Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Glycosaminoglycans
I
I Chondroitin
I' sulfate
,l
))
-l
re,atan
f sulfate j
) -*g
Core proteinr W&. HzO
ARTROZE
Artroza se defineqte anatomic ca o degenerescenta a cartilajului artieutar acompaniatd de o
reaclie osoasS ( de eroziune, condensare gi osteofrticd) qi de o reaqie sinoviald, secundard 9i
intermitentd"
Clinic se manifestd ca o artropatie cronici dureroasd cu evolu$e intermitentd invariabild,
evolulie ce este condilionatd de topografie, factori etiologiciqi de particuladtdlile fiecdrui
pacient
Este consideratd cea maifrecventd maladie reumatismatd. De;i prevalenta artrozei cregte cu
vdrsta de manieri lentd, aritmeticd pdnd la $0 de ani qi rapidd geometric*, mai ales la femei
dupd aceastd etap6.
FtiolgEie
nu are o cauzalitate cunoscutd.
Factorii de risc cei mai importanli sunt considerati a fi:
r senescenp, suprasol icltdrile, factorii ereditari, constituglonali, infl amatori.
r care perturbd rnecanica articulalard realiz0nd hiperpresiuni asupra-unui cartilaj normal.
suprainedrcdrile(ponderale, traumatice, profesionale, sportive), dezaxdrile {varum, valgum),
laxitSlile, displaziile, etc. ;
2. care antreneazd o fragilizare a structurilcartilaginoase in timp ce condi$ile biomecanice
sunt normale (inflamalia sinovialei,condroealcinqza, ocronoza, necreza
osea$*, diabetul, acromegaiia,hipotiroidia,hemofilla).
r Mod*l de acfiune al.-senescentei ?n fiagilizarea oartitajului este incd inrprecis determinat.
Se considerd cd mqdificdrile de ordin anatomic, biochimii qi mecanic determinate de
$enescen,ta la nivetul eertilaiului il fae vulnerabil forgelor ce se liaenrolti ln cursul staticli qi
dinarnicii. Aceste modlficdri constau ln:scdderea densitdlii celulare ?n straturite superficiaie:
r o**arc4ul fibrelor (vizihilitatea aceslora la suprafula cartilajului);eroziuni mici, superficlale la
su prafala ea{ilaiului ;
I Adroza este o suferinld degenerativd care afecteazd toate structurile articulare. tncd nu
este stabilit dac6 avem de a face cu singurd boalE sau cu un complex de suferinle care
posedi trdsdturi comune. Datele actuale ptedeazd pentru a doua eventualitate pentru cd:
I Localizlridiferite (ex. articulagit portante sau neportante; articulalii periferice sau ale
coloanei vertebrale) sunt iegate de factori de risc difer(i.
r in clinicd pot fi recunoscute cazuri de artrozd (aparent) primard ql de artrozd secundard.
I Conceplia actual* este cd artroza secundard reprezintd calea finald comund a mai multor
boli articulare, fie acestea traurnatice, inflamatoare sau metabolice.
I Existd forme hipertrofice, cu osteofitozd marginald insemnatd, care se asociazd mai
frecvent cu hiperostoza seheletald difuzd idiopatic* 9i cu condr,ocalcinoza articulard
(depozitarea pirofosfatului de calciu) qiforme atrofice, ?n eare asoeierea are loc mai
degrabd cu osteoporoza qi cu depozitarea fosfatului bazic de calciu.
Aspecte epidemiologice
I Beola cronic[ multifoctorioli
r Cea moi freeventc ortrnpotie cronici
t Ceo rnoi frecvento couzo q limitorii aetivltatii la persoonele peste 6F de onil
r PrevolentE
I Artnozo: 1Gta7"1.a
I Prineipolo cauzd e intetven$ilor chinrrgiccte de protezore o ortieulogilora
I Impcctul arlrrzei5:
r
Pe loeul 4 in nflndul eelor moi disobilitonte bsli la femei
' I
Pe locul tu nsndul celor mqi disobilitqnte boli lo bxrbcti
Aspecte epidenriologiee
r Boolo cl.onic[ multifaetoricll
. Cea moi frecvento orlropctie cronicd
I Ceo nqi freeventE qqqae q lirritqrii qctivitqtii lo persoonele peste 65 de qnil
I Prcvolenfd
r Artrqzar 1G127"1'2
I Prineipalo ecuzil o intenrenliiler chirurgicqle de protezore o articulagilora
t Inpaettll er"trezels:
r Ps lecul 4 in r$ndul celer moi disobilitante boli lo fernei
' Pe loeul g in rflndul qelon moi disobilitante boli lc bdnboti
FACTORI FAVORIZANTI
r Dispersarea fortei mecaniee
* Frecare minima
: Adaptarea suprafetelor osease
Degradarea cartinaf ulul
T INITIAL:
. Faetori mecaniei
. Leearea retelei de colagen
. Hiperhidratare(condrornalacie)
I CONDROCTTETE
REACTIA REFARATORIE A OSULUI $UBCONDRAI.
X EURQQOL, SF.36
X HAQ, AIMS2
X WQMAC, ICS
X LEQUESNE
t adresabilitate facild
WOMAC
UIE$TERN ONTARIO AND MCMA$TER UNIVERSITIES
O$THEOARTHRTTIS INDEX
I Care este intensitatea durerii c6nd:
Merge;i pe o suprafatn p;and.
Ureali sau cobor0fi se*rile.
Noaptea in pat.
Vd ridicatidin scun dupi o $edere indelungatd.
Sta;i?n picioare
n Cdt de infepenit* simg'tiarticulalia cBnrd:
Vd treafiidimineala.
V* mlqcali dupd ce ali stat mai mult timp in .cpaus in cursul zilei.
UUOMAG
ONTARIO AND MCMASTER UNIVER$ITIES
UTIESTERN
OSTHEOARTHR}TIS INDEX
I Ce grad de dificuttate tnt0mpinali;
La coborAtul sciritor.
La urcetul scdrilor.
La ridicarea din gezut.
CAnd staliin picieare.
CEnd vd aplecalila podea.
C0nd mergegi pe o suprafald ptan6.
Cdnd vd urca;i/cobordli infdin maqind sau autobuz.
ednd merge,ti la cimpdrdturi.
CEnd vd puneti qosetele sau eiorapii.
C6nd vd ridicali din pat.
Cdnd vd scoateligosetele sau ciorapii.
CAnd stali culcat in pat.
Cdnd intrali sau iegi1i din cadd.
Cdnd stati aqezat.
Cdnd vd agezalisau vd ridicagide pe toaletd"
Cdnd efectua{ activitngi gospod[regti grele.
Cdnd efectuagi activitigi gospodEreqti ugoare.
I Activitdgiobiqnuite
Urc*rea scdrilor.
Cobor8rea sedrilor.
Ldsarea pe vine.
Mersul pe suprafald neregulatd.
calizare articulara periferica preferentiela Genunchi, sold, lPD, lPP, MCP police, MTF haluce
tmarul articttlatiiler afectate Mono- sau oligoarticulera dar afectarea unei singure articulatii este mai
degraba exceptla decat regula (1)
nptome clinice Durere calmata de repaus {initial), durere in repaus (fazele avansate),
redoare < 10';
rmne clinice Crepitatii, hipertrofie articulara dura, durere la patparea liniei articulare:
efuziune a*iculara e de oblcei usoara sau absenta
lnifestarisistemice Absente
Nu Normal
t Lichidl.ll sinovial : teucocite < 2000mrnl, aspect clar, serocitrin, va$cezitatea redusa
; Suprimarea dureril
t Prevenirea complicaliilor
TRATAMENT INEIVIDUAI.IZAT
- INTENSITATEA DURERII
- COMORBIDITATICOMEDICATIE FACTORI DE RISC PENTRU ARTROZA
I'- uenerail
e Ereditatea
a Nutrftia
MASURI NOX-FARMACOLOGIGE
t Educalia pacientului
I Programe de autointrelinere
I Suport social individualizat prin contact telefonic
l Scidereponderald(supraponderali)
; Exerciliide aerobic
I Terapie fizicatd
I Exer.cilii de ?ntdrire museulard
TERAPIA FEICALA
I trreclrolerapra:
Principiile de baza ale kinetoterapiei in artroza periferica s-au stabilit folosind tehnica DELpHt
prin consensul Moove in recomandarile medicinei bazate pe dovezi (L998-2003), si anume:
Exercitiile de forta si aerobice reduc durerea, amelioreaza functia si statusul de sanatate in osteoartroza
de genunchi si sold.
Respectarea stricta a contraindicatiilor privind terapia cu exercitii
3. Fitnessul general si local de forta este esential pentru fiecare pacient
4. Exercitiile trebuie individualizate, luand in considerare varsta, comorbiditatile si capacitatea de
mobilitate.
5. Pentru a fi eficient, programul de kinetoterapie trebuie sa includa educatia sanitara de promovare si
schimbare a stilului de viata prin includerea activitatilor fizice zilnice si evitarea sedentarismului.
6. Exercitiile in grup, cat si cele individuale sunt egale ca eficacitate, astfel ca se va tine cont de
preferinta bolnavului.
7. Complianta si adeziunea pacientului pe termen lung sunt factori predictivi pentru obtinerea
rezultatelor benefice.
8. Strategia de imbunatatire si pastrare a compliantei si adeziunii pacientului pentru exercitiile fizice
trebuie adoptata prin monitorizare pe termen lung si includerea familiei.
9. Eficienta exercitiilor e independenta de prezenta sau severitatea aspectelor radiologice.
10. Ameliorarea fortei musculare si a propioceptiei reduce prin programe de kinetoterapie progresia
artrozei de genunchi si sold.
DIAGNOSTICU L ARTROZEI DE GEN UNCHI
Epidemlologie
Prevalenta artrozei de genunchi simptomatice
tL-L'%(t,2,3,41
Artroza de genunchi simptomatica este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice periferice (5)
Faetorii de risc
I Varsta (Grof/e M et at,AnnRfreurngis 20CI6)
l] Bbcajularticular
l lnstabilitateaarticulara
Examenul radielogic
t stadializare Kellgren-Lawrence >2 Athadtaq HA, y xia, J B Moody,J R Mafyas. Ann
Rheum Dis 2004
Diagnostieul diferential
I Sindromul patelofemural : durere de genunchianterioara si bitaterala ce apare la
paciengii tineri (< 45 ani).
; Hemartroz{(posttraumatic}
Diagnostieul diferentlal
I Boala a*rozica secundara care afecteaza cu predilectie genunchiul (artroza de
genunehi secundara ):
; Bolilegndocrine: aeromegalie,hipotiroidia
SENSIBITITATE 95%
SPECIFICITATE 65%
. VSH <40 | th
. FR <Ll4O;
SENSIBILITATE92%
SPECIFICITATET5%
chist Baker
vsH,PcR FR Ultrasonografie
Ultrasonografie ???
lmportanta problemei:
Artraza de po/d.
Epidemiotogie
Prevalenta artrozeide sold simptomatica la populatia Caucaziana nu s-a schimbat in
ultimele patru decade : 3-Ce/o (1)
Pentru gruputde virsta 45-64 ani artroza de sold este mai frecventa la barbati(3);
Factori de rise
GRADUL DE EVIDENTA
TIPUL DE OA Puternic lntermediar Sugerat
INCIDENTA
Obezitatea
Densitatea osoasa
Traumatism anterior
Progresia
Aliniamentul
$imptome si selnne
$linpforne:
Durerea - loealieata in regiunea inghinala $au pe partea interna a coapsei, adesea
iradiata la nivelul genunchiului;
Redoare matinala prelungite si durere nocturna (in boala $everl);
_-l
Semne:
Postura antalgica;
Semnul Trendelenburg;
Limitaree m*scarllor in articulatia soldului.
Examinarea soldului
Manevre specifice (1,2):
Diagnostic diferential
SEN$IBILITATE : 86%
SPECIFICITATE : 54%
I untent raolologtce :
SENSIBILITATE : 89%
SPECIFICITATE : 91%
EVOLUTIE $ FROGNOSTIC
Recomandari
Oiagnosficul artrozei prtmare de sold sr'mpfomaffcel
I Examen cltnlc;
I Examen radiologic.
I ARTRozA n,ttrrurr
lmportanta problemei
Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in
articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata
1'2
functionalitatii
Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a pacientilor 3
Epidemiologie ({ }
PREVATENTA (varsta>50 ani) ARTROZA RADIOLOGICA ARTROZA SIMPTOMATICA
SOLD lLo/o s%
MANA(1} 4t% 3%
1 Wilder FV, Barrett JP, Farina FJ. Jernf-speeific prevalence of osfeoarfhrifrs of fhe
hand. Osfeoartfrrifis & Carfi/age. 2A06; f4f9):e5i-957. Ret tO: Zg54
Osfeoarfhl"ifis. ORAFI FO CONSUTI'AIfON. Naflonal clinicalguidetineforthecare
and managemenf of osfeoarffrrTis rn adulfs
2 M. Grotle, K.B. ffaglen, L Nafurg- Icidence and predicfors of osfeoafhrltis in hip,
knee and hand in a genera[ population: restdfs from a norwegian epidemiotogical
suruey with 10 yers fo/fow-u
Epidemiolog*e (2)
li Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si locelizare
* Artieulatlile IFD au fost cel mai frecvent afectate (4?.$%)
I Artieulatlile GMetff$ (3S.8%),
Fpidemiologie (3)
ll Afectarea polia*iculara interfalangiana este considerata un marker
pentru artroza generalizata (1)
a Varsta(1)
: Redoare vesperala(2)
I Disfunctionalitate (1)
$enrne
li Tumefactii dure - Heberden (tFD)
- Bouchard (lFP)
SENSIiILITATE 94?O
SPECi':'.CITATE 87%
Manifestari biologice
l hsCRP - marker in i,*roza eroziva
I highly sensitive CRP _.r:',:luata prin imunonefelometrie (DADE Behring, Milan, ltaly) a
carei limita inferioa;a de detectie este 0.175 mgll (analytical sensitivity 0.04 mg/l).
I hscRP ere valori r"nai mari in artroza eroziva (4.7 (z.ffi.g) rngll)
comparativ cu artroz:r non-eroziva (2.1 (0.5-4.9) rng/I, p = 0.001, Mann-Whitney U
test).
lnvestigatli lmagistlc,*; radiografia
I Artrcza radiolegica (stadializarea Kettgren - Lawrence )2) osteofite definite, fara
afectarea spatiului articular(1)
; Artrita reumctoida
- MCF si IFP sunt primele articulatii afectate;
-Absenta nodozitatilor(1)
I Artropatia psoriazica
-Afectare poliarticulara difuza
- Boala cutanata si unghiala(1)
Diagnostic diferential (2)
ll Artroza secundara
- Traumatismele aeute si eronice
- Bolimetabolice si endocrine: hemocrsmatoza, bqala prin depunere de cnistale de
pinofosfat de calciu (eondrocalclnoza)
Reeomandar*
= Examen elinie
I durerea nocturna
T semnele clinice de sinovita
I efuziune articulara
TRATAMENTUL LOGAL
ANATGE;EIA CU FARACETAMOL
I-: Eficienln gi siguranl5 bune studii pe sold si genu,nehi, extrapolate qi pentru artroza mainii
-
STGURANTA . TOLERAETLTTATE
Tipuri Reaefi adverrse RR Gateg.
(ss%er) dovezl
ANATGEZICE OFIOIDE
AINS ORALE
* se utiliieaz* cea mai rnicd dozd eficace, pe o durat* de tlmp cfrt rnai scurtd
AINS CRALH
* risc Gl crescut:
AINS nen-selective + prcteegie gastric*
inhibitori selectivi COX-2
t risc CV creseut:
caxibi sunt eontraindieagi
AINS non-selective cu prudenld
AIN$ ORALE
Rtsccv f
'..,:, , i l,i;l:!
il;; ta;rilli5'!:
::::.:.r
!.=; -.:..r-_-ir:a;r
#
:,
-anticoagulante: ,:tromboze
gluo$uorticetzi i: , *,.:: ::${::'=i'...3*:1,::***-- - anticoagulante
rcc
.
- fumdtori
- comorbiditdfi:
insuficien[5 hepatica
,,_,t,:: :l i : .l ::::::: _:r.
insuficienti renald
cardiac$ tii,:,;:,
ItlSurlulgtl[ilCar(IlaCA
insuficienlf, a::. ;',i ' ,'
i:.:
r:::: i::: '':
SYSADOA
I genunchi,gold,artrozatrapezometacarpiand
I beneficii evidente:
- revdrsat articular
- inflamalie: durere difuzd, nocturnd, in repaus,
t hipertrofie sinoviald
* Rev*rsat artic**ar
aspiragie
analiza lichidului
\ . celularitate
. biochimie
\ . culturd
. cristale
* hemartrozd
n infeclie
FROCFDEE G}IIRURGICALE
I procedee chirurgicale :
t procedee chirurgicale :
$imptome ugoare
Misuri educafionale
Gontrol BMI
Exerci!ii
Agenfi topici
Analgezice non-nareotice
Simptome moderate/severe
ldentifici alte surse de durere
Evaluare corecti a inflamaliei
Misuri din etapa anterioari
AINS + misoprostol / AINS+ tPP/
inh COX-2 selectivi
Considerd adm. locali de corticoizi
KEY WORDS
Fizioterapie .
Terapie manuala . Crestereaamplitudinii
individuala . Ex. Fasive asistate . Facilitareamiscarilor
30 min . Miscarieontrarezistenta . Reducerea durerii
lnstructiuni pentru exercitii la . Relaxarea
domieiIiu . lntinderea