Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
-l 4.2, Frecven.t6
4.1,!, Samne i,tciale
9l
92
'-+.-l
l
ieschisi. pr<dusX numai orin iritcrpozitii. scmrr.lc f.rci.rlc sint rnlrlt rr'ri
Fig, 43, Ocluzie deschisd, produsil prln lnterpozitii discrete.' Consca,rt sc irrt'ilttcttc farira hbi:rli dcs,lrisi s.tu intrcdcschisi'
-(inainte $i la un an dupe tratament).
t) Rapoarlelo
_Ramura lui Tigelkomp (cirxt de A. Nl. Schrrarz):
ascenienti ' 5 Nasio:r_sellao n1
-- $anSul labio-mentonier esre tte,.rli la unii paciengi mai in virst; am este cr
t' t,.."r*" *'t-; n-
cste ca
observ,at o activitate crescurl a muscr.rlaturii regiunii mentoniere li labi- n"il.J *-""."*li- 21
2) Vxloalea nornrt:t a unghiul.ri B este de 90o. Valoarca norrnali o unghiuld |ri
alo inferioare in tendir4a de a pozi.liona mai sui buza inferioari, pentru
a reducg din inocluzia iabiali <iin considerenre esterice. Tweed esle dc ll-5o. t se o valodrc prognosrici
"corde
95
9+
incisivii supcriori nu sinr vizibili in fonalie, poate fi asociati procheilie dificirilor morfologice qi funciionale, este pe de o parte rezultatul mod!
supcrioari, profi[. convex. Unghiul mandibulir 1i inillimea etijului ir]- ficXrilor verricale de la nivelul arcadelor dentare, iar pe de alti parte *
l(r'rur slr)t r,'nllille sau nlrmal U$or CrcscUte. 5i numai pentru forma dismetabolici - qi al deformaliei mandibulare.
Spaliului de inocluzie ii pot fi descrise o dimensiune orizontali, -9i una
4.3.2. Senne orale. virticali. Dirnensianea orizontald se referi la numirul dE unitili denrarc
ce sint cuprin$e. De cele mai multe ori se intinde simetric fald de linia
MotliJicdrile sistetTTulu; dezrar. Narura dismerabolici a ocluzici mediani si interescazi regiunea incisivocanin;. Sc inrilnesc insi qi cazuri
-
.lcscbise csrc scoasi in er.idenli prin asocierea frecvcnti a unor nrodificiri in care conracrul inrerarca-dic se realizeazi numai la nivcltrl ultimilor dinri.
de strrrctur5, volum qi fomri ce privesc dinlii. Displaziile de smals in- Uneori spalir.rl se intinde asimetric, predomiriind int-o parte gi foarte rar
tcreseazi grupe lntnegi cle clinli 9i zone intinse din coroane ceea ce cl este situat numai unilaroral. Delimitarea orizontali se face indicind din-
impreuri cr.r anomalia arati influenla factorilor dismetabolici pe-o tii c:rre il mirginesc ai vin in contact cu arrtagonigtii (dc cxcmplu inocluzic
marc durati de timp. Alirrrri- de displazii de small mai por fi dcc;latc: verticali de l; 14 la 241. In scns ucrtical re rnisoarX rlirncnsiunca cca mti
un volum mai rcdus al coroanelor denmre (trneori 5i rlddcinile sinr rnrrc a spaliului de ino'cluzie (rnXsuritoarca sc face fie pc linia mcdiani,
rnai-scurtc); fie inrr-un plan p:rralcl cu planul mcdio-sagital). lntinclcrea verticali a
modificiri privind proporliile dintre dinli (am intilnit incisivi cen- spatiului dc inocluzie are foartc mare valoare prognostici (cu cit cstg mai
trali- srrperiori de dimcnsiunea incisivilor laterali, inversarea raportului rnai", c,.r ati! corectarca cste mai dificilX). La ttneie cazuri clinice, spaiiul
,lc rrririrrrc dinrrc rnolarii I 1i Il pcnnrncnji). tle inocluzie esre arit vcrtical, cir qi sagiral. Componcnta sagitalX Poarc
Arcaicle clcntare. Sc intilnesc ai modiliciri orizontdle carc con- clcpindc clc: asocierca proalvcoloclcnlici supcriolrc. rerr.Jenlici infcrioarc
<t.rrr- dintr-o ingrrst.rr.' .r .rrcaclci sup"rio".c asociati uncori cu prorruzic sau ocluziei distalizate. Existenla inocluzici ti in plan sagital nr"r consti-
alveolodenrari. Frecvcnr. l.r arcrda inferioari se obscrvi rurriic:r linici ruie un factor agravantr nrai alcs cind sg clatoregte prodcnliei (prin redrr-
dinlilor fronrali, ceea ce face ca arcada si pari scurtar; gi de formi trapc- cerea ei se micSoreazi gi inochrzi;r verricali.l. Crzurile in cxre ocluzia des-
zici. A;ezarea incisivilor inferiori pe o linie dreapti (semnut lLri Giisicl- chisi sc asociazi cu rapoarre de ocltrzie inversi. fronrali sau invers!. totali
bauer), alitLrri de clisplaziile dentare, cste consijcratX c. r,n indicntor trebuiesc siruare in alti cntitate nosologicil), cleolrece se insolesc de o
pcnrrLr criologirr rlismerebolici a afccliunii. 1n mod consranr se intilncsc dezvoltare exagerati a rnandibLrlei, fie numai in sens sagital, fie qi trans-
nodiliciri in conlorntasia uerticali a arcadelor dentare- Denivelirile ca- vcrsal 5i au acJionat factori ctioparogenici caracteristici acestei anomalii.
r;rcteristice ale pl.1n11lLri de ocluzie sint mai mari la arcada superioarS. ln forma clinici de ocluzie deschisi produsX numai prin inrcrpozigii,
Cel rn.ri adc.ca, in parrcr anrcrioari, planr.rl de ocluzie descrie-o ctrrbX lipsesc semnele de afecrare denmri, inocluzia verticali cuprinde un nu-
c.u concavirrrcn cirre plarrLrl de ocluzic 5i dinlii intercsali sint disranlaqi mir mai redus de din1i, este de inillime mai micl 9i poate fi dispusi. asi-
clc p)rnrrl rlc
"clrrzlc - *inr in inlrapozisia {infiedentie); rcbordrrl alvcol,rr meftic sau chiar r.rnilateral $i anume la nivelul la care s-a produs intcr-
,lc:cric o curl'i- 1'.rrrlcli crr cc.r dentari 5i oiul alvcolar'dX impresia cd este pozilia (fig. 44).
tlczvoltrt insLrficient vertical. Aspectul eit-e dat-- in mare_ mimri 9i de
defortirarca, jnclinarea anterio.rii a osului. alveolar. Infradenlra- anterr- 4.J.J. T buriri lu ntl ionalc
o.aqi. Ia.arcida.inferio-ari este pusi in_evidenli prin faprul ci giupul inci- * Tulburdrile lizionomice sint uneori atit de accenruate incit dia-
stvtlor inleri,'ri lcarc in mod normal descrie o curbi c rr- con vc xiiatca orie,r_ gnosticul poare fi pue numai la vcderea pacienrului. Elc sint lcgate de dis-
Ilti suptn0f) dtsrrie o linic drraptX seu cu o concavirete orientatl sp"e p-poni"^ et^ieloJ fer"i, fanta labialX' deschisi, incondnent"a clvititii
planul de concluzie. buc"le, aspe.tul displazic al dinlilor anteriori 9i deformalia mandibularX.
palatini esre inguttdtA Si. adincd in multe cazuri (modificiri Reipirapia oralZ se intilnegte curent qi este legari de menfnerea
--Bclta
paralclc ii corcl.rre crr ingusrarca xrcadci rupcrioare; dupi cum s-a m.ri -
perrnanent deschisi a orificiului bucal 5i de faptul ci pasajul aerian irF
arirar, accste cazuri rrchuicsc incadrate in ocluzia deschisi). La unii bol- grrstar ($i bolta palatini este ing!st;) prezinti obstruclii pa4iale intermi-
navi am obscrvat ci versantul antcrior al bolqii era obrupt, cee. ce, al;ruri rente sau pcnnanente (rinitg cronice, v-egetalii adenoide, hipertrofie amig-
do ingustare, crecazi dificrrlrili pcnrru funclionalitarei ljmbii. daliani).
Modilicarea de oclrzie parognomonici o constiruje cxistenla unui
- tle ittoclszie aerticali.
spaliu Acest semn, :are sintetizeaz;. ansambiul mo- 1) Crup6 progDatiilor mandibulei (a se vedea capitolul 6).
9rr
i- Anonaliilo dentomaxilare '97
: , Pertarbarcd ,ndsticdtoie gste complexX. DupX sediul 1i intinderea
-
inocluzici lioscsc uncle ame masticatorii ca incizia, sfiSicrea sau zdrol'irea
alirnentelor (cind nu se face contacrul nici la nivelul premolarilor)' Deoa-
recc suprafala de contact dintre arcade (cimpul de masticalie) este mai re-
aug .J p.odu." o sc5dere corcspunzitoire i eficienlei masticatorii. Paci-
i"it*f o alimeni.rie de 'consistcnli scizt,tX' ceea c" sc tXtf ingc'
""in
nafavirabil asupra fenomenului autoreglSrii (automenlinerii 1- Co-s1q) s!
in orimul rind'asuora componentei dCautocurilire. Dintii sint solicitati
andrmal. Cci din zo.ra de inocluzie nu sint solicitali funclional decit ex-
ceptional, numai cind dimensiunea verticalX a inoclrrziei nu este prea maro
gi'cind sl introduc in guri. fragmente alimentare mai mari. Pirodonliul
acgsror dinli datoriti hipofuncliei este insuficient dezvoltat ;i siste-
tnatizat,
-
Uncori se adarrgi 9i faptul ci- ridicinile sint scurte 9i deci supra-
fap de implantaro este;edus:. ln schimb, dinlii din regiunile de contact
,inienarcadic suport; totalitata forlelor declanqate de musculatura mobi-
.lizatoare a matrdibulei, deci sint suprasolicitali funclional. La nivelul ar-
cadelor se produce deci un dezechilibru in ceea ce privegte disribuirea pre-
siunilor masticatorii,
- de ,,rip inlantil".,ln decursul primului timp, P-aci-
- face
-Deglatigiaste
migcXri de apropiere a buzelor (fird a reuSi si le uneasci in
E::::::::::::::::nrul
lele mai multe cazuri) 9il de aducere a limbii inainre pentru a stabili con-
tactr cu ele. Pentru iceasta virful ei pitrunde prin spaliul de inocluzio
interarcadici. Deglutilia cu interpozilii poate fi inrerpretati ca unul din
factorii etiologicl-al anomaliei, dar qi ca o manieri de adaptare funclio-
:.nali la modificirile morfologice.
, - Tulbardrile lonatorii sint strins legatg de cele ale deglutiliei. Pe
- plan se situiazX modificlrile vizib'ile (perceptibile prin impeclie)
primul
adici sZrbirea cu interpoziTii ale limbii intre arcadele denrare, in special
nronuntirii fonc-elor dentale. Se adaugi 9i modificiri aiditivc
in iitout 'd"totiti
in sr:clal conformaliei boltii palatine, topografiei li intinderii
zoo& do inocluzie (vorbire peitici, siemitisrn) 5i mlburiri asociate (exem-
olu: oroiectXri de pani.uls de salivl in tiri'rpul vorbirii). Deglutilia cu
int#ozitie si fonatia cu interpoz\ie pot fi puse ugor in evidenli cu aju-
(iJ
;;i ril specul,.tm labial care depir-teazi 6uzele f5r! a produce modifi-
'clri funclionale (fig. a5).
4.4, Diagnostic*l
Se pune u$or, anomalia insogindu-se de manifestiri caracteristice, De
diaenosticul de formX clinici se bazazi pe semne precise: eta-
"r"*.nL.
i*i irf*ilr al"ferei. aspectul ramurci orizontale a mandibulci 9i a unghiu-
'displaziilc,
iui mandibular, anteccdcntclc dismctabolicc. Uncori sc punc Fi.g. 15. Speculura lablal.
-
98 7r
9e
Droblcma difcrentieriir ocluzici dcschise dc exisrenla dinlilor pe calc dc din timoul intemozitiilor si sulr influcnta contractiilor mtrscularc' .rpirin,l
.n'p1ic sau in incluzic parqialS. 1n accstca, coroanele dentarc .sint ntttnai ;;i.;;iti' ;;;"[;;;i." "i" ,rc"d"]ot dcnrarc' bollii prlatinc.5i mrrr-
p^*i"l ..itibil", intct"ti"zi ttn nrtmir foartc rcdtts dc dinli 1i lipsesc ;ib;i;i. Mt"iib;la nnt mai po"il .",itt., forlclor etrtagbnisrc.
'lezvoltiu
celcl:rlrq modificiri. il";;^#lf;;i.hii .obotl'o.;. cxrc trag mctrronrtl in jos 5i c rc pn*
,""Liirfiii* i"1il5 ;ii l.i ;i,"trrl rrn6:iriului rrrrI|clilrrilr csrc rrrss ir'r
.; ;,11;-;.fi'; ;;.ii;;' a ptcrigoirliriitrlrti irrtcrn li mrsctcr'hi"'s'
4.5. Etiopotogenio n.ndrl.u o deschidere I trnghittlLri nranJibullr $i o ctrlhrtrc 'r ranulrll-cllrl-
arciloclc
iont"le. ceea ce drucc la alungiree etajului inlerior al .lelcr 1xr.
ln orodLtcerca accstci anomrlii sinr incriminate in primul rind doLri ca- dcntare stabilesc contactul nrrmai in parrc;r lor postcnoara' rvlasurarolr
,.gorii'd. fJcro/,: interpozigiile si tulbardrile de nuirilie, in special cele i;:',;i;"J;ffii"g'iii"-a''-s"ut'lnv partea ii s'kud" au ar'itat cx 'la inlc-
eraiul
lonrl
metabolice. ,ior al fetei nu apare mai inalt in sa Postenoara., ucci t
arat; o crei-
L)ilsorc cxtcrior sc noltc face inrcrpozilia (intre arcadelc rlent'rrc) ;;#. lft;; .i .x*ieio;t. ficure in partci anterioari
deschisX'.P'r
l''n"i;;;i' m"i '.,.'uiro. degete sau obiccte (creion, iollul cearqafult'i, [undr i::;';:#;;#"'r.xiii*;i gtai la'copiii ctr
"."r.'i"s 'de'plan.i spinelor' .ocluzie
dc Ia codire erc.) si ele iclioncazi prin presiunea dirccri cu Jelonn.ar"a ;:li ";;1";;t.i,:'.^?"i aitonlotx a.unor dinli cc
tirroi,t'tu; ,.,p.tfiu i" rrcadx; se po"te si fenomenul de succiune' t"i";""t" lt.t"' io"t" fi atribuirl mai depirtali prin
repcde rrnci -rendinle
detornnlra
a.acestor
mltn '
d';; il constitui. "sotit
presirtnea. se asociazi o inhibare a aiiii a" stabili &nuctul ctr antaBoni$tii
"i;;;;;i;;-inant dihularX- " dcci un fel de adaPtare.
ioriiiiiit; di cn,plie r dinlilor pcrmanenli care vin in contact cu obiectrrl -
Atr *"i fost incriminati $i alti factori ceI '1
i".r,t,,riil";- f*"rn""ul de iniilnirc a antagonistului. Intupoziliil" I ri.iil.'"iil, ii-6.ii;tii"ili alc orohringclLri, c-ete ohligS pc co1:il
"n"'ti dinspre inreriorul cavitXlii bucale) au loc fie nunr;rr
Ii,nbii (imcrooiziLiile
6i in repaus' Inter-
;" ,;'rr]i't ex'crciririi fi't'.1iilor (deglurilia, fonafia), fie permanentuarci -- ;';' ;;';;^i.t.rtitl,
.r .'.* .. f avoi ze a zi i Iite rpozil i il e.. li n gualc ;
oozitiile lincuale sc pot insrrla foarte timpuriu p;n \t- -oti;i de minte-inferiori printr'o cruplie cxiBcr'tti ar Ptrtca Pro-
i,"l"; ,t" ,t"ni.tt;ti" a ir.rc".ului sau printr-o intoort'r," li el din stadiul tn't' duce- o ocluzie deschisi tardivi (Binin);
"""-:"*;;i;;;"4";;ititi pl"tt ti apari accielcntrl .in. cursul tratr-
!;i;",,"r i"&."ii"a'a..i i: f".X tiecerea spre tipul de deglutilic al adrrl- menrel; ; ap;."te ortodottdie (ca aciidentc tc r.a P:,u rice) -'l:, ,:c., p::l:t
i"1,lr. l.\.*.Ji;ii. lincu"le pot incepe 9i mai tirziu in rimpul permurxr;i
.lentirc, cir,i incisivii sriperiori 9i inferiori temporari.cad la intervale mtcr i:J':i".:'i#;i"i; . l'.u;r".'ii"'p"i"l.s"pg'id'i)', T-"ilfl*ii,:j,1,
iJ;ii":''[l;1;;;i;";"; .e'Li']"i i al"iito' Iaterili (satr.cornbin"tii
d;;;; ;i ;;iit o it.d; in care limba se insinueazi in drnprl funclionill deglrrriliei
ini." "'.i
La cir m:ri mici tcndinli de aparilic I oclttztcr deschrse trcr)rl'
ri fonitici si prin repetarea migcXrilor se ajunge la un stereotip "li. conduita tcrapeutici.
schimbaii
;.i;'i;'t.tp;riiii. litlgu"!. ,. pot face ii alternitiv cu interpoziliilededinrprc
;;;;'i;;. ;'";,iii;r-il oiti".i. s" poate p,odu.. li un fenomen substi-
;"1*;;"ri ;ai.;i d. t'-rn.r"" dee.tului printr-unul de interpozitie a linrbii' 4.6. Trotoment
i-iic ,'u*inurI si oosibiiitatea u"nei opriri in evolulia vertjcall a dinlilor
Jin ."r.ii.'ddcit interpoziliile lBinin-Bctelman" Hotz) iar limba sc 4-('-7. Prolilaxie. Dcoarece etiop'rtogcnia ocluzici d.csclrisc (cl'. li
in
"1,u
adapteazi secundar la situalia crgatS.
L .;;;;";#a;;;'-iir""',i-"ii'ii p'iao'iin""rl a ractorilor de mediu'
beficientele de aport alimentar, absorblie intestinali 9i in special .-.
-fi ';*iaia" "
mXsttri cu' caracter pro[ilactic cc conslrtt.,in aslgurare'l
,rtt",iiliii ietabolice' actionind arupra tcrenului sinr factori imporurnli cantirativ' viali in acr libcr'
l""Jilii."iii'lii'i*i;;i;'.";i";;it;;iiulti" qiincipicnti
ncnrru oroducerea primei forme clinice. Se considcri chiar ci ocluzia ;;i ilU;..';;;;i;;;i;';;;..* in frza a sasrro-enteritelor'
.ler.hiri'erte o ao"idX a existenlei rahitismului in antccedente. Oascle rJirit*"itil i;G;;; obiceiutilot'nicioase, u rutrrror. intcrpozidilor
maxilarez) r5min plastice gi sint ugor deformate zub *cliunea presir.rnilor ;;;;;;;';;-"*;'i intte ^t."dele dentrre, fie dinspre interior (limba), fie
dinspro exterior.
1) A fost aiitat cum se foco lncaiharea cazurilor cintl ocluzia deschlsll sc tso_
ciazi cu ingustarea arcadelor sau cu ocluzia inversl ftontald' i.6.2, Troto-"rt curatir.t. Deotrece unele sratistici au aritat o redu-
4 Dinii ls car6 minemlizalea smallulut a fost contemporanl cu actrunea tul- u'Iaa""aniA anomaliei 6p virsra, ceea ce presuPune o anumiti bine
ten-
si
brrririlor metrLolice prezint[ displazii. ainiX- tu *taaJt"
"aaa .potttotti Penlru unele cazuri' cstc oare se
100 101
temporizeze- instituirea uaramenrului pini la virsta de l2-I4 ani (virsti Mdsari terapeuti.ce intraol'dle pnttnt d,:sliinSarga spalialni de itroc[u-
dupi care frecvenla nu ar mai scidci)? Tratamentul trebuie institlir cit zie perticald:
mai precoce (de la depistarea anomalicil deoarece cu cit se intervine mai
devreme, se aclioneizi inrr-o perioadi de plasdcitate osorsi mai mare
qi vom avea un rispuns mai bun la acjiunea misurilor terapeut;ce. Ch;ar
instituirea traramenrului la un pacient susceptibil dc corecrare spontani
nu este di-uniroare, ci gribe5te- corechrea; invers, indrzierea i,i.;t ;;i
tratamcntului pe motiv ci. s-a. sperat intr-o corcctire spontani, se poate
solda cu o-agravare a anomaliei. In toate ocluziile deschise pot fi udli_
zate misuri te.rapeurice care urm.Xresc inlXru-rarea interpoziliilor
tament gtiologic) 9i uacliunea vertcx-mentonieri prin blrbi1i 1ca rra-
9i clfelini.
decondigionarea interpoziliilor limbii in ..p"u, ,ru in deglu-
-.^.Ign:ru
trlle tr tonalrc pot li utilizate exerciyii de reeducare funclionali aparate
ortodonncg. Irentru ca rezultatul-si se obgini mai repede, si dcvind $r ^stabi{
este bine ca acesr ratament si fie efecruat i" p"rJl;a;..J ortodontic,
desfiingarea sp^aliului de inocluzie Copilul ,," ii
rnvaJat (rn rala.ogtinzii) ca in rimpul degludliei".rtiolX.-
""11""-":ii*T. sX ateze viiful limhii
la nlvelui paprlel rncr$ve. Exerciliul il va repera de mai multe
Ar fost,preconizate 9i. unele adjuvante .", ii*;;- r';;i U;l. it"ori peo.. zi.
paladnal), pe car.e pacicntul o cauri cu. limba in timpul dcgluiiliei, "l apli_
lipicioase pe cerul g-urii, p".""i. .opiiul si o s'ugd
:iTl Y".i
agezrnd F",l!"1L.
vtrtut hmbri pe ga. Exerciliul in fala oglinzii esti cel mai sigrir.
Reeducarea fonaliei (esre binc sI fic ficrrti in .6l"borar" .u-un logop'.d;
si.se adreseze in primul..rind fonemelor dentale (D, T1, irir ii
T_e-?u1e
ceea ce pnvegte corectarea sonori a pronunliei, cit
9i corectitudinii mi1
cirilor Iimbii 9i^buzelor.,Apararele oriodontice ipi*'p.nt.,'r. i.piejic"re"
mterpozrlrlor prev;zwe..cu ,,scuturi.,., care pot ii lingual; (ig. 46)
^sint
aolca srtuatc rnapora..rncisiviiot sa\ oestibuldre, situate anterior falX di
lnclsrvl. .Lle sint realizate sub forma unui grilai metalic fixat cel mai
adesee_ pe o placi superioari qi care impildici pXr-ni.i." limbii Ir
nivelul spagiului de inocluzie, fie din acrilai lexemilu: planul inclinat la
placa Schwarz; toate aparatele bimaxilare iline; pjXiura vestibulari). b
Unele aparare detcrmini destul de frecvenf decondilionarea obiceiulrii Ftg- 46. Plicj cu scut lingual: d,) ancorarc ptin cro-
vicios prin simplul acr dc prczenli (exemplu: Friinkcl). Seie -
Stahl $l scut cu ,,extremjti[i decusnle": b) anco-
Aplicarea bdrbigei Si capelinei (sub forma de "p"r"t.i" iare prin gutiere $i scutul din doul p?trti. ficcare fiind
-
nieri).gste
tractiune vertex_menro_ fixat[ intr-o Jumdtate de Plactr.
.indispensahili in, ocluziile deschise de naturX dismeiabolici 9i
utili in celelalte. Direclia de tractiune trebuie sX fie cir mai apropiotX a) Inainte de eruplia cornp]ed a primilor molari Permanenli, cin'l
de verticali. Ea contrabalanseazi acliunea mugchilor coboritori
ii jclio- sDali;l do inocluzic venicrlS nu cste prca mirre' sc pot \acc fleltllrt 'Lt\'
I
5 5.2. Frecvenfd
OCLUZIA ADINCA ACOPERITA Este dificil de ficut o comparalie a frecvenlei ocluzici adinci acopcrirc
pe baza diferitelor studii, deoarece existi deosebiri mari in criteriile dc
incadrare. Am glsit o frecyenli de 6,2!0lo din totalLrl pacicnlilor cu
An.D.M., care au solicitat rratament ortodontic 1i 3,45 o/6 din totalul
copiilor Ia un lot cuprins intrc virstele de 4 ti Z ani.
Fig. 48, * Ocluzie odincA aoopelittr ou retrodentia a FIg,49. Ocluzie adinc?l ocoperita toirrte accentuat!
trai din cei pattu incisivi silperiori (pe hemlar-cada (incisivii-superlorl depd$esc cu b mm lestonul gingival,
stlngl, palatopozil,ia incisivului lateral coxistA cu ec- rapoarte de ocluzie lingualizati pin6 la molarul I per_
topii vestibulara de canin). Aspectul arcadelor 9l oclu- rnanent). Aspect initial Si rezultat terapeutic.
ziei tnainte 91 duPA tratament.
p,ot prczcnra,. crr r impul, strprafele
de abraziunc cxrc por inrcresa 1i
proemini anterior proalaeolie supttiodrA, intregul os alveolar parc
anterior in- raport cu baza m:xilerului (fig. a8).
dentina (dacd parodonliul nu cedeazX intrc timp), planui de ocluzie csic
_
doplasrt
- derivelar in spccial Ja arcada superioarX prin iiistenla D\ej supra?ozilii
Arcada inlerioari cste ingustati nrai frecvent decit cea superioar; li relative a regiunii incisive tn raporr cu^regiunile l:rterale alJ aicadii.
se por inrilni cnzuri in cxrc dilerenlele de dentoltare trdnsversalA ir,ttc
108 109
Principalclo moditicdri de ocluzie ctnt ln sens verrical, Al doilea mare. EIe pot fi dcclanlate datoriti unei ccdiri a p:rrodonliului suprr-
semrr caricteristic (pe lingi proalveolia cu retrodenSie swpeioarZ) il con-
solicitat cronic, favorizatd, fie de zupraadiugarea unor factori generrl:
ce modifici terenul gi scad dcci puterea de rezistenli. a parodongiului, fi:
stituie supraocluzia incisir.d dccentu.dtA. Se consideri cI supraocluzia este
accentuali, dcci anonnali, daci acoperirea incisivilor infiriori de citre datoriti pierderii unor dinli cc duc la pcrturbarca cchilibrului arcadic
gi interarcadic. A fost arStati mai inainte Ei posibilitatea traumatizXrii
antagoniqtii lor se face pe mai mult de 1/3 din inXllimea lor coronari.
direde de citre antagoniqti a parodonliului marginal. ModificXrile pato,
ln ocluzia adinci acoperiti, dep5girile sint de obicei foarte mari; in logice la nivelul A.T.M. sint tn special favorizate de asocicrca cdcntrliilor'
cazuri foarte severe, marginea incisivilor zuperiori depigepe c-u muh fes-
inferior (fig. 49) 9i poate taumatiza direct mucoasa; de terminale (uni- sau bimaxilare, uni- sau bilatcrale).
tonul gingival
-
isemcnia incisivii inferiori pot raumadza mucoasa palatinali. Spaliul
de inocluzie liziologicd mai rar este in limite normalc (adici 2-4 mm)i
de cele mai multe ori este crescutr). Cu o mare frecvenli se intilnesc ra-
5.4. Etiopotogenie
poarte de ochtzie distalizatZ. Ea este fie consecinga retrodenliei superioare, Caracterul predominent ereditar a.l anomalici a fost scos in evidenl5
care obligi mandibula la o pozilie posterioari, fie o parte componenti prin studii repitatc fXcute pe gemeni qi linii familiale de cltre I(rokhaus
a tulburirii complexo ce intereseazX dezvoltarea de ansimblu a Ap.D.M, 5i Schwarz. Krokhaus consideri ci exisrX chiar o leglt'rri etioparogcnii.r
in unele cazuri, d"o".e.. se intilnesc situalii (de9i existX retrodenlii supe- inre ocluzia adincX acoperiti qi .,progenia adevirati", dcoarece, in cadrui
rioari gi supraocluzie incisivi accentuati) in carc rapoartele sagitale de aceluial arbore genealogic au fost gisili membrii avind fie una fie cca-
ocluzie sint-neutrale. De obicei coexisti o rettoden!ie' incisivi inferioari. lalti anomalie, Comun celor doui anomalii ar fi, dupX el, oblicitatca axu-
In unele cazuri se asociazX rapoarte de ocluzie lingualizatl uni-, sau bila- lui (retrodenlia) incisivilor superiori. Evolulia ulterioari este dctcrminati
teral, pc intinderi mai mari sau mai rcduse, care lg1avs37i prognosticul, in momcntul eruplici incisivilor de modul in care se stabilesc rap6artclc
deoarece migcirile mandibulei sint 9i mai mult blocate 9i arcada supc- sagitale reciproce. Daci intre dinlii frontali se stabilesc rapoarte de oclu-
rioard,. depigind cu toari lilimea dentari pe cea inferioari, constituie zie inversl, evolulia va fi citre prognalie mandibulari; dacl incisivii in-
un obstacol sever in calea lirgirii terapeutice a arcadi inferioare. feriori erup inapoia celor superiori, evolutria se va face cdtre ocluzia
Artic*la6ia temporomdndibralard (A.T.M.l prezintX modific5ri oar- adlnci acoperiti. Contururile faciale diferite lntre ele, clar caracreristicc
ticulare de conformalie privind partea tempordlA a articulatiei (tubdrcul pentr,u fieca.re din cele douX An. D.M. sint consideratc ca fiind rezultatui
articular cu panti foarti abrupti, cavitate glenoidi inaltl), oaiteaiandib* func$ilor aberante din cauza articulirii dentare anormale.
lard, (este citat un condil mai ingust 9i alungit 9i in geneiai, o conformalie Conl,orma;ia la ndftere a Ap,D.M. Dupi A. M. Schwarz, evolulia
mai gracili a ramurii ascendente Costa) i ra^oartele dintre ele (in citro ocluzia adincX acoperiti poate fi pusX in evidenli inc5 de la nas-
prima perioadi condilul este situat -intr-o pozilie foine apropiati de peie- tere, daci maxilarul superior prezinti o creasti ingusti 9i dczvoltari
tele anterior al cavitilii glenoide; iar mai tirziu prin s;pripunerea unor mul_o rertical, care inconjuri creasta mandibulari acopcrind-o complcr:
procese patologice se produce o lirgire a interliniei articulale).
,,ocluzia ln capac de cutie a notalsi nA,sctat",
Tnlburdri luncgionale Si consecinte. Principale pemrrbiri privesc In crearea tabloului cliaic complex, considerXm ci o partc impor-
dinamica mandibulari. Datorit5 retrodenlici supcrioire qi supraocluzici rarrti revine unei siderdri a crctterii aelt;cale osoasc in rcgiunile lateralc
incisive acccntuate, migcirile orizontale ale mandibulei sint blocate, pre- ale arcadelor. Aceasti constatare decurge din obscrvarea unor particula-
domini migcirile verdcale. Mandibula pistreazi totuti o tendinti $i [a ritXli de rispuns la acliunile tcrapeutice de corectarc. Daci la subicctii
miSciri orizontale qi din aceasti cauzi apar forte orizontale ciesrul de normali sau la pacienlii ,tratagi pentru alte anomalii sc face o inillarc
numeroase. Cu tilnpu!, cind abraziunea incisiviloi dcvine foarte accen- provizorie do ocluzie, creind un spat;u vertical intre sectoarele latcrale
tuati, pot apXrea fenomene de hiperestezie dentinari. Parodontiul este alo arcadelor, apare fenomenul de ,,ciurare a antagonismului" li dintii
bine sistematizar qi rezistent, ceea ce explici faptul cX in ciuda blocajelor egrseazil). ln ocluzia adinci acoperiti, dinlii nu rispund la acest
mari, imbolnivirea parodontalS nu apare in toate ocluziile adinci acop+.
rite. Frecvenla cu care apar parodontitele cronice marginale este toiugi tl Egresluia: deplasarea &nglot impeund cu suportul hr oros cltre baz:r maxill-
n lul opu!. Este un proces de cregtere osoasl vorticaltr. Erttuzh rcptezlnt\ ,,ieiife^'
!, Hotz tolce$o spe$ul ilo lnoclude fldologlc[ drept cr:terlu peotru lmpfr" parflal[ a unut dlnto din supo*ul slu osos; se ml,rette coroana cliniol, scade implanta-
firea ocluziilor adlEcl ac$per;to lo falso gi odevlrato, r\ea-
110
11i
a
I
L
proccclcu tcrapcur;c decit rar gi intr-o misurX mici, iar pentru rcluarca
proccsr.rlui csre nccesari o stimularc sLrplimentari. incizal si activatoarele pline (monoblocul r\ndrcsscn), la carc masa rtr-
"ira.O.i",l
l.r".i"rlix-.ii. la nivelul dinlilor larerali iar. in parrce
locali de mediu. Au fost citate cazuri in care accentuarca
- Factoriincisive
supraocluziei este consecinja unei opriri in evolujia verticali a
anrcrioar5 existi un mic platotr incizal. La accstc apar3r, l^orla ver,!l:
Sinr..li *9
scctoarelor larcralc ale arcadelor, cauzat: de inrcrpunerea inrre cle a
.iil'a"';tur"ti"L "tr"'""d*"tl de citre incisivii inferi':ri1)'
limbii s.ru obrajilor (Charcau) ca obicei vicios, tic ce apare in qpecial in
;;;; f;";;'l;'ta' cie'ins"'iune sc rclxrt;zca7iltriinrrc incisivii ccl91
momente de inhibitie, sl:ri de concennare etc. Anomalia s-q corectirt
Joui arcadc. Un excmplu il constituic cq'riplalrrl i'hna-s' carc csle
r""i"J ".;ti.l' "iit",iJtX fixati prin sirme la o placi inferioari' L-a
spontan dupi indcpirtarea obiceiului vicios. Este descris chiar un ,,sin- roarc aceste aDarJtc contacltll ficindu-sc numai in pxrtea antcr-loatar
cirom al lui Cauhdpd", produs prin. inrergozilii laterale ale limbii ;i care ;;;; t" orddu." o disranlerc intre fclclc ocluzalc alc pr.cmolarilor rr
s-ar caracteriza prin supraocluzie incisivi accenruati $i ocluzie rnversi ca dinlilor.arlrg
unilaterali. Un rol in pioducerea, dar mai ales in agnvarea anomaliei il
;;1""i;t:-d; il-
'i#i 'r"'"*" ^fi-.o,iccputi
"pti.it.u'nt"toului
incizal, .
ingrcsirrn
firi complemcntul ci - cgresjunca dinlilpr
au destrucliile qi picrclerile dentare in oricare din cele trei perioade ale laterdi. tercerXrile experimenralc cu platort- incizal arr .aritat ci.rngrg:
<lcnrilici (tcrnporeri, nrixti 6i dcfinitivi), in special cidd intcrcscaz: un sarea dintilor anteriori este dc o amploarc loartc rc(ltls'r ir modrtlcirrllr
numir nrai mare de unitili masticatorii. d" cgr.r'i,'n" a dinlilor. larcrali 9i tl-:p::i"]
a celoi inferiori. Experientele art fost ficute pc marmule.tlnere {florlqr)
"i^1"'rill'otitlt.-t."orn."t
5.5. I rotoment ."To.l.V,-a.t"ottJt in tiini" normale. Dup[cum s-a ardtat mai inainte'
subieirii cu ocluzie adinci acopcriti au o rcaclivlrate partlculara $l datele
'i;
din experimentul pe animale nu pot fi extrapolalc ia om, tara o anumltir
Tcrapia oclLrziei adinci acoperite esre considerati ca una dintre cele Ji.ix ".opititi, acliunca dc ins,rcsiune- ar trcbui(cr'rsi
mri cljficile. -Acccnruarea supraocluzici incisive se datoregte fie unei dcz- ;;;;i. ;.trti"
voltdli prca acccntuatc a regiunii anterioare a arcadei superioare (mai ;;;;t;;.; in ptimul rind inci;ivilo; superiori'. Dar aparatele expuse
pr-r1in a celeiinfcrioarc), fie unci dezvoltiri verticale ;nsuficicnte a regiu-
.i..oii" "quipi"nului care esrc insi puiin utilizat), 'iu att o atl.iutte 'l:
nilor latcralc ale arcadclor dentare; cel mai adesea cele doui fcluri dc
i;;;Ll';'; i- i;;i;i"ii"r ,"o..;oi;. o airtel ,1" acliune anr obscrvrt la uncl..
pcrturbiri se asociazi $i este foarte greu de stabilit partea care rcvire ,.?rti p"t*t;""i. agrcgatc prin gutiere. Ea porrc fi ohlinrrti 5i ctt. ttncl"
arcLrri ve"tibrtlarc poli.rgrcgatc, cl.tcit sc allrci lnclu pc trtctstvtt sllpcrlorl'
fiecireia din ele. Dimensiunea verticali a spaliului de inocluzie fiziolo-
gici (spaliul lrri Tompson) gi proporlia etajelor felei au o valoare orienta- 5.5.2. L,gresiunea clinlilor Irrcreli poaLc [i "bgintrti. pc lingi modr-
rivi privind gradul $i localizarea interesirilorr). Pentru reducerea supra- Iitirii. arir'^t", 5i prin sistcrrrc c;rrc rcalizcazit conlinLru un spaiiu.rlc
oclLrzici incisivc 1i nivelaree planului de ocluzie, teoretic trebuiesc inn"luti" ve.ticaii ia nivelul ttnui numir lin'irat dc tlinli Iatcrali, lir"i
Lrrnriritc: ingrcsitrnca dingilor aituiori ii egresiunea dinjilor laterali. La r" ln accla5i timp o forli spcciali clc ingrcsittne a incisivilor'
accstcir sc mai adaugi redrcsarca axuld inciiioilor s*periori pini la vcsri-
"Accst"-"..;*
obicctiv sc rcalizcazi' plirr r.rt;li7-arcx gtrtic'r'clor acrilicc.
bulo-inclinarea lor normali (ceea ce reduce din supradenlie 5i supraoclu- Aolicarca bilatcrald dc lutierc' I'c scctoarclc latcralc rlc rrr'ui'r
zie), precum { propulsia (pozilionarea anterioari) a mandibalei, asrfel - aicade sint confeclionare" (direct in grtri sau pe model) gutierc
dintre
ca marginea incizali a dinlilor inferiori sX vini in contact cu fala pala- acrilice, lisirrd libcri uhimii molari. Contactul se va lace numar inf,re
tinali a antagoniqtilor, ocluzal fali de cingulum. n"t;"r"'ri arcada antasonisti. Intre ultimii dinli de pe cele 2 arcade api-
5.5.1. Pc'ntm ingresirnca dinlilor anteriori se aplici o forgi verti- iind un' ,prgiu de ino"cluzie .'crticalS, se presupune ci ei .i1i. vor incepe
cali asupra lor.. Modalitarca utilizati clasic in acest scop apclcazl, ca egrcsiu nci cla toriti fcnomcntrlrli de cXurarc a lntagonisttrltlr $r vor aJtlngc
gencrator al fo4ei, la contraclia muscularX. Aparatele orrodontice sint sX sc intilnc,rsci. Dcci contacttrl se va ftcc acutn lirin in rc rntctliul ,gu tie rc-
astfel realizate incit contactul interarcadic se face numai la nivelul <lin- lo. ii .i;r..t prin ultimii din1i. Gutiercle sint scurtate distal astfel incit
lilor anteriori. Cel mai des folosite sinr plXcile superioare cu platou sI lase complet liber cite un dinte de pe fiecare l.renriarcadi (siruali dcci
imedi'at mciial dc dinlii .c a.t egresir tntcrior), pcntru a le permitc
1) Dacd spaliul de inocluzie fiziologici esto mddt
tt etajul inlorior al fetei este
mic$orat, s6 considerl cil tulburarea de dezvoltare verticald lntoreseazd ptedodlnent 1) La aparatole bimaxilare gen activrtor este Posibil si se a$eze la con_
sectouele llterale ale arcadelor,
-
tlctul cu murginea inciz.li a 'dinlilor suPenod -un strart de gutapercd, ln rctenlii
fecut0 in prcrlabil in rrrilrt, f,[icicnla este rctlusi,
112
i - Anomaliilo dcntomntilnro 111
ilod,iliciri tle arcadft 9i de evolulic dcntari cc scmnifici un c-\;ccs
de -dczxoltarc nandib ari: - In ocluziile
cvidcnld
frontale invcrse dc.condLrccrc arricLrlari, nu se pun in . .,...",
modificiri caractcristice
a) Existenla unor diasteme foarte mari in perioada dentaliei tern- "r.",l.io."d."ilr"."tn oAu;;t"
inverse de conducere cuspidiani (ocluzii "1. inoeisi jorf"r"fii, fi obr.rur,.
-pi,,;;
porarc la arcada inferioari. Au valoarc in special cele situate inte canin unele modificlri la nivciut
gi molarul I ternporar inferior; ;";; ;. il Lr."r," uno, .o,,_
ca: lipsa dc",."jclor,
abraziune a caninilo, remporari,
b) O anumiti precocirate in eruplia dinlilor permanenli $i mai ales :.1.^r: tJ-:i1].1*ocluzale in exces,
unor obturallr migrarea verricali a uno. din1i. "xir,.n1..,
o disociere a rirmului dc eruplie inre dinlii superiori 9i inferiori (ultimii In
fiind in avans); .- angrenajele inoerse conrurul arcadelor este modificar in
prin malpoziliile incisivilor intcresali i" speciat l
frf"fpo"4i;tc ,r)il
a unor distange mari intrc gcr-
c) Existenla
- pe radiografie
mcnii dinlilor succesionali din zona -de sprijin Ia arcada inferioarS;
por fi, rezr-rltatul: lipsci dc spagiu pc ""gr.r";,,1" ,i.i.:""igr""r;rt
"rl""aj iil' "*;r",i"i. in__ l,
rrnci poziiii. anorma'c inrraosoi.rs. g.rin.n;io.
d) Eruplia dinlilor pcrmancnli inferiori din sectoarele laterale ale )ij,"."{I^11:D:Y.);
exrstcnlei rrnor obstecole in calca crrrplic"i" dinlilor i.i,",
arcadclor au spalii intrc ei (inclusiv spaliul dintre canin qi premolarul I). ::.:in*i"l:
srstenla drnlllor tcmporari, cicrrrici pc crcasri ctc.). ipcL
Spajiile dintrc incisivii infcriori nu indici totdeauna un cxccs de crcgtcre
mandibulari; ele pot fi gi rezultatul unor modificlri de ax dentar; - Parodontiul
blocajutu.i
cstc intercsar. prccocc in angrcnajul invers clin a"ur" ",..
mare. sc observX ,.ro,bii" pr-jon;t;i;;';1"-;"'i;;vcstitrularl
prodcnlic cu diasteme;
e) Miriri sagitale qi ransversale alc arcadei inferioare. Alutrgircrr
i".,:i,'t, in fcriori..(,,qanqul d.^
i,_llor"rn ceteralte anomalrj.
urrtr. i;-,.,'robjilil.""
"li,nin"'rJ:i csrc tafdivi, "..r,".
arcadci infcrioare se poatc datori fic unci cregtcri cxagerate a rrmurii parodonrall
a.tectar.ea clar mLrlr ,r
orizontale ir mandibulci, fic prodcngici 9i proalvcolici, care dcplascazi mai severi in spccial ra macroqnal iire,'."
dontitelor marginale cronice sc- f.rce in rcgiLrnca
r" ."1J.r""ir,,r,,t
"ir;i*i",.,iro","l;j"r"i"r.r;ori.1.,"..-
anterior punctul intcrincisiv. In schimb, hiperdezvoharea transversali a
arcadei inferioare indici aproape totdeauna un exces de dezvoltare al (odiligir;le. Iimbii, prircsc: voJuniui,
bazei mandibulare. rrlre dc pozrlre 1i lunclie 1i sint in.corclalieroni.ir"r.a
."-,_ ri prrU.ulrri_
cu rrnii facro.ri
-*-."igirigenerali.
Semne ale dezr.'oltdrii instliciente a maxilarului Si tucadei su- ln macroglosie, limba mXriti. de uoturn _'p."rinri
-
Pct;oLre: in- i"
rlcglurilic. se.obscn,i .u,,, n,rlginit;'.:i pjr,.,rrr,l
;-p.._
a) 1n pcrioada dcnteliei temporare, dcficitul de dczvoltare poatc l::il"^^1:ll1*.._.lar,
pnn spal le rnterdcnr.tre. Ilr hipqlllsiqlii linrl.:r c.rc ino.rlc. lriporo,,i
fi semnalar dc abscnla sau dimensiunca foarte mici a diasternelor fizio- jiTb)!lli:). iar Ia otigolrcni f.'.(;-d;;,ii'1,;;;",.r','',.,riii.i,i'.aracrcris_
logice, precum gi o scurtare a arcadei dentare, pusi. in evidenld cu aju- rrcc (prlv)nd orrcntarca sanrrlrri^lqngiluiinll. cxisrcnla
d" 5"n1uri ir"nr_
toiul i'idicclui Boguc sau prin inclicclc dc lrrngime arcaddlfaldtt. acli,,ci ctc.1. s,",ti ..',t;,,.;""',''r',']
b) 1n dcnralia mixri pi definitivi, cind. det'icitul de dezvoltare a Ii::1lt l"1l;nl",ti
i:tpnu c.r tJ subic.lr, crr orountljc nrrr,rdibul,rr.i, Iirrr,,r. 'rj."irr1rr , i,r. ,1i
r.(.lrJLl\) st.l
nraxilarului superior cste inijial, axul incisivilor superiori este normal sau in inreriorul arcului ,nandilrulir; I".in..fuiul a.lf"ii;.i ar" o dcpl^r"r.
foarte adesea in prodengie, ca un fenomen de compensarc, pcntru a sc antcrioar:
5l.c
amploarc mai nrare d".it i" ,ubi"fili ;j;;;;l; ; virful ci
stabili conlactul cu arcada antagonisti. Cu toate acesrea, ar'cad,a supe- 5i nLr sc mai aplicl.pc u.'.r"n,ul_"ni",;o, U"tii; p"t",i"..
rioari in ansamblul ei rimine scurtat;. Baza apicali esrc mic.gorati trans- l:in consecrnla,
::::],lti.1 s-ar produce Lrn decalaj [unclional (Miillcr "i
versal (la nivelul foselor caninc) qi sagital (lungimea totali alveolari). L.) intrc mulchii
extcrni $i intcrni, in scrrsul ci Ia nirrclul l"i"ri"jr" pr"domini
Daci frinarca dezooltfuii arcadei supcrioare este secund.arE unor rapoarle rurle cu ac(lune cxccnrrrci _ in spccial srgitali ".."a'.;
_ iar arcaC:r supcrioarl
de ocluzie inversi frontalX, baza apicali este aproape normal dezvoltati; de acliunca modclanti"a li;bii : iinii**
incisivii superiori sinr inclinati in retrodenlie 6i pot prezenta suprafete -- nemaibencficiind
enta grupel muscularc cxrcrnc (a.!iunc conccnrricj, frc,ratoric.) ,ub ;nflu_
de abraziune pe fala uestibularX datoriti freclrii cu incisivii inferiori.
Modilicdrile ocluzale caracteristice pcntru ,non-'"liil. iin
Arcada superioari este scurtati..
grupl - sint^in plan.sagital, in scnsul un"l p6ri1;i ,"ri'";;;.b";'a ".."r,i
rnlenoare in rotalirate sau num_ai arcadei
l) Normal distanta prostllon-aleeolion esto egald cu Jumltate dln dlstanlo ce ._a unora ain at"n.,"nrat" i-entare c._i
une$te punclul nazion cu mijlocul liniel bhuricuhre. So mlsoartr cu un compss aparlin (inclusiv inclinaqii ale dinlilor
Iacial prevlzut cu tije mediontr. "r*r;..1. i"""'liooir"f. rn.ri_
aljzate de ocluzic, adjcX: l^ ,,;"rii,i i'oio,;lrr''
trl"lil"'i""rilactcal in
t24
125
de profil faciall, traducind dcficitul de dezvoltare al nraxilarului superi"r.
6.3.1 . Semne fociole Gnithion-ul ocupi o pozilie relativ normali (adici in dreptul planului
p.rognasia mandi' orbito-frontal $i a planului central a cimpului de profil facial al lui
Modificirile cele mai caracteristice se intilnesc.inin'liteiaruri: Anele Andresen). Dimensiunea etajulu,i inferior al felei 5i deschiderca unghiu-
balarz cu mdclosnatie f ,.,,;tti'ttiti""r*9'--;!ttl;11
'l<lr-" lui mandibular sint pulin modificate.
c'"";
cl. III-a, tio schlletal III-B"l;J;"tl;;; -iza'dr prognatism
eredi-
il;''1;5'"1;',";;&;ft hiilioii.j"- nlosnaiia
P'; antcgnaue -
totari - ln ocluziile invorse lrontale (gencrate fic dc o conduccrc cusl.i-
- fie
ci*+l'ir"gr"ti" in"iorni.ioasalis
- -- H'ofitt;Firu
Cauhdp6"'.
ptotop*t"-ie May
diani, de obi$nuinli
- de narurS.
mlnitoare cu cele din prognalia
articulari) scntncle facialc sint asc-
mandibulari cu macrognalie dar sint
Beauresardt: morsus lnversus - Plan
;ii;i':ff ;;"#i;#;;;; l"iia'pl ; pio!*i'''on gi'n;'arl
- as de intensitate mult mai iedusl. Profilul este drept sau uior concav, mcn-
etc,)1).
tonul ocupi o pozilie anterioari; treapta buzelor cstc ufor inversatl, dar
"''/"j'yenronul proeminX mult anter;or' pudnd, chiar si^
depXgeasci unghiul mandibular nu este modificat, regirrnca buzei supcriorrc rttt
(notmal' gn'. cste situat pe csto infundati. Etajul infcrior al fejei poatc fi rrgor nrXrit, datoritX pozi-
nlanul nazo-fronr"l .u pun.-i
- ;;;;id. I acial un til
pfi;i ;lb'i;r';^ii-""r l"i s'.8;;-;i;;'i;;"g'iui pr o
liei anterioare a mandibulei.
Cind ocluzia inversd lrontald este rezultatul nurnai al modifici-
illifi tttio-mentonier este fters' . buza -inferioari proemini -
"toiT an-
. rilor de a"x ale dinlilor anteriori, semnul facial caractcristic il constiruic
inversarea treptei buzelor. lnilgimea etajului infcrior al felei 9i unghiul
*:,;j' ii:ltm.,l*'-,r';i:$.lil'";*i:''x':'ii'""'i:':?,nff 'lfil; mandibular nu sint modificare, mentonul ocupX o pozigie normali. in
cadrul profilului.
^"!i'u:;i:,'i:;::f:iJ^,;*"i'l1l.o;;,,llTX"''i;ifiriir'itres,e/arg
valori foarte riaicate (1 40-l 45o); ramura
angrenajul invers se pot observa uneori modificXri uSoare ale
- \n interlabial, cind buza inferioarS este impinsi de vcstibulo-
artri;i'o!*i"J'i'"e" ;rJ'ii
p*ti^ii't' accentuati' Ex.isti o rclalie raportului
orizontaii a mandibulei "uii;iate qi mXrirea inXllimii cta- pozijia unor incisivi inferiori. Prin migcarea buzelor devin vizibile mal-
;#;lT;'i.t.rtia.t"""'gr'itr']'"nJiuut"' poziliile incisive gi angrenajul invers.
jului inferior al fe1ei.
' pseudoptogntgia mandibslard (pseudoprogettia"etroelalra de
su-
-'io prin lipsi a. a*"oiili" i"i'itu,utui
perioari), su-perior' se o-bservX
6,3.2. Semne orale
"
asemenea pro ! ilul oncatt i' ;'t"";": ;;-' ;- iiite-i'bnz"Io' tt:9j*:1;
c
Tabloul clinic este rezultatul intrepitrunderii unor modificiri ce pot
ilii:ii,i:""'-',Hf "g,.""ui';',:H:'ffiri3:li''l'Hiir*$illti interese dezvoltarea mandibulei, a rr'axilarului supcrior, rapoartele intcr-
maxilare, axul dentar, toate la'un loc sau numai opartc din clc. Au fost
-;t"''",fi cesmarrarsrrlsprl*#'liilT'.&:1i;HiJl*'+**il''i'n remarcate unele cazuri de copii, care au prezentat la nagteic rapoarte
intermaxilare pmgenice. Deoarece la cele mai multe dinre ele rapoartele
;,H#3iHt#H#ffiJH";';;"'pi''""r"-;t"|rrzarcdcrte-;dsinsur s-au normalizat spontan in decursul primei luni, A. M. Schwarz con-
i"l':ffi uili'#"#i[: sideri aceste cazuri ca o prelungire post-paltum a stadiului II intrauterin
'#$nr,#*+'ffi Hffi#H#*'#i*"1Hfr al rapoartelor intermaxilare (stadiul de progen). Daci rapoartele nu sc
corecteazi spontan, atunci este vorba de o formi gravi a anomaliei,
t"*p,:*"H*""r,srrp{,#,+'H+ilji'ff"ffiHf LltrHil cu un debut foarte precoce. Stabilirea unor rapoarte de ocluzie inversi
dbdf'l'o-'uucu'[ermenur-:#ff1qtpf,trif"5fiTffi inci de la eruplia incisivilor temporari este considerati ca un argument
in favoarea unei prognalii mandibulare de naturi ereditarS, dar trebuie
uttlizat termenul
cllntcs
lo PseudopoEe
ln c$o nu 3t0 PEzent i'ffilgf
L-tu*"-uiii"t- sr rn arto domenii Js
piiotoeia'
avutX in vedere gi o anumiti particularitate a comportamentului limbii in
evolulia deglutiliei, ea putlnd avea o acliune predominenti la nivelul
r*rirfi :i"Hii::rt"''iitfril;
;" l#;ffi;jl iii"lr-"*' onoi"pt"' pseudotumorl' pseudortr?zo etc' arcului mandibular, vestibularizind incisivii inferiori pe cale de erupjie.
123
122
clinic sau a unui semn, fie dc analizl
ctnicc, stabilindu_se o anumirl .o..t"1;. comparar; a dilcritelur aspccre Iarul superior (subgrupa. B). flc sinr discr.crc arrrnci
9; Jriri;;; ;"1";:., tcreseazd. numai axLrl djnrilor anteriori
cincl modiliclrilc ,.j
ir,
Tabloul clinic cel nrai caractcrisric ccl (subgrupa C). Ac;irrl^1,"p;rULU:;
, si
al n:ar'ifcsririlor 5i prognosLicului .r* d;;";;mai sever din puncr dc vedcrc oferi p_osibiiiterca cvideniicrii uno. pnrii.,,l'*riiili:
mandibulci. DacI se irc"in vcdcrc ;';;r"otl""..l' i" a) Frccacnla .crstc mcrgirrcr dc sus in josrrr r.rrrcltrlrri (anorrrrliilc
lui Iszlay (t8sr). in Iireraruri ,. i",if".ri'ru_"..oii "*"", .,
numai pcrioada ce a urmat clasificirii grupa I sinr mult mai rare-dccir ."t" di. rli*i. ,
prrncrpali,sisrcmul conrparaliei intre formele .i;"ii","airi"gi"i,.." .n,;r",. punctele b sinr mult mai frccvcnrc d..ir'."i" dc i:r
pc cea caracrerizeri p_rin crc5rerea ,1" f"'ir""".r.i.
este mai in .*"., ,i"nailulei (dcli b) Rd,sp.unsul la acyiunilc tcr.apeuice urmc.rzi acclaqi ,.,lr''1..1 ',;
_pu1in frccvenrX). Crireriile sediului Si nodului" in care sint inre- -- "" ""'
"1.
n
resarc diferirele pirli al.e Ap.D.M. grcu sc obqinc corccrarc;r anomaliilor a;n grirfn
contrnuare, cc va fi urilizari in
stau ra ilr"
.r".ii"xiir"jllr*,","
t"' in I*Sdtura evohtiod dintre anornalii ,. f*.J
l-1. "i
descricrca utr.i;o"ri,"'-"' l)
susul rabelului. Angrenajul invcrs lronral poare -.rgind de jos in ,i
I. Prognatia mandibularl srir la baza unci ocluzii , ,
rnverse forgare (treccrea de la subgrupa
- Pdn tali poate jena dczvolrarca -";:i;i,,i,, C
A deficit do dez- la B); o;lu;i;'ln;crsx
cu (prin) macrognafie, voltaro a mardlarulul ' fron_
superior.
i- ;di;r, :"i'"o;rin in ,.,,,
sagital (rrecerca de la subsru.,, B 1a A); ,l"r
o.ili' ,""aifi.;,fi"|' a. direclic
- Prin
B relatil anormale a) ocluzie inversl frontalii pe care Ie caplti forlele".J ,"
intermaxilaro (depla- prin conducere condi_ _.*.r.ir5 la nivclul A;.d.iil; in timpul
snre, pozjtionare an. por apare stimuli suplimeor",i ,h .,;;;;,,. i;""j"ilul .""a;_
tlif,"'i liand (articulari), fylci;;lor
buler (rrecerca de la grupa a ll_a la grupa
*o"ailu-
II. PseucloDrognrui m:rn- " d) Prognosticul se inrlutije5tc me.gind dc
I_a).
I DJ tnl
\ q; I i :;;:i' 1; ;; i;i'i"'il;::lii' :i[,ifi ;ilg: l:
:llm *:l::.:t :"l.rro,todo,,1ic
::i:::11,;ll::'f:l.crc " ;;";";;;'i, m*",llll;,iji'sc parc c.i
il':':o:,:,ll::,^r^.i,:, 1:::," ;,1;ff ii ;;;';"r",i"'-i-'iil',i"i
Privind accst tablou, sc obscrvi ci in prima grupi o"",,tll'sfi:
sinr situatc toate ';;""ili,'"'ilJ_
c.rzurile l.r carc cxisti si o mirirc A;.".r;r'"rUi "_Traibut.;"'1a""rrotr"."
5,?,1::1"^.:t':1.:
m e.isir. .:l.r^,91;;. ;";e-,i;i;,';:j;,);
in exces). ln grupa.a 2-a sinr.siruate dibularX cu _ma.rognaii. 9i 92,i3
(int-o m;suri -"i -".. ,"u ,nai *i.it
cazurile
frn[."u
la care, depi aparenr
,"il*i'lliL diffi ,f "ollTtr'ln
condilianS, 13,12
conorrrana,
""'3'fj,7l.f,:','lH::,'#'*,r,,;I"--:.1.j^1168 %
sdper;or, 3,220lo prin condu.ei"
naliei mandibulare, orog_ 13,12oh Drin condrrcere cuspidiini Si'SO,SIoi, fr-in modificiri
nu cxistl un .*.., !" d"";"i;;;;"Jibul.i, "r .l de ax ale incisiviioi,
in
limitc, dimensiona,le ""
Aceste rablouri clinice de simi_
i,"".-g,r-".*"
lrtudrne cu prognalia mandihulali .normale.
cu macrognalie
rind printr-o dizvoltare insuficicnti ;;if;-;;i;; ii .*"iif" p.;-"f
p",
6.3.
i"p*J, Descr ier-e clin icd
" in care celc douifri,igrp,
Ascmini_rile sint mai resrrinsc lc.cazurilc nf.
maxila.re au
djrnensionali og;trl; i,,'-i;_i't.'1;;;:"1ii"fi Expyn"r"" sernneior clinice va fi fdcuti
:. 1:'lol,.'.
este crcat numai prin raooarrc intcrmaxil"r. our clinic _-
pentru fiecare rip de anom"lio
subliniind particularitigile
tr-o clcplasarc. pozigionirca onrcrioari "n-orrn^1",-
.,r'rr*liir"ra p.in- tabelul prezentai anrcrior). ...a ce. va "J;".""ir''."i" "riii"oour" i,
lur.inJ
n,undibui.i,-in iapor, a" ,"*i_ permirc corparaii""si
" derca elementelor,,"."..."' airg.o..i.,,r"i"iii;,"'"rii''""' """ o ,l.rp.in_
120
121
cituat de obicei ln pXrtile latcralc ale arcadelor dcntarc (cind ocluzia
joasi se asociazX, cti abraziunea accentuar; a dinlilor anteriori, ele sc
pot intinde gi in regiunea frontali). Grosimea capacului ;i faga ocluzali
a gutier_elor cste_modflat: prin .$efuire qi adiugare de acrilat autopoli-
merizabil, urmirind doui obiccrrve:
inillarea doriri de ocluzie, asigurindu-ce un contac maxim intrc
- dentare (f.ig. 52);
arcadcle
6
.- realizarea unui plan de ocluzie, cu din$ii restanli neacoperiti de
gutlere. GRUPA PRooNATIILOR MANDIBULARE
Coeficientul de uzuri relativ mare a acrilamlui autoDolimerizabil (Grupo progeniilor)
permite sculptarea in dmp a unei direcaii individuale a planului de oclu-
zie. Daci pacientul nu are acuze prea importante, gutierele pot fi cimen-
tate ln aceiali pedin15, daci nu, se face o cimentare provizorie pentru
a permite efectuarea mai u$oari a rerutelor. DacX nu se produce adap-
tarea sau apar tulburXri ale A.T.M. inseamnl cX inlljarea a fost f5cutI
pcste limitele de toleranli 1i se va reduce din inXliimea gutierelor. Dupi l
-'- -'
6.3.3. Teshl de rctroPulslo a 0.4.5. Ed6patogcnia ocluziei .in-
ii.au'rtet 131 vers lrontale Pnn moo'rl_
6.3.4. Semno radtologtco 131 clri de a-x ale dingilor an-
teriori
6.3.5. Moilrfictrt frmctionale . 133
6.4.6. Etiopatogenia ongrcnoiulul
0.4. Etlopotogenio . lM lnvers al unor incisivi '
-'-'-
6.4.1. Etiopatogeaja Prcgnati'i 6.5. !,volulre
-noiibiuo cu macrognalie 134 .6. Trataincnt '."':
6.4.2. Edopatogor d -- -Pseudo- 6.7. Formfl clinici a -ProFnatic'
DroEneHoi mandibularo Prrn mandrbulrro la odult
mrcc_
tabil[ Plin tratament conscr_
- ilezvoltsrs s me'
deftctt do 142
il"i,t-ot -Ptaot ' 135
'
L"':r' '
avind o dircclic inainrc si i'.' sus. Accst sistem
de c:rc pr,.rat Darte contactul se faccprin intcrmediul cut;erci. La arcada iupcrioar{ sc
lil." t;"4 sc sralrilefre. conracr vcrtical intcrarcadic "pa.atc,)
rn-sr_crmentir irrclul. plus t_ 1 2,lrri, ii pa.tea-p. .ar" a menline placa, continLri;d activarea SurLrbtrlui 5i a rcsorturilor, iar Ia cea
|/
.; ; ;i;;;;r;;; e-"r""d"Io.'ii
conrenlic. i.irii""ti agregare mixti. este inlocuit printr-o placi'dc conten-
-rcum cnntacrul sc rcalizcazi ric
supraocluzia inrisir.i a clc'crrir in
Ia o cxrrcmirar" j" qie, carc si"r*L."
dea Iibertiti de cgrcsiune 1i dinliloi cc :rrt fost acopcrili dc
"ii" " ci inrr_o
ii",;t" ;;;;;l;;'."'"r.*i"""ll guticr.i. Tratamentul sc inchcic cu ajuto,trl ttnui activator, cu carc sc Iace
ii cchilibrarca finali. 1n crzLrrilc cu ocluzic lingtraliz-atr"r bilatcrali,. s-irr-
gura solulic eficienti consti in aplicarca rtnui arc in fcrior , agregdt bila-
teral prin gutiete, cu care trcbuie oblinutl in pimul rind lirgirea arca-
dei inTcrioa"rc pini la rcalizarcr unor rapoarte ocluzalc transvcrsale ntjt-
i"4". t" .ar-r.i numai prin guticrc (carc au fala ocluz,ali .rn:ri
li1it5. spre"."ri"
vestibular) se poatc iealizJ o dczangrenare interarcadici lufi-
ctenta.
5.5.4. Tatonarea posibilitApii de reindlsare a ocluzici Aceasti mit6di
se referi la o .rapi d. tratament preproietic la adultii cu ocluzie joasi
si rrrmiresre [urnizarea unor datc precise, privind posibilitatea dc reinil-
iare a ociuzici, pozilia 5i dircclia planultri'individual de ocluzie, precutn
I ig. 55. man.ijbulartr osociatd cu dez- FIg. 57. Itapoartc inversate de ocluzie ln regiunea
- \{acrognalie
\'oltare insuficienti a miixilaltllui super-ior, la care de_ lrontald -prin dezvoltare lnsuticiente a maxilalului su-
cal jul intermaxilat este Atenuat prin retrodentia rc- perlo. Si moditicdri de ax al incisivilor inleriori (ina-
ccntuatd a incisivilor inferiori (situatie inainte $i dupd inte si dwe corectare).
lrAt.ment corectirre conservati\'5 la virsta adultd)
-
is;e ncgativ in: angrcnajuI inucis, oclLrzia invclsi flrrntali proclusi pri,r
modificlri de ax ali iniisivilor, pseudoprognalia prodtrsi prin dclicit dc
dezvoltare a maxilarului strpcrior, prognalia mandibtrlar:i cu macrognalic
(se poate observa o tendinlX la retropulsie. deoarece sc a.ociazi 5i o compo-
neniX de pro,puJsie
'
a mandibulei, dar incisivii nrr ajung niciodati sX
Fig. 59. Anrgrenaje invense (ina:nite $1 d'upi efec'tua- stabileasci contact intre ei). Tesrul de rerropulsie cste t;tal pozitic in
r - rea saitului articul'ar). ocluzia inversi dc alunecarc condilianS, r.rndc nacicnrul rculcr5tc sI duci
mandibu]a inapoi pini la stabilirca unor rapoartc normalc intcrincisivc.
nul qi premolarul L ln angrenajele inverse, malpoziliile dinlilor intere- Tesrul este parlial' pozitip in ocluzia intersi ds conducere cuspidiani
sali slni accentuate qi blocajul ocluzal este foarte strins. Pacientul poite deplasa mandibula inapoi pini intr-o pozilie cle ,,cap Ir
Semnilicasia asocierii modilicirilor transoersale de ocluzie. Oclszi,t cap" a inlisivilor sau pini cind la nivclul arcadcior sc obscrvl tttr
inverta bhla prin asocierea rapoartclor mczializate dc ocluzie cu cclc de contact Pcrma r.
ocluzie inversi bilaterali, este unul din principalele ssmne ale dezvol- 6.3,4. Semne radiologice. Pe radiografii cu film retroalveo)ar sau pc
tirii exagerate a mandibulei (macrognalie). ln unele cazuri, ocluzia in- radiografii panoramice (ficutc cu rub extraoral) exccsul de dczvoltarc
130
o* r 1Jl
It*
mandibular: csre pus in cvidenlS prin cxistcnla unor distanle une, ri
lo.rrrc mrri inrrc gffmcnii dinlilor succesionali din zona de - spriiirr. incisivul central inferior face in mod normal un unghi dc 9Oo cu
- tclcradiogralic i1i giscqrc o aplicabilirare largi, aducin;l - bazal mandibular (cu o toleranli de *5'). In prodingii valoarea
- Examr,trI
date alXruri de semnele clinice descrisc $i cu care trebuiesi corobor.irc
planul
unghiului creqte (se misoari unghiul postero-supcrior al intersecliei pla-
- precizarea daci ocluzia inversi frontalil) esre rezultatul unui
pentru nului mandibular crr axul dentar).
-deficit de dezqoltare a maxilarului superior, unui exces de dezvoltare a d) Semnit'icaSia altor semne teleradiogr alice:
mandibulei, numai modificirii rapoartelor intermaxilare, modificlrilor rlc
Daci punctul gnathion se giseqte la nivelul planului orbito-frontal
ax dcntar sau asocierii dinrre ele gi in ce proporgie, - Simon,
al lui rapoartele de ocluzie inversarc srgital sc rlaroresc fie modifi-
a) Semne ale delicitului de dezvoltare a'mixilarrlui suuerior: cirilor de ax a incisivilor, fie unui deficir de dezvoltare a maxilarulrri
mlctorarca unghiului S.N.A.-(normal:_ 85"
micgorarca dupi'schwarz); supe_rior. Daci gnathionul se gXsegrc deplasat anrerior, pozi!ia sa esrc
brza maxilarului superior: disranla dintre -.
- baza spina nazali anterioari rezultatul fie al unui exces de cre$rere handibularX (micrognalie), fie
-
(Sp.N.A.) pini la spina nazali. posterioari (Sp.N.P.) este mai micX rlecir unei deplasiri inainre a mandibulei.
7/lO Jin distanla N-Se. Dccalajul dc cre5rere sagiiali dinrrc cele (lori
maxilare sc-oblinc flcind r;rporrul dinrre baza iraxilarului superinr 5i Micaorarea diferenlei dintre unghiurile S.N.A. qi S.N.B. (noilal
baza mandibulci ,;i care_ normal este ca 2f3, Valoarea fracliei scacle t2 - a") sau invcrsarea raporrului dintre ele, adici S.N.B. mai mare
proporlional cu dccalaiul. decit S.N,A, sint comune arir pentru prognalia cu macrognalie, cit 5i
6) Semne radiologiie ale cre,sterii exagerate a mand,ibulei: penrru pseudoprognalia prin pozilionalc inrerioari mindibulci 1cu
mirirea ramurii orizontalc a mandibulei (normal, baza mandibulci condilia ca S.N.A. si fie normal). "
-
ar fi cgall cu N-Sc13 -.; ." ,"por,ul _ -. fstc cu utilizat mult trnghiul oblinut clin intcrsccgia. plantrlLri clc l;r
gi
;
fi) Franckf.urr planul Sc-gn (scllae-gnathion), <lcnumit ;i iia y (normal,
mlrirea unghirrlui mandibular care esre datj in primul rind dr unghiurile mici au o valoare de cite 60-66"). Scidcr.ca valorii acestui
-
oblicitarca ranrurii orizontale. De accea vor fi modificare gi alrc unglritrti, rn_ghi nu cste patognomonici pentm a indica nn cxccs de cregtcrc mandi-
care.au ca una din laturi planul mandibular. Sint m5rite unghiul R (a, b.ulari, deoarece puncrul gnathion (de pozilia ciruia lin dc fapt modifici-
bazelor) al lui Schwarz (normal 20.); unghiul lui Tweed, ?enu,nir'1i lile unghiului) se deplaseazi nu numa; inainre, ci qi in jos gi.sint unelc
unghi de prognosric (format din pljnul riandibular cu planul rle Ia torme_grave in care, datoriti oblicitSlii mari a ramurii orizonralc, depla-
-- normrl'Cu22-25");
Frincl<furr unghiul format dc baz-r'cranirrlrri crr sarea in jos cste ma;--mare gi valoarea unghiului poatc chiar si crcasci.
planul mandibular2). cir aceste unghiuri sint modificate mai mulr, Semnele teleradiografice rrebuicsc rordeaun,a corolror"Lc cu darclc clinic,,,
cu atit prognosticul este mai sever; pentru a putea face un diagnostic diferenlial intre difcritele anomalii din
mirirca vcrr;cale a ctajului inferior al fe1ei,
-c) Setnne aledimensiunii
modilicirilor de ax dentar:
aceasti grupi.
6.3.5.. M-odilicAri luncSionale, Aspectul lacial esrc caracreristic
Ai in
-- incisivul central superior face ln mod normal un unghi de lO7. anomaliile- fbarre accentuate, proeminarea exagerat: a mentonului, inversa_
cu planul de la Franckfurt li 103-1050 cu planul ocluzalj mic5orarca rea treptei buzelor, uneori cu distanli sagitali intre ele, mXrirea etajului
acestor unghiuri indici rotrodenlia" Acelagi incisiv cu planul bazal maxilar inferior dau subiecnrlui o infililare parriculari. Aprecierea et'icienSei mas-
face un unghi de 7Oo. ln retrodenlie valoarea acestui unghi cregte:|); ticatorii prin teste funclio_nale (Cernomordick) a aritat reduceri pinX la
50 0/0, care sint rezultatul diminuirii cimpului de masricatrie (prin inbcluzia
l) Pot edsta qt perturblri al6 cregtedl oaxilarelor, caio si flo uascato de modi. inversi sagitalS) 9i blocajell'r ocluzoarticulare'). Existi atipii qi in compor-
ficdrilo do or dentar prln caro so plstreazd. un nport plslidodont. tamentul pirlilor moi gi ele se repercuteazi azupra deglutitiei 9i fonagiei.
,) Aprecierea lDcllnfull ramuril orlzontalo a mandlbulcl fEd dc baza craniulul
se f3_ce-mai ugor citi_nd unghtul po caro-l faco planul mandibular cu o perpondicu.
Cind prognajia se cornplici cu oiluzia deschisi, tulbuiirile de degluiilie
lartr la N-So (normal 65"). 9i fonatorii sint severe (apar interpoziliile linguale in tendinla dc J com-
s) poato prerenta Sl modfflodrt ln serB lnvors: pmdenlie, cinrl pensa perrurbSrile de inchidcre a fanrei labiale).
- - Axul lndsfi4lor
dftoltul.Ao davoltaro ;agt-tall a mardlirulut suprtor o6re mstost pr;dsDth 6rto in-
ierpretattr ca un fenomen do comperuaro.
-,,,-1)"D.upI
O'Meyer..qt Heschia, unil pacieDil adulfi vin s sc operezo din cauza
nUoUrlrllor mostlcatorll.
r32
133
clezvoltare a maxilarrrlui supcrior, fic prin rclalii anornr.rle intcrmaxilarc,
6.4. Etiopotogenie cu timoul not ecncra exccs'dc crcsterc mendil,'rlari, c)rpltind caractcr 'l
6.4.1. Prognatia nandib ari cu
',ndcrognalie (progcnia-prognalia ,u".roin"1i". ltitogencric accast; trarrsIorrtrarc sc \'\P]ic; !'r;n nrodil:'
mandibulari adcv5ratd; prognalia mandibular5 anatomici etc.)'.Pcntru carea ielaliilor de"control intcrarcadic 9i prin modificarea dirccliilor rlc
- in vest iga'9iile" eriologice trebuiesc flcute in -direcliile
aceasti anomalie transmitere a forlclor funclionale.
-
urrnitoarclor trci catccor]i dc cauze: eredil atea, tr'tlburXri cndocrinc -F 6.4.2. I:t;o t,at o&c,ti t ps'tloprognati"i t,tattlibnl tt" Srin.'trli'ir dc d "
t"utootit i.e. evolutia si rransformarca unei pseudoprognalii mandibulare' oottir:i),ro*iln,ri,i s,rpi",io, (,"trigta1i't supcrioar,,). Ltiologia dcfi'itrrl i
Eieditatia. Accasti anomalie esre considerati ,le mrrlti .'rcnrc $i dc ,lc crerterc saeitali a inaxilliulrri lupcrior t,tt cst, irtci arAlrlrrcrrl rli ii
cci mai multi autori (G.rlippc, Rubrecht, Lamy, Aqtrilar, Strang. l)orrt' cl.rrific.rti-l i'r a'ccia5i rnisurjL c.r ctiologi.r "xcc.rrlrr; tlc cr.llcrc ttr'rr"lil'trler"'
1n olus. la maioritatca cazt'ril,,r, dcficitrrl dc rlczv,'ltarc s.tgitrli a Ineri
Kantorowicz, Korkhaus, Schwarz etc.) ca fiind de naturi ereditarX. Sint
foa.te cu.ror.ute studiile privind arborele genealogic al familiei de Habsburg ir.,ilui tup".ioi csrc asociar irr proporlii Jifcritc ctr cxccsul dc (rqll(r
IScute dupi tablouri apailinind unor piciori celibri. Cei mai cuprinzitor rnandibulari gi uncori estc grctr'de prcciz.rt irt ct r.rport- dc detcrntina'c
se eiscsc cclc douX fcn.,mcni. Factori nosil'ili ai frirriiii clczvnltirii mari-
cst" tabeiul lui Lamv. carc sc intinde dc la 1J77 - anul na5terii lui sint: crcd;talca, o antrmiti p'-rzilic , "nstitLrli.'nali intr'r'
Errrcst tlc Ficr, pini la 1700, anul morlii lu; Calo!- a! lI-lca al larilrri superior
- e'cncratii.
Soenici- in t.,tai l.l Duni Rrrbrccht particrrlaritililc indiviclrrrlc mlxilari 'a term"niln, rlcnt,tli (sugcrati ,lc irrrclc ccrc"tiri crl'crirrrcnrrl
elc lrri Schwarz, Il,'ffcr ctc.): anojonlia I)c \itil.t rrrpcrinri rtrslintrti 'l
i,i ca.lrul tal,loLrlui i[ini., pr..uttt 9i abscnla anomalici in ttnclc gcncrrlii' faotul ci se asociazi rclatiri frccvcnr crl rlpoJrtc itt'trsc ,lc oclrrzic :i
se daroresc .rctiunii asociari a farrorilor dc mediu. Dupi Korkhaus. crc-
ditari estc numai tendinla la evolulie citre prognalia mandibtrlari. rcirochcilic srrpcrioari (Vcincnrrnn 5i sichcr. Fcrn"x). U-.n rol .rr avcJ '
Tulburd,ri neuroend.oirine. Dinre glandeli endocrine, cea mai marc repartilie nefavorabjli in spalitr a forlclor rruSclrilor din grupa cxterrr)i
importangi se acordi hipolizei qi anume printr-un -exccs de secrelie.a giiea internS. Miillcr L. gise5tc la progcni o aclitrnc prcclomirrcnti la nir":-
lob^ului anterior. Prognaiia mandibulari apare astfel ca un semn in
lul maxilarului superior a musculaturii cxterne, in tinrp ce limba ocupi ,r
poziiie mai inferioari decit la srrbieclii nornrali tri dcci nu mai conrpcnsca;'i
acromegalia juvcnili iau'a adulrului. Brown Edwardt) tlescric o -,,sub-
acromeialic"'in carc cxcc*ul de hormon somarotrop nu ar fi rezrrltatLrl ictiunea conccntrici a musctrlaturii I'rrz,i srrt'cli"ar', 5i .r l'trc.ir'rt"rrtl''
unui aicnom al antehipofizei. ci al unei iritatii de la distanli. Unclc TuhurXri mari se nl'scrvi l1 cnpili crr rlcspi.itrrri Irlri, r- m'rril, ' Palati .
aeraviri ale promatiei mandibulare in timpul erupliei molarilnr dc mai ales la cazrrrilc la c.rrc cltciloan:rtorafia a,lLr. la cicatrici rctracril
mari si la cci la care s-a rczccat bottul n,cdil,t (aspcct'rl facial cstc f''a,r'
minte s-ar .*pii.""tot prin,t-un mecanism rcflex hipof izar'. Drrpi Sudaka
si I csoinc crtestrl de ltnr.on ,n-atnttop ar intcrvcni prin modificrrca caracieristic), Dczvoltarea arrrcrioari a nraxilanilrrl srrpcrinr poatc fi i i'
iornrci condiltrlui qi cavititii glcnoi.lc' Probabil insi cX infltrcnta cstc
cclc c..',tls,, r'ti.'c dtlspicitrrrii ''
nati si ori,i cicrtri.i c]c rlti cattzX dc,:itq.rtr
daci auicdiul la rrilclul lrttzci srtDcrioalc irr r','strlrLrl. Dtrpi trnii aut ri
;;i i;"J .i .i int"ruin" in primul rind asupra carrilajtrhri condilian cic (Case, Nevrdzi, Gnld. Trrrncr)..vcgctaliilc aclcr','i.lc..rr avca posiltilitatc r
.r.rtara."".a, ce ar fi in coniordanli si cu uncle reluXri tar<livc alc crci- inhib" dczvolta.ca maxilartriui supcri,'ri Iru nttnrrj in scns Lransvcrsal. 'i
,.r;; l" nivel in prognaliile mandibulare. Hipotiroidia - prin.inrer- "X
"."tt
mediul macroelosici ar putea determina o crestcre exagcrata :r man(llhulcr ti saeital. Ocluzia irrversi fluntalX, prodrrsi prin pr"pLrlsia nrrndihul,i.
deoaiecc modifici condiliile de control reciprpc intcrarcaclic, frineazi
;";l i;iitd, trecind prinrr-o fazi inrer'mediari de pszudoprognalie dezvoltarea maxilarului mpcrior 5i moclifici axelc incisivilor (rctroclenqic
(orin mqdificiri de ax dcntar 5i dcplasarca mandibrrlei inainte).
" l*o.t;-.rJt" la maimtrle, a fbst provocati prognalic mandibrrlari supcrioari $i rcspccriv protlcnliq infcrioari), in spccial daci pacientul --
in^ mod voiuntai sau involttntar manifcsti o tcndinli la rctropulsia
as.rciaiS cu ocluzic deschisi prin injectii de propionat de testosteron (Scy- -
ocl. \Wascnen si Andcrson * 1952\. Este de menltonat $r taptrrl c'r mandibulei.
lnornrlia" a fosi intilniti mai frecvent la oligofreni dccit la lottrri dc 6.4.3, Etiopatogenia ochrziei inacrsa lrontalc prin conduccre da nattri
.o"ii ." d.r"ot,"re psihicX normali (Thalbot 9i" Vccchiotti; Schaltz). articalard (coiducirc condiliani). Accasri anomalie sn intilncsrc loartc r'tt'
^ Tronslor-aria unei pscnloptogna1ii mandibularc Mulli -autnri si se caractcrizcazi rrrin oosil'ilitatca rlc a da mendil'rrlci dotri pozitii ,ic
,int -d. o.ltd'.i o p"rte din pscudoiro[naliile produsc fic prin deficit dc ocluzic: una prog.ni d" obiSrrLrinlX 5i a ,.loua in rclalii psalidocloirtc' e[cc-
tuati volunt;r, l"a ccrerc (cLr timpul apar modificiri in icgiunilc antcrioare
t) Prima rsociere intre acromegalie gi progenie aparline lui PieEe Marie' ale arcadelor qi nu mai este posibilX siabilirca rapoartclor normale; se trcce
I l{ 1 .15
1
Ia alri formi clinici). Pont (1929) considcri ci Ia orieinc estc un ric izvo- pe arcadx (ca urmarc a macroclonliei' comprcsiun;;, cliastemci intcrinci-
rit din dorinta copilului de i imifa aspecrul facial al tr"noi subiecti proseni sivc\; parsiitrnlei unti incisiv tcnporat srrpc;i()r') (c.rrc irnpicdici cvolugie
din anturajul siu. Un rol ar avea 9i-arirutlinilc de posrurl, .u'.lpui in tot.aii rpre vcstibular a incisivilor pcrmancnli): prczcnla dc dinSi supra'
h.tperllexie in rimpul somnuJrri- (Comte, Schwarz), cai" a. deiermina pozi_ numerari ipor modifica axul dc cruplic a irrcisirjilor clirr scria rrormalX).
lronarca anrcrioari a mandibulci. Angle sustir)e'un mccanism asemXnltor -poarc avcl. o poiilic dr lornnre nt palatinali decit
Uneori. un incisiv poatc
prin- hiperrrofia amigdaliani, iar Vinkcvicz ,.piodu.. cxn.ii-onral Ia normal, ce nu mai fi corcitati total in timptrl crtrplici. Existcnla
cirni o dcpl;rsirrc inajnrc a m;rndibrrlci, injccrind iarafini la'baza limhiir). iir'or cicntrici pe cr;astX sau in vcstibul pot clcvia axtrl dc cruplic sprc
palatinal.
. 6.4;4, inxersi
(ocluzia .Etiopato.gcnia -oclrziei inverse lrontale de cond.tccre cuspidian|
,lrontald.. Jorlatd). Orice conract prcmatur poat; derer_
mrna dcplas,rn ale mandrbulci, iar cele citre anterior sinr pe primul plan. 6.5. Evolu iie
!!:a. dc abraziune liziologicd a caninilor tcmporari. sisizari inci dc
Villain G. rcprezinti obstacolul cel mai frccvcni care'dctcrmini ocluzia Surse rcale dc corcctarc spontanl nu sint clccit pcntrtr ocltrzit invers.i
tnversi fronra)X, copilul_ciutind in mod reflex si evite conracrul prema- frontalX de conducere condil'iani (dar carc estc foirtc rarl). Caractcris-
rur..Alrc, obsracol,c pot fi datc dc: ohtnra\ii ocluzalc in cxccs, egresiunea ric pentru accstc anomal;; cstc posibiliratca dc agravatc in timp gi trans
ornlrr"r. tiltcr.rtt in spatti dc cclcntagic rlc pc arcada antaqonisti, un formarce rrnci lorrrc clinicc i" alta mai scvcri. Accasti transformarc
xngrcnai ;nvcrs unidcntar daci supraocluzia estc nricX, poatc fi cxplicatX prfu modificirilc cc sc produc in sistcmul dc transmi-
ietc a forlilor funiliinale la nivelul srructurilor, ca rrrmarc a depigirii
, 6.4.5.. Et;opatogenia ocluzici inr.rcrse lrontale prin modilicdri de ax
ale dinSilor antcriori. Obicciul vicios de mtrcarc a'buzci suDcrioare ooare arcadci supcrioarc dc citre ccr infcrioarii. Progn.rli,t mandilrrrlari cl
produce [ie nrrmai o nrodificare a axclor incisivilor (retrodentie suoelioa.i macrognali; csrc sulccptibili dc agrevarc lsau dc icinstrlaic, drcl a fosr
1i prodenlic in-ferioarl). fic $i o deplasare rnterioa'ri -",laiUrLi, .i"J
corecriri anterior) in'mod deosebit in trei momcnte : perioada permu-
angrcnaju[ molar_nu-esrc suficient pentru a se opune" pozilionirii ' ante- ririi dinlilor antcriorii pcrioad:r prepubcri: pcrioada crrrpliei molarilor
rtoare_ a mandilrulei. In acelal mod poate actriona $i obiceiul <ticios de a de minte. S-a observat ii in accsic momcnlc 5c pnt adiuga stimuli su-
plimentari dc crc;tcrc a manclibulei. La pacicnlii in virsti.-dccalaiul in'
\tnc degetele .rplicare ca un cirlig pe incisivii inferioriz). CXderea in grup iermaxilar sc acccntLrcazi ir ltcrioarla (lc c(lcrtirc sLrbtota]i sJtl total:
a incisivilor superiori, dac.{ eruplii succesionalilor lor se face cu intiriierc
mare, poate avea ca rczulrat o vestibulo-tnclinare a incisivilor inferjori
din cauza atrofici difcritc la cclc douX maxilarc (corlccntrici la maxila-
(prodcnlic) strb acliunc4 limbii. Incisivii sr.rperiori, cind vor erupc, vor
rul superior qi cxccntrici la nrandibuli), cLcind dificLrltili deoscbitc pcn-
tru protczare.
inrra cu ci in raport dc oclrrzie invcrsi,. MacroBlosia poatc Jctelmina o
lcsril'ularizarc mai acccnruari a incisivilor infeiiori, dc asenrcnea par:i.. 6.6. Trotomentul
cularitXlile musculaturii buzei superioare, care aclioneazi co,,ccrrr.i., ,c-
trudind incisivii superiori, se cumuleazi cu acliunea excentrici a limbii, De5i anomaliilc din acesr grup prczinti particularirlli in ceea ce pri-
care protrudeazi incisivii inferiori. Accsre actriuni musculare Darricular; vcSre crioparogcnia qi gradul ile lnicrcsarc a stftrctrtrilor Ap.D.M., prin-
s-ar cxercjh inci _din pcrioada erupliei dentaie, ulterior apar'1i modifi- cipalul scop tirapcutic este ascrninitor: asigurarcr unrri cchilibru pentrr.t
ciri ale ritmului de oegtere al maiilarelor (a se vedea $i^6.4.2.). dezvoltarei celoi doui maxilare 1i rcalizatea unor rapoarte dc ocluzie,
, 6.4.6, Etiopatogcnia angrenal ui invers aI t;nor incisir.ti. Ceuzcle mo- in carc si [ic pistrar principiul cumorfic al unitililor masticatorii Pe
dificirilor axului de eruplie al unor incisivi izolali sint: absenga spagithi toat: intin(lcrct cinrl'ului .'clLrzal.
urmirc$tc inliturarea cauzclor (sau proteiarca Ap.D'IvL
r)-In
- Prolilaxia
dc acliunca ior), susccpribilc de a produce aceasti anomalie. Mistrrile ce
, antecedentelornor poclenll cu trcea$ul anomollo s-o glsit parotldttd epl-
domic!, coro ar putea fi incrlminatd pdntr-un mecanfum asem-dndtoi do propulito trcbuicsc intrcprinsc s. rcfcri la: aiigurarca unci pozilii corccte a capului
reflerl e trandibulel.
t) Urmdrlnil un caz do ocluzio lnvcrs[, caro recidiva duptr redresare, nm obser- 5i corpului in'timpul sornnului, inlSturarca obiccirrrilor vicioasc qi a ticu-
v9! llt, plcisnt-a efctu&-mu$carea altmentclor n prtn strtng6rer celor doull orcndo,
rilor (muScarea l,uzci sul.,crioarc, lirul ,lq proprrlsic rl rnandillulci ctc.);
cl trAglnd de_ frcgmentul exobucal tn jos $l lnolnt;; aplreori astfel lorte de vestibu- pcrmcabilizarca pasirjrrlrii aclian nazoIaringian. urntrti dc gimrrastici
r rtz8re I lncbrvrtar $Ignoli r) Dinlii rucce$ion0li fio l0meffil 0lal f0lil t]c ilinlii tcrlrl{]rari,
136 t37
'j
respiratoric; prcvcn;rea aparitiei ii dcsfiinlarca conractclor prcmaturc.
- -"itrti.. mecelice lir-c. Sint curlosct)tc si utjlizarc in spct:ial rrac-
Apardle
ln accst scop se urmireSte: evitarea pierdcrii intcgritilii arcadclor. dcn- ,iunil" intcr."xilat". Ansanll.rltrt :\c cnrrrllrrrrc' in 1'r'incipir'' d'
tare tcmporare (profilaxia $i tratamcrrtul prccocc al cariilor, cu rcfa- .';;;i';i,'l." (Lrnii prc[c,it aplic.rrc., rrrtrri arc <htl'ltr v' 'til'rrlr" .'i "r.''
ccrea morfofLtnclionali a coro.rnclor tlcrrt.rrc prin.l'trrr.rtii). acciaSi arcrr- ";;;;
* l" iup.riorri) agr"gaic ptin i'cle pe ,.rnirri 5i. mnlrri \rcr I
1ie trcbtric acorclati 1i clinlilor pcnr:rncnli; 5lcfLriri sclccrirc a tlinlilrrr "r."4"
t"tiitrutri' pr"ti'ntX'.iilig" in rcgiunca tn'lalil"r. iar "' l irrl-'ri' '
cc dcpilcsc planr.rl <lc ocJLrzic (in sircei:rl carrinii tcnrl'orari). Incisivii "io";ir
liliig.t" i'i '.giii''"^ .arrirril'i. T.rctiir''ca'c. farc.crr in"lc 'lc ca'ci,'
temporari, cincl deviazX ncfavorabil axul sr.rcccsionalilor. \,)r fi extrati "t"
anlicarc intrc cirliec. Sirrr apariic cu scllllrrc rcirl)r{rc r' i\r(r(l;l slrl\crlo:1r'r
neconciilionar. La copiii carc provin clin familii cu plognalii mandibularc .irl itl.i;.t",1 ciir" inainrc ri in ios. ial cca intc,tiorr'i citrc postcrior >i
cstc indicati o srrpravcghcrc atcnti 5i chiar ;rplicarca prclcntivi (2--1 i; ;,'t. i["t";" noastri pcntiu acistc sistctrrc sc bazc'ru i pc rtrt.itoarcl.'
nopli pc sipt.irninir) e I'irbilci a c.rpc)irrci. .;;i";i.; nu inlltrrri angrcnajul irttcratcrtlic ('rArcBrrL'r a lacc pti,'
* Tratomentul ctudtie cstc cu atit nrai eficacc, cu cit cstc insrittrit ;''"i"i- i-nt,itit."t-i cclc ,lnrrl nraxil.trc ii impicclic.i rst[cl aprrilir rrn"r'
mai prccoce, Explicalia estc dubli: pc cle o partc anornalia csrc intercep- ;;t;;;'.;'t; l. r;n J" Iacr''r'rl fttncli''nrl; nir soliciri ci a.rrlc'rzi ILrr"'
tati intr-ul stadiu nrai fLrtirr acccrltuat, pc (lc alli paltc, plasticitatca ii" mur.irl",:, lil.rscqrc rcaclapta,ca ftrrrcli'rrreli,1i .clc'i 1.'clic"lrrl <lc lcci
osoasl (carc scaclc cu virsr.r) pcrrritc o cflcicnlX crcscuti a aparatclor clivX qstc tr-tui'nr".c; tc cxct.itl forlc c,tnti'l'.ti tlc intcrrsirrtc I'llilrc asLtPr't
ortodontice. ln special anomaliile la carc existi o tulburarc in crcgtcrca unor dinl; 9i asupra A'T.M.
bazelor maxilare pdstreazX tendinqa la recidivi dupi corectarc. Aceasti Tioul ca.actcristi. (le aiffat tnccanic ttol'il estc placa binra;lrlarl
tendinli estc cu atit mai mare, cu cit supraoclrrzir inci.ili c.te mai - .'cl. 2 hazc (rtrperiorrli li in[crioari) sint ttrtirc
in ..r" rrrtn' i
"inrrc.r'le
rcdusi. Pacicnlii ucbuicsc corltrolali ultcrior pcriodic 5i cu rol profilactic orin intcrmcdiul unrti surttb .u acliunc \aAil'rl:r. l)rlrr lntrrtllc L r'lrLrr'r
ccntrr rccidivclor sc poatc recomanda purtarea cu intcrmircnli a bXr- tlaca inferioari (si o dati cu ca mandil'ula) c5rc tlclllrsrli inap-i. i', r'r-
bijei -1- capelinei. Dc asemenca trebuie cvitati la naximum cxtraclia Lorr.u .", suoe,lioari. fsre indispcnsabil ca [iccrrc plrci si Iic f"rr' '
unor dinli de pc arcada supcrioari, pcntru a nu igr;r',a rlcraiajul intcr- Line adaprarX ia conturul arcadci-respectitc 5i .ca aprr.tttrl si fie purr
maxilar 5i pcntru a putea asigura (prin alinierea trrturnr dinlil"r rn.rll'n. aproape pcrrnancnt) ccc.l ce cllc loarlc AIcll. (lcn.lrc' ^ cstc loJllf \'olr'_
zilion.rli) un echilil'rLr arcadic qi intcrarcadic stabil. ln r.rport c\r r;prrl minos. Acest sjstcm ooatc li clicacc ra n clf,fi 'lc tralal))clrl - rrr
de anomalic. prin tratanrcrrt .c rrrrnircltc rcalizarca ttrturol sau rrurnai a unclc caz,ttri. la carc sunra.clt'zia incisivi - cstc lc<lrts.i satt abscnti.
unci pirli din obicctivclc rrrnriitoarc: Irinarca crcStcrii 5i clcplasarca nran- ApardteLe luncSionale trebuiesc utilizatc cu prcclilcclie pcntrtr (liri-
dibulei inapoi; stimularca dczvoltirii nraxilarului supcrior; cfectuarea sal- -
iarea mandibulci cire postcrior, deoarccc, bazinclu-;i acliltnca pc -plinci
rtrlui articrrllr; asigurarca rrnci supraocluzii iucisivc strIicientc. ca factor piul planului inclinat, tirmircsc produccrca lrnor rcsrructuriri, trrorfofunc-
important dc contcnlic natrrrali. ii.,nri".on.ornir"nlc. Cr :1n3r;rrc nrohilc ,r,"irrrilr: flit;l' 'lttl'l' "tr 'i'r"t "
a) [ritt,ttc,t c1c,(rcrri ,ri deplrcarc,t tnandib ci ir,r2oi. NIijJrrcLrl rc- ttc gbidaj. Cclc durri plir"i rirrt \cllar'rrc ' 'rrrlll'r ri rt'rrttI'It'rzI 'rr'
rapcutic cu cca nrai largi utilizarc cstc bArhita -f capcllra (intro<lusi pro- funclional prin sistcmc de ghidal rcciproc. l'l;rca srrllcrroar't c\tc llrc\"r-
babil dc Gunncl in prima jurn5ratc a secolului trecrrr), carc-qi gisegte in- zut; cu prelung;ri oblice in los 1i inairrtc' lic strl- forrrra a..dotri aripioarc
dicalia, cu exceplia angrcnaielor inverser), in toarc fonncle clinicc. Cu acrilicc (ca la ],Doppclplatte" a lui Schrvarz)' fic .rlcrLri .rijc nctalice (ca
ajutorul ei sc excrciti la nivclul mandibulci o prcsiune oricntati inapoi la sisremul G. Mii[l;r). Rrze pl5cii infcri.'.rlc plc:irrt) Iicasrrri cr]rc'Prrrr-
gi ln sus, avind rol de inhibilic a crcStcrii qi de irrchidcrc a unghiului zXtoare prciungirilor' carc r.lctcrmini clcplasr'rca rrr:trtlibtrlci inapoi ,in
mrndibular. Pentru deplasarca rnandibulci inapoi (retropulsic. rctropo- timpul migcXrii"de inchidere a gurii. Foarrc cLrnosctrti csrc { llaca I)tiickl-
zigionare) cste necesari analarea blocaj ui interarcadic. Deblocarea se
Reiihenbacb. Este o placi infcrioari, cu plan irciinar. orientat oblic in
face prin aplicarea unor aparate ortodonrice (ccl: fixc au cea rnai m.rre
eficienli), care in acelag timp aclioneazi qi in sensul efectuirii saltulLri sus si inapoi, cu arc vestibular gi ancorati prin croSctc La acliunca clc
articular ;ntcrincisiv. O aclirrnc de dcplasarc inapoi a rnandibulci pot denlasare'inaooi a mandibulci. Drin accst al)arat sc asociazi cca clc vesti-
avca gi unele aparate ortodonticc mccanicc sau funclionalc, buiari.are a incisivjl,'r supcri.rri (ambclc tlatoriti planrrlrri inclin.rr) 5i c' r
.., de rcrudare a incisivilor infcriori (srrb acliunca lirctrltri vcsti[)trlar). Nu
r) Birbita + capelina aprre indicati $i in angrenajele inverse rlitrrri de apa- poate fi udlizati pcntru tratamentclc clc ltrngl dLrratl dcoarccc, pc iingi
tcte cu planuri tnclinato - deschisl,
la copiii care obi$nuiesc s stea cu guro ?aptul ci este inesictici din cauza planulLri inclinat, crccazi trn spaliu (lc
-
1J8 1l',)
inoclrrzic .r'crricali Ia nivclLrl sectoar-clor latcralc ale in virsti prcfer aparate fixe gi anume trn arc palatinal, agrcgrr bilatcral
arcadelor, ceca cc sc prin guticre. Arcul poate avca qi o acliunc dc dcplasrrc vcrticlll citre
ilsor51c
in rimp dc egrcsirrnca dinriloi l;.r"li-si i; i""ri.i"U sc reducc y'lanul dc ocluzic (in vedcrea mlririi supraocluziei incisivc) gi cl cstc ari-
5;nr orspJrc slpraoctLrzr,.r..rncrsivi, ccca ce
f,redisJrunc ]a recidivi. pcntnr r.rr in fig. 66. Sc nrai por utiliza gi alte aparatc ca dc cxcmplu: placi su.
a rmllc(trca cgrcslltncJ dinlilnr lx1c11ll irr[criori (cgrcsirrnca arc cca mli pcrioari scclionari in Y si aclionati prin doui. grrrrrlruri, la carc insli
::::"-^Trpl".t:]i rrivctul, tnr), ern inl,,cuii t" a.'oi^.5 _ p.",.,, arlcorarca sc va ftrcc prin guticre cu microplanrtri irrclinate saLr arcuri
anCOritc crOgcrclc Sclrs'arz prjn curicrcr) ^."ri ""n tip Johnson, arcul Simon ctc., dar consirJcrim ci au o indicrlic mai
-
pn,r.or"
/itr pcn"tru
n :r!
\-,-.3stlcl ..l.tltclionale ..dcplasarea mandibulei inapoi. restrtnsi, dcoarcce fiind agregate prin incle nrr dcsfac angrenarca intcr-
.dc aclrunc. au ri aparatclc aplicaie pentru efectuarea saltirlrri arcadici, Stimularea dezvoltirii arcadei superioere poate fi utili $i prc-
lrncutar in angrcnaiele invcrse (inclcle ortodontice prcluneite ca olan ventiv (alituri de birbilX * capelini) la copiii susceptibili de o transmisic
i1:lili: t'. aplrcare pc t-2. incisivi .superiori; gurieri froniali cu plan ereditarX a prognaliei. ln accst scop pot fi utilizarc aparate cu acliunc
c'.me'lrati pe incisivii inferiori). EIe si aplici insi pe dJ.ar,, m.ri lcnri, ca plici)e seclionare in Y dc exemplu.
i::'_r.nat,_
de rrmp,,de accca au.o cficicnli redusi p"ntru pori1ionr.."
:"^i:::,-.:rJ,"
IrostcroarJ a mandrbulei. T" cadrul preocrrpdrilor dc valorificarea gutie_ c) Electvarea ,,saltrlui articular" esre neccsari. in aproapc roatc ca-
rclgl,acrilice in rraramenrul.dii.rir"l"; A;.6lui.; p"",r"',1"r"rn..,"f zurilet). Prin salt articular se corecteazi rapoartelc reciproce ale dinlilor
r))allrlor drn. grltpa frontali antagonigti. El este actul terapeutic principal in formele clinicc
lrognaliilor mandibulare am ajrrns l" ,n ,irt.rn """- ..rc in care dezvoltarca dimensionali a maxilarclor estc in limitc normalc,
lillrl:_.:l','1rr"l lorlcior lunclionale,. prin aparatc fixc li crrc impic_
pentru cclelalte forme clinice este utilizat ca un momcnt tcrapcutic. Apa-
orcJ cgrcslunca drn(rlor Jarerali, pcrmilind qi uiilizarca
trcator pcrrnr gcncrarca [orlclor corccio.rrc. pa.t"a prin.ip"l; momcntului mas_ ratele ortodontice cele mai propice pentru efcctuarca salturi]or articularc
a sisremu_ la nivelul incisivilor, aclioncazi pe principiul planului inclinat, sint dcci
lrri
,o consriruic aplicarca lriiareraij J"-!"i;..*'l. T"i"'lJr'o.trr"t: ," aparate funclionale. Ele transformi o parre din forla verticali dcclan-
muhip)e, ,"iii f.,'nt,',opr""i,,;'i".r;""i..:j. qati de contraclia mugchilor inchizltori in forle orizontale, ce inclini
:::]l::i,'-1"!lT:i,_,ll.tjl"r.
.i rp zr r de pc arcada arragonisri. Cel mai aderc" gr.,ri"rdl.
r
rl"
:.1':,-il:::::,_
t"."r" tr arcad.l supcrioari, dcoarcce pot ;ntra in alcitu;r;a unor spre vcstibular axul incisivilor superiori 1i spre oral pe cel al celor in-
:._ _.-il\!i feriori, asociind 9i o miScare de retropulsie a mandilrulei. De marc efi-
anssrllDlun mar clrcrcnrc dccir altc aparare pentru stimularca dczvolririi
d sup rrolt u'' ;i i;;i ;,ix ;;;; f;; ;;;' cicnli sint aparatcle fixe. Unele se cimcnteazi pe incisivii superiori. Din-
l1r"*,,
nsl ::o_.liL'c.gurierc
corcomncnt _cin ;;.,
pc anrbele arcade. $lcfuirca microolanurilor sc ap t ici trc accstca, deosebir dc util cste inelul orr.)dorrtic prelungit ca plan
in. inclinat (realizrt de A. Schlcssinger gi utilizat larg le Phiips G.)i. Sc
:li:":: :.^_t: dulx ce, iu r,i'.rie a. aii;c,r"ii;;;1",;'i;:5;i"are
pi carc arcada antagonini le-a lisar p. ..p..ul g,i,i"..i r',,,c- rcalizeazi rapid, exremporancu gi este foarrc eficacc (saltul se obline in
)lil".,ll.
(Pacrcntul l?'lr.lf
a clecnrar mrximunr- posilril ,J. rerropulsic). pirrn;nd".lc-t., medie in 7-10 zilc). Cu efect similar. oe incisivii inferiori se cimen-
ilccsrc scntnL'r s..: 5lcfuicsc srirrr:r[cic.-rrrici olrli.c rcazi o gutieri acrilicl cu plan inclinai, orienrar ol'li. in sus 1i inapoi
pIn rrL.'ii.."'r. .rrpia ,i" Din rre aparatele mobile, cu rol de efcctuarc a salrului articular. pc pri.
l,:,::.j*^1",:lq?lisri.1i
zl[rona.
chiai. in r.a;"i;,.
mandrb'ra mai postcrior, pe misura"Ui.,.,i;
; ;;;.# poare po_ mul plan se situeazi plXcilc inferioare previzure cu plan inclinat -an-
-
140 1.+ I
- facc caDcci si aparX stirnLrli sup)imcntari pcnlrut tlcztrolrarca arca,.lci
suncrioarc. orin suoraocluzic incisivi acccntu:rti csre inhil'atl <lcz-
vdltatca arcrciei infcri,rire (rlc'oarccc ln totalitatc cstc cuprinsl in intc-
riorul cclei supcrioarc) 5i estc stimulatd clczvoltarca arcaclci supcrioarc.
Dc accea supriocluzia incisivi rcprczintl ccl mai inrportant- factor dc
c('ntc'rlic raiurali. I )c.tar, c. .rplic.rrca apararclor ctt nlan inclinat antc-
rior sc insolcate dc o rcduccrc i supraoclr.rzici incisive, elc vor fi utilizate
un timp ci! mai scurt posibil. Aiocierea racliunii occipito-mentonicrc
1b;rbiri + capclini) 9i a- gr.rtiercl,'r carc acopcri fala ocluzalS a dillilor
hterali conribuic lo m"n1i.rer"" supraocluziei. Cind anomalil in plan
sagital cste asociati gi cu ocluzia ad-inci, in prir.ra etapl va fi institlit
tralamcnurl pcntru prognatia mandibulari 1i numai rtlterior, dupi sta-
bilizarca rczultatului, va fi analizatX oportunitatea corect;rii oclIziei
adinci.
Tratannnttl cbirurgical. Prognalia mandibulari este 3nomslia pentru
carc sc facti, ccl mai adcsea, apei la o terapie chirurgicall .si au fost con-
ccprtc numeroase procedce chirurgicale..Maiorita.tea autorilor (din cauza
recidivelor) opiniazi pcntru cfecluarea interv-enliei dupS- terminarea pc-
rioadci dc-crcqterc osoas)i1). Osteotomiilc se fai, dc predilcclic, la man-
clibuli 5i sirit bilateralc. Foartc pugin sc mai practici rezcclia conclilianX
(din cauza pcricolului pentru apirilia sccundari a ocluziei deschisc) Mai
ir"cuent ,"'f"c rczcclii la ni,clul ramurii ascendente, care au de-prefe-
rinli un trascu orizontal supraspinos (pentru a eviu lezarea p-acbetultri
vasculoncrtos mandibular Lane, Kosteska, Popcscu V', Rcder) 5i la
nivelrrl ramrrrii orizonralc, -fic sub forma unei ostcotomii verticale' ctr re- Fio. io - Pr^Enllia n)rndibulitn r'7'lvir'i 11"'rr trnli-
zeclia uoei zone din ramura orizontali (Blaire, Piclrlcr, R. Schwarz-Flcn- rr,ont corrs,'rv'rli\' la vir'"l IlulIr'l
schen, Dingrnan, Firu), fie rczeclia in scarl (Eisclbcrg)'
'ln llrima vtcmc,
fie cu rol ?" t.at",tt"nt etiologic, fie pcntru a prcveni recidivele,.se fac
$i ;utervcntii pc pirlilc moi ii-antttnc: rczeclii parliirlc dc limbi (in rna-
croglosii) ti nrodiiicarca zonclor dc inserlie mandibularX a mascterilor. In-
tuicnliiie chirurgicale se fac tn <ondigii de spitalizare.
t42
/r; I
Fig.62.
- Aspectul
(a) gi dupd
teleradiogralic inainte
(b) electuarea corectlrii Drin
lratament consryativ la virsta adultd.
l0 - lnorn.liile dcnton)axila16
.r4r
* existcnla unei supraocluzii suficientc. Supraocluzia acccntuati ofcri
:garanlii in plus pcntrr.r stabilitatea corcctirii;
, - porliunea bazall a mandibulei prczinti o hiperdezvoltarc modc-
, rati; de asemenea deschiderea unghiului mandibular este crescut; mo-
. derar;
la mandibuli sint (prin diasteme, edentatrii) sau pot fi creare spalii
intre- dinli; care si oferc posibiiitatca unei scurtXri a arcadei inferioare, 7
necesori mai ales la cazurile cu axul incisivilor superiori normal sau uqor
vcstibuloinclinat. Retr'odcnlia incisivilor superiori faciliteazi terapia con-
servat;v:, deoarecc prin normalizarea axului se reducc din inocluzia sa- DE LA CAZUL CLINIC
gitalS inversi; LA PLANUL TERAPEUTICl)
de inocluzie fiziologici este mirit. Se datoregte probabil
- spaiiul
tendinlei subieclilor de a menine, in repaus, mandibula mai coboriti,
ceea ce le oferi posibilitatea si situeze mai posterior mentonul, atenuin-
du-se astfel mcdificirile faciale;
particularitlgi in comportamcntul muscularurii. Supraocluzia
- existi
'incisivi accentuatl poate fi explicati parlial qi printr-o activitate crescuti
a mugchilor. ridicltori, carc la unii pacicnli a dus chiar la aparilia un,rr
suprafcle dc abraziune a dinlilor latcrali. Buza infcrioari cstc riclicati, ?.,4.. Melodelo utilizoto in tra- 1\tr. f).11, sub aclitulca
cu o anumiti presiune, spre incisivii superiori, asrfel ci, dcSi spalir.rl dc tqmentul An. D.M. .. . 1'13 lorlclot arto(lotlticc ." . 155
7.A.1. Metode generale . l4S 7.8.9.t. 'Icoria clnsticitirtii osorsc. l;ll
inocluzie fiziologici estc mare, fanta labialS este aproape inchisi; 7.A.!. Mctode -locale l13 7.B.2.1. Teorirt r. \tflctrrll ii
rctropulsic a mandibrrlci este ugor pozitiv, ca rezultat al ?.A.2.1. TerxDla ctr aiutoru] rP'- .
- tcstr:l de
1..
7.ll.9.rl c lc asuprr
'rrell'orrotlonticc .l{8 Trrll
modificirilor dc comportament nruscular apirute in tinrp. ccrnctt-
7.A.2.2, "fet^pir. Iunclionali piin trrlui . lrrt
Tratantent. Datoriti virstei sc impune folosirea unor aparatc, alc ereritii llg ?.ll 1..1Scrtion.rrGn ilirectii I Pr-
ciror calitili de form5, dimcnsiune, culoare 9i loc dc aplicJrc si'faci TAg2l.Miosimndslic:r .lll r,)do,)tirrl,ti 1i.' l
posibili purtarca lor pcrrnancntl (zi 5i noaptc). clr fnlnsir('a furrrror ?.A.2.2 2. E<hr'carea si reed,,crror 7.R.2.5. Nlo(lilicir i pulPaic lrrl
momcntclor funcli"nalc. Accstc aparatc pot fi r.'alizatc numai pc l)a7i f'rnctlonali tsfl i.11.9.G. l,dziuni cotonlrrc . llil
dc guticrc bilatcralc (aplicrtc nrJno- s;rri bimaril:rr). crr lclclc oclrrzrl,: 7.A.9.3. $lefuirile .l.nt"t" . 1511 7.R.1.?. Infh)cnlc rsuprastrLrctrr-
?.4.:.,1- Intcrvcntiilli chirrrrrlictrlL:' l5ll rr|,r' '. r ilr lr:
rr L l''
pr,lttcr'.rt.. ir rrricr,rirllr]|rIr i.,ilinatr', l.r c.tr', sc ataS.rz.i ,rrc'rri Ilcrrtfll rtr.i- 7.,4.1.5. Nlijlorca protctico . liS 7.t].9.;1. l. rrrrril,irrrl srrp.rirrl li
rirea pcrimctrului arcadci superioarc, cvcntual mic5orarca grcrinrctrulLri 7.8, Tctapia cu oiutorrll opn- t-.11.2.7.2. La si A.l'Nl . l(irl
'nnndibulii
orlodoltticc . ln3
sau deplasarea sprc distal a unor din$ Ia arcada inferioarl. Cu ajutorul ratelor ortodontico . 155 7.11.3. A\ornlclc
?,8.1. FortPle orlo(lonti.c .135 7.8.3.1. Ciasiticerc ' 163
guticrelor cu microplanuri inclinate se oblinc: ?.B.L l. Iilcmentele lorlei ]56 7.R.3.9. ADirrrtele mohilc 5i ltrnc'
tir,nelc
- inillarea
165
provizorie a ocluziei (aclitrne imcdiati); ?.8-1.1. Forto principalc ii iorlc
secundrre . l;6 7.8.3.3. iJli,:i ortodontice .16s
deplasarea posterioarX a mandibr.rlei (acliunc in tirnp); Aparatrlc fire . 160
- treptat; a ocluzici, dr"rpi cfcctuarca saltuhri art;cular;
?.8.1.3. Fortc continui si forte in-
tormitcnte
7.B.t).4.
Cutirr r rcrilici ln alcii-
- recoborirea
150 7.8.3.5.
7.8.1.4. Forte mecanlce qi forlc triri'r alllrrntelor ofto(lon_
stabilirea noului plan de ocluzic fali de care se vor face restau- ticc .l7l
-
ririlc protetice.
functionale
7.8.1.5. Intensitatea 5i amnlitu-
l'iO
7C. Critcrii IcDtru stal)ilirca
Stabilitarca rezultatelor se obliic prin: dinen forl"i ' 151 pllrrulrri rlc tratamcnt ii
asigurarea unei supraoclizii suficicntc; j ?.R.t. Mocliflcnrca slruc!!rilor conrlrrccrr'rr lr0t{trrtorrlrrlrri
- restaurarea arcadelor edentate parlial prin consrruclii protetice t,
I
-
(preferabil conjuncte), cu fala ocluzali modelati astfcl ca si se asigr.re
1) Capitolul contine numai o expunere succint:r a unor dalc cu caracter sirtetic
li concluccrca tratrmentului
li unele-iunito de i'edere PriYind i;stituirca
menfinerea mandibulei in pozigia corcctati. liile tlentomaxilare.