COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDARIE, Indicativ CR 6 - 2013‘CUPRINS CAPITOLUL 1, PREVEDERI GENERALE 3 1.1. Obiect 51 domeniu de aplicare 3 1.2. Relaiacualtereplementaritebnice 5 13. Defnti principale n 1.4. Nota, unitii de misur, liste de tabele gi figuri ° 1.5. Documente normative de referings "7 CAPITOLUL 2. BAZELE PROTECTARIE 2 2.1. Cerinje generale de proiectare 2.2. Com ehniceprivind reistenja st stabilitate structurilor/elementelor de ‘ide ey 23, Prinepileproietii last limits ultime pentr clidiile din zidtsie. 22 2.4, Variable de baz 2 CAPITOLUL 3. MATERIALE, % 3.1 Elemente pentru zdtrie 26 3.2 Monare » 33 Beton 2 3.4 Ojeluri penta armaturi 3 43.5 Alte materile pentru armarea zditei o ‘CAPITOLUL 4 Z1DARIE 35 4.1. Proprietajle mecanice ale zidiriei 35 42, Proprietileizice ale zidriei a 43. Durabiltates zie a ‘CAPITOLUL 5, PROIECTAREA PRELIMINARA A CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURAL! DIN ZIDARIE 2 5.1 Proiecarea preliminarlarhitecturalstructurlé a clidriloretajate curente 52 52. Proiecarea pretiminari a perejlor structural pentru elidiile etaatecurente $7 53, Proietarea pretiminar a subansamblurilor structurale orizontale o 544, Proiectarea preliminar a infrstruturit aCAPITOLUL 6. CALCULUL CLADIRILOR CU PERETI DIN ZIDARIE, 6.1, Principii generale de caleul 6,2, Caleulstructurilor la inter veticale 663, Caleululstructrilor cu perf din zdive la fore orizontale 464, Caleulal pereior din irl ia incarcari perpendiculare pe plan 65, Calcul plangetor {6.6 Caleualrezistente de proiectare a pereflor din zdarie 6.7, Caleualrezistenge de proiectare a plangeelor 68, Verifiare siguraneiclidirilor ou perei structural din zidaie ‘CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLADIRILE DIN ZIDARIE 71, Prevederi constructive privind suprastructura 7.2, Prevederi constructive privind infrastrucrara ’ 73, Prevedsrirefertoare a pret nestructural dn zdtrie 3 ANEXA I (normativ) ‘Specific tehniceprivind materalele pent lucriti de zidsrie 5 ANEXA Il (nformativa Comentant ° ANEXA Il (informativa) Exemple de call 1 6s 65 6s 68 n % 8 4 7 97 10 0 10CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE, 1.1. Obiect si domeniu de aplicare (2) Codul de proieciare pentru structuri din zidirie, indicativ CR 6.2013, se aplck ta Proiectarea clidiilor cu perey structurali din zidiri, precum i la proiecares tutor ‘elortate pari / elemente de construe din ziti indiferent de tipal struct Codi areca object enumarea cernjelor generale de conformare azhitectaral-strutural gi de calul ga conditilor constructive de ansarmblagi de detalu pent acestea, @) Prevederile Codului se refer, in principalia simayia de proiectare persstenté si la Situaya de protectare trasiorie, definite conform Codulsi CR 0 - 2012. Pentru situapia de proiectare seismicd, definité conform CR 0, prevederile Cofulii vor & splicate numa impreunk cu prevederile de calcul gi de detaliere constructvd specfice date in ‘Codul P 100-1/2013, cap.8 pentru struct gi peri structural i in ep. 10 pentra pere ‘nesinicturali, panouri de zdivieinrémate in eadre gi alte elemente nesructurale (copa de fm gi de ventilate, de exemply), ) Prevederile Codului vor fi utlizate pentru proiectares clidirilor civile, industrale gi swivanuctnice gisau_sle panilor acestors, reaizate cu urmitoarele tiputi de alcatire (efinite la 13.1}, ate: | zidirie simp /nearmaté (ZINA), i, zidire confinats (20), ‘idisie confnat i armatd in rosturile orizontale (ZC+AR), 4. cide ou iim armata (Z1A). Figura 1.1. Tipuri de aleituire pentru perei din zitriearmatt (@) Zidisie confinaté (b) Zidavie cu inima mat Zidasiaarmaté vertical gi orizontal, execuat8 cu elemente pentru zdirie cu forme speciale gi idiria precomprimatt mu fc obiectul prezentului Cod De asemenea, mu face obiectal Codului zidiria executath cu elemente pent ziirie recuperate din demolir(4) Codsl contine cerinje de proiectare referitoare la rezistent, stibilttea, rgiditatea gi Auctitaea tuturor plo /elementelor de construcie din zidire, precum gi le durabitaten acestora Alte cerinfe, de exemplu, cele privind izolarea higroternicd sau fonicl au fac biectul Cod, (5) Prezentul Cod mu conyine prevederi refertoare Ia siuata de proiectare accidentals (Gefnita conform CR 0), de exemplu penis reristenfa la foc « pitilor / elementclor de construse din dire (© Niveurile de sigurangsrezultate in calcull si prevederile consrutive din acest Cod consis niveluri minime obligatori de calitae, La oliitarea invesitorlu, prin tema de proiectare, pot fi adoptate misuri suplimentare pentru objinerea unor nivelri de asigutare ‘superioae. () Prevederile Coduluirefritoare la proiectareaclairilor ca strut din zie sa tturor Pino /elementelor de construcfe din zidirie se vor aplica numa tiprlor de clad evil, industria gi agrozootehnice enumerate a (8) In eazu constructor cu alte aledtuir su care sunt desinate unor functiuni speciale (arc, coguri de fim independent, ziduri de spin, ezervone, et. precum si plangee mixte cu eorpuri de umplutur’ ceamive sas din beton) revederle Codului au caracter orentatv. (8) Strucurile cu perf structural din zdirie sunt folosite in mod eurent pent urmitoarcle tiput de clini (denumit in continuare cdr curente) 4 clidirietajate cu indljime pink Ia P+4E inclusiv: Jocuine, ae eli cu fanctiuni similar (hoteluri, moteur, cline, internat, erege, et), edit pentru invifimant gi ‘crores sindtiti, alte tipuri de cladirisocial-culturle care nu necesita spa libere ‘mari i care au funciuni in general fixe (au sunt susceptibile de a sufi tansformari myjore in mpl exploatiri), +, cli tip "hala / sala” cu deschideri si iim moderate (de reguls, cu deschideri ‘maxime de 9.00 +15.00 m gi inltimi de 6.00 » 8.00 m) pentru sili de spor, atelier, epozite, clair agrozootehnice, ete (©) Proveterile privind sinajia de proiectare tranztorte (stuatie de proietare tn timpul ‘execute, definité conform CR 0 si SR EN 1991-16) si cele privind execuialucdrlor sunt ‘waite in mlsura in care este necesar s se indice calitatea materialelor si produselor penta construct: si nvelulcalitit execute pe samter, cenute pentrarespeciarca ipotezclorevate In vedere laproiectare 0) Conitite speciale pentru executia Iucririlor in situafii pariculare (conditt de temperatiri extreme, zidlri care se neared prematur, ete) vor fi menjionste obligatera in ocumentaie (planuri,caite de sarcini, specifica). (11) Prevederile Codului se aplict numa strucutilor gi piilor/ elementelor de coastructie din idtnie reaizate cu elemente pentru zidirie gi/sau cu mortae, care indeplinese ‘urmitoaree dous condi ‘ surt conforme cu specificaie tehnice de produs aplicsbile (standarde armonizate, standarde europene/najonalealele decdt cele armonizate, evalu tehnie europene, agremente tehnice najionale in construii) -conformitetea cu spcificatile tehnice sarnonizate este recunoscutd prin existenfa marcajului CEs b. satisfac cerntlespecifice pens zidirii in zone seismice date in P 100-1, cap 8 si 10.[NOTA, Pentru conformistes pvicare Ia conte de caste ska Ia cancteriisle mesic (sir ern do dab) se vor ava In vedete 9 telemene eae apa, in vgn, reerone Ta ‘emeate pen zi gsm mona consent indivi, ecu ale eevee sansa (12) in cazalstructurlor i prjlor/elementelor de construe executate cu elemente penta dire g/sau cu mortare, care nu satisfac ura dintre cernfle de la (1), side ev astfel de elemente gi/sau mortare vor f utlzate mumai pe baza specificatilortehnice de produs ‘ntocmite conform lesislaii in vigoare, prin care vor f stabilite domeniile si conditile tence de floste, precum si performantele acestora (13) Pentru stbilrea valovilorcaracterstcilor mecanice de rezistenj si deformabiltate ale ‘ateriallor componente si ale zdirilor realizate cu acestea se vor folosi date rezultate din ‘ncerciri efectuate si declarate de cite fabricant, cu respectarea prevedeilo specificailor tehnice de produs gi ale legisla aplicabile in vigoare. (04 Cerinele si condiite tence stablite prin proiect, entra toate categorile de Iucrri de Zid, vor fi precizate in fig sinttic aletuits conform Anexe I (normativ) la acest Cod. Figa va face parte integrantt din documentaia de contractae si de excoutic gi va servi cxecutantului pentru aprovizionarea materalelor corespunzatoar iar orgatsmelor de contro Pentru verificarea conformititi cu prevederile proiectuli. (18) Prevederile Coduli se areseazd investitorlor,proectanior,executanior de Ivers, Specalgtilor cu actvitate in domeniul construfilor atest /autorizaji in condi legit precum si organismelor de verificare si control (verficareasi/sau expedizarea proictelor, ‘verifiearea,controlulsi/sau expertizarea hari) (16) Fabricani, reprezemanyjiautorizai ai acestor, imponatori si distribuitorii de produse pentru construc (element pena zidirie, mortare,betoane, ofeluri pextra armitur, ete.) Aestnate tilzarit im vederearealziii de peret structural si componente nestructurale din ziditie, trebuie sf ia fn considerare prevederile prezentui Cod pentry ca activtaten de ‘comercializare a acestor produse si ating scopul 1.2, Relata cu alte reglementititehnice (1) Situafite de proiectare Ia care se face referire in acest Cod sunt define, conform CR 0, dup cum urmeaza + Sitajie de proiectae persistent situate de proisctare care ese relevantd pe un interval de timp de acelasi ordi cu durata viet structar, ‘+ Situazie de proiectare ranziore:stutie de proiectace care ete reevant peo duratt ‘de timp mai scurté decit durataproiectaté a vet structuri i careareo probebiltate mare de a se produce. + Situatie de proiectare seismicd. situate de proiectare exceptional ind strucura este ‘expusi unui eveniment seismic. (2) Grupitile de incdrir fa care se face refrie in acest Cod sunt define, conform CR 0, up cum urmeazk + Gruparea fundamentals: Combinares (efectelor) acjiunilor peatru stuatile de roiectare persistent gi tranztorie * Gruparea seismic. Combinarea (efectelor) acfunilor pentru situa de proiectare seismicd@) Pentru proietarea pirilor de construct din alte materiale (beton,ofel,lemn, etc), se vor folosireglementiriletenice specifce, aplicabil, ia vigoare. (4) in cazul cladiilor situate pe terenuri de fundare dificil, prevederile Codului vor fi ‘ompletate cu cele ale eglementiilor tehnice specifice, in vigosre, pentru ase de teremur, {in ceea ce priveste aleiturea de ansamblu, dimensionarea si detalirea constuctivi & cliirilor dir zidiie sa elementloracestra, 1.3, Defni principale Valoare declarata: valoarea unei caracteristci a materialelor componente sau azide (de fexemplu, rezisenja medie la compresiune) declaraté de fabricant in declarajia de conformitte/performanta produsului sau in alte documente emise de eBtre acest, care se pun la dsponitie odatd cu furnizarea prods 1.3.1. Tipuri de zidarit &. Zidaviesimplt/ nearmata (ZNA). zidarie care mu conte sufcient armiturk pentru a putes fi considratAzidire armats, precum. zidavia confinata,zidisia confinaté# armatt ‘in rosturie orizontal, zdaria cu inim& armatA, Rezistenia gi rgidtatea elementelor de confinare si ale armituilor previzute construciv in stracturile din zidarie nearmetS, conform prezentulli Cod gi P 100-1, nu vor fi uate fn calel penta verifcara sigurangel la efectele inctrcarlor din gruparea fundamental si din grupetea ses b. Zidivie confinats (ZC); zidire previzutd cu elemente pentry coafinare din betonarmat Aispuse vertical (stipigoi) si orizonal (centuri), pe toate cele patra ltr ale penouli, ‘mate dupl executarea 2idare © Zidivie confinati i armatd in rosturile orizontale (ZC+AR):zidiie confinaté (ZC) la ‘ate, inrosturileorzontale, sunt previzute armituri in eantitiisuficient, din oel sau din alte mateale cu rezistenja semnificaiva la intindere, in scopul erste rezistentel la fort tietoare ga ducilitiipereteha, it armath (ZIA): zidirie aledtuts din dour staturi de zidirie paalele slintre ele umplt cu betonarmat sau cu morta-beton (grow) arma, cu $a {rt lepitari mecanice inte sratri gi la care cele tei componente conlucreaz® pentns Preluarea tturorcategorilor de solicit © Zidivie iarimatd in cadre (ZIC); zidirie aletuith din woul sau mai multe straturi de divi, cy legituri mecanice Inte stratur, inrimatétnt-un cadru de beton arma! ofc ‘exeoutatl dupi turarea betonuli / montarea cadruui metalic 132. Mortare (1) Mortarele petra zie, aledtuite din ant, isp i ap sunt definite prin 1 Conceptie mortar performant pentru zidirie: mortar a cirui compoziie si metodl de objnece este alas de fabricant in vederea objineciicarateristicilor spcificate (concept de erfornang), fi mortar de refett pentru ziddrie: mortar produs conform proportlor predeterminate, ale einai caracteristici reauhate sunt in functie de propomiile stabilite ale ‘consituenilor (concept de ref),b. Caracterstic gi utlicare i. mortar pentru zidfrie pentru utilizare generalé (G): mortar pentru zidivie fick caracterstici speciale; {i mortar pentru zidarie pentru straturi subjiri (T): mortar performant penns zidtrie x dimensiunea maxima a sgregatelor mai mic& sau ezalt cu o valoare indiatl, Mortarele (T) se uilizezd, in conformitate eu acest Cod, pentru rosturi de egezare cu ‘grosimi de 0.5 3.0 mm, @) Mortar-betonul (grout) este in mortar pentra zidivie pentra utlizare general (G) ‘bjinut din amestec de ciment, nisi, pietrig monogrenular- de dimensiunea agrepatelor < 3.0 ‘mm si apa. Amestecul se retlizeazi cu o consisted redust- taare de circa 20 ~ 28 cm pe ‘om etalon de 30 em iniime., Morar-betonul poate de rejtd sau performant. ©) Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bazd de ciment,nisip foarte fin g acezivi(polimer). Mortarul adezv se foloseste pentru statu subir, conform specifcailor {ehnice si tehnologice ale fabricanal si mumai in asociere cu elementele pent zidéie indicate de acese specifica 1.33. Elemente pentru zidirie Rezistenta| medic la compresione a elementului: media artmetic§ a rezstenelor la compresune ale elementelor, 5. Rezistenta caracteristicd la compresiune a clementului: reistenga la compresiune corespunzitoare factiului de 5% al distibuiel statistic a rezstengei la compresione © Rezistena standardizati la conpresiune a elementului: reistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie transformatd in rezistenta echivalenté a unui element "usat in et" cu lijimea de 100 mm gi inimea de 100 mm 4. Element pentru dire categoria I: element pentru zidirie pentru care probabiltatea de ‘2m tinge rezistenga medie /carateristicd la compresiune declarata este = $9. ‘©. Element pentra zidfrie categoria II element pentru zidrie care ma indeplinest nivel de incredece al elomentelor pentru zdirie categoria | 1.3.4, Pereti din zidirie 4 Perete structural: perete destinat si reziste forfelor vertcale si orizontale care scioneazi, in principal, in planl su . Perete structural de rigidizare:perete dspus perpendicular pe un perete structural, cu cate conlucreaz8 la preluarea forlor veticale si orizontale $i contribu la asigurarea stabilitii acestuia ‘a cara cidior cu plane care desarlpe o sing dete, pee pal cu dca elmer ‘rinigleae plage, cre mu sunt incre dct cot ec a ce pein freon Sone In plana fo, sun demu pre de contvdmaine © Perete nestructural: pecete care nu face parte din structura principal a construtiei; acest tip de perete poate fi suprimatfrks8 prejudicezeintegritatearestuli strctur, 4. Pereteinrdmat:pereteinglobat inr-un cadru de beton armat/ ofl, care nu face parte din structura principal, dar care, in anumite condi, conribuie la rgiditatea laterald MLO reetele se stabilesc de fabricant si nu se accept repararea la gatir. (9) Mortarete pentru uilizare general (G) eu compozitieprescrisd vor avea compozitile date Intabelul 3.1. Valorie sunt indicate fn unit de Volum, Compozita mortarlor pentru utlizare general (@) — “abel 3.1 Gasman | Cineat | Niip M2 Se ~ 4 Mzsey— [1 wee co ser ms Mise esa SO7e Mio cena) (4) Peotrs un mortar oarecare, notat M™, valorle stabilite prin proiect, pot fi atrbuite lamestecuri echivalente celor di tabelul 3.1 descrse prin proporta componensilor conform speciticailor tehnice sau insruciunilor fabricantulsi cw condita ca reistente. medie la ‘compresiune determinatd conform SR EN 1015-11 si nu fie mai mic& det valoarea MI" 32.3. Proprietiile mortarelor 3.2.3.1. Rezistenta la compresiune a mortarelor pentru zidirie (0) Recistenja unitas medie la compresiune @ mortaruui pent zie, fa a fi determinat in conformitatecu SR EN 1015-11 (2) Rezistenja unitard fa compresiune a mortarului pentru 2diia ou clemente din agi arsé sau eu elemente din BCA, folsi pentru proiectare gi specifica ca stare in proicc, se va lege astfel inci, folosind relaile (4.1), (4.28) sau (4.2), x8 se obtind cel putin valorile ‘minime ale rezistenflorcaracterstice ale zidtel fl fpentre peri sructralistabilte nP 100-1, tabelele 82 si $3, tm functie de accelerajia seismici de proiectare a,8 amplasamentulu gi de indjimea clair G) Clasa mortarului pentru zidire stabilith conform (2) trebuc sk satisfack 5icerngele de cas, (@) Betonul folosit poate fi cu Yamestec prolectat" sau ex “amestec prescris" conform NE 12/1 In proiect se vor specifica, petra fiecare element / categorie de elemente structurale debeton: clase de rezistent, b. clase de consistent (@) Dimensiunes maxima a agregatelor betonului (dy) va fi limita atl ‘pentru elementele de confinare: day <20 mm; , pentes stratul median la pereti din Z1A: i. pentru grosimea stratuui median < 100 mm sau cénd acoperires arméturi este < 25 mm, dag 10 mm; fi, incelelate cazuri day12-mm, (@) Pentru a se asigura detonarea corecti a elementelor, consstenta betonuli prosspt, ‘efit prin Clase de tasare conform NE 012/1 se va lua dup cum urmesz pentru stlpigori cu seine < 750 em*: $4; 1. pentru stalpigori ou secjiune > 750 em? gi pentru ceturi—indiferent de dimensiunea soctuniltransversale: $3; ‘entra zdiria cu ini armatd cu grosimea stratului median 2 10 em: $3; 4 pent divin cu inima armati cu grosimes stratui median < 10 em: $4, 33.33. Proprietifile mecanice al betonului pentru elementele de confinare si pentru ZA (1) Rezistenele de proiectare ji modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentrs clementele de confinare la ZC si cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor lua din P 100-L, tab. 8.6. Pentru strat median al ZIA Valorilerezstentelor din tabel se reduc ou 25%, (2) stuctute din zidrie confinaté (ZC), betonul din centr gi din rigele de cuplaze legate x centurile va avea aceeasi casi ca gi betonul din plangeu. Betonul din stlpigori poate avea (alt clas decit cel din plangeu (centri. 3.34, Prevederi specfice pentru betoanele foloste pentru alte elemente structurale (plangee, seri i infrastructurl) (1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi: a beton simplu: C8/10; '. —beton sib armat (pardoseli pe umpluturd la clidiri fir subsol, de ex): C8/10; © beton amat monoit: C12/15, (2) Pentru infrastructurd, dacd betomul este in contact cu apa subterand,clasele minime de ‘beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1 3.4, Ofeluri pentru armituri (0) clit x per structral din zd, ofl este flos pentew arma: 4 lemenielor de oninare ziti! sign centr (ZC), 8. side, in rosie ovizontale ZCAR); stra median al di eu iid amath (IA); 4. celle elemente de stracturi: plane, rigle de euplare la perei cu gor, ses, perf desbsol anda (2) Cesinjleprivnd propre armature refer a material fasnat care se gist in dia inti. Pe santir,sau in timpul fasonii, mu se vor exerata opera cate pot deteriora propriile material (2) Armiurileflosite pests pee deze armath (2C, 2C*AR, ZIA), nls pets Fglele de cuplre din beton arma, in cazal peer cu gui, vor eatepunde erinjelor din specifica thnick ST 009 si vor aven cateporile de reastené i clasele de ductitate Sable conform P 100-1, an 826 (4) Pesew armarea celal element structurale din cide de zie (panes, sii Infasructr) floss oflurilor se va face conform standarduui SREN 1992-1 ob nex 48 ajonald i reglementilortehsiceapiabil, a vgoare (S) Modula! de elastictate longitudinal al armituilor pentru beton amt se va lua = 200000 Nau (©) Coeficientl de dilatare termicd al ojlului se va ha a= 1241041°C 35. Alte materiale pentru armarea ziriei (1) Zidia poate fi armata gi cu 2‘4 prile polimerice de inal densitate gi rezistenta ‘bare sau festturd din polimer arma cu fibre (FRP) printrunul din urmitoarde procedee: i. insera produselr in rosturi; fi, inseqia produseor in tencuiala @ Domeniile de utilizare, metodologia de calcu gi tehnologia de execute pentna zidiria armatd cu grilepolimerice sau cu FRP nu fac obiectl prezenului Cod 3CAPITOLUL 4, ZIDARIE 4.1. Proprietiile mecanice ale 2idiriet (1) Prevederile acesui capitol se referd la zidiria cu elementele mengionate la 3.1.1.(1) ‘executal cu nortar pentru zdiriepentra utilizare generala (G) sau cu mortar pens rosturi subir (T), cu tate rosturile complet umplute eu mortar (@) Zidasia cv rostri vericale umplute partial (cu locas de mortar) va fi iilizaté tn peti structural in zidiria incimats numai tn conformitate cu valrile declarate ale proprietor e recistenf i de rigidtateobjiute pe baza incereailor efectuate conform standardelor din seria SREN 1082. (@) Pentru proietarea zidirei eu rostri vertical tip “nut i feder / Jamba ult, penta solicits in plnul peretelui si perpendicular pe acest plan, in conformitate cu prevederile din 1acest Cod gid P 100-1, indiferet de tipul gi dimensiunileelementelor penru zdire, se vor folosi valorilerezistenfelor declaate objinute pe baza incercarilorefectuate conform serie ‘SR EN 1052, pentru fiecare tip de profile fejelor vertical de capi. 4.11. Proprietitile de rezistenth ale xidiriel 1. Rezistenta la compresiune a zidlriet 4a (1) Rezistene unitard caracteristcd la compresiune a zidivii, f, ralizatt cu mortar de Uuilizare generals (G) si eu mortar pentru rosturi subir (T) va fi determinatd, pentru fecare clast de elemente din argll arsi gi din BCA, pe baza incercirlor pe probe de zidiie K = 0.4 » 045 =0 180 Pentru situaia de proiectare seismic varie fs rebue sh satisfac cerngele minime din P 100-1, t2b 83, (9) Valorie rezistentei caracterstce a zidiriei pe direct parle cu rostwle orizontale, in planul perstelu, calculate cu (4.1), (4.2) gi (4.2b) pentru valorle fos = 2.0 + 5.0 Nim si ‘mortar tip (G) cu rezistenja M2.5+ MIS gi cu mortar pentru ros subj), sunt date fn tabelul 4:4 (20) Pentescalelulrezstenjelor fg fi ale zidailor, formulele (41) (4.2) $i (4.26) se vor utliza numa cu respectarea urmatoarelor condi | pentru elementele care poartt marca} CE, pentru zidirile cu mortar (G) se vor folosi ‘aborileK din tabell 4.1, in functe de tipul elemeatul, si pentru zdirile ex mortar (1) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus, b. pentru elementele care nu poartd mareajul CE, valorileconstantei K pentru zdarie cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate seu valoarea rezistene’ caracteristice a Zidirieitrebui determinat prin incereAri conform 1112). ambele situa vor & satisficut toate cone de a (3), (6) $8). Rezistena caracteristc8 le compresiune (fg in Nimm)paralel cu rosturieorizontale a zidirilor cu elemente din argill ars gi BCA cu mortar de slizare generala (G) gi cu ‘mortar peatrsrostri subi (T) insaeaae onan Gaeele as oar 106) 7s Oe ae 16 nse) Der Ds M5) a3 = Dar, LIT | n256) 2 3a. 38i | is a a Monae [yas | 9s 98 10} © 3s 46 | ~053 | 062 | a1 1085 —] 1 Peas var ied we accep Tterpalre rs ine valle Gin ibe. Pein ‘ain in fis celor in abel se aplc Toms gener de cll cu reapevaea cnr de io), (11) Valariterezstenei de proiectare fy se reduc cu 15% pentra zidiria a mortar (G), in azul in cae se foloseste mortar de ciment frk adaos de var 4.14.12. Rezstenfa unitard de proiectare a compresiune a zidiril (1 Rezisenele uitare de proiectare la compresune ale zidirei se vor determina conform at2423 4.1.1.2, Rezistenta zidivei la forfecare (1) Rezistenjazidarii la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare ‘4 Cedate prin lunecare in ros orizontal (f.); '. Clare pe scoiune inclina din enti principale de isndere in lungul dagon comprimate (fh). 4.1.1.2.1, Rezstenta unitard caracteristied la lunecare in rost orizontal (1) Rezistena caractersticd la lunecare in rost rizontl fy zidriei execataté cu mortar entra utizare general (G) san cu mortar pentru osturi subj (T in stratur eu grosime de (05 mm pind la 3,0 mm, cu toate rosturileverticale umplte, se determing cu relatia a= fun*08 0, $0065f, (43a) unde note sunt © feoteistentacaracerstic nil la forfecare fr fort unitar de compresune; ‘+ 04 valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe directa frei tietoue in element, Ia nivelul considerat, determinat din gruparea de tnelrcéri de proiecure (valoare de proiectare), care se exerci’ pe zona comprimatl 8 peetelui care asigurdcezstenala fora tietoae, ‘+ fy resiswenya medie standardizats la compresiune a elementelor pentru ziti. @ Pentru sdirie cv elemente cu imbinare de tip "nut gi feder / lambs gi ul’, la care feele adiacente cle elementelor pentru zidirie se afld in contact direct, exeoutate cu mortar de uilizare generala (G), sau cu mortar pentry straturi subjiri (I) in rosturl orizonale eu ‘grosimes de 0,5 + 3,0 mm, ezistenja caraterstict lalunecare in rostorizontl se caleuleezd cu relia us=05 Sug +040; $0045), (430) ) Revista unitaré carecterstick initials Ia forfecare a zidirei - sub ert unitar de ‘compresiune egal cu ero fas, va fi obinutt din rezulatele incercrilor pe zirie efectuate ‘conform REN 1052-3 sau in conijile stabiite fe 1-1.(12),G4) Ie cara sidiilor eu mortare performante, de ilzare generals (G) sau pentrs rosturi subir (T, dac8 nu sunt declarate reulatele objinute conform (3), valoarea fag se va lua SREN 998-2, nexa C (5) In cazal zidrilor executate cu mortare de rejetd pentrs ulizare generali (G), ou ‘compoziile preserise tn tabelul 3.1, dack nu sunt declaraterezltatee obfinute conform (3), valoile faa vor fi luate din tabelul 4.5, cu condija ca mortarl pentru utilizar generals (G), preparai conform SR EN 1996-2, s8 mi confind adaosuri sau adit, ‘ezistenjaunitar caracterstic iniill la forfecare azide (fac) x Nia “Toba 4s (pamepeuaaae Tana) de ee lente pet mano Mrs | ss aga 030—[— 025 — [030 iio eta austin [028 | 020 | 015 Pentru zdivile cu mortare> M12-5 valorile se vor obine obligatriu prin Inceredre fectuate conform SR EN 1052-3, 4.1:12.2, Rezistenja unitari caracteristicd la cedare pe secfiuniinclinate (1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secfuni nclinate, rezistenja unitard caracerstic8 la frfecare fay, 4 zdisei cu mortar pentru uilzare general (G), seu mortar entra rostri subir (1), Gu toate rosturle umplute cu mortar, se va calula cu relafile 4 Pentru elemente din arg. arsi din grupele 1,2 si 28 Sas = 02fayfi 5S 49) b, Pentru elemente din BCA fala 1626 a4) 101% (a) {In relaile (44a) 9 (4.46) notaile sum fic tezistenjacaraceristic la intindere a elementelor pentru zidirie determina‘ conform @; ow valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe directa efortuluiunitar de forfecare, i seyiunea consierats, (2) Valoarea rezstengsi caracteristice Ia intndere fra elementlor pentru zidirie se determin prin 8 evaluarea valorlor dectarate pe baza rezulatelor incercrilor la intndere prin Sa despicare a clementlor petra dre »b. in fancied rezistnga standardizat clement a compresune fi) cu rela: i. pentr elements din ari asf = 0.035 sa) pent clement din BCA cufi>20Ninm*: fy~0.050f, (AS) 404.1.12:3, Rezistenjle unitare de proiectare a zidiriei la forfecare (1) Rezistejele unitare de proiectare a zidirei la forfecare (fa i fs) Se vor calcula ex formulele: 4 tunecare in ros orizontal fous = 82+ 0404 (4.62) 1, rupee pe seine fncina fe (4.66) fant (56) {in care coeficientul de sigurant pentru material se va ha conform 2.4.2: (@) Valorile rezistentelor de proiectae fa fou se reduc eu 25% pentru zidaria cu mortar (G) ‘care confine uma ciment (rk adaos de va) 4.1.1.3, Rezstenta unitard Ia intindere din incovoiere perpendicular pe planul zidSriei (1) Pentru calcul rezistenei pereyilorstructurali,nestructuralt i a panourlor de ziirie Inrimate in cadre, solicitaji Ia incovoiere de fore perpendiculre pe planul zidariei, pentru toate stuayile de proiectare, vor fi lute in consderare rezistenele uitare corespunzitoare urmitoarelor modus derupere: recistenta Ia incovoiere dup un plan de rupere parael cu rosturile orizontal, fy ig4.28), » rezistenta la incovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontal, Salli. 20) Figura 42, Ruperea zdiriei tncovoiate perpendicular pe planul pereteui (@) Plan de rupee paralel () Plan de rupere perpendicular x roturile oizontale fe, pe rstuile orzontle fis 41.1.1 Resstentleunitareearacteristice la itindere din inovoiere perpendicular pe plana dre (1) Rezisteatle untae caracteristice a intindere din tacovoere ale zd, fas faa, vor. objimute dn rezultateleincercrilor pe zidarie exectate conform SR EN 1082-2 sau pe baza prevedeilor dela 1102) (2) Pent aida cu legit tp "mu fede lambs iwc", xin tn vedere dversaten proflajir flor de capi, se vor ulizavaloiledesarate objnute pe bazaincecirilor ‘ecrote conform (1) 41@) Pentru zidavile cu toate osturle complet umplute, ralizate cu mortar peatru zdarie ppentra utilizare generala (G), in cazul in care mu sunt declaraterezaltatele objinute conform ((), valorlerezistenjelor unitare caracteristice la incovoiere fas $i fa, In Nim, se vor lua din tabelul 46 Rezistenge unitare caractristce la incovoiere perpendicular pe planul zidirei Tobia 6 esisien medi amoral an 03M 5M | Telia Fie AAT oo fon [atm [030 aio ata oct — [OT O0 | 000] WTS [OTT ou, Valo dine 46 se wlizeztmumal pes combi de mae (ement, mona) acepte ‘conf tablet (4247422). Paar sles oie > MIS valle se vr cine egos prs {cue fost conorm SR EN 1082-2, (4) Pent zdarile cu elemente din agi asi cu feje verticale plane gi cu rosturileverticale lumplute cu morta, executate cu mortar pentru rosturi subg (T), in cazul fn care au sunt ‘declarate ezultatele objinute conform (1) se vor folos la calcul valrile forfetare fa = fa 0.150 N/mm, (5) Pentns zidaite ou elemente din BCA ou fee vertical plane gi cu toate rosturile umplute, ‘executate eu mortar pentru rostur subfii (7), in absenta valorlordeclrate, rezistentele fr $i fay se vor hua egale cu 035 § <0.150 Nim? 1035 f < 0.200 Nin? (pentru BCA cup < 400 kg/n?) (035 < 0.300 Nimm? (pentru BCA cu p > 400 kgm’) © fat © har © fa 4.1132, Rezistenjele unitare de proiectare la inti planal zidi (1) Rezstenjete de proiectare la Tatindere din incovoiere, perpendicular pe planul peretelui Ale zidivei se vor caleula conform art.2.4.23 (@) Valorle rezistenjelor uitare de proiectare fu gi fy 9 reduc cu 25% pentru zdiria eu ‘mortar (G) care confine numa ciment (fir adaos de vai), lere din incovoiere perpendicular pe 4.1.14, Rezistenta carncterstick de ancorare (1) Rezistenta caractersticd de ancorare prin aderenfi a armturii Inglobate in beton va ‘byina din rezltaele Ineeretibrefectuate conform ST 008. (2) Dack nu se dispune de date experimentale,rezistena caractristc§ de aderenfh, fi, 50 v8 Ja dup cum urmesz: pentru armiturile inglobate fn sectuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (in elementele de confinae), din tabelul 4.7; ». pentru armature nglobate im mortar sau in secfuni de beton ou dimensiuni mai miei de 150 mm (betonul din stratal median al Z1A), din tebelul 48, 2Recistena carci deaderenia amir in ‘betonul elementelor de confinare (N/mm*) Ta? a re a Cas | Cee ea flo tle Name] — | 31s Tp ba 6 bo pein im?) —| 24 [30 Recitenia caracteritice de adereni a amitariorin mortar sa Ta betonl din Z1A (Nim) Taba. laa de eae rar NS] M0 (Clade eres bona (©) corms | c1sa0. eq perbrede ofl bon ate (ama?) | 0712 ‘ean bre de ae! bos prose Mame) [10] Ts 4.1.2, Propriety de deformabilitate ale zidiriel 1.2.1, Relatiacfort unitar - deformati specifick (0 -) (1) Pent caleulalrezstenei gia rgiditiit tuturorelementelor de constucte din zie, pentru toate stuile de proictae, se folosesc urmétoarletipuri de relat “efor unitar = deforma specificl o-c" (lei constitutive) care schematizeari comportaren reali a zidivil (valor caractersice -f- gi valori de proietare =f) lings (Gi. 4:34) >, linia - dreptunghiulers (ig. 4:36) ©. parabolic» dreptunghiulara (fg, 4.3), u @ © Figura 43, Rela efor-deformatie specific (0-2) penta zidiriasoictata la compresiune ‘axial Nore, 1° Leen deforma ‘pba repanghilar * poate 6 noe oo ee convening) de form ‘is gneve vata detoranel specoe am) 7) (2) Valorie diagram de proectare fi) se obin din valorile diggramei caracteristice fe) ca relaia 8as) (@) Forma lei o-£ depinde de: | caracteristcileelementelor pentru zidirie; ». tipul mortaruui; © modul de jesere side umplerea rosurilor. (A) Determinarea relaieio-¢ si a parametrlor caracterstici (6) $i ém ) se va face prin incereiri a compresiune efectuate conform SR EN 1082-In lipsa declariri acestor informatie aplicd prevederile de la (7). () Valoarea deformatci specifice utime (em) utilizath pentru calculul reistenjet gi al ‘git tuturor parlor / elementelor de consiructie din zidivie se va limita, indiferent de rezutatele incerctilo, asl: pentru elemente din argil asi din grupa 1: Gu <3.5%6 ». pentru element din aril arsi cu goluri vertcale din grupa 2: < 2.0%, © pentru elemente din aril arsi cu goluri verticale din grupa 2S si pentru elementele in BCA forma legiio & i valotileéy si Sy. VOr fi declarate conform 1.1.(12), eu limitarea fn < 2.0%, (6) Provederile refertoare la calculul recistenei de proiectare a zidirii si la calculul 60%; , acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse in rosturle orizontale va fi > 20 mm la pereit care se tencuiesc ulterior gi > 35 mm la pereii care rama 48ree” © o Figura 69, Calculil momentuli capebil pentru un prete cu sefiune compush (0) In caul peti depanghivlr, ou lunge fe grosime# (5.696) rele (6.17) 8 (6.18) devin: ‘+ aancimea zone comprimate 19 (620, (@ Cuno: cual (6.19) (6.20) se sera sb forma eq = LATS2y = 147554ly 199) Maa = "88 (1.0 ~ 1.47554) = fy x 35q(L.0- 117556) (6208) {In cazl particular al zidirii cu lege consitutva la compresuneo-e deform nian (Cgura 43) relaile (6.19a) si (6.203) devin 333%, = 13335ely (6198) (1.0 ~ 133384) = HE fy x 354(1.0— 1.33284) (6208) (S) Daca forza axilé este aplicatt excentric faf8 de planul peretelui, addncimea zone! comprimate se va determina cu rela yg OP pmshet ‘unde constant jy se va determina conform prevederilor de la662.1.1 6196)(© In canal pereilor din zidtrie nearmath pentrs care se fice verfcarea rezistenet Ia catremurl de proietare pent SCS, reistena de proecare la Incovoiere (Mi) asocatt {ri axale de proictare (Ny) ve determina a a (2) gi (3) dr eu imitara arc pe care se dezvotéefortuie de intindere prin condi: YS 12 te 62) unde ‘+ reste distaga de la central de greutate al sctiuniiorizontale a peretlui pnd le limit simbureui central aflaté de seeasi parte cu fibra comprimata (in cazal peretelu dreptunghivar ca lvagime fy din eata (6,21) real Mya 02 bow (62) 6.6.33, Rezistenja la compresiune gi incovoiere a perefilor din zdirie confinat (21) Calelulrezistentei de proieetare la incovoiere in plamul pereteli (Mi) asociatl forte aniale de proiectare din inci seismice (Ne,) pentru pereil din ziditie confinatt (ZC, ‘ZC+AR), exccutaicu clement din zidirie din argild ari din grupele 1, 2528, si din BCA ‘8 face in urmatoareleipoteze a. Seneglijesz: 4. reristenja la intindere a betonului din stpigorul do la extremitateasolicitatt la Iintindete a pereteui, fi, rezistenja I intindere a mortarulu dn rosturile orzontale ale zidirii; fii secfiunea de beton gi armtura stilpigor ntermediari (ac exist), iv, _reaistenja la compresane a betonului din stlpigoral comprimat pentru zdivile cu eformatie specified ultiml sn, = 2.0% (aria spigorul se include ta aria din dite), . Seine seama de rezstenp elementelor de confinare verticale: 4, rezistona Ia compresiune a betonului din stilpgorul comprimat se ia in considerare pentru zliile cu deformatie specificl ulmi tu = 3.5% (aria de beton se transforma is are echivalenth de zdirie cu relaia (610); ii, reristenta armaturlr din ambi stlpigori dela extrema, (@) Rezistenya de proiectare Ia incovoiere (Maz), asociati fort axiale de proiectare (Vd, entra un perete din zidirie confinta de formé oarecere, va fi caleuatl prin insumarea rezistenfe de proiectare la Incowoiere §uni ideale din zidirie nearmat Ma (2m) ca recistenja de proiectare la incovoiere corespunzitoare armiturlor din stilpgor de la extremiji Mga(A)calelats contorm (6) Mag = Mada) + Mra (A) 623) (2) Aria sectuni ideale din zdave nearmata se va calcula in funcie de deformatia specified lind azide (en) conform 6.1.3.8), '@) Avia comprimati a secjiunl ideale din zdivie nearmatd (Ay) se va calcula cu relatia 610, woietor de prciectare al seciunii ideale din zidfre nearmath se va calcula Mad 2nai)=NeaYon (624) 8unde ‘+ yaweste distanja de la centrul de greutate al pereteli pink la central de greutate al zonei ‘omprimate a Sectiunil ideale din zdarie (© Rezistenta de proiectare la incovoiere datt de armiturile stilpiorlor MadA,) se va calcula u rela: MylAy)=LA La (28) unde note sunt ‘+ te distanja ine centele de greuate ale celor doi stlpgor de la extrema; ‘© Ay-cea mai mick dintre aie de armare ale celor doi stilpigor; © fr resstenta de proectare a armitui din stlpgor, 6.6.3.4.Rezistenta la compresiune fi incovoiere a pereilor din zidirie cu inim& armati aia) (1) Rezistenja de proiectare la incovoiere (Mu) in planul pereteli asocath fori axiate de proiecare (Na), pentru zidaria cu inim& armath (ZIA), se va calcula folosind ipotezcle ‘generale dela 66.1.2.(2) gi urmaitoarelejpotezespecifice: ‘4 stratrieparalele din zidare si Beton conlucreaz4 pint in stadiulukim corespunzitor celui mai slab dintre materiale, », eforturle unitare de compresiune au valoarea 0.85f, si sunt uniform distribuite pe 0 onl ou adincimea Your = 0.80r unde x este diana de a fibra cea mai comprimata pnd la axa neutr a secjuni orizontale a pereteui, 6: eomatil seen sad uti leit (2) bom) svortiita lupd cum urmiaz 1 Pentru zidirile cu elemente din agi ars din grupa 1: fu = Sou $3.58 Pentru ziirile cu elemente din agi asi din grupele 2925 si cu elemente din BCA: dy = Ge 2.0% 4. armiturasretulu median este uniform distribu tn ungul peretelui (a tn mm“). @) fn jpotezele mentionate la (1) rezstena de proiectare la incovoiere (Mr.) in planal Peretlu,asociatl fore axiale de proiectare (Ney), se va caleula prin insumarea rezistentei de proiecare la incovoiere a sectiuni ideale din zidirie nearmatS cu rezstena de proiectare & armnuilor din statul median Mua (714) = Mpa (m3) + Moa (a) 626) (@) Grosimea echivalens a sectivnii ideale din 2dirie nearmath se va caleula cu relate: tah ~ 2 My 62 ‘unde note sunt ‘© t¢-grosimea straturilor din zdirie exterioae; ‘© 14 grosimea stratuii median de mortarbeton grou), ‘+ nconstanta de echivalent care se ia conform 6.6.1.3(4). 4) Rezistenga de proiectare a secfuni ideale din zidirie nearmatt Mg (ena) se va calcula conform art. 6.6.3.3.(6) Rezistena de proiectare a armiturlor dstbuite, Ms (a), se va calcula cu relaia: (628) unde note sunt umatoaree: + 4, este ava de armaturd pe uittea de ungime a stratului median 4 fyesterecisteni de proiectare a armituilor din stratul mein, 6.6.4 Resstonta de proiecare la forth ietoare a pereilr structral (1) Rezistenga de proiectare Ia for ietoare a perefilor structural dn zdirie (Vu), pentrs toate attire (ZNA, ZC si ZIA) se va lua egald cu cea mai mick dint valorilecaleulate pent ‘8 Cedara prin lunecare in ros orizontal (Vai) b. Cedaea pe seciune inctnat din eforturi principale de tinder in langul diagonaei comprimate nc). (©) in cazul pereilor inform de I, TL rezstnta de proictare la fora hetoare se va lua ‘eaald cu rezistenja de proiectare is for tietoxe e inimi (sejunes éreptunghiular’ cu Tingime egal cu langle total pereteli J) 6.641, Rezstenta la fortd tHietoare a peretilor din zdarie nearmatd (1) Rezistena de proiectare Ia fr hietoare a pereilor structural din zdirienearmat se va us egal cu cea mai mic& dintre valorilerezistenelor de proiectare ‘4 La funecere in ost orizontal, calcula cu rlaile (6292) sau (6296); i. Lacedare pe sectune inclint, calculaté u relaia (6:34). 66:4.1.1, Rezistenta la lunecare in rostorizontal (1) Rezistena de proiectare la fort ttietoare @ peretilor dreptunghiulari din zidirie se va calcula considerind eX rezistenta unitar de proiectare la lunecare in rostorizontal jay este distributd uniform pe lungimea zonei comprimate a peretlui (1) (@) Armaturaconstructiva dispust in centurile plangeclor nu va fi lust in considerare pentra caleulul rezisentel la forth tietoare 6.6.4..1.1, Rezstenfa Ia lunecare in ros orizontal pentru solicitri neseismice (1 Rezistenya de proiectare la lunecare In rostorizontal Fags a pereflr din zidatie nearmats, pentru solicits’ neseismice se va calcula cu relia Var ~ ful (6298) unde note sunt urmbtoarele: + us rezstenya unitark de proiectare la lunecare in ros orzontal a zidtrei, stablits eu relaia (46a) ‘+ #-grosimes inimii peretelui; ‘© lungimea zone comprimate aii i peretelu(@) Lungimea zonei comprimate (.) se va calcula din solicitirile scjionale de proiectare (moment Tneovoietor -M- si forgd axial -N- ) considerand ch eforturle unitare de: compresiune sunt distribute liniar pe zona comprimstl(fig6.10a) curelaia, L=15l,-3 (630) ee ae ( Figura.6 10a, Dstribuiarecistenfelor unitare tangetile la slicitri nescismice (G) Efortl unitar mediu de compresiune (ay) folosit pentru determinarearezitenfi unitare de proiectare fai) se va calcula considerind c& incircarea verticals de proiectre din ‘guparea respect de Incircir, Nsy sau Ns, este distibuth uniform pe zona comprimatd a peretelui (2) deserminat cu relaia (6.30), 6.6.4.1.1.2, Rezstenfa la lunecare in rostorizontal pentru solieitiriseismice (1) in cazul solistiri seismice, dup& inversarea sensului de actiune (ciclul I) efectul aderentei fag ete anulat pe zonele desprinse/fisurat in cilul precedent de acfune a fore seismice~cicluT (lle = In -xed)~ fig 6.106. = es Sey Jessa 02s eee ee _— em See — aes ictal 1 Gell Figura 6.10, Distibutarezistenelorunitare tangeayiale la solicit seismice corespunzitor ‘momenta ulti (2) Pentru solicit seismice, rezistenja de proiecare la lunecare in rostorizontal Vays 8 perejilor din ziftrie nearmata, asociath momentuui capabil May determinat dupa caz ca Felaile (618), (6-20), (6208) sau (6.208), s¢ va caleula cu relia % fat om)unde note sunt urmitoarele: ‘+ lestelungimea pe care aderena este activi determinst, dupi car, curelaile Le — ly peref cu sefiune orizontalé oarecare (LT, L) 3 Tag = (2:355q ~ 1ly- peri cu scfune orizonal éreprunghiulard (6.318), + leet ungies zone comprimate deena elaile (617 pen peri cu seginne zontal oarcae GT) uno selajile (619), (18) ma (0190) pee pg Sse onzonal pings ‘in cazul particular al zidariei cu lege o-6 de forms liniar& (figura 4,32) relatia (6.312) devine oe = (6665¢~ De 3) Din (6318) rea cd in ce solicit ssnice alienate, aerexa rime activ pe Nngis emai ck ee esa condtia. Le 20825 f ox iar din relagia (6.32) rezultA c& aderenfa este activi lungimea ls numai daci este satisficutl condita ee 1375 fa (6338) (@) Pentru cazurile tn care este necesad verificarea perio: structural Ia actunea seismicd pentru SLS (a se vedea P100-1, ar. 8.6.5), valoarea forte thetoare capable se calculeaz8 cu ‘rocedeul previzut pentru soliciirile neseismice, 6.6.4.1.2, Rezstenta in cedare pe sectiane inctinatis (D Rezisenga de proiectate la cedare pe sectune inclnath a pereior structural din zidirie nearmatlse va calcula cu rlaia, a4, Vous has 639) unde notile sunt urmatoarele: fay ete valoarea de proiectare a rezistenfei unitare de cedure pe seyiuni inclinate ‘calcu cu relaile (44) si (4.66) ‘+B esto un coefcient de corecte care jine seama de raportul dimensiunilor panoului din dari ca valorile + b=1S pent i215 + be 10 penn ile 1.0 + b=hy pentru 10 < vgs 1.5 ‘+ inljimea panoului din zdave se va lua + =I pentru peri care lucreazd in consol = hy penira spalfi care pot fi considera dublu Incastrayla extremitii a76.64.2. Rezstenja la fortd thietoare a pereilor din ride confinatt 6.6.4.2.1, Rezistnja de proiectare la lunecare in rst orizontal (1) Rezistenja de proiectae la lunecae in ros orizontl a pertior din zidire confit, Vas, se va calcula prininsumarea urmitoarelor valor 4. rezistena de proiectare la lunecare tn rostorizontal a panoului din zidiie simpla ‘corectaté pentru 8 fine seama de efectul elementelor de confinare (Va1"), i. rezistenta de proiecare la forfecare corespunzitoare armiturit din stlpigorl de la extremitates comprimats a peretelui (Vac), . exstenjade proectare la forfecare a stlpigoului comprimet Vi) Vau= Vass" * Vaso * Vow (635) (2) Rezistena de proiectare la lunecare tn rost orizontal a panoului din zidrie nearmats (Wa) seva hu: 4. pentru solcitir neseismice egald cu valoarea Vga calculath cu roata (6,298) bi. pentns sofcitisi seismice se va fine seama de efectul conlucriei inte elementele de confinare i panoul de zidirie gi se va foloirelatia, Vas = 7 fototlas + O4N Ey (6358) en Nig = Nes +0852 (6386) unde + re don san dimensiunite panouul de civic confit ‘Valoarea Vy din reaja (6.356) se va limita conform relaiei Ver pats (6350) nde © ao este rezisenja untart de proiectare pentru lunecare fn rostorizontal sub efort de ‘compresune egal ca zero (aderenga la forfecare). (2) Rezistenja de proiectare la forfocare a armatui vetcale din stlpigoral comprima, prin efeetal de dor, (Vn) se va caleula cu relaia Vaaa~Aedacss 636) ‘unde notaile sunt urmtoarele ‘+ Ace-aria armiuri din stlpigorul de a extremitateacomprimats; ‘© Jar sezistena de proiectare a armitui din stlpigonal comprimat, ++ 2, factonl de patcipare al armlturi prin efectl de dora Valorite se iau din tabelul 63.‘Valorile factoruui 2 pentru calcululrezstenge a forfecre a armituri verticale din stalpigori de confinare Tabelul 63, ae Armia vera a spon caeais erences | Cstegil de aaa on) ow | ol | on | ol | Ole o_o 290_|-w20_[o1s0-| o200-[ a1 [10 Catena de | gs_[-0s00-[-0380| 0250 [-0300[-0250 | 0200 easeat! Taig 000 300 $6. saa 020-01, Cacgoriade Fs] Noseuaineasn [0400 0350] 0350 ease? Foi0 0400 (4) Recstenja de proiectare la forfecare a betonului din tipigoral comprimat se calculeazi ‘cureltia Vine = Ai * ft 37) unde notajile sunt urmatoarele: ‘+ Ase-atia betonului din stlpigorul de a extremitateacomprimata ‘© foarezisenja unitart de proietae a forfecare a betonului din stilpgonal comprima, 6.6.42.2. Rezistenta a cedare pe sectiune inclinath (1) Rezistenja de proiectare Ia cedare pe secfune inetinatd a pereilor din zidiie confinats, Vous se va calcula prin insumarea urmitoaelor valor: 1 rezistenja de proiectare la cedare pe sectune incinatt a panoul din 2idire simpli corectath pentru a tine seama de efectlelementelor de confinare (Va), ', rezistena de proiectare Ia forfecare corespunzitoare armituri din salpiyorul de la ‘extremitatea comprimati a peretsui Ve), ‘© recistena de proiectare ls forfecare a betonului din stlpigrul comprimat (Vax) Vea + Vnar+Vewe 38) (2) Rezistenta de proiectare a cedare pe secjune inclinatl a panoului din zidirie nearmatt (Ta) se va ua 4 pentra solicit neseismice, egald cu valoarea Vay calculatd cu relajia (6.34) cu Fecistenfele fu, calculate cu relaile (4.4) 5 (4.68) '. penins solcitiri seismice se va folosi relatia (634) si se va tine seama de efectul conlucrisi fate elementele de confnare gi panoul de zidite inlocuind in relajile (4s) i (4. 4b)efortelunitar ogy cu valarea oy" calcula curelaia ig = Mt 638) In care Ne este dat de relata (6.350), (2) Rezistenjele Vn §i Vine Se vor cleula conform 6.6.4.2.1. (3) $1664.21 8),2. Materiale pentru zidirie Se specitid separat pentru fiecare categorie de pera (1. si 1.2) 2.1, Elemente pentru zidirie + Material * Ceramice BCA ~* Dimensiuni 9 ungime:...mm / ime... mma /alkime: mm + Configuratie(grosimi de pee si volum de goluri) conform tabetului 8.1 din codul P 100- 1 (ase vedea ji Anexele Csi ZA din SR EN 771-1 §i SREN 771-4) + Clasa de toleranye definite conform SR EN 771-1 gi SREN 771-4 Valoare medic / Limite TY Q/RI /TI+&RI+/T2&R2/ TOBY RIF + fncadraresslementului in grupe, in functie de caractrsticile goometrioe, oonform P 100- Lat 821 * Grupa 1 (Grupa? / Grupa 28 + Forma feei de capit Plan / Nut gifeder/Cu locas pentru mortar + Categoria elementului in functie de nivelul de ineredere al proprietiilor mecanice ‘conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4 tegoria I Categoria ‘= Categoria elementulu in functe de densitates aparenta - conform SR EN 771-1 /SREN m4 * Elemente LD / Elemente HD —+ Densitatea aparentl in stare uscatf, pentru elementele din BCA 8 eek — Rezistentele mecanice ale elementelor pentra zidarie * Rezistentele standardizate la compresiune fe = Nine fig = oN * Rezistena caracteristick inital la forfecare ~ aderenta la forfecare 2 go Ne * Rezistenjele caracteristice la incovoiere perpendicular pe plan - aderenta Ia intindere din = fag 9 Nim? = fag Nim?+ Cerne specie de durable (a funy de conde specifce de ulizare) + Rezisten a inghayezabet * Confimtl desi soluble active * Dilotare datoritt mii * Pemeabilitetc a vapor de apt + Reactaia foe + Condit speciale de calitate (proprietii aspect! propietii Szice) pentr elemente conform reglementilor tehrice privind execstarea i urmibirea execu cror de Zidai, in vigoare. ‘+ Calitatea A (cuperout) / Calista B (normal) 22. Mortar — Mortars 1 deutilcare generat (G)/ penta sos subi (Faden (gue) + Meoda de sable a comport * mortar proictat/ mortar de ree + Compocia pentru monare de rejees iment. Nat. + Preveder speciale penis + atv. /edaosus... otra Conti de prepare * indus in sai censaizate/lagntier ~ Rezistenja la compresiune M —+ Cetin speciale de duraiitate Ga funcie de cone specitice de uiizare) 23, Materiale auzliare > Stratur de ropereacaplaritit + Material .../ Tip... ,Proprietii speciale > Ancore /agrate Material... Dimensiun.../ Protectieanticoroziv, + Armituri petra rosturi * Matecal.../ Dimensiuni../ Protecie antcoroziv, — Buiandragi prefubricati * Deseiere conform SR EN 845-2 0s3. Betoane pentru elementele de confinare i zidiria cu inimé armati Se speciticd separat penta fleare categorie de elemente de beton (centuri, stpigori, stratul ‘median al ZA) + Clasa de rezistent la compresiune betonuli nc + Clasa de tasare (conform NE O12/1) ns. —-Metoda de stable a compoztiei * amestee prolectat/amestes prescris — Compozita pentru amestec presris * ciment... pet... sip... fap + Dimensiunes maxima a agregatetor * te + Provederi speciale pentru atv... /adsosur. ~ Condit de preparare instal centralizate /Iaganter — Cerinje speciale de durabiltate (n func de conitile specific de tlizare) 4, Armituri pentru betoane si mortare 4.1. Armituri din ofc Se specific separat pentru fecare categorie de elemente de beton (centri, stipigri, stratul ‘median al ZIA) gi pentru mortaree dn rotur, + Categoria de reste + Categoria de ductlitate — Protetieanicoroziva 42. Alte materiale pentru armare Se specifick dupi caz + Tipul material ~+ Caracteristicile mecanice + Alte proprietai 1106