Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Manual Desen

    Enviado por

    Elena Marinescu
    157 visualizações40 páginas
    Manual desen

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Manual desen

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    157 visualizações40 páginas

    Manual Desen

    Enviado por

    Elena Marinescu
    Manual desen

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 40
    MANUAL PENTRU ~ Nicolae Filoteanu oes.041-7 eae il alga ® ise PINTS sete uae kemcciauuh Desen artistic Educatie plastica MANUAL PENTRU CLASA A VI-A Oo Cuprins Cun auegrEcuncrowArce 9 AcROWATCE Tia ESTED CRON keer Robes cin caaes Reve suo Gta cao cut HA be AACA A Sonar tpn SuPRApUNERE cHAFiGR Tener : ; cpt Hi crue ances Spee eae cut burda rcasTiCcn eas Sra mc cans Cuba LES —— Beene mei aon ‘Campo 6: FORME ELABORATE W UA STUBIULUINATURI La oy een ena cog it Sa POR ‘cutis: ROLUL DECORA THY AL PuNETULUTSILiN mM ~ Fo pearance (Carrot 9: CAHACTERE GENERALE ALE ARTE] BIZANTINE, ROMANIGE $i GOTICE rac Camou 105 REPREZENT TANT OE SEAMA Ai RENASTERIIDIN ITALIA, TARILE BE JOS, GERIMANIA' ‘SIFRANTA™ a a aca Sa es Gaia = rien a ABONANSRIVARIAVAANSAENORERBRER ERASE niin | PA _ AMESTECURI CROMATICE sl ACROMATICE 1B Amestecut CROMATIC [B AmesTecut ACROMATIC |B] AmesTecut CULORILOR CU ‘ALB $1 NEGRU AMesTECUL CULORILOR ‘COMPLEMENTARE; GRIURILE ‘COLORATE [i PosiewirAmiLe DE AMESTEC " FIZIC AL CULORILOR SRE aR {:Tenta care inseamnd oanuita culoare Gi negru este un contrast maxim Je ‘deschis-Inchis. deszandui nbands, ule ipa alfele, in ordinea gradu de lumi noziate se obtine soara valor, acid © succesivne ordonaté‘aunor trp ‘orice de gu (ig 12) lecdnd de i ig 1.2). Placand de Senstldescrbarealzn pln cy dou como une cy fone rolunde gi ala cu forme marginte Strep Foret et obra ab, nepr 5 gu intermeiare, Sa Stiinut ato tect enprsive So contrast aromatic (ig 1.3). nameastec acromatic se pot desena si scene figurative, cum este n imagine larna AMeSTECUL CULORILOR CU ALB $INEGRU Capigment albu! sinegrul au un rol {foarte important in arta plastic’. Acesti pigmenti sunt folost ca adjuvant pentru inchiderea sau deschi- derea culorilor;fig-1.5 - Portretul tatu, de Albrocht Durer (1471-1528), pletorrenascentist german, =pentru red luminilor, fig.1.6 - Focioara adordnd ppruneul, de Gorreggio (1489-1534) , Pictorrenascentist italian; pentru redaroa atmosterel, a spatalitai, a impresiei de aproape- ‘depaite, ig,1.7 -Atacul de la Smardan, de Nicolae Grigorescu; -pentruredarea_volumulul “obiectelor, fig. 1.8 - Masa de bucatare, de pictorul trancez Jean-Baptiste Chardin (1699-1779). Pot fi folosite diferite modaltati de a obtine expre- ‘iit plastice, prin amestecul culoior ‘ou alb si negru. Spre exemplu, daca albastrul se amestecd cu mai mult sau ‘mai putin al, intre albastrul pur sialb ‘apar nist cferentir’, Exorcital este relizat In tabla de sah (9.1.9). ‘Acelagi amastec, realizat in tente divizate, juxtapuse ori suprapuse determina nol expresivitaiplastice, mai picturale (fig.1-10 a). Efectul este fasemanator si in cazul folosii alte! Color (galbenul-fg. 1.10). Plangele dinfig.1.11, 1.1281 1.130, alaturat, scara tonusilor de culoare si lun exercitia in tabla de gah (fig.1.11) Sau doud exerci realizate prin mis: area liniel curbe in duct continua (ig 1211.13) fig 17 Un alt exercitiv este cu discul ‘impartt in gase sectoare circulare, ale; tre, pentru culonle primar sito, ‘opuse ciametral, pentru culorie binare de gradul care sunt complemetarelo primarelor. Discul are noua eordoane Circulate, conceritce. in centru este un ‘cere mic, negru. Al cincilea cordon figtt4 circular contine culoile pure: G, ©, R, Vi,A, Ve. Acosto culori, amestecate ci nnegru, Inspre centru devin, de la un ‘cordon circular la atu, tot mai abate, ‘Amestecato cu alb,citre exterior, de fa un cordon la aitul devin tot mai degradate. O culoare se rabate, atunci nd este amestecati cu negru si se ‘degradeaza cand este amestecati cu alb (9.1.14). Prin amestec fizic, cu lb saunegru, culoile, cori mal Inchise gi pierd puritatea Amestecul culorlor cu alb si negru confera exprosivitate plastica si ccompoztilor figurative (ig1.15- Asaltul Indtimi Ciresoaia), in care, contrastele puternice dintre nchis si deschis dau luerarii mutt dinamism, g.1.15 AMESTECUL CULORILOR conlamertar, pring cu abl nogrul, expresivtaile obtinute vor fi ee eT mau ili si pentru difrite. Spre exemplu, daca in com- COLORATE celelalto doua perechi de compie- _pozte domina culoarea rece, tonurile mentare . De remateat este faptu c8, _rabstute, stinse cu negru i albul Fiecare poreche de culori comple- su/poroct este de aceeasinuantiin aproape absent, lucrareatransmite 0 er ie eareats ante culeare toate cole trei cazut, prezentate in slarede'tistet (ig-.18). primara siunabinaré de gradul|:R-Ve; imagine. Gi AO, Acoasta inseamnd ca Cele mai rumoase griur colorate poreche complemontara exista, in fezulté. din amestecul culorilor Cant diterte, cel treiculoriprmare. _complementare, plus ab; poate fifolost De aceea, amestecate fzic, culonle $1 negrul Ins, in cantiaj foarte mci Conplementare dau © euccssiune de (19-117). Ai, grunle colrate provin run nUantato spre una on spre ata dn amostocul rogul si verde, plus inte cele dowd culor, Prine acaste _@lb si, foarte putin, nogru, Dupaflulin Shur spre mijocul sci, aparo gro? cafe sunt czato canttaile de culot perfect Grusile obtinute din amestocul ER 2 doua culori complementare se ‘rumese fonurrupte. Tn figura 1.16 sunt aratate posi- biltatile de amestec fizc intr culorilo omplementare; in exemplul nr. 1 s0 ‘observa cum galbenul se ripe treptat, pnd la gral perectdin miloc, din cuza “amestecérilucu din ce in ce mai mult violet. De asemenea, violet se rupe troptat, pana lagriulperfect, din cauza amestecari cu tot mai mult gaben. ‘Cele doua culoricomplementare se Dimpottivs, daca in compozte domina euloarea caida, tonure degradate cu alb, iar negrul lipseste, ees sea lucrarea transmite o stare de bucurie, Ree sce a fig.1.19 a eo ® Johannes ttn exerpliica, cu BIE) 91.20: et toro, cats cnc pontia is Ge ameste roma (i. 20) sen nl a crea oa osibiltatile de amestec fice ale ag acestei culori sunt “pe cordon meridian -amestecu a cual sinegns: & ~ pe cordonul ecuatorul - 7 amostecul eu culorle vecine, din in orle vecine, ai sténga si dreapta (rosul si galbonu). ~ pe diametrul diagonal al sferei _@ Culotlepotfiamestecate intr ele cuculoarea complementari (abasiru). si fara a tine seama de anumite in ocul oranjului poate fioricare scheme. Astfel de amestecuri sunt din culoie spectrului (A, Vi,A, Ve, G). libere, izvorand din placere ori din Piansa 1.21 contine amesteculfizic —inspiratia creatorului (ig. 1.22). intre culorile primare(G-+R;R+A;A —_ Astiel, pot obtinut fel de el do tnt 6). Din amestecul lor se obtin mai de culoare, inchise ar deschise, calde multe nuante de culoare care tind spre sau roc, pure or grizae et (ig. 1:23). Una or ata dn cuore primare, Prine @ De asemenea, lucrand sub ‘aceste nuante potfidescoperteculorle influenta unui fond muzical bine ales, binare de gradul side gradulaliLlea. pot fi create fol de fel de improvizati Cromatic care sa sugereze almostera produsi de melodie. ore conn i r Toa) rr Invigua 1.24improvzataeste ups cull trebuie 8 fie agezate asa fe Dansut sdbiler. de compozitorul rus incl sa se potiveasca perfect In Haciturian, iar in figura 1.25 dupa ferestrele ecranului. Prin acest Rapsodia roménd, de George Enescu, _procedeu pot fi determinate, tn scar © Unexperimentinteresant constarezuitatele oriedror “amestecurl din riste exerci pe dimensiuni mci pigmentare. Se pot descoperastel (cica 21x12 om) si anume:se confec- foarte multe valor, tonur si nuante fionoaza un ecran pla, dn dupiexsau _rezutate dn amestoc fic Coperta de dosar. Ecranul are mai griurineutre din albsnegrs (ig.1.27) ‘multe deschizaturi(lerestre-ig. 1.26). - tonuri rabaitute, stnse, din culoare Prinele se vid nuantele sau tonurie plus negru. fig. 128) do culoare care rezuta din amestecul - fonuri in degradeu, estompate, din Fespectiv. Amestecul se face pe foile _culoare plus ab. (ig. 1. 29) do exercitu, asa cum se vede din - tonuri rupte, din amestec fiic intro figurile 1.27, 1.28, 1.28, 1.20si1.31, culotile complementare. (tig. 1.30) Foaiapentiuexercitiuvestede marimea - nuante de culoare, cin amestecul ‘ecranului, jar degradeurile, nuantele si _intre culorle vecine pe cereul eromatic (lg. 131. fig.28 fig 4.25 ‘© Cele douasprozoce culori print pale ale cerculucromatc all ten sunt Culorile pure, Ele au o intensitate cromatica. asemanatoare. Toate Ccolelate tente sunt variatati de tonuri rupte (lente rupte) ‘Occuloare poate fi rupt prin: « amestecul complementarelor (G+Vi; VerR etc.) RT EN - amestecul culorlor opus pe corel seat unaea ate ins eke) ; -amestecul unei culori primare cu co cane nara degre oP ve Rexoete): estan uneiculr pre cut “mete abel srt etic Peiy allure antec cer) £5 Adjuvant - Keto. Trecerea do fa un én In al e a9 in {25 Curantartote-Arcambllde elesttice _oxdnwa calor spot (artic) adeptate aun momentdet,de 25 Nuantl- mic teronts de valoare sau un gu. ‘de puriato a uno elon, proveenta de un 465 “Degradarea culorl - Procedeu de lamest fe eau dun eect optic pn modticare a unui ton de culoare pen _untapunor, lamestec cual extompare £5 Opart- Ath ope, prin care ast plastic 5 Divearea tone Procede teh do a ‘eda otectel ict; elconst inagezarea cur intuge objector tormelr in sal ‘ise deseneze 0 comporitio cu ‘ici jstapuse, caro dau luminaaale 25 Punta cao” Caltaton nel Culo de forme goometrice folosind alb si eo eromaieeace kia Sura ase ‘ma uburat pan ames ga near pis grr nto inter 4 Gineuny tn great sin dn Suton ates me reo tne es Suton co ical cence 22 deseneco o compoctio | es Griperct-Un gt cls sina dn pe eanecusennaee as ae ‘gurativa cu in see adool Snewcitsoacionwoongensna __ setumeeaianice tboandab, ngs gro rteme: Cova Wagenprrma teams _£ ftutrarcub. tend modtcre a Side 9: Aeon grnvesterurat ‘aun tn in ail ka ma Si co desonezeocongente | Spanounancamccaniapess Sigal ene inereoni Cet sai ait Fpl Ametca ne cutrc kee — Franta, in a doua jumatate a sec. al ‘complementara ei; in limba francezi: plus alb $i negra X0%les. Pito impresionistiredau In “Tors romps ‘Sa se deseneze tri compeziti ittioute ingress cote do Sa alotrsav cur Suscesnen ‘nefigurativetn care 8h se amestece rat rt-an anu momenta a, ‘de tepte, de valoare eau cue, nro {ic cite opereche deculricemple- | £5 Modeluoa cul Procedcu de avedain _ one coseitoare sus descreceaiaare ‘mentare, plus ab sinegru, ‘icuri efecto dooming | uma, de 25 Stelucea coord Grad de parte al ReVorasn AsO+aen Spreapo-dopare pin amasocilptatal une uo Be ure cx ab nog. 65 Tents Termen oo dtneste nottnea de ‘Sé se desenezo, dips acooasi | © Modubrea cul! Prosedoude apictaopus —~culoare (opu,galben, ast, worse, a ‘ehnicl model. Elecolo de umbra si _ wlll. ea le) schema de mai sus, rel compazii ‘igurative, cu subiocio adecvate, ‘amin sunt veda pin jxtapunere d9 5 Ton = Grad de strlucie al une tnt; ‘uo rect scale In fone aivizat ‘alletea colorist a une ert QQ uu iaikectipiegeret arin eons och orteamase ai ext —"— aa tal ni ln onto Svein Soenuinsen Pert scetagihe lacteaeipaisesrgesioecsn ance qpoaedina pind TRATAREA irs puti vats cus) Cuauonli cease A Janduri, idei, sentimente folosind mijioacele de expresiey tic ‘sunt multe, PICTURALA A Streivadovone sito con omens ct pero, ‘near uprapnerees the SUPRAFETEL 2 ___. Un tablou trebuie 8 emoti PRIN ‘oneze privitorl, 88+ provoace Sentimente deosebite, 8-1 SUPRAPUNERE ireanic, sai transmit o tare sufleteasca deosebité. Pentru GRAFICA aceasta, pictra trebuie 8 fe frumoasa, 88 placa. Aceasta frumusete este obtinutd prin GENERALITATI ‘expresivitatea compozitiel, a sae cultlor, ‘trin_organizarea | TRATAREA PICTURALA PAIN ‘echilibrata a formelor in spatiu! SUPRAPUNERE GRAFICA. Plastic ete, Nusubiect tray, nus fnecdota compoziiel asigurd frumusetea unei iuerarl de A (Eg i Traranea picTuRALA Modutarea oste 0 tehnica opus ‘model. Ea consti in alte procedea Picturale de a reda voluml, kuin, um bra sispatialitatea. in afardde aceasta, tnele forme ale modula exprima $i alte efecte picturale cum arf vibrarea lunor suprafete colorate uniform, ‘btinerea de transparente coloristice, ‘omamentarea diferitalor zone pictate pin suprapunerigraice de lini, puncte sipete,civizarea tentei satel. ‘Modularea prin suprapunere ‘ransparenta este un procedeu de a picta, peste culori semiuscate, cu “emurifoate subtirl de culoare, care ¢ scar Detalu din able Fecioara cu pruncut, de FILIPPOLIPR, ctor fata (1206-1460), Esto pitt in tetnica In ce priveste tratarea picturala, aceasta este foarte diferta de la 0 ‘epoci a alta, de la un popor la aul g {dela 0 zona geogratica la alta teva procedee mai importante trebuie cunoscute. De asemenea, trebuie sa fi in masura sa deosobi) aceste procedee care pot fi diferite de la.un tabiou fa all Modelatea este un procedeu de tratare picturala practicat din vechime si pana in zilele noastre. El consta din Tedarea efectolor de lumina si umbra prin amestecul teptat al cuiolor ou din ce in ce mai mult alb sau cu negru sau siona ars —maro inchis (vezi fig. 2.1) {in acest tablou se poate observa cum, prin tehnica modelar sunt ‘speaten sugerate volumele si spataltatea. In apare $i primal plan avem tulorle calde 3 Irene Toane expres rodolat, at In depsitare cuore ec estore pase gt cua. Tetnica modell a slurs la adona ne lanl deLEONAROO fecete, prfeciune prin Leonardo da Vinci. EI DA VINCI, titan al Renasteri taiene ‘a numit-o tehnica Stumatio, (1452-1519) -fig2.2 permit observarea vagi.aformelor de dedesubt. ‘Modularea prin divizarea tentei consti in agezarea culori in tuge mici, juxtapuse of suprapuse partial. Ele dau tablouluiluminozitate. Tusele se pun in vvaloare unele pe ato, se exata orise sing in functe de efecto juxtapunert ‘Amestecul cromatic 50 face pe retina si el se datoreaza constructot fziolo- Gice a ochiulul unan. Dacd niste tuse galben-verzui, care sunt reci fata de Culorlecalde, suntjuxtapuse unor use albastre, foarte reci, cele dintai se vor Incalzi usor. Acest fenomen se ‘numeste amestecu! optic al culorio. {Casutele’ de VINCENT VAN GOGH, in care tusa divizata in pensulatit ‘suctesive, moduleaza intreaga surafatd a tabloulu. Culorile calde care ocupa primele pianuri devin smal calde, sunt scoase in evidenta de culorie reci ce se indeparteaza tot mai mutt, pana la albastrl ceruli (ig. 2.4) TRATAREA PICTURALA PRIN SUPRAPUNERE GRAFICA Este un ait procedeu al modula, prin vibrarea unor supratete pictate. S-a practicat de pictoi in timpuriindepartate. Prin suprapunere gratica pot f puse in ni unele omamente vestimentar. in detalul din tabloul ,Fecioara la cardinalul van der Paele’, de JEAN VAN YK. pitortlamand (1990-144 1), suprapunerilegrafice sublniaza fastul amu ostasului din garda. Culoarea este viprat, suprafetele animate (ig. 2.5). Trtara picturaa prin suprapunere (grafca se face cu migala, cu E ‘i fantezie. De aceea, in destasurate sub indrumarea proteso- rului de desen, realizeaza astfel de Fig. 2:1. In amon soaretl~tratare picturala prin suprapunere gafcd de pete, ‘ins puncte. 2.12 - Suprapunere graich de pun, ko spate n dt contin ste 0 compaziio netiguratva cu nie pial, trast In duct continuy. Este decoratva pent cA nu exprima volum oF Fig. 2.13 -Suprapuner grafico de int serpute in combinajie cu efecte picturale printransparent Fig. 2.14 - Suprapuneri grafic de ni curbe, spitalate, zigzagate, drepte, paraiclo, oblice 1 ondulate; domin& {rasarea ioe in duct continu, ar inte farabescul lor funda este un efect de ‘contrast picural rece-cal sulletoasca $i spiritual. Fig. 2.18. — Oragu! vitor - eae rl et oe ‘eca n t p a son coment sel ce. oper Scot In = Fig. 217 - Péunul - Prin suprapunes ‘grace de puncte sini, eleva a rougit 8, ‘sugerazo bogatia omamentalé @ acestel pasar sublime. Suprapunerea gratica vibreaza 0 mare supratata de culoare ‘albasta agezata uniform, rie SSA se explce cucuvintel ole- ‘wulul, imagini din acest capitol aritandu-se in ce fel de tehnica picturala este tratat un anumit tablou si prince se deosebeste doaltul ‘Sa se formuleze opinii pereo- ale prvind tehnica medelani, in ‘contrast cu tehnica modular, Ce se Intelege prin euprapu- rere grafica? ‘Sa se realizeze dova compo- Zitii picturale cu suprapuneri grafice. ‘SA se realizezo 0 compozitio ddecorativa cu lini in duct cont nu, de diterte pur TsO at ty Cli £5 Arabesc Linia si forma decora- tunilor arabe, care se tntetale formand un omament. contain diverse ini s forme impletite simetic (fori, unze sau unele ssemne simbolio) % Spatis plastic - Foaia do bloc or pnza in trea rina (abe), devin spativ plastic dupa ce desenatorlaeprezentatpe ee o imagine vizualé (pelsaj, natura staticd, portret, anumite teme Piaslce de culoae, sau cu forme Plastice etc). YG DOMINANTA Cculoarea este prezent poste to in jurul nostru. in orice anatimp, in orice oe undo patrunde lina apare sculoarea. n general, cuore nu se reaping, cise ‘armonizeaza inte eles cu tot ce este colaatin jurul lor. ‘Ovservand natura si insprandu-se din ea, omul a creat el insuelarmoni roma, Tesatutle,cusiutile, ceramica, pictur ec unt cole mal convingatcare argument CROMATICA; ————_—_——_ GAME CROMATICE 1 Generaurant [© Game cromarice [© Dowmanra ve CULOARE Culotle se armonizeaza conform nse produce efecte neplicute pentru anumitor efter: de luminozitate, de ochi si anume alaturarea unor eulori ‘complomentaritate (R-Ve; G-Vi; A-0), —stridente, trecerea prea brusca de la ‘ca'31 prin contrastul cald-rece (P.O si__umbréla lumina, ori de ta oculoare pure ‘A.Ve: G.Ne si R.0; RVisi ANe). la complementara ei, trebuie create ‘in toate cazurle, conditia este ca acorduri de culori. Culorile se acorda tuna din oulori sa domine, fie ca intro ole daca: intensitate cromatic’, fie ca intindere. _- sunt de aceeas! nafurd (albastty ‘Ge armonizeazi giculorile analoage _ultramarin, albastru de cobalt, albastru (vecine pe cercul cromatic: G.Ve cu ceruleum etc), adic& pomnesc de la G.0; RO cu Rete). aceoagitenta ‘Amonia nutrebuie s& fle monotoné. __ - sunt de aceeas/ valoare (rosu In cuprafata pictaiatrebuie s& apara gi__Inchis si albastruinchis etc), adica au Unele accente (pete mici de culoare acelasi grad de luminozitate; contrastanta) care sf invioreze spatiul _- sunt de aceeasi intensiate (ros Colotistc, Aceste accente pot fipetede Vermillon si albastru de Prusia etc.) ‘nchis-deschis, de culoricomplementa- adicd au saturate. NNN £0, 01 IN contrast cald-rece. Peni a a De: wel Ger obi a AS ‘culori care nu se resping unele pe altel. (Cateva trebuie cunoscute peniru a reusi sa voastre. Asti! = dai alas, 3.1 La sinus + gama de rosur fig. 3.2 - in atelirul 9. f = gama de verzuri- fig. 3.3 - Exerciia plastic. _Pictorit creaza game prin amestec fic. Cateva in oo trebui so cunoaso i le folosit in exercitile si compozitile e tile si compoziti GAMA SIMPLA ‘Aceast gama se formeazii din dou’ ‘culori complementare (G + Vi; Ri + Ve; (RO. + Ave; Ge + Ri ee oe] Bae ee Se aaa _armonizarea une! culo deschise cu allele inchiso. Game cromanice ‘Gama cromaticd este o succesiune de aceea, in formarea gamelor de culoare ule aplicate indrumarile date la neal (armonie si acord cromatic) Exist multe feluri de game cromatice. linet! rezultate frumoase in lucrarile (0) oF a unei culor calde cu una rece Vi + Ae), GAMACOMPUSA Este 0 gama care se formeaza din doua sau trei perechi de culori ‘complementare, Ele realizeaza 0 ‘armonie cromatica, Downanra 0€ cULOARE notice gam de culoare trebule 8 ‘existe o dominant Incazulunel game | Simple aomina te cutoarea primar fe euloarea binara de gradu 1 De asemenea, daca gama simpla esto Const dn culo calde sree, on cn | Calotnchiaesideschise, comnnarta da semnificatie tabloulul care poate determina ves, titel, Inte aptaie Plans scolaré in care domina ‘guile colorateinspre tent calde - fi. | 8.12.(Simaievident se poate observa ‘acest efect in fig. 3.10.) ~ Salul-Ineare domina cuotle ec, clin in duct continu - plans scolar, fig, 2.13. GAMA TON IN TON Este gama care se formeaza din _amestectlfizical unor culor de aceeasi hnaturé, de acceasi tenta (albastru de ‘cobat, albastru uitramarin, albastru Cceruleum ete) cudin ce in ce mai mui alb sau negru, Se mai numeste sigama ‘melodica. Este necesar ca in formarea acestel game s& nu existe diferente Valorice prea contrastante (fig. 3.8 ‘exercitiu scolar, GAMA DE GRIURICOLORATE ‘Aceasta gama se obtine din amestecul unei perechi de comple- rmentare plus alb si neg, in cantitat dlifeite. Este procedeul obtineri color ‘mai frumoase griuricolorate (fig. 3.9 exerci scolar. = lncosmas- incre domina oranju sialte pete de culor calde, fata de cerul albastru si diafan-planga de elev, ig, 3.14, Intr-o compozitie cu gama format’ din cele tri perechi de complementara (R-Ve+A.0. + G.Vi) una dintre perechi trebuie sa domine supratata iar 0 culoare din aceasta pereche si 0 domine pe cealata tg. 3.18, - La culescut strugunlor - plang scolari. In aceasta lucrare cu trei pporechi de complementare, domina perechea A.O, iar dintre ele cea mal impundtoare este oranjul fig. 3.15. GAME MAJORE SIMINORE ‘Gamele de culoare pot avea si va- lente majore sau minore. O gama majo- ra sau minora este determinata de dominanta uneia sau alteia din ‘componentele cromatice. Gama major este constituita din culori calde {(ig.3.10), cea minora din culo ees, ca ‘dominante, Denumirea de major sau ‘minor tine de starea psihologica creat privitoruli ginuare rimic comun cule jntelesuri cum ar fi minor = ceva rneinsemnat, iar major ceva foarte important. Dou tablouri pot fila fel de valoroase indiferent de dominanta ‘eromatic. Dominanta cromaticd da unitate tabloului, i face mai expresiv. Spre ‘exemplu, intr-un peisaj de vara vor ‘domina verzurile gi albastrurla, culor\ specifice anotimpului. Doar pe aloour vor aparea si culor calde si complo- De asemenea, dominanta da tabloului gio semniticate, un caracter ori un simbol Sunt scoll unde profesorilde desen ‘animeaz’ lectilo cu audit muzicale. Fondul muzica poate crea anumite stat spiritual, unele tri porsonale, unele ‘emoti creatoare. Cateva exemple pot fi retinute. Lecti pe baza de auditie muzica Portative -olosind ini, puncte si pete de culoare cu dominanta rece, sunt exprimate anumite sentimente personale, Gama este la modul minor ‘dupa croatia muzicala a lui Martian Negrea «fig. 9.16 \ ‘ VALUARE acs} ie an Sela eusaye = Dansul sabillor - de Aram Haciaturian, plans realizaté sub impresia unui fond muzica -fg. 3.17. = Simfoniaelbastraide compozitonu ‘american Gherswin - gama in modul mminor-fig. 3.18. Prin compozite se intelege organizarea unor elemente intr-o forma unitara ‘Spre exemplu, ideea unel poezi se exprima prin cuvinte, Acestea sunt organizate in versurt rtmate, strofe si grupuri de strofe, respectandu-se anumite regul ale ‘ramatii bi Organizarea compozitionala exist in toate domenile create (arte plastic, ‘muzica, teatru, film, coregrafie-dans, gimnastica, matematica ete) Inartoleplastice aristul ii organizeaza opera folosindu-se de clementele de limioa si mijloacele de expresie specifice. Acestea sunt. 8, Elementele de limbaj plastic: punctul jini, forma plana (bisimensionala), forma volumetric (ridimensionala), valoareasi culoarea. b. Mijloacele de expresie specifice artelor plastice: contrast, ritmul, ammonia, proporta, echilirul,simetria-asimetria, suprapunorea, juxtapunerea, © Compozma puastic creator. Pentru a organiza un spat in domeniul artelor plasticeyprin plastic este necesar sa se tin seama Compozite se intelege distibuirea in de doua regul de baza ale compost sSpaliul plastic adiverselorelemente de - unitate varietate limbaj. Organizarea acestora se face - varietate in unitate. prin valorificarea mijloacelor de _Varietatea intr-un tablou atrage ‘oxpresie mentionate mai sus. in arta _atentia prvitoruu, I stémesteintoresl tuturortimpunior si astazi, compozitia Varietatea se obtine prin folosirea de 4 constitit © preocupare esentiald a inl, forme, valor i culor difet. —_—_-_ ee i a tc yentul AB in dou ‘Acestea pot fi organizate Tn contrast, in rtm, in aglomerari or dspersar otc. * - Se imparte segmentul Uncle contraste prea puterico intre acestea pot crea insii o anume itare pati egale cu ajutorul arcelor de cerc: chiulu, De aceea, trebuie sa se asigure si unitatea compozitiei. Unitatea in se obtine punctul C; nur = Din punetul B se ridicd 0 ‘Compozitie poate fi realzata prin asezarea formelor din tablou dupa anumite Din punctul Scheme geometice, prin distibuirea echiibratéa valonilor de inchis-deschis, prin perpendicular ‘rmonizarea culonilor, prin raportul dint spatiul pin si spatiul gol et. Cu compasul, din B, cu eschiderea pana in C se traseaza un ‘Steaua firtinune ,deGHEOAGHE SARU, por arc de core op intersecteaza perpen romancortomporan 6.1220), Uniatoatzbloulsesto dicular, obtinandu-se punctul Ghtmuta pen cord coma erat Ine e=ia W=l_— = Gu intepstonu in si deschidere sian irate, Uirerooleetoaneny. coro oan pana in B se traseaza un al doilea are Seamer, oul as jak ue orice eee: de cere; la intersectia lui cu primul arc Spre volt, abasin, ropu giverse. Dominanta “1 COC: a Greet Wi ct ‘mates a volt ngreazapofctvaretatoa np er feet unfsten ne clo, In manual ext - Din A, cu coochidere pn reprodueat uptoporodeatisaulucrriaie ‘rasenz8 al trelpa arc do core co va re eeCcaepatGsccwpereese cukregs impart segment! AB in doul pat {do baza alo compote! plasice. ‘neegale, dar armonice. Este Sectiunea de aur a segmentului AB, care se fig 44 noteaza cu semnul o (fig. 4.2). pen orgarizarea Url compoztplasiogpcol aul sh do te same geomevice stl do score au ost spleate ean anrtat’ gaa les intimp Renate c ree cons pools doe sau un spas ress be oul, raotateserelor de atc nec Pe rcpngh Penta druduretabiope sutra Sect aur tabu dssoporte poe necese' ro itu I aunghasul abul Pentru aceasta, 9 procedaarh asta erate dela bac, soprertd AB 9 se croc (Raazoctwrn | cone goomevtea nfl umator os Demonstratia aceasta se ocupai de = Se traseazi diagonal color dou patates lagonaeledreptunghisu Un singur segment de creapla, de ura apre asl ofesturs de nininterorlvtoru tao nena din iodo Pent acrga- =n peti donereocto vo pot waa Is pala tit mas riza Int-un dreptunghi 0 compoziie mici ale dreptunghiulu; se obtin astfel noi trasoe pe care vor putea f orgamicate dupa legea Sectuni de aur este fommeleintabou anasto astel sruclrageometichinema acovgecia nocesar a9 proceda a impatioa sia care poale asigura armonia ve diversas ute care poate ra Sabres alorlaturipentua cine doudeaumal formelorintablou ig. 43) mult centre dointeres On punceleO btinute 80 due pariele fa lature circa reptnghiuis fara intersect lr se CANALETTO,pertsan descopera zonele Ser de au care (9097-1768) Tabi este pot deveni contre de interes ale Srganieat dupa schema omportol Dec, n tte de cum Ponta amore S poste Sant impart lature dreptung been dn gua fab zona Sectiunii de aur poate fiin partea. FAS Meda oarleclal de us (a dreapa ona stanga) on Se organised cli, partea de jos (la dreapta sau la stanga) ee waeaee” Poort amenltete at eam a ae comporitionala care este foarte propa de Sectunea de aur. Ease consist ate in suprafata dreptunghiului se traseaz, din cola paleo, ctoun arcde credo raz egal eu intra mich Covorintersecta lature mat (de sus de os) Din punctele de intersectio sé duc. = 1.48 = Linile galbene-arata ~ pagralele la latuile mici; se obtip astfel "estilo de compunere a formelor ‘ova patrate inintetoruldieptunghiulus ~~ edprior nun tbtou, 3 : xr CoP nea ats ‘Au fostsi sunt folosite gate formule ‘compozitionale. Spre exemplu, orga rizarea compozitiel In dreptunghi, in patra, in core, sub forma de triptc ete (ig.5si4.6) Deva lungul store artei s-au flosit {oarte multe structur gi forme compozi- tionale, Ele se numesc scheme tradii- onale. in muite din imaginile acestui capitol sau din intregul manual puteti 138 le descoperiti si s& le descifrati Singuri ot! cu ajutorul profesorului de dosen. 41520) inser doFAF? pictor ‘dreptungh, nizats i ora grey i Centrut De INTERES CCentrul de interes este o zona din tablou, un punct care e reaizeaza prin directionarea intentionata tnilor siformelor spre un loc anume; = distribuirea calculata a spatilor si ‘maselor (efectul gol-plin); = prin contraste de valoare sicuioare; ‘prin miscarea si pozitia perso- najelor, prin proportionarea, gruparea 1 dispunerea elementelor intregulut tablou, “AELSANZIO, Malian (1483 ‘Comporitia ntrun este Centrul de interes este locul or! locurle catre care se Indreapta, i primul rand, atentla privitorulul. Centrul, {Je interes nu este contrul geometric al ‘compoatiel decat in rare cazur. Spre ‘exemplu in: ~ Adoratia magilor, de PETER BRUEGHEL, pictor flamand (1525- 1669), Este un exemplu de compozitie incare centrulde interes -Pruncul isu = se alla in centrultabloului. Daca se ‘duc cele doua diagonale ale dreptun- esa mina ta Umbra sunt tot curbate, “salts, runt rn aceasta. ‘plolor “renascentist creazi ‘opin intro forma tot {atu fel compere, ae Pi Trei mai 1808 (Executia revolu tionariton, de FRANCISCO GOYA, Pictor spaniol (1746-1828). Centrul de interes este determina de efectele de lumina, de miscarea puscasilor etc (tig. 47.0), Centrul de interes poate fi deter- ‘minat si de continutul de idei al unui tabiou + Maitirul St. Sebastian, de HANS MEMLING, Flandra (1493-1494). El creeaza dou centre de interes, Primul este sfantul martrizat si al doilea, arcasul din primul plan —fig. 4.8 4.9. rine cette (crt, do vacnonmue pote. pen Ye (ieo 51) Eais compe ‘roca mut sone Srna pc at cane ‘res unl scan corte Sas fas pane vel bana foes I nr me 40.) ot Fibre Soa oa tage nce hs ace Ser ceo Hat aise, ‘stem seni pwea costo Sones - Venus fa oglindd, de DIEGO - Pelerinii din Emaus, de Vent nd ° REMBRANDT VAN AN, pity dn VEAZGUEZ, ite spanil (90 100), Tarlo de Jos (1606-1659). Centr de Cent de interes o on interes alcompoziiei este isus Hristos, apare chipul zefel Venus (ig. pus in valoare si de albul puternic at Tuminat al fetei de masa (ig. 4.12). Lertatea calauzind poporul (28 ‘ulio 1830), eo EUGEN aaah eae ance (1798-1863). St etter nec aamac arti sco ‘OLO. UCCELLO, pietor_talian ; i (Gert, comna gacs pune lone pncal cont ‘e interes. Pimul este St. Gheorghe, at interes al compozitel. Acesta este ‘ollea,capulbalaurlu pus. Liertatea - persona simbolc- uturand fig. 441 steagul Franjeirevolutionare (fg. 4.14), a3 Femeie privind un tablow pe Sevalet de plctorul roman THEODOR, AMAN (1881-1801). Pamul cena de interes al acesio| compociti inchs, esto capul spit de mana stanga, care priveste admiratv tabloul. Al dolla cent este marcat ot detumink puternice do galben-orary si anume, fablou! fig. 48 © Coupozma incisa $1 compozta vescHish Dupa cum sunt oganizate elementete in tablou, o compozte poate hinchisa ori deschisa, ComPozmaincHisa Aces ip de compozit este ate organiza incdt toate elomenteletablouk Gin, tome, cul, personae cic spe iteerulcadnacoatan Aonen barat, elementele de mba} moacele de expose So consuran nonoel ‘abou = Fecioara Mara cupruncpetron, _» Botezl Lu sus Histo, do EL ‘nconlurata de inger sist depicts GRECO. Esto 0 compen Tnehicd talan GIOTTO (1266-1337) Este'0 pentru cd fate porsonjoe in ablon ompocito inchs deoarece toate sunt indteptate apre haus Hees peorsonajolo au rire si miscarea _careeste conde teresa apenas indreptate spre Fecioara cu pruncul z intreaga care constle sl contul de irfres al g actinese taboutr eonsima Este inacelagl 4 inion timp 0 ace mpozitecu : tia ‘simet er paste iota Simetia acconiveaza ‘caracten ‘pull de, compoaite | ingnisa Important este si se ste 08 0 com- pozitie deschisa poate avea centru sau Centre de intores in cadrulimagini, dar, ‘de regula acostea pot finchipute gin ‘fara tabloului,imaginate de privitor. ‘COMPOZITIADESCHISA Prin modul de organizare a celementelor componente, in compozitia deschisa acestea trimit ochii si ‘gandurile privitorulul in afara cadrului tabloulvi, Actiunea, lnile, formelo, ‘lorie, cuore ies din imitele spatiuiei plastic. Ele se continua In afar in orice birecie,lasénd privitorului dreptul de a intuice ar urma, ce s-ar putea intémpla: = Calaretii Apocalipsului, de ALBRECHT DURER-gravurdipe lem. Cavaleada igi face intrarea dinspre stéinga tabloului,distruge ce intalneste in cale si isi face iesirea din spatial plastic prin partea dreapta a imagini. Privitorul igi poate Inchipul liber ce sa intamplat inainte si ce s-ar putea ‘intima dupa. De aceea, este 0 ‘compozitie des- chisi, fra centre de interes subli- riate prin mijoace plastica (ig. 4.19). ace S& se arate care sunt ‘elementolo do limbaj plastic figure 4.1; 4.7; 4.13; 4.14; 4.19; 4.20. Caro sunt mijoacele de ‘expresie ce le pun in valoare, ‘Numit tei compoziti din acest capitol: una cu un singur centru de interes, alla cu douit centre de ‘sau mai = Arg mena punctl de vedere, 0 intlege prin e Inchis& sau deschisa; explicali deosebirile dintre ele $i dati ‘exemple. ‘Sage realizeze patru compo- 2: una cu un singur centru de interes, alta cu dou sau mai ‘multe contre de interes, apoi una. Inchisa ¢ alta deschisa, ~ Umbrelele, de AUGUST RENOIR, pictor france (1841-1919). Mulimea cu lumbree intra siiese din tablou. Cateva figuricolorate mai deschis retinatentia si ar putea fi consi a derate centre de interes. Cosul pentru cumparaturi se evi- dentiazs. Compozi- tia este deschisa $1 se poate aprecia cd are unele centre de interes (fig. 4.21). (5 Perspect iar Mora biecar atari, pe mic ‘apc gato int tree cement e pe sa dn apoper h decimate separa Perspect red eres ett de spo. oo 28 Spat plastic - Un tablou este un spatiu oe Sanmcieeaces veers ta Soe Sornepesm Saale See aoe ieauaelatenets Sroananaraneet ae! SSnenee Sra ome eee aes teers zs ‘Ara decorativa se deosebeste de pictur prin modul de organizare a compozitiet fentele de limba| si mijoacele de expresie. COMPOZITIA —geintoutincarosinticoste oom } St nod st unoloasoranan Spe exompl, sin artele decorative actoneaz fate dou Log’ de baci ale composer Unatea in vara si varittea io ceitatecu mute dn miloacele de expresiespece ml, contastl, ammonia DECORATIVA —cmocre suo exsist re sail pn st spa go, surapuneres, juxtapunerea, simetia, asimetria etc) ivizarea tentei si altele. In arta deco- rativa, intreaga suprafata este plata, {ira efecte de spatiatate. De acoea si Genenauran In artele decorative, culorile pot fi [S PrIncipme ARTEL amestecate fizic intre ele in scopul obtineri diferitolor nuante, tonuri si ec eeer ene eeepnllcromatice ca sin arta pictur, culoarea este asezata in tente plate, | GENERALE; REPETITIA, Arta decorativa este menita 34 _uniforme ca ton si nuantd. Petole de ALTERNANTA $1 JOCUL DE ocoreze une spat on bite care uloae co celornind arurtie forme, FOND; SWMETRIA potfiplane sau volumetrice. Sestie ca chiar daca sunt deschise or nchise, ele a Tnpicurd culoarea este float panttu sunt agezate pe supraala compoziil oe wt feda volumul si adancimea - _intr-ontmictate echilibrats. Prin acea- ‘td modaltate se obline efectul de plan bidimensional (lungime-latime); adanci- ‘mea lipseste;iata céteva exemple: - spatiabiltatea, impresia de aproape- departe. Pentru aceasta se folosesc tehnici ca modelarea, modularea, Liicer- din zona Suceave, organizat in benziorizontale altemative, fondue s motel cocoate sun tito oabat tig 5-9 "Pan decoy pont 0 cltdre sodonaan eaores J ito Vaserey. Compost ane Sutra pe Lagea Sectuni de sur Fare informe sso colorat cot dar uniform, motv pentru care panoul ae a a are un caracter plat. La aceasta Avia decoratvain ts wseexecutinumai Efectole d Ccontribuie ritmul distribuii it pe suprafet plane, Omamentul faige oe Sree can fee lane, Omamentuldeco- produse de sur eee A Peter de culo deschise ra Hntnimsipe aiete vetmante "oud meneae tee nies on inchise (ig. 5.2). ite de supratte plane ada de de cutoaro. cts inle on puncte do 1e de culoaro, ct sinile or punt Peeeca... Saas Stammeiee= uu Este ara prin cate damenighau (888 Ou, podoab at Electle do umbr lumina Inuit dole ma indoparato Fata de aur ango-axens, akc, rodato fa oeercatcnaer ge impuri, spatilo de locuit, imbraca. Vil Flecare motivestecolorat uniform, lumina ce Shiites rmintea, objectole uzuale to. Ca sured te do inspirate au aut natura, geomet, creatia inaintasilor. a Pieptar cin piel, din Padureni Hunedoarl omamentat cor size, dispuse in benzi, si cu cercur structurate ada, simbolednd soarel Omamentarea bogata si armonioast face ca ecest poplars fle de o rar ‘rumusete (ig. 5.3). + Potir de argint aurit, gravat cu ‘oramente in stilul Renasterit - Transitvania (ig. 5.7). ~ Strané din lemn cu sculptut $i ‘raforut soe. XVI d. Chr. (ig-5.8). Tesaituri cu alesaturi - Breaza (9.5.9) Ceramic’ de Vama, Tara Oasuldi fig. 5.4 fig. 5.6 (fig.5.10), fig. 55 Golier si brosa- metal - Brasov sunt agezate (fig. 5 5). cobtine ansambluriarmonioase, plicute ig 5,11), ~ Closea cu pull. Tezaurul de lala vedere. Beso reu -crescal ricseatil Pletroasele, udetul Buzdv, sec.IV.d, Artadecorativaserealzeazaincele croseta (ig. 5,12) cate, Chr. (ig. 5.6) ‘mai diverse tehnicisimatoriale:fresc3, "ih afar de forma total a compoziie Din cele ardtate mai sus trebule s& mozaic, zgrafitto,vitraliv,sticla, email, se inteleaga ce este compozitia fier, bronz, metale pretioase, piele, ecorativi, Ea este arta de a asambla lem, marmura,piatra, textile, tapiserio, lini, suprafete, culon, volume, pentru brodere, cusut, imple ete: s1aformelorcontinute, armonia culonior este partea esentiala a decoratioi (ig.5.3), ‘Tentele de culoare se acorda bine ‘cand: a) sunt tonuridifert ale aceleiasi ‘ulori, inchise, deschise, calde, reci, rupte ete., deci o culoare si nuantele aa Fusitorm - Care aro forma 2. de tus. AR E & Pata- incheletoare ahaine ‘sala cingatorl, lucrata din Prince se deosebeste o compo- metalpretios siimpodobita | zitie picturala de 0 compozitio cupietre scumpe. decorativa? rin co se caracterizeazi o bor- ‘dura; dar oti, Care este deosebi- rea dintro ele; dar asemnarea? Exempificatcuimaginidin manual. Ce este sillizarea si cum se realizeaza. Explicati cu imagini in ‘manual ‘$8 go realizoze cateva exerci Joc, nefigurative, colorate in tente fg. 5.49 plate. tg. 5.48 ‘Sd se realizeze doud borduri: ‘una cu princpiul repeitl si alta cu prinepilaltemante (de pozite sau do culoare, la slegere). ‘Sa se execute o compozitie cu joc de fond, cu motiv decorativ sliizat; project de draperie. 35.50 ys FORME ELABORATE IN URMA STUDIULUI NATURII GeNeRALITATY; EXEMPLE DIN ISTORIA ARTE! IupoRTANTA OBSERVARI $1 SSTUDIERI NATURILIN VEDEREA ELABORARII UNOR FORME Nol, AnmisTiCE CEE ee ‘Sin alte capitole din manual se araté cla baza creatielplastice st natura. in tot ce creaza artist of reaizeaz’ mai inti schite de idl si studi documentare ‘dupa modele; acestea le fixeazd mai bine idelle Pentru crearea unui tablou, a ‘nei sculpturi, a unui omament decorativ, a unui obiect uti etc. Deci, pentru a labora 0 lucrare artstca, © opera de arta, creatorii se documenteazéi dupa telementele alese din natura inconjuratoare. De abia dupa multe incoreari, dupa ‘multe cautar artist ajung la forme pe ‘care sa le poata clabora pentru trans- ‘punerea in materiale definitive. Spre exemplu, Michelangelo a facut mil de schite si studii documentare pentru grandioasa lui opera picturala + Capela Sixtin’: + Studiu de capal unei femeltinere, vvazuta din profi, pe care La folosit in triunghiul de po bolta Capelei Sixtine, Esto o tema din Vechiul Testament reprezentéind istora ui Ozias (ig. 6.1). Studi de cap, deLEONARDODA VINCI, pentru compoaitia sa Batilia de a Anghiari. Expresia este cea a |uptatorulul care, n disperare upta pe viaté gi pe moarte sa-si invinga ‘adversarul, Este una din numeroasele ‘sale schite si studil de expresio si rmigcare realizate in acest scop. De altfel, marele artist renascentist a Tealizat mii gi mii de schite pentru = Studiu de ansamblu pentru Leonardo (fig. 6.2) se afin partea de oe ‘usa compote Este cusabia ical omemcaiiees area Saad mStudiu de portret, de CAMIL Sei RESSU. Este desonal in crbune si = on rerezints un stu pregittor pntry Te iaec cmt portrotul in ule al lui Stefan Lucian, ‘on alt mare pictor roman din prima Stee eRURUBENS Orgna ki juatato a socal XX (ig 65) Leonardo a disparut (ig. 6.4). sin sit Schita de natura moarta, de THEODOR PALLADY, mare pictor roman, prieten bun cu Henri Matisse — pictor francez. In caietele sale. de insemnari zilnice, Pallady are numeroase schite de naturi moarte, personajo etc. Pentru el acéstea Constituiau 0 forma de antrenament Continuu, pentru descoperirea de noi forme pentru elaborareatablourilor sale (fig. 6.7) ~ Natur moar cy lima, pictur in Ulei de THEODOR PALLADY, in care 8 regisesc multe din ideile desco- Petite de pictor In schitele sale de idei ‘sau documentare (ig. 6.8); ‘Matemitate, desen-schita de ideo pentru 0 lucrare de marele sculptor roman GHEORGHE ANGHEL, turnata Jn bronz. Se aseamana cu multe din lucratile sale definitive (fig. 6.9); ~ Ecoul (Tacerea), lucrare a sculptorulul GHEORGHE ANGHEL, tumatd in bronz, caro se inserie perfect in silueta schitei alaturate. Face parte din sblulsculptorului Gheorghe Anghel (fig. 6.10); ‘Natura moarti cu flor si carte, de ALEXANDRU CIUCURENCU, realiza- ‘intro petioada cénd pictorul se apro- pia mai mult de efectele de lumina din tablou (ig. 6.11); ~ Natura moarta cu flor, de AL. IUCURENCU, realizata dupa mull ani de experient’. ‘Se vede ca artstul a intrat intr-o nova viziune a formelor, ‘care sunt de o mare sinteza si de un

    Você também pode gostar