MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRI

TINERETULUI I SPORTULUI.
COLEGIUL TEHNIC
GHEORGHE ASACHI FOCANI

PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE

NIVEL 3

DOMENIU : TURISM I ALIMENTAIE

CALIFICARE: TEHNICIAN IN TURISM

INDRUMTOR,
PROF. COROAMA ALINA

ABSOLVENT ,
HARUCHI LEONARD-GIANI

FOCANI
2012
PROMOVAREA PRODUSULUI
TURISTIC/ZONEI TURISTICE
MARAMURES
CUPRINS
 ARGUMENT

Doamna am facut atat deoarece ati zis sa

pun si firma de execitiu dar nu am gasit
pe net si niki poze ma gandeam sa
punem firma noastra si sa mai schimb
numele si alti sa iii fac o scurta
prezentare.
Ce am facut la atest in jos nu cred ca
este bun am incepunt un pic cu
mamamures dar in rest sa mai pun o
poza ceva nu am avut cum pt ca este o
cramada de scris. Argumentul si
cuprinsu fac la urma . Imi spuneti aiki
ce tr sa mai fac sa pe MESS
id:hartuchigiani
 Capitolul I

1.1 Scurt istoric prezentarea Maramuresului

Maramureul are o istorie ale crei rdcini se pierd n

negurile vremii. Aezat la hotarul de nord al Romniei, n
apropierea paralelei 4755' latitudine nordic i a meridianului
2355' longitudine estic, deci foarte aproape de centrul
geometric al Europei, Maramureul este nchis de lantul
munilor vulcanici Oa - Guti - ible la sud, de lanul
munilor Cristalini ai Rodnei la est, de munii Maramureului
la nord-est, iar la nord pe o suprafa ntins, de rul Tisa care
mrginete att judeul, ct i ara.
 Maramureul este mprejmuit de dealuri, terase i lunci,
vi nguste de-a lungul rurilor Iza, Mara, Cou i Vieu,
aflueni ai Tisei. Rul Tisa a constituit secole de-a rndul axa
vertebral a Maramureului.
Munii care ne nconjoar ating altitudinea de 1000m pn la
max. 2305 m n Vf. Pietrosul din munii Rodnei. Tot aici se
afl rezervaia natural "Pietrosul Rodnei" nfiinat n anul
1935.
Multitudinea izvoarelor de ape minerale, utilizate att ca
surse de ap potabil, ct i pentru tratamente balneare,
constituie un argument n plus privind bogia resurselor
naturale din aceasta zon. n acest cadru natural se nir
precum mrgelele, salba de localiti situate n Maramureul
istoric.

Maramure - Folclor, cultur, arhitectur

CASA: Materialul de construcie este n exclusivitate

lemnul, folosit sub forma brnelor lungi aezate n cununi
orizontale. n decursul timpului au intervenit diferenieri
legate de tehnica de prelucrare a lemnului. Vechile construcii
erau fcute din brne rotunde, cele noi sunt construite din
brne cioplite n patru muchii.
 Din punct de vedere al esenei lemnoase, exist trei
subzone de arhitectur popular - subzona Mara, Cou i Iza
pn la Brsana, unde materialul lemnos pentru construcie
este stejarul, i subzona de la Strmtura pe Iza n sus pn la
Bora, unde predominant folosit este lemnul de brad.
Decorul, de un mare interes artistic, al construciilor
rneti din Maramure se caracterizeaz prin factura sa
stilizat i viguros reliefat datorit tehnicii folosite: cioplirea
i dltuirea n lemn a unor obiecte cum ar fi: consolele
ferestrelor, ramele uilor i ferestrelor, porile mari, intrrile n
grajduri, toate ornamentate cu motive scoase puternic n relief.

CERAMICA: Tradiia ceramicii este nu doar veche, ci i

nentrerupt din vremea dacilor i pn n zilele noastre. Att
din punct de vedere al tehnicilor i sistemelor de ornamentare,
ct i al formelor, gsim aici aproape toate tipurile de
ceramic.
Exist astzi ceramic roie nesmluit (Scel), cu unele
elemente de ornamentaie arhaic, pstrate nc de la ceramica
neagr, ceramica smluit ornamentat cu cornul (Vama),
ceramica ornamentat cu cornul i pensula (Vama i Lpu),
ceramica zgrafitat (Vama i Valea Izei), ceramica decorat cu
pensula (Baia Sprie i Baia Mare).

PICTURA PE LEMN: Iconografia maramurean are o

ndelungat i bogat tradiie, fiind apreciate n mod deosebit
icoanele pe lemn. Dei ncadrate unor canoane existente n
iconografia romneasc, n spet bizantin, vdesc totui un
stil deosebit, o tratare mai uman, mai realist a personajelor.

PICTURA PE STICLA: Este cunoscut faptul c la

Nicula (jud. Cluj) i n Maramure s-au executat primele
icoane pe sticl la mijlocul secolului XVIII. Aceast tehnic
este dezvoltat n strns legtur cu apariia atelierelor de
turnare a sticlei. Creatorii acestor icoane pe sticl sunt rani
romni care, cu un bagaj minim de cunotine au reuit s dea
via unor opere de o valoare artistic deosebit, expus astzi
n toate marile muzee ale rii i n colecii particulare din
Romnia i din strintate.

Tipuri de obiceiurii in Maramures:

-obiceuri de primavara;
-obiceuri de iarna;
-obiceiuri legate de viata;
-obiceuri legate de nastere.
 Capitolul II
Sistemul de comunicare de marketing in turism
2.1 Publicitatea

Intr-o lume in care concurenta este din ce in ce mai

acerba, singura modalitate de a supavetui este prin
comunicare. Indiferent de piata pe care activeaza o firma,
singura modalitate de a supravetui este aceia de a face anumite
promotii, de a prezenta publicului anumite mesaje referitoare
la produsele sale, de a face oferte de pret si de a-si dezvolta
imaginea prin participarea la targuri, expozitii, acte caritabile,
cu alte cuvinte tot felul de evenimente care sa aduca firmei un
plus de imagine.
Comunicarea cu publicul este din ce in ce mai dificila
deoarece, exista din ce in ce mai multe instrumente de
comunicare cu publicul, iar aceste instrumente nu sunt
neaparat intodeauna ascultate de acelasi public.
Sistemul de comunicare implica utilizarea, pe de o parte,
a unor forme variate de informare si stimulare a
consumatorilor, menite sa prezinte firma, produsele si
serviciile sale, dar sa si provoace o serie de modificari
favorabile in mentaliatea si obiceiul de consum ale acestora,
pe de alta parte presupune stabilirea unei comunicari efective
cu propri ei salariati, cu actionari si furnizori sai, cu mediile
financiare si cele a puteri politice. Sisemul de comunicare prin
care firma pune in circulatie o idee sau o informatie, o
atitudine este formata din urmatoarele elemente:
-o sursa de informatie;
-un mesaj;
-un canal de difuzare a mesajului;
-un destinatar.
In sens larg, publibitatea inseamana a face cunoscut, a
publica, a informa, a incerca sa convinga publicul. Din punct
de vedere al marketingului, publicitatea reprezinta orice forma
impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei, bunuri
sau servicii, platita de catre un sponsor bine identificat. Acesta
se datoreaza faptului ca in SUA se foloseste termenul de
advertiding pentru publicitatea platita si publicity pentru
publicitatea neplatita. In Europa publicity (publicitatea) a
devenit comunicarea care costa, termenul fiind preluat ca atare
si in Romania. Dex-ul prezinta ambii 11ermini, fara a face
insa o delimitare clara asupra continuturilor. Din acest motiv,
putem considera cele doua cuvinte ca fiind sinonime. Desigur,
in industria publicitara este folosit cuvantul publicitate.
Publicitatea cuprinde totalitatea actiunilor care au drept
scop prezentare indirecta (nepersonala), orala sau vizuala a
unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau firma
de catre un platitor identificat. Totodata publicitatea este o
forma de comunicare pe care marketingul o utilizeaza sub
forma unui instrument promotional. Altfel spus, prin
intermediul actiunilor puplicitare, firma urmarste sa asigure o
informare obiectiva a publucului in legatura cu activitatea,
produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt
prezentate pe piata, precum si sa-l determine pe acesta sa
adopte decizia de cumparare.
Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare
includ:
-presa (periodica si cotidiana), care reprezinta in
prezentcanalul principal de transmitere a mesajelor publicitare
datorita caracteristicilor de baza ale acestuia diferite de la o
publicatie la alta. Publicitatea in presa se realizeaza sub frma
anuntului publicitar, care inglobeaza urmatoarele componente:
>ilustratia;
>textul;
>sloganul.
-ilustratia sporeste efectul anuntului prin captarea atentie si
prin elementele informative, sygestive si explicative ale
mesajului pe care il contin.
-textul poate fi elaborate in forme diferite in raport cu
obiectivul urmarit prin transmiterae mesajului: text infomativ,
text prin care se urmareste crearea unui sentiment de
atasament fata de produs(serviciu), fata de o anumita firma sau
marca, o destinatie turistica.
-sloganul publicitar este o frmula scurta, usor de retinut,
capabila sa atraga atentia, compusa in medie din 4-8 cuvinte si
care contine de regula marca produsului sau firmei.
-radioul este utilizat ca suport de publicitate deoarece acopera
rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului.

Avantaje:
> aria larga de raspandire;
> operativitatea transmiterii mesajului;
> gradul ridicat de selectivitate ;
> realizara unei legaturi directe intre auditor si transmitatorul
mesajului;
> cost scazut.

Dezavantaje:
>mesajul nu poate fi prezentat decat sonor;
>mesajul transmis este sporadic.

-televiziunea este cea mai recenta media de publicitate, care

face posibila o cambinatie unica a sunetului, imaginii si
miscarii (efecte care nu pot fi realizate de alte spoturi
publicitare). Flexibilitatea, reprezentativitatea si prestigiul,
impresia de contact cu destinatarul mesajului, posibilitatea
repetarii difuzarii la interval de maxima audientaconstituie
cele mai relevante dintre avantajele televiziunii ca support
publicitar.
-cinematograful are o frecventa de utilizare in scadere, ca
urmare a tendintei de reducere a numarului spectatorilor,
determinate de costul ridicat si concurenta facuta de
televiziune.
-publicitatea exterioara include utilizarea afiselor in scopuri
publicitare, panourile publicitare, insemnele luminoase si
inscriptiile pe vehicule. Aceste suporturi au avantajul
comunicarii unor mesaje simple si concise, menite sa
stimuleze vanzarea unor produse si servicii sau sa trezeasca sis
a mentina interesul consumatorilor pentru o anumita marca
sau firma.
-publicitatea prin tiparituri este categoria in care se include:
>pliante;
>editarea de cataloage;
>prospecte;
>brosuri;
>agende;
>calendare.
 Clasificarea formelor de publicitate
Tabel 2.2.
Criteriul de Forme de publicitate Obiective urmarite
clasificare
Obiectivul Publicitatea de firma Imagine favorabila
activitatii Cumpararea
publicitare produselor firmei

Publicitatea de marca Informare

Evidentierea marcii
Stimularea cererii
selective
Reamintire
Publicitatea de produs Infomare
Stimularea cererii
prmare
Individualizarea
produsului
Reamintire
Aria Publicitatea locala Informare
geografica Publicitatea regional Patrunderea pe piata
Publicitatea nationala Extinderea pietei
Publicitatea
internationala
Natura pietei Publicitate adresata Informare
persoanelor fizice Imaginea produsului
Publicitate adresata Marca firmei
persoanelor juridice
Tipul Publicitatea Comunicarea
advertiserului producatorului informatiilor prin
Publicitatea utilizarea celor mai
comerciantului eficiente retele de
Publicitatea asociatiilor transmisie
industriale

Natura axului Publicitatea cu mesaj Reliefarea

publicitar rational caracteristicilor
produsului
Publicitatea mesaj Crearea unei
emotional atitudini
Orizontul de Publicitatea cu reactie Consum imediat
timp

Criteriul de Forme de publicitate Obiective urmarite

clasificare

Imediata Reducerea stocurilor

Publicitate cu reactie Crearea unei

intarziata atitudini favorabile
Stimularea
vanzarilor viitoare

Sursa: Munteanu Corneliu, Maxim Emil: Marketing-

principii,practici, orizonturi, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2008,
pag. 181.
 2.2 Promovarea vanzarilor
In literatura de specialitate, ca si in practica economica,
termenul de promovare al vanzarilor i se atribuie un
continut diferit ce se explica atat prin unghiurile de abordare a
acestui activitati, cat si prin nuantarea obictivelor urmarite.
Obiectul principal al activitatii de premovare il reprezinta
stimularea vanzarilor.
In vederea atingeri acestui obictiv, promovarea vanzarilor
presupune punearea in aplicare a numeroase tehnici ce
insotesc actul de vanzare. O parte dintre acestea contribuie la
imbunatatirea caliattii informatiilor despre produs, respectiv:
- fortele de vanzare, in procesul de negociere, folosesc
suporturi grafice puternic colorate sau se servesc cu trucuri
amuzante care au legatura cu produsul pe care il reprezinta,
toate acestea urmaresc sa atraga interesul partenerului, sa-i
castige simpatia si chiar adeziunea inainte de a ajunge in
miezul tratativelor.
- distribuitori pot ajuta cu sfaturi utile in materie de gestiune
comerciala (gestiunea stocurilor, formarea vanzarilor,
amenajarea spatiului comercial) sau in privinta folosirii
tehnicilor de merchandising.
- comercianti pot utiliza, la locul vanzarii, un intreg arsenal de
afise, panouri, indicatoare, al caror rol este de a indruma
cumparatorul si de a-l ajuta sa aleaga produsul care raspunde
cel mai bine necesitatilor sale.

Toate aceste actiuni au drept scop detensionarea relatiilor

dintre vanzator si camparator, urmarind in cele din urma
cresterea volumului vanzarilor.
Promovarea vanzarilor vizeaza patru categorii de tinte:

- avantajul oferit poate fi adresat consumatorilor;

- avantajul poate fi in beneficial distribuitorilor;
- actiunea de promovare poate urmati stimularea fortei de
vanzare;
- se poate avea in vedere atragerea atentiei prescriptorilor.
Promovarea vanzarilor presupune utilizarea tehnicilor si
mijloaceleor de stimulare, impulsionare si crestere a vanzarilor
de bunuri si servicii care fomeaza oferta firmei. Acesta tehnica
este frecvent utilizata de catre firme pentru a atrage atentia
clientilor sa potentialilor clienti in legatura cu produsele
oferite de firma. Gama tehnicilor de promovare a vanzarilor
este foarte larga, dintre acestea cele mai relevante fiind:

-reducerea preturilor, care exercita un effect psihologic asupra

consumatorilor incontestabil. Aceasta poate fi aplicata in
situatii diferite: ca mijloc de eliminare a retinerilor, reducerea
sau chiar lichidarea stocurilor, eliminarea concurentei,
valorificarea oportunitatilor oferite de diferite conjucturi ale
pietei.

- vanzarile grupate vizeaza vanzarea simultana a doua sau mai

multe produse la un pret global celui care rezulta din
insumarea preturilor individuale; tehnica este avantajoasa atat
pentru preoducator cat si pentru consummator: primul isi
valorifica produsele putin mai valorificate, iar cel de-al doilea
realizeaza economii banesti deloc neglijabile. De cele mai
multe ori sunt pachete de genul doua la pret de unul sau
cumperi un produs si al doilea gratuit, aceasta tehnica fiind
frecvent utilizata atunci cand firmele doresc sa lichideze
stocurile pe care le detin si prefer sa vanda prin promotie decat
sa ramana cu acele produse pe stoc.
- publicitatea la locul vanzarii consta in utilizarea unui
ansamblu de tehnici de informare si orientare a clientilor in
interiorul unitatilor comerciale sau in alte suprafete de vanzari.
Aceasta tehnica este deosebit de utila in cazul formelor de
comercializare prin autoservire sau in cadrul targurilor si
expozitiilor. De cele mai multe ori publicitatea la locul vanzari
difera in functie de domeniul de activitate.

- demonstratiile si degustarile sunt folosite pentru a convinge

cumparatorii despre calitatiile produsului, inclusive in raport
cu produsele concurente in scopul de a stimula cumpararea.
Degustarile ajuta foarte mult in cazul productiei alimentare,
dearece clientii nu cumpara decat dup ace se conving de gust
si calitate.

- merchandisingul reuneste mai multe tehnici utiliztae in

procesul comercializari, cu rol promotional si care au ca
principal obiectiv prezentarea in cele mai bune conditii a
produselor si serviciilor oferite pietei.

Avanatajele care privesc pretul sunt de moment, variatiile

de pret fiind de scurta durata, intreprinderea optanad in acest
sens pentru:

- reduceri exponential de pret;

- facilitati de plata.

Referitoare la imbunatatirea activitatii de comercializare,

acestea se pot realize pe multiple cai:

- printr-o mai buna prezentare, produsul va fi mult mai

accesibil cumparatorului;
- prin respectarea termenelor de livrare si aprovizionare cu
regularitate, evitandu-se astfel rupturile de stoc;
- o buna organizare a spatiului in care se desfasoara
activitatea;
- organizarea, in spatiile de vanzare, a unor demonstratii sau
degustari (in functie de specificul produsului).
Obiective promovarii vanzarilor sunt:

- cresterea cantitatii cumparate la fiecare cumparare de catre

un comparator dat;
- cresterea frecventei cumparatorilor;
- cresterea fidelitatii cumparatorilor neregulati;
- castigarea de noio cumparatori.

In concluzie toate aceste operatiuni, indifferent daca au

drept suport produsul, pretul sau distributia, nu urmaresc decat
sa imbogateasca continutul ofertei. In acest scop promovarea
vanzarilor este un ansamblu de tehnici deosebit de complexe,
intrucat actioneaza pe doua planuri rational si irational.
Oferind cumparatorului un avantaj real (de exemplu o
reducere de pret), actiunea de promovare apeleaza la ratiune.
 2.3 Relatiile publice

Relatiile publice reprezinta un ansamblu de activitati

folosite pentru crearea si mentinerea de reletii favorabile intre
firma si publicul sau: clirntii, comunitatea locala, actionarii,
guvernul, mediile de comunicare, furnizorii, salariatii,
grupurile de actiune, comunitatea financiara, sitribuitorii si
societatea in general. Ele sunt o modalitate de promovare mult
mai ieftina decat publicitatea, obiectivul urmarit, in acest caz,
fiind plasarea firmei in presa si in alte medii.
Relatiile publice relativ recenta ca activitate dinstincta
in cadrul marketingului implica din partea inteprindeii
cultivarea unor contacte directe, realizate consecvent si
sistematic, cu diferite categorii de public. In acest scop,
firmele transmit infomatii sub forma de articole, fotografii,
insa despre ele sau despre produsele pe care le
comercializeaza editorilor de ziare si reviste , reporterilor si
liderilor de opinie, organizeaza conferinte de presa sau
intalniri cu specialisti (receptii, cocktail-uri, degustari).

Cele mai reprezantative mijloace de realizare a

mijloacelor publice sunt:

- dosarul de presa care in general cuprinde informatii despre

activitatea firmei, cat si detalii referitoare la diferite aspecte
specifice.
Prezentarea si continutul dosarului de presa trebuie sa respecte
anumite reguli:
- sa fie identificabil;
- sa aiba un format practic;
- sa permita ziaristilor accesul direct si la subiect.
- comunicatul de presa este un memoriu de maxim o pagina ,
care este expediat mass-mediei cu speranta ca subiectul
prezentat este suficient de interesant pentru a sta la baza
relizarii sau unui reportaj. Comunicatele pot anunta produse
noi, pot exlpica tehnologii, pot prezenta lideri noi din
organizatie sau pot descir o activitate a comunitatii in care in
care fima este implicata.

- scrisoarea de informare interprinderile detin si informatii

care nu au caracter stratrgic. Aceste informatii pot fi folosite la
intocmirea scrisorilor de informare ce vor fi trimise unor
publicatii de larga accesibilitate. Meritul acestor scrisori de
informare, denumite si buletine de presa, consta in aceea ca
sunt destinate sa promiveze imaginea interprinderii. Acesta
cauta mai degraba sa se faca remarcata prin calitatea
informatiilor transmise, decat prin cantitatea acestora.

- conferinta de presa este o alta forma de relatii publice, acesta

se poate organiza cu ocazia unui eveniment important din
viata firmei. Invitatiile vor fi trimise tuturor ziaristilor iar ziua
conferintei de presa trebuie aleasa cu grija. Mesajul conferintei
de presa trebuie ales cu multa grija el fiind format din
expunere orala, urmada de raspunsuri la intrebari.

- vizitele in intreprindere vizitele ziaristilor sunt sursa unor

informatii complementare, esentiale pentru intelegerea
intrepinderi in ansamblul sau. Deplasandu-se in fabrica,
juralistul va putea finaliza redactarea textuluisi in plus, va afla
noi informatii.
 Capitolul III
3.1 Participarea la evenimente de marketing

Procesul comunicari poate fi definit ca un schimb de

informatii si nautati. Un asemenea proces se desfasoara intens
in cadrul participari la un targ, desi initial, expozantul este in
primul rand in postura de furnizor de informatii privind
standul, produsele si marfurile expuse, precum si compania pe
care o reprezinta. Vizitatorul la targ este initial in postura de
receptor al informatiei, ulterior devenind un participant activ
la schimbul de informatii. Acesta devine pentru expozant
furnizor valoros de informatii privind preferintele sale, ale
cumparatorilor si utilizatorilor, caracteristicile cererii pe piata
a produselor respective. In fapt trgul, standul de expunere
devin catalizatori, promotori ai relatiilor intre exponantul
interesant si vizitatorii care sunt potentiali cumparatori.

Grupate intr-o succesiune cat mai logica , acestea se

refera prioritar la:

a) Facilitati in sprijinul vizitatorilor:

- contactul direct cu mai multi expozanti si mai multe grupe

de produse similare ori din aceasi ramura economica si
industriala, intr-un timp relativ scurt si cheltuieli mai reduse;
- comunicarea si stabilirea de relatii de afaceri cu mai multi
furnizori;
- posibilitatea selectarii celor mai avantajoase conditii de
satisfaceri a propriei cereri.
- comparatia si privirea de ansamblu asupra intrgului segment
de piata.
b) Facilitati in sprijinul expozantilor:
- comunicarea si stabilirea de lagaturi de afaceri cu mai multi
potentiali cumparatori;
- cunoasterea tendintelor cererii si cutumelor pietei;
- comparatia si privirea de ansamblu asupra intregului segment
de piata vizat;
-inventarierea producatorilor si produselor oferite de acestia.

3.2 Avantajele participarii

Targurile si expozitiile ofera expozantilor o suma de avantaje,

dintre care cele mai importante ar fi:

- concentrarea: cea mai eficienta modaliatate de promovare a

vanzarilor de produse si servicii este contactul direct. De
regula, cumparatori potentiali isi au sediul in diferite zone
geografice, orase sau chiar in alte tari. Targurile si expozitiile
bine organiztae combina eficient avantajele contactului direct
cu reclama.

- prezentarea produselor si serviciilor: asigura ambianta cea

mai eficienta pentru expunerea si vizionarea produselor si
cunoasterea srviciilor oferite de producatori sau
comercianti,potentiali cumparatori, esentiala pentru incherea
de tranzactii si contracte.

- interesul din partea vizitatorilor: oameni de afaceri viziteaza

targurile, expozitiile pentru ca sunt interesati sa i-a cunostinta
de noi oferte. Ei sunt mai receptivi in calitatea de vizitatirii la
ofertele unor noi producatori si unor noi produse decat in
cazurile cand primesc ofertele la propriile sedii.
-cunoasterea concurentei: mariile targuri si expozitii atrag in
calitate de expozanti, cele mai mari si mai importante
companii din diverse domenii de activitate. In cosecinta,
participarea la aceste manifestari ofera avantajele de a studia
produsele si serviciile, precum si tehnicile de marketing ale
firmelor care deja au inregistrat pe pitele de interes.

3.3 Tipuri de manifestari expozitionale

Exista mai multe tipuri de manifestari expozitionale,

dintre care amintim:
- expozitii generale;
- marile targuri specializate;
- targuri de consum.