.
De asemenea cum bine se ştie şi în credinţa populară există un "ritual al construcţiei". Un bătrân din
Caraş Severin, interogat în legătură cu cauza surpării zidurilor casei afirmă: "poate din pricina ploii dar
nu numai de aia, îţi spun eu de ce. Când am săpat de fundament, a ieşit un şarpe şi Pătru n-a avut ce
lucra şi l-a omorât cu arşeul (sapa), mama s-a năcăjit şi-a zis că de ce a omorât şarpele ăla că el e talpa
casei şi nimic în lumea asta nu ţine dacă n-are la talpă viaţă pe care să se sprijine."
Din complexul semantic al ritualului construcţiei, foarte bine structurat, ţăranul secolului nostru a
reţinut prin contaminarea semnificaţiilor, sensul de bază, că orice creaţie umană, fie edilitară, fie
familială nu poate dăinui dacă nu are la bază (talpă) viaţă; dacă nu a fost consacrată printr-un ritual
preparator care să-i asigure durabilitate.
Enunţul "niciodată să nu ucizi şarpele de sub fundament" a devenit un îndemn imperativ pentru acel
ţăran, primind indicii referitori la necesitatea simbolică a vieţii de sub ziduri. Tot aşa, nici Mira nu
moare îngropată în zidul mănăstirii, ci se întrupează în ea oferind construcţiei eternitate,
durabilitate.
Despre formularea "nimic în lumea asta nu poate dura dacă nu are la talpă viaţă" sintetizează sensul
esenţial al complexului întemeierii în viziunea tradiţională, că orice construcţie cere viaţă care s-o
însufleţească, solicită jertfire şi autojertfire.
La fel ca şi în tradiţia populară, în dramă Mira va fi "talpa, viaţa mănăstirii", ea va fi jertfa care va
însufleţi zidurile.
Judecata omului modern, ar condamna fapta lui Manole şi ar cataloga aceasta drept crimă.
Spre exemplu afirmaţia lui Cărtărescu (în "Medicul şi vrăjitorul") care spune următoarele: "În
manualele şcolare fapta criminală a meşterului Manole este exaltată şi azi, găsindu-i-se adânci
justificări metafizice şi naţionaliste. Dar ce mănăstire este aceea ridicată pe un cadavru? Ce ordine a
lumii, chiar perfectă fiind, va putea uita vreodată că s-a construit cu preţul, unei vieţi nevinovate?"
Dar Eliade îl contrazice pe Cărtărescu spunând că "moartea violentă" este creatoare şi că doar prin
jertfire se asigură perenitatea noii creaţii.
În concluzie, depinde de mentalitatea fiecăruia dintre noi, dar sensul acestei drame este că:
"doar prin suferinţă se poate întrupa, se poate realiza arta adevărată, durabilă, eternă."

50
 TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Citiţi fragmentele de mai jos din drama "Meşterul Manole" de Lucian Blaga :

1. Bogumil : " Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă încheieturile lăcaşului până-n veacul
veacului" (...) " Şi dacă întru veşnicie bunul Dumnezeu şi crâncenul Satanail sunt fraţi ? Şi dacă
îşi schimbă obrăzarele înşelătoare, că nu ştii când e unul şi când e celălalt ? Poate că unul
slujeşte celuilalt. "

2. Manole : "Jertfa aceasta de neînchipuit cine o cere ? Din lumină, Dumnezeu nu poate să o ceară,
fiindcă e jertfă de sânge, din adâncimi, puterile necurate nu pot s-o ceară, fiindcă jertfa e împotriva
lor."

I. Redactaţi răspunsuri de maximum 10 rânduri pentru fiecare din următoarele cerinţe :

1. Explicaţi în ce fel este prezentată ideea jertfei în dramă ( prin cine şi pentru ce ?) prin raportarea
la ideea jertfei din balada populară. Există diferenţe între cele două ?

2. Explicaţi conceptul de dualitate a divinităţii, evidenţiat în primul text.

3. Ce fel de personaj e stareţul Bogumil şi cum acţionează el ?

............................................................................................................................40 puncte

II. Pornind de la contradicţia : "fapta lui Manole poate fi considerată jertfă sau crimă", găsiţi două texte
literare sau nonliterare prin care să evidenţiaţi : printr-unul ideea jertfei iar prin celălalt conceptul de
crimă.

..................................................................................................................................30 puncte

III. Găsiţi un paragraf biblic care să evidenţieze ideea jertfei şi explicaţi prin câteva cuvinte cum e
privită jertfa din perspectiva Bibliei ?

..................................................................................................................................30 puncte

51
 CUPRINS

1. Argument-Introducere.
2. Evaluare manuale alternative. Tabel - Alegerea manualului.
3.Tabel intertextual – textele literare şi nonliterare alese.
4. Contextualizare prin raţionament transductiv.
5. Planificarea pe unitate de conţinut ( planificare pe 12 ore ).
6. Proiect de lecţie.
7. Anexe : matrice semantică – intertextul şi intertextualitatea, matrice semantică
personaje.
8. Explicarea curentului expresionist.
9. Explicarea doctrinei bogomiliste.
10. Procesele lecturii.
11. Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale operei.
12. Aplicaţie " Meşterul Manole " de Lucian Blaga : întrebări textuale, întrebări
extratextuale.
13. Reţeaua personajelor.
14. Harta personajelor.
15. Câmpul semantic constelaţie.
16. Secvenţă de evenimente.
17. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / rezumat /
rezumat cu utilizarea conectorilor.
18. Tabel cu întrebări : textuale, intertextuale, transtextuale.
19. Fişă de evaluare. Realizarea unui eseu.
20. Test de evaluare sumativă.
21. Cuprins

52