Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), n portiunea medie sau

inferioara.
Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (n spate
ntre omoplati) sau numai ntr-o zona de iradiere (de ex. n umar).

2.Iradierea durerii anginoase cel mai frecvent se produce n umarul stng

si pe fata interna a bratului, antebratului si n ultimele doua degete ale minii
stngi sau la baza gtului.

Fig. Localizarea durerii n angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort

greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil
de la o zi la alta, senzatia de ntepatura sau junghi strict localizate ntr-
un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin
probabile de angina pectorala.

Fig. Iradierea durerii n angina pectorala

4.Durata si intensitatea durerii.

Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de
intensitate medie; durerea ncepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se
estompeaza sau dispare, dupa ncetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru
angina pectorala stabila si se ntlneste mai ales n angina pectorala instabila.
Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este
severa si probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare.

5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen
sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare).

Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prnzuri prea copioase, tulburari de
ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si n repaus sau n somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa
nceperea efortului si nceteaza n cteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este

1
declansata la eforturi din ce n ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si n repaus, aparent
nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

6. Frecventa crizelor anginoase poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea
(efort fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamna),
la altii frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice).

Cresterea frecventei crizelor anginoase (nsotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia
unei ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase
are un maxim dimineata ntre orele de trezire: 7,00 9,00 dimineata.

7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai
ales daca ischemia este mai severa, se poate nsoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee
(senzatie de greutate n respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome
asociate apar mai frecvent n infarctul miocardic acut si mai rar n angina pectorala.

8. ncetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa ncetarea efortului sau dupa
administrarea de nitroglicerina sublingual.
De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, n cteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de
nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).
Daca durerile cedeaza n mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea
nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.

Atacurile anginoase sunt un semn de infarct de miocard iminent?

Angina nu inseamna infarct de miocard. Durerea brusc instalata, retrosternala, este cauzata de o
lipsa temporara de oxigen cu efort suplimentar din partea inimii. In atacul de cord (infarctul
miocardic), durerea este mai puternica, de mai lunga durata si nu dispare dupa administrarea de
nitroglicerina sublingual. Atacul de cord este acompaniat de o stare de greata, o senzatie
accentuata de slabiciune si de transpiratii reci.

Orice durere toracica nseamna angina pectorala?

Categoric nu. Nu orice durere toracica si nici macar o durere localizata la nivelul inimii nu trebuie
inteleasa ca un simptom de boala coronariana. De exemplu, daca durerea dureaza mai putin de
30-40 secunde, dispare dupa o respiratie mai profunda sau la schimbarea pozitiei sau dupa ce s-
a baut un pahar cu apa; acesta nu este o durere anginoasa.

Cum se stabileste diagnosticul de angina pectorala?

De obicei, medicul stabileste diagnosticul prin determinarea caracterului durerii si a

circumstantelor instalarii acesteia.

Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in repaus si
in timpul efortului fizic, o ecocardiografie, explorari radioizotopice, o angiografie coronariana
(radiografie a arterelor coronare) si alte teste stabilite de medic in functie de situatia fiecarui
pacient.

Electrocardiograma (ECG) este utilizata pentru a monitoriza implusurile electrice cardiace.

2
Acestea pot arata daca aportul de sange la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate arata
modificarile in ceea ce priveste ritmul inimii sau alte deficiente. Pentru a obtine o imagine
completa a functiei cardiace, specialistul va efectua ECG atat in timpul exercitiului fizic cat si in
repaus. Teste mai ample pot evalua fluxul sanguin in timpul exercitiului fizic sau in repaus. In
timpul exercitiului fizic, se introduce (prin microinjectie) intravenos, o cantitate mica de
radioizotop de obicei Thaliu. Aparate speciale sunt capabile sa determine modul in care Thaliul
se distribuie in locuri diferite ale muschiului cardiac. Diferentele de concentratie sau lipsa Thaliului
in anumite zone pot arata care parte a miocardului a fost afectata de ischemie (flux sangvin
insuficient). Cea mai exacta metoda de determinare a leziunilor vasculare la nivelul arterelor
coronariene este angiografia coronariana. Un tub elastic mic (cateter) este introdus in antebrat.
El este condus prin sistemul vascular pana la nivelul arterelor coronare (cele care iriga muschiul
cardiac). Pentru a vizualiza eventualele leziuni ale acestor artere, prin cateter se introduce o
substanta de contrast radioopaca.

4. Tratamentul anginei pectorale

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a mbunatatii prognosticul prin

prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor
anginoase.

Afectiunea cauzala, de obicei ateroscleroza, trebuie limitata si trebuie redusi ct mai mult
posibil factorii de risc. Iata care sunt cei mai importanti factori de risc care pot fi modificati
pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare la pacientii cu angina pectorala:

fumatul
consumul excesiv de alcool
lipsa exercitiilor fizice (sedentarismul)
obezitatea
diabetul zaharat
nivelele crescute de colesterol
hipertensiunea arteriala

Pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare trebuie sa modificati acesti factori de risc,
astfel:

renuntati la fumat
mancati sanatos: alimentatia dumneavoastra ar trebui sa fie variata si bogata in fructe,
legume si cereale. Includeti mai multe fibre alimentare in dieta. Reduceti consumul de alimente
grase si, mai ales, ar fi bine sa inlocuiti o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex.
carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau
polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reduceti consumul de sare.
faceti exercitii fizice:de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic, adaptat in functie de
toleranta dumneavoastra individuala la efort. Medicul dumneavoastra va poate sfatui asupra
nivelului de efort fizic pe care il tolerati.
reduceti greutatea corporala excesiva:consultati-va cu medicul dumneavoastra asupra
greutatii ideale pe care ar trebui sa o aveti;
consumati mai putin alcool:maxim un pahar de vin pe zi. Asa cum bine stiti, consumul
excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, deci si inimii dumneavostra.
reduceti tensiunea arteriala:mentinerea valorilor tensionale ct mai aproape de normal: TA
sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au
si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg.
Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul
inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de
tratament prescrisa de medic.

3
 reduceti nivelele de colesterol sangvin,mai ales in cazul in care sunteti diagnosticat cu
dislipidemie: urmati dieta si tratamentul prescrise de medicul dumneavoastra
- daca sunteti diabetic, trebuie sa aveti grija sa mentineti permanent un nivel adecvat al
glicemiei (glucoza din sange)

Tratamentul medicamentos al crizelor de angina pectorala

Exista trei clase de medicamente, administrate singure sau n combinatie, care se recomanda
pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala:
Nitratii
Beta-blocantele
Blocantele canalelor de calciu

Nitratii actioneaza prin dilatarea vaselor coronare, aceasta ducnd la cresterea aportului de oxigen
la nivelul muschiului cardiac.

Nitratii cu actiune rapida, de scurta durata: avnd actiune foarte rapida nitroglicerina se
utilizeaza n special pentru remiterea crizelor de angina pectorala.

Nitratii cu actiune de lunga durata se recomanda de obicei ca si tratament pe termen lung

pentru prevenirea crizelor de angina pectorala.
Dinitratii (isosorbid dinitratul) se administreaza oral, sunt absorbiti la nivelul intestinului si apoi
traverseaza ficatul. La nivelul ficatului, dinitratii sufera transformari metabolice si se transforma in
proportie mare in mononitrat (metabolit activ).
Mononitratul isosorbid mononitrat - este singurul nitrat care ramane neschimbat in sange si este
responsabil de eficacitatea medicamentului. Olicard retard este unul din preparatele moderne ce
contin nitrati. Ceea ce este particular la acest medicament este structura sa farmaceutica -
microsfere care controleaza eliberarea substantei active pe parcursul a 24 ore, fiind posibila astfel
administrarea unei singure capsule pe zi.

In sectiunea "Produse" puteti gasi mai multe informatii despre Olicard retard.

O alta categorie de medicamente pentru tratamentul crizelor de angina pectorala este cea a beta-
blocantelor. Acestea reduc frecventa si intensitatea contractiilor cardiace, reducnd astfel
consumul de oxigen al miocardului.
Blocantele canalelor de calciu produc vasodilatatie, scaderea intensitatii contractiilor cardiace
avnd astfel actiune antianginoasa; au si un efect antispastic, fiind folosite n tratamentul anginei
vasospastice.

In cazuri particulare de angina severa, cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica
proceduri chirurgicale: by-pass coronarian sau angioplastia coronariana. By-pass-ul coronarian
este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului
blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange
in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, vene sau artere localizate in torace, in spatele
sternului.

Angioplastia coronariana consta in utilizarea unui cateter prevazut cu un mic balon la capat.
Cateterul este introdus la nivelul axilei si este avansat pana in zona stenozata a arterei coronariene.
Cand balonul este umflat, se produce dilatarea zonei

Pentru mai multe informatii consultati-va medicul.