SCURT ISTORIC AL ORTOPANTOMOGRAFIEI

La nceputul anului 1896, la cteva sptmni dup ce Rotgen a publicat despre

descoperirea razelor X, au fost efectuate primele radiografii dentare. Nu se poate afirma cu precizie
cine a realizat primele radiografii dentare, nsa cu certitudine a fost unul din cei patru care au
experimentat independent razele X in cavitatea orala: Kells in SUA, Walkhoff si Koenig in
Germania i Harrison in Anglia. n iunie 1896, Harrison a nregistrat si publicat cercetrile sale
privind radiografiile dentare n Journal of the British Dental Association. Aparatul creat de el
nregistra radiografiile dup o expunere de 6 minute la radiaiile X. El a fost primul om de stiinta
care a raportat despre leziunile pe care radiatiile le produc asupra tegumentului si limbii, asistentul
su jucand rolul pacientului timp de 4 sptamni (81) La inceputul secolului XX a fost creat tubul
focal de raze X, care expunea o cantitate mai mica de radiaii, cu imagini mai reduse, dar prelungea
durata de via a anodului. Mai trziu, n 1913, Coolidge a patentat catodul tubului de raze X,
folosind un filament de tungsten ce emitea un current reversibil, in vacuum, ntre anod si catod
(81) n 1905, n Germania a fost realizat primul apparat dentar de raze X, urmat in 1912/1913 de
catre doi comerciani in SUA. Primul aparat dentar de raze X care proteja operatorul de riscul
electrocutrii a aparut n 1918 (dat fiind ca primele echipamente aveau fire neprotejate de curent
electric cu tensiune ridicata), folosind un vas plin cu ulei n care se gseau tubul de raze X si firele
electrice. Din 1920 pn la jumtatea secolului XX, aspectul commercial al echipamentelor pentru
radiografii dentare s-a modificat, introducndu-se conul de pozitionare pentru efectuarea mai facila
a acestora, pentru diferite zone ale arcadelor dentare. Ulterior au aprut aparate cu afisaj electronic,
cu reducerea timpilor de de expunere pe filme dentare rapide.Treptat, in 1970 s-a schimbat conul
tubului de raze X cu cilindru, zona de iradiere fiind astfel clar demarcat. La sfritul secolului
XX au fost produse echipamente potential constant de raze X, care limiteaza mult timpul de
expunere al pacientului la radiaii prin producerea pulsatil de raze X, la un current constant (81)

Aparitia echipamentului ce a fcut posibi realizarea ortopantomografiei a fost apreciat

ca fiind o inovaie in domeniul imagisticii dento-maxilare, intruct anterior radiografiile dentare
erau doar intraorale si oblic laterale pentru arcadele dentare, folosindu-se numai aparatul dentar de
raze X (173)
 La nceputul secolului XX, muli cercettori au cutat s realizeze tehnici radiologice de
vizualizare a suprafeelor curbe ale corpului precum maxilarele. A fost realizat de ctre un grup de
cercettori un echipament ce folosea sursa de raze X ( anodul) intraoral, iar extraoral era situate
filmul radiologic care prelua imaginea maxilarelor peste faa pacientului (167). Amintim unele
dezavantaje pe care le oferea tehnica de radiografiere panormaca intraoral a maxilarelor:

Timp de expunere a pacientului indelungat ( trebuia radiografiat separat fiecare maxilar)

Imagine radiologic distorsionat a maxilarelor
Doza mare de iradiere pentru tesutrile cavitii orale, mai ales pentru limb

Aceti factori exprimau paradoxal o relevan redus pentru echipamentele de radiografiere

panoramic intraoral, in comparaie cu obinerea izotropilor radioactivi folosii ca surs de
radiaii. Datorit costului ridicat al izotropilor radioactivi folosii la sursa de radiaii X si gradului
ridicat de iradiere pentru pacient, s-a renunat in timp la folosirea acestui aparat.

A fost realizat de ctre un alt grup de cercettori un aparat de radiografiere panoramic a

maxilarelor utiliznd tot o surs de raze X, situat extraoral. n 1922, a fost inventat de catre A.F.
Zulauf un echipament numit Panoramic X-ray Apparatus ce scana ambele maxilare pe un film
radiologic situat intraoral, in anul lingual, cu ajutorul unui generator de raze X extraoral, ce se
rotea manual in jurul pacientului. (173)

n 1933 Numata, Vieten si Heckmann (ce au experimentat expunerea filmului radiologic

rotind un fascicul de raze X printr-o fant) i Olsson (care a finalizat principiul de miscare a unui
tub de raze X, simultan cu detectorul, acesta fiind poziionat n spatele structurii ce urmeaza a fi
radiografiate) au modificat si mbuntit ulterior tehnica si echipamentele de radiografiere
panoramic a maxilarelor (77,173)

n 1946, Dr Yrjo Veli Paatero, de la Institutul Dentar, Universitatea din Helsinki Finlanda,
a realizat primul prototip de unit panoramic rotaional extraoral, folosind principiul elaborat de
Olsson, dei cei doi nu se cunosteau ntre ei. Unitul era asemntor cu cel propus n 1933 de
Numata si folosea pentru fiecare maxilar n parte filme extraorale care scanau dinii i maxilarele
prin rotirea manual a scaunului pacientului n jurul sursei de raze X. O realizare important in
radiologia dentar a fost obinerea imaginii panoramice perfecionat de fizicianul finlandez
Irjo Veli Paatero. Pornind de la ideile predecesorilor si, acesta a creat primul aparat care folosea
un fascicul de raze X colimat printr-o fant si o caset port-film care realiza imagini scanate ale
maxilarelor prin micare relativ a acestora in jurul pacientului (173)

n 1949, Paatero a realizat sistemul panoramic rotaional concentric sau sistemul cu un

singur ax. Acesta includea o caset curb ce coninea filmul, situat extraoral, astfel eliminand
disconfortul creat prin plasarea intraorala a filmelor radiologice si expunerea prelungit a
pacientului. Se folosea acelasi fascicul de raze X colimate printr-o fant provenind dintr-o surs
staionar, in jurul acesteia rotindu-se pacientul si caseta curb cu filmul extraoral. Metoda
expunerii presupunea preluarea imaginilor secveniale emise prin fanta vertical a sursei de radiaii
pe un film situat in faa pacientului care se rotea in jurul unui tubde raze X.

n Statele Unite ale Americii, tehnica panoramic a cunoscut o dezvoltare rapid datorit
nevoii de obinere a imaginii arcadelor dentare ntr-un timp scurt i la un numr mare de persoane,
cum ar fi soldatt si recruii din armata american. Drept urmare, Hudson i Kumpula au inventat
intr-un timp scurt unitul panoramic cu ax dubl excentric de rotaie, aparat comercializat mai
trziu sub denumirea de Panorez.

n 1953, Paatero a realizat primele aparate ale caror principii tehnice de funcionare au la
baz fasciculul colimat emis de un tib radiogen in micare sincroncu un film extraoral. mpreun
cu Sidney Blackman si compania Watson and Sons Ltd.el a lucrat pentru a realiza modelul
comercial de pantomograf cunoscut sub numele de Rotagraph (fig) Acelasi autor a publicat in
1954 bazele teoretice pentru un nou tip de echipament panoramic cu trei axe de rotaie (fig)
Imaginea rezultat elimina suprapunerea din zona posterioar a arcadelor dentare si se apropia ca
imagine de proiectia ortoradial a maxilarelor.
Fig 1. Schema Rotagraph-ului lui Watson
 Fig 2. Pantomograful patentat de Paatero in 1954 pentru radiografierea suprafeelor curbe
ale maxilarelor

n ultimele decenii progresele stiinei au influenat i evoluia ortopantomografiei, ceea ce

a dus la imbuntirea calitaii imaginii panoramice. Aparatura folosit pn atunci la efectuarea
imaginii clasice a maxilarelor, a cptat noi caracteristici, n sensul lrgirii gamei de examene
radiologice, de la teleradiografii de fa si de profil, la selectarea ariei de radiografiat i a unor
imagini succesive pentru o anumit regiune, obinndu-se astfel tomografii regionale, foarte utile
n implatologie.

Utilizarea microprocesoarelor n cadrul manevrelor de ajustare a poziiei aparatului n

funcie de vrsta, nlimea, conformaia i dimensiunea viscerocraniului pacientului, precum i
alctuirea de programe adaptate inteniilor noastre sunt achiziii recente cu efecte favorabile
pentruexamenul ortopantomografic (114)

Primele imagini produse de razele X au fost nregistrate fotografic, iniial pe plci de sticl
i apoi pe filme radiografice, astfel obinandu-se o imagine analog.
 Imaginea digital include o serie de numere sau digii creai electronic si stocai in
computer, fiind apoi reconstruit sub forma unor nuane de gri i descrcate apoi pe monitor.
Aceast imagine const dintr-un mozaic de digii aranjai ca ntr-o matrice de grilaj, fiecare pies
a mozaicului reprezentnd un pixel sau un element al fotografiei (173) Rezoluia imaginii depinde
de mrimea fiecrui pixel i de numrul acestora; imaginea apare mai clar i mai bine conturat
cu ct sunt mai muli pixeli. Aspectul imaginii este influenat si de scala de gri. Ochiul uman poate
citi pn la maxim 30 de nuane de gri, n timp ce un computer poate stoca pn la 256 (i chiar
mai mult) de nuane de gri.