America de Sud

1. Noul regionalism in America de Sud

America de Sud este un continent traversat de ecuator, cu majoritatea suprafeei n emisfera sudic.
America de Sud este situat ntre Oceanul Pacific i Oceanul Atlantic. Este legat, geologic vorbind, de
America de Nord prin Istmul Panama. America de Sud se afl pe locul patru n lume n ceea ce privete
suprafaa, dup Asia, Africa i America de Nord. n ceea ce privete populaia, se afl pe locul cinci,
dup Asia, Africa, Europa i America de Nord. Continentul America de Sud cuprinde urmtoarele ri:
Brazilia, Columbia, Venezuela, Peru, Guyana, Suriname, Guyana Francez, Chile, Bolivia, Argentina,
Uruguay, Paraguay, Ecuador, Panama i ara de Foc. Cea mai mare ar din America de Sud, att n
ceea ce privete suprafaa ct i ca populaie, este Brazilia.
Regionalismul nseamn cooperarea instituionalizat ntre grupe de state pentru a da unul altuia
avantaje comerciale care se pot extinde sau nu ctre ri tere i care o ncercare de a nfrna presiunile
globalizrii printr-o colaborare intensificat ndeosebi n Europa prin Uniunea European, America de
Nord prin NAFTA i Asia Pacific prin APEC.
Bhagwati i Winters, definesc regionalismul ca o reducere preferenial a barierelor comerciale
ntre un subgrup de ri care pot fi, fr ca acest lucru s fie necesar, n contact din punct de vedere
geografic. Accentul este pus asupra faptului c preferinele sunt limitate la un subgrup de ri i nu sunt
extinse asupra ntregului set de ri aparinnd sistemului mondial De comer.
In anii 50 deja se derulau serioase discuii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare in
vederea crerii mult-speratei Piee Comune a Americii Latine. CEPAL (Comisia Economic ONU
pentru America Latin) i Raul Prebisch i-au adus aportul hotrator in cadrul iniiativei, indeosebi la
nivel tehnic. Aceste deliberri aveau s se concretizeze in proiecte de integrare ambiioase: The Latin
American Free Trade Association (LAFTA Asociaia Latino-American a Comerului Liber)- care in
anii 80 a evoluat in ALADI (Asociaia de Integrare Latino-American sau LAIA: Latin American
Integration Association) , The Central American Common Market (CACM Piaa Comun Central-
American / PCCA), i Acordul de la Cartagena, cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul
Andin), devenit Comunitatea Andina (CAN) -1969. Intre timp, statele vorbitoare de limb englez au
creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA Asociaia de Liber Schimb din Zona Caraibilor),
care in anii 70 a evoluat in Caribbean Community (CARICOM Piaa Comun din Zona Caraibilor)
Niciuna din gruprile timpurii nu i-au atins decat intr-o proporie minor scopurile, ele i-au pierdut
din suflu in anii 70 i au intrat in criz in anii 80.
In 1990 s-a declanat un nou val integraionist (noul regionalism: ex. crearea MERCOSUR in anul
1991 - Mercado Comun del Sur- Piaa Comun a Sudului)*, bazat pe afinitatea statelor care impreau
aceeai regiune i aveau puternice legturi istorice, culturale i lingvistice, toate dornice s sporeasc
interaciunea uman, comercial i politic. Acest avant s-a lovit ins de o serie de aspecte sensibile ale
relaiilor internaionale - pstrarea suveranitii, aciuni individuale, schimbri economice i politice
conjuncturale creatoare de tensiuni.

Noul regionalism latino-american demarat la inceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme
structurale, deschiderea economiilor ctre exterior, promovarea sectorului privat i diminuarea rolului
statului in economie. Reformele structurale cele mai vizibile , care au influenat procesele de integrare
de pe continent in de liberalizarea schimburilor comerciale. Autoritile guvernamentale au acordat o
mare atenie proceselor de regionalizare, identificandu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare,
chiar i atunci cand condiiile politice i economice ale liberalizrii unilaterale erau dificile i, mai mult,
chiar i atunci cand iniiativele multilaterale reciproce se aflau in faze tranzitorii, mai ales dup
finalizarea rundei Uruguay.
Din punct de vedere instrumental, este clar c noul regionalism difer radical de vechiul
regionalism i din alte puncte de vedere:
Atragerea de Investiii strine directe (ISD) : Vechea temere fa de dependena de ISD a fost
inlocuit de aprecierea contribuiei acestora la sporirea competitivitii internaionale i a accesului la
piee. In era globalizrii se manifest o concuren acerb pentru atragerea acestui tip de capital, iar
MERCOSUR i NAFTA sunt zone de real interes pentru ISD.
Comerul intraregional : crearea pieelor regionale a stimulat activitatea de comer i investiii,
generand transformri dinamice in sectoarele productive. Creterea exporturilor intraregionale s-a
reflectat in plan productiv printr-o difereniere a produciei, crearea de bunuri manufacturate care s

1
 incorporeze mai multe cunotine, accentuarea specializrii in producie i economiile de scar in
domeniul industrial. Firmele i-au reorientat politicile de marketing , de investiii i de aliane strategice
spre exploatarea pieelor regionale. Mai mult, comerul in anumite sectoare, precum textilele i
produsele lactate, a fost avantajat, dat fiind protecionismul exacerbat pe pieele internaionale.
In plan geopolitic : orientarea politicilor Americii Latine spre exterior a solicitat o mai activ i
strategic participare la nivelul emisferei i pe plan mondial. Integrarea regional a permis statelor din
America Latina s intensifice cooperarea i s devin juctori mai eficieni la nivel global. Pe calea
integrrii i a comerului s-a reuit consolidarea democraiilor la nivelul unor state care s-au confruntat
indelung cu regimuri militare i s-au consolidat graniele intre state. Experiena MERCOSUR este
gritoare: inaintea integrrii regiunea a fost sub influena nefast a strii conflictuale din zonele de
grani , acum este o zona pacifista pentru c disputele au incetat, statele au descoperit interese comune
care prevaleaz asupra orgoliilor naionaliste. Vechiul regionalism nu a fost capabil s genereze i
garanteze acest lucru datorit naionalismului autoritar al diferitelor regimuri militare, cu un interes
crescut in dispute teritoriale i practici non-democratice.

2. Problemele existente in America de Sud(Columbia Vinisuela: crima trafic de droguri etc)

In perioada anilor '80, cartelurile drogurilor care operau pe teritoriul Americii de Sud au
devenit cei mai mari furnizori de narcotice, si mai ales de cocaina, din lume. Inaltarea cartelurilor a
propulsat traficul de droguri la cote alarmante pe mapamond si a dus la precipitarea de mari dispute
politice intre Statele Unite ale Americii si tari sud-americane precum Columbia, Bolivia si Peru.
Cartelurile sud-americane isi au originile la sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70, atunci cand
Columbia a devenit caminul unora dintre cele mai violente si mai sofisticate organizatii traficante de
droguri.
Ceea ce a inceput ca o contrabanda marunta de cocaina a inflorit in ultimii treizeci de ani
intr-un imperiu multi-national al drogului. Traficantii de astazi au suficient capital sub control incat sa
construiasca echipamente sofisticate de contrabanda si laboratoare ultradotate,sa isi achizitioneze insule
sau submarine dotate cu tehnologie de ultima ora, de tipul celui descoperit de autoritatile columbiene in
urma cu cativa ani. Traficantii columbieni de cocaina au angajat ingineri experti din Rusia si din SUA
pentru a contribui la proiectarea submarinului care se pare ca a servit la transportarea in secret a mari
cantitati de cocaina in Statele Unite.
Totusi, telurile traficantilor au fost mult mai modeste la inceputuri. La mijlocul anilor '70,
traficantii de marijuana din America de Sud au inceput sa exporte in SUA mici cantitati de cocaina
ascunse in serviete. Pe atunci, drogul putea fi procesat contra sumei de 1.500 dolari/kilogram in
laboratoare ascunse in jungla si putea fi vandut pe strazile din America chiar si cu 50.000
dolari/kilogramul. La un asemenea profit, nu este greu de justificat dezvoltarea exploziva a afacerilor.
Cifrele impresionante au atras in afacerea cocainei un amestec interesant de personaje. Jose Gonzalo
Rodriguez Gacha, care avea radacini in comertul oarecum intunecos al smaraldelor din Columbia, fratii
Ochoa, care proveneau dintr-o respectabila familie posesoare de ferme si herghelii si violentul lider
Pablo Escobar, un talhar de strada care gandise afacerea criminala ce urma a fi cunoscuta sub
denumirea de Cartelul Medellin, sunt unele dintre cele mai prolifice nume din frivola lume a cartelurilor
sud-americane.
Cartelul Medellin a fost o retea organizata de contrabandisti si furnizori de droguri,
originara din orasul columbian Medellin. Cartelul a operat in Columbia, Bolivia, Peru, America
Centrala si Statele Unite, dar si in Canada si chiar pe teritoriul Europei in perioada anilor '70 - '80. A
fost infiintat si condus de Pablo Escobar impreuna cu fratii Ochoa Jorge Luis, Juan David si Fabio. In
timpul perioadei sale de aur, cartelul incasa zilnic mai mult de 60 milioane dolari. Suma totala de bani
produsi de Medellin s-a ridicat la zeci de miliarde si, posibil, chiar la sute de miliarde de dolari pe
perioada intregii sale existente, conform unor estimari.
Cartelul Medellin a dispus de grupari formate in special din americani, canadieni si
europeni, organizate pentru singurul rol de a transporta incarcaturi de cocaina destinate SUA, Europa si
Canada. Multe grupuri au fost depistate de catre agentii federali si informatori. Odata ce autoritatile
deveneau constiente de "activitatile dubioase" ale unui grup, acesta era imediat pus sub supreavegherea
Fortelor Federale de Lupta contra Narcoticelor. Se strangeau dovezi care erau prezentate Inaltei Curti,
rezultand capete de acuzare, retinerei si sentinte, pentru cei condamnati. Totusi, numarul liderilor
cartelurilor sud-americane luati in custodie ca rezultat al acestor operatiuni a fost foarte mic. Mai ales

2
ne-columbieni, colaboratori ai cartelurilor, erau "fructe" ale operatiunilor. Cei mai multi columbieni
luati in catare, la fel ca si cei citati la tribunale, traiau si stateau in Columbia sau isi luau zborul inainte
ca acuzatiile sa fie se transforme in arestari. Totusi, inainte de 1993, cei mai multi, daca nu chiar toti
fugarii din carteluri au fost intemnitati sau vanati si impuscati de catre Politia Nationala Columbiana,
antrenata si asistata de unitati ale Delta Force si ale CIA
Locotenentii mai tineri ai acestor lideri au inceput insa sa realizeze ca marile organizatii
au devenit mai vulnerabile la atacurile autoritatilor americane si columbiene. Au format, ca atare,
grupuri mai mici si mai usor de controlat si au inceput sa-si compartimenteze responsabilitatile. Un
grup doar facea contrabanda cu droguri din Columbia in Mexic. Alt grup controla laboratoarele din
jungla. Altul se preocupa de transportarea frunzelor de coca din campuri in laboratoare. Sunt cunoscute
legaturi clare intre grupurile columbiene de guerilla marxista si comertul de cocaina. Guerilele
protejeaza campurile si laboratoarele din Columbia in schimbul unor taxe mari pe care traficantii le
achita fata de organizatie. In schimb, gruparile paramilitare columbiene de aripa dreapta sunt de
asemenea banuite ca ar controla campurile, laboratoarele si unele dintre rutele de contrabanda. Situatia
a fost dezastruoasa pentru Columbia - ambele parti ale unui razboi civil in plina desfasurare reusind sa
faca profituri uriase de pe urma industriei de droguri, care au fost apoi transformate in armament pentru
si mai multe lupte. Parchetul si politia din Columbia cred ca exista in prezent mai mult de 300 de
organizatii active care fac trafic si contrabanda pe teritoriul statului sud-american. Cocaina este
transportata catre fiecare natiune industrializata a lumii, iar profiturile se mentin inca extrem de ridicate.
Terorismul de stat
- Rolul militarilor in pol militarii isi asigura rolul de a transforma soc
- Doctrina de securitate nat ideologie comuna: un razb intern a fost declansat,
adoptand tehnici de gherila. Doctrina spunea ca soc tb sa se dezv in accord cu valorile crestin-dem,
catolice idealurile sec nat punea accentul pe pericolul Marxist asupra soc crestin-occidentale. Tb
inlaturat din soc printr-un razb intern.
- Alianta intre serv secrete ale acestor reg pt a reprima cetatenii sip e teritoriul
statelor vecine (Operatiunea Condor)
- Tranzitia spre dem. trasatura comuna: durata lunga a reg militare.
Dictaturi militare:
1. Chile 1973 1989
2. Uruguay 1973 1985
3. Argentina 1976 1983
4. Brazilia 1964 1985
5. Paraguay 1954 1989
6. Bolivia 1964 1982 (in mod special `71-`78)
7. Peru 1975 1980
8. Ecuador 1971 1979
Anii `70 au fost apogeul dictaturilor militare in Amer Lat (contextual cum se ajunge la
put este post `59 Rev din Cuba ca model). Exista si experiente comuniste: Peru Juan Velasco
Alverado guv militara ce a luat masuri tipice unei guv socialiste. Motivul interventiei mil din Peru: de
a pune capat guv de stanga; Chile Salvador Aliente, pres din `70 interventie militara in guv
socialista a lui Aliente (exista pericolul de a vedea o repetare a scenariului Cuba o teama constanta pt
SUA); Arg si Uruguay pretext: extrema violent a gherilei; Br si Ecuador motiv pt interventia mil in
`64: nu exista o gherila marxista sau com, ci 2 decenii de populism; Bolivia motiv interventie in forta
a armatei ce tocmai s-a reorganizat; Peru in urma unei guv de st.; Paraguay Stroessner cea mai
lunga dictatura din Amer Lat pt ca s-a declarat anticom.
Factorul extern: SUA interesata sa previna un alt scenario ca cel din Cuba; antrenarea
militarilor: Scoala Am din Panama. se dorea reformarea soc si eradicarea st. si transf radicala a
cetatenilor.
Aceste dictaturi apar in reformele de st din unele tari. Sunt exceptionale prin amploarea
pe care au declansat-o si pt ca s-a int in tari despre care s-a crezut ca sunt ferrite de interventie militara
(Chile, Uruguay). Interventia din Cuba a ramas in memoria mondiala prin violent extrema cu care s-a
acaparat puterea.
Brazilia dictatura militara timp de 21 de ani. Armata br a fost cea care a dus cel mai
departe logica securitatii nat. Lovitura a fost mai mult o reactie a crizei econ, influentata de nr mare de

3
 pres populisti. Armata era privita ca ultimul actor care putea readuce ordinea la nivel normal. (exista
aici o alianta civil-militara!)
- Exista dupa instalarea dictaturii, dorinta unei fatade dem -> Const din `67 -> reg
parlamentar. Este mentinut congresul pt alegerea (confirmarea) pres. Isi da un sis bipartid: Arena
(Alianta pt Reinnoirea Nationala) si MDB (Miscarea Democratica Braziliana - opozitia). S-a instaurat
starea de asediu iar cetatenilor li s-au retras dr.
- Represiunea br este acaparata de miracolul ec brazilian: trans Br intr-o put ec
mondiala sub conducerea militarilor
- Se foloseste de propaganda utilizarea fotbalului (ca si cazul Arg) pt a exalta
nationalismul brazilian. Dupa ce propaganda fotbalului nu a mai avut efect, s-a chemat la razb.
Paraguay durata lunga a reg: stabilitatea reg Stroessner. In `89, in mom revolutiei, 75%
din pop a crescut sub acest reg. Put lui Stroessner lunga pt ca a stiut sa alieze put armata, dar si part
colorado. Dominatia part a fost totala era obligatoriu sa fii membru daca doreai sa fii in adm. Este un
partid stat. Reg este cel mai comparabil cu cel ceausist.
- Represiunea din celelalte tari nu e verificabila in reg lui Stroessner tp ca nu mai
era necesara, era mai mult preventiva: exista deja implementata teama. Ec Par a fost sustinuta si de
SUA, care a privilegiat reg. stabile ce protejau interesele financiare.
- Cei care se opuneau reg difera. Opozitia s-a articulat in jurul Bisericii si taranilor
(care nu au beneficiat de reforma agrara). Opozitia se creeaza in lumea sindicala de asem. Desi exista
opozitie in Par, ea nu acapareaza put la sf reg Stroessner si nici dupa lovitura de stat, ci socrul lui
Stroessner, Andres Rodriguez.
- In feb `89, cand Stroessner este batran si cu o san precara, se formeaza o factiune
din P Colorado + o parte din armata impotriva acestuia. Dupa ce Stroessner e inlaturat, reg dem ramane
in atentia militara iar armata nu dispare din soc. Nu exista tranzitie, ci lovitura de stat.
Argentina 1976 vede ultima sa dictatura prin faptul ca dictatura lui Jorge Rafael
Videla. 1976 1983 extrema violenta provocata de dictatura mil (exceptie intre `73-`76: Peron: se
vorbeste despre dem tarii..). Biserica a fost aliata armatei. Nu putem vb despre o institutionalizare ca
cea Br sau Chile, ci de o incercare a militarilor de a se mentine la putere si o incercare de a aplica
anumite reforme.
- Are loc o diversiune atragerea atentiei asupra a altceva decat asupra prob
interne. Putem vb de o tranzitie similara la dem cu cea din Br sau Chile, pt ca exista un pact intre elite,
dar motivul real este esecul militar.
Chile exceptional reg prin guv socialista a lui Salvador Aliente, ales in `70, care este
artizanul unor reforme imp: ref agrara, nationalizarea companiilor miniere. Aceste ref au afectat o parte
a soc si este vizibila o mobilizare impotriva soc, pana atunci a fost un ex de stabilitate. Initial Biserica a
fost aliata armatei, dar ulterior a fost anti-militara, fiind arhivista terorii. Dupa Const din `25, modelul
chilian (negociere, consens) era un ex international; dupa alegerea lui Aliente, soc s-a impartit in pro
sau contra Aliente -> polarizare si imposibilitate de consens.
- Mobilizarea impotriva lui Aliente a fost sustinuta de SUA, dar explicata de
repetarea rel intre actorii pol.
- Interventia mil din `73 este una dintre cele mai violente (bombardarea casei
prezidentiale) dar va fi sustinuta de cetateni. Masurile luate de Aliente au afectat o parte din soc.
Interventia mil a capatat forme dif: s-a creat o junta. De asem are loc o institutionalizare a imaginii lui
Pinochet -> pres in `74 institutionalizeaza toata put. Invalideaza logica apropierii intre cetateni.
- Augusto Pinochet preia put si o pastreaza -> impune un nou reg autoritar in
`80 in urma Const si, ulterior, are loc un referendum pt continuarea lui Pinochet, iar rasp este NU
militarii accepta acest lucru si va incepe tranzitia spre dem.
Uruguay lovitura mil in `73. Pres in frunte participa la dictatura mil impusa de
interventia mil. Masuri: dizolvarea Congresului, se incearca un nou reg pol si o noua Const supusa
referendumului in `80. Militarii aduc sis colegial (Cons National de Securitate 1973 includea si o
serie de civili). Atipic: birocratizarea, gradul de represiune nu se traduce prin cifre impresionante; o
mare parte din cetateni sunt prizonieri pol.
- Tranzitia la dem e provocata de acceptarea de catre militari a rasp negativ al
referendumului; are loc atunci cand exista un acord acceptabil intre militari si opozanti.
3. Strategiile si proecte de strategii in America de Sud (UNASUR MERCOSUR etc)

4
 Uniunea Naiunilor Sud-Americane pn n aprilie 2007 denumit Comunitatea Sud-
American a Naiunilor (CSN), este o organizaie politic i economic regional, fondat de 12 state
din America de Sud. A fost constituit la data de 8 decembrie 2004 n oraul peruan Cuzco, n timpul
Adunrii a III-a a efilor Statelor Sud-Americane. Centrul Administrativ-Brasilia
Baze i obiective:n declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:
-Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.
-Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer liber.
Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.
-Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Iniiativa pentru
Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).
-Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar
-Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice, educaionale,
culturale.
-Creterea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i societatea civil.
-Promovarea gradual a msurilor, aciunulor i a domeniilor de aciune n baza instituiilor existente.
Structura:Pentru moment structura CSN este urmtoarea:
-Reuniunea de Minitri de Externe formuleaz propuneri concrete de aciune i decizii executive.
-Reuniunile efilor de Stat vor fi instanele superioare n dirijarea politic.Prima Reuniune a avut
loc la 29-30 septembrie 2005 n Brazilia. Reuniunea a doua va avea loc n Bolivia n 2006. Preedinia
pro tempore o deine Brazilia. Sediul pro tempore este situat n Lima, Peru pn n 2006, cnd va fi
mutat n Bolivia.
Membrii fondatori ai Comunitatii Sud-Americane a Naiunilor:
Membrii Comunitii Andine:Bolivia,Columbia,Ecuador,Peru,Venezuela
Membrii Mercosur:Argentina,Brazilia,Paraguay,Uruguay,Venezuela
ri neafiliate:,Chile,Guyana,Surinam
Observatori:Mexic,Panama
Proiecte:Comunitatea Sud-American a Naiunilor, a nceput planurile de integrare prin
construcia unei ci de acces care va lega Brazilia de Peru, trecnd prin Bolivia. Astfel Brazilia va ctiga
ieire la Oceanul Pacific, i Peru la Oceanul Atlantic.Construcia a nceput n septembrie 2005, fiind
finanat de Brazilia 60% i Peru -40%. Finalizarea proiectului se pervede la sfritul anului 2009.
Construcia Inelului Energetic Sud-American, conduct prin care Argentina, Brazilia, Chile,
Paraguay i Uruguay vor primi gaz natural peruan. Propunerea a fost ratificat i nceputul construciei va
avea loc n 2006.
Gazoductul Binaional, un proiect care vizeaz integrarea energetic ntre Columbia i
Venezuela. Construcia va demara la mijlocul anului 2006, va dura 24 luni. Beneficiarul proiectului va fi
compania petrolier de stat venezuelean PDVSA. Costul proiectului va fi 300.000.000 $US.
Mercosur este o organizaie internaional n America de Sud. rile membre sunt Argentina,
Brazilia, Paraguay, Uruguay i Venezuela. Mercosur a fost fondat n 26 martie 1991 de Brazilia,
Argentina, Uruguay i Paraguay, n urma semnrii Tratatului de la Asuncin, tratat dezvoltat n
decembrie 1994 prin Protocolul Adiional de la Ouro Preto, prin care se stabilete structura instituional
a Mercosur i i se confer personalitate juridic internaional. Originile Mercosur dateaza din 1985 cand
presedintii Braziliei si Argentinei, Jos Sarney respectiv Ral Alfonsn au semnat PICE - Programul de
Integrare si Cooperare Economica Argentina-Brazilia (engleza - The Argentina-Brazil Integration and
Economics Cooperation Program; spaniola - Programa de Integracin y Cooperacin Econmica
Argentina-Brasil).
Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador i Peru au statut de membri asociai.
La 9 decembrie 2005, Venezuela a fost primit n Mercosur ca membru cu drepturi depline.
La 30 decembrie 2005, Bolivia a fost invitat s devin membru cu drepturi depline.
Obiectivele generale ale Mercosur sunt:
-creterea randamentului i a productivitii pentru cele patru economii, cu deschiderea pieelor i
accelerarea dezvoltrii economice
-perspective mai bune pentru folosirea mai judicioas a resurselor disponibile
-conservarea mediului
-mbuntirea comunicaiilor
-armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea diferitelor industrii

5
 Structura instituional
Consiliul Pieei Comune (CCM)
Grupul Pieei Comune (CMG)
Comisia de Comer a Mercosur (MTC)
Comisia Parlamentar Comun (JPC)
Forumul Social-Economic Consultativ (ESCF)
Secretariatul Administrativ al Mercosur (MAS)

Asociaia de Integrare Latino-American (ALADI) a fost constituit n 1980 prin Tratatul de

la Montevideo, nlocuind Asociaia LatinoAmerican a Comerului Liber ALALC, nfiinat n 1960.
Cuprinde 12 ri membre: Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile,Columbia, Cuba, Ecuador, Mexic,
Paraguay, Peru, Uruguay, Venezuela.
Realizrile concrete obinute de ALADI pn n prezent pe linia integrrii economice sunt relativ
modeste. Totui, perfecionarea cadrului normativ aa numitele acorduri de complementaritate
economic a contribuit sensibil la creterea schimburilor comerciale ntre rile membre, n special
datorit simplificrii regimului tarifelor vamale.
n acelai timp, pe baza metodologiei ALADI, precum i a acordurilor de comer i cooperare n
domeniile tehnic, tiinific, al transporturilor etc., au fost constituite: MERCOSUR (Piaa Comun a
Sudului : Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay 1991) i Grupul celor Trei G3 (Columbia,
Mexic, Venezuela) zon de comer liber.
Intrarea n vigoare a NAFTA (SUA, Canada i Mexic), la 1 ianuarie 1994, a condus la o serie de
divergene motivate de prevederile art. 44 al Tratatului de la Montevideo de constituire a ALADI.
Conform prevederilor acestui articol, facilitile acordate de o ar membr ALADI trebuie extinse
automat celorlalte state membre (n cazul NAFTA, Mexicul trebuia s extind tratamentul preferenial
acordat SUA i Canadei celorlali membri ALADI). Aceast problem nu a fost depit nici pn n
prezent, datorit poziiei ferme a Braziliei, care nu accept modificarea respectivei prevederi.
Dezvoltrile ce au avut loc pe plan regional i subregional au plasat ALADI pe un loc secundar,
ntruct, n noile structuri economice create, fiecare stat membru acioneaz independent, dei, n linii
generale, urmrete scopurile iniiale ale Asociaiei.
ntr-o ncercare de a se adapta la noile cerine impuse de procesele de integrare pe continent,
ALADI acioneaz pentru consolidarea rolului su de factor de armonizare i articulare a acestor procese la
nivelul Americii Latine.
ncepnd cu 1995, ALADI i-a intensificat colaborarea cu Grupul de la Rio, participnd la
reuniunile ordinare i extraordinare ale Grupului.
n vederea asigurrii unui rol mai bine definit al ALADI n cadrul dinamicii actualelor procese de
integrare economic din America Latin, majoritatea rilor membre se pronun pentru restructurarea
Tratatului de la Montevideo din 1980, pe baza cruia funcioneaz i n prezent Asociaia.
La cea de a XII-a reuniune a Consiliului minitrilor relaiilor externe ai statelor membre (21
22.02.2002, la Montevideo) au fost aprobate Msuri pentru ntrirea rolului ALADI ca principal forum
internaional al integrrii regionale, precum i Msuri pentru participarea rilor mai puin dezvoltate
economic la procesul de integrare.
Conform deciziilor adoptate la aceast reuniune, n perioada 2003 -2005 activitatea ALADI va
avea urmtoarele prioriti:
creterea sprijinului tehnic i juridic acordat rilor membre;
crearea unui Centru Regional de Informaii Comerciale;
elaborarea de studii i realizarea de seminarii i reuniuni tehnice pentru susinerea
negocierilor statelor membre n plan bilateral i multilateral;
adoptarea de norme comune n domeniile transportului,
infrastructurii, logisticii i integrrii fizice;
perfecionarea utilizrii preferinelor comerciale convenite ntre membri de ctre oamenii
de afaceri din respectivele ri;
aprofundarea cunoaterii temelor privind comerul electronic i accesul la tehnologiile
informatice;

6
4. Cooperarea UNASUR MERCOSUR cu NAFTA si UE
Analiza comparativ ntre NAFTA i MERCOSUR pornete n mod logic de la obiectivele stabilite de
cele dou acorduri de integrare regional.Deosebirea este evident: n timp ce NAFTA i-a propus ca
obiectiv de baz crearea unei zone de comer liber, MERCOSUR a fost mult mai ambiios,dorind, pe lng
realizarea zonei de comer liber, i o uniune vamal i o politic coerent pentru o pia comun.
MERCOSUR a fost n mod repetat ca o abordare fundamental nou a integrrii regionale n America
Latin. n timp ce experienele anterioare ncheiate cu un eec s-au bazat pe conceptul substituirii
importului ncercnd s aplice la nivel regional un model naional intervenionist i concentrat ctre piaa
intern, noua abordare a evideniat conceptulregionalismului deschis
Pe scurt, conceptul MERCOSUR de regionalism deschis are n vedere un set nediscriminatoriu
de stimulente economice (inclusiv taxe vamale egale cu zero) n cadrul regiunii i o marj, relativ sczut,
de preferine care s fie ndreptate mpotriva terilor. Prin aceast interpretare dat regionalismului deschis
MERCOSUR difer ntr-adevr fundamental de toate acordurile anterioare de comer regional din America
Latin.
Analiza comparativ dintre NAFTA i MERCOSUR evideniaz o diferen uria din punct de vedere al
forei economice determinat de decalajele n nivelul de dezvoltare economic i de participare la fluxurile
din economia mondial. Dac populaia NAFTA este cu numai 1,9 ori mai mare dect a MERCOSUR,
produsul intern brut al NAFTA a fost n anul 2001 de peste 12 ori mai mare dect al MERCOSUR. n timp
ce NAFTA are ca membrii trei ri, din care dou super dezvoltate (Canada i SUA) care fac parte din
OCDE, iar una (Mexic) din grupul rilor cu venit mediu din categoria superioar, MERCOSUR este
format din patru ri n dezvoltare, din care trei (Argentina, Brazilia i Uruguay), din grupul de ri
cu venit mediu din categoria superioar, iar una (Paraguay) din grupul de ri cu venit mediu din categoria
inferioar.
Discrepanele se mresc atunci cnd se iau n considerare fluxurile internaionale de mrfuri i servicii. n
anul 2001, exportul de mrfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depind de peste 14 ori valoarea
exporturilor de mrfuri ale rilor MERCOSUR. n acelai timp, cu un export de servicii comerciale de
342,3 miliarde USD n anul 2001, NAFTA a depit MERCOSUR de aproape 27 de ori.
NAFTA i MERCOSUR: evoluii, progrese i insatisfacii ctre dezideratul crerii unor zone de comer
liber
Obiectivul NAFTA de eliminare treptat a taxelor vamale n comerul intra-zonal a fost ndeplinit pn n
prezent n conformitate cu termenele stabilite sau chiar a fost devansat. Realizrile de pn acum n
reducerea sau eliminarea taxelor se prezint astfel:
Taxele vamale n schimburile reciproce SUA Canada au fost eliminate complet pn la 1 ianuarie
1998. NAFTA a preluat i meninut de fapt toate prevederile acordului de comer liber SUA Canada
(FTA Free Trade Agreement) ncheiat anterior i intrat n vigoare la 1 ianuarie 1989. FTA a prevzut
eliminarea total a taxelor vamale n schimburile reciproce Canada SUA, fie imediat (de la 1 ianuarie
1989), fie dup 5 ani (de la 1 ianuarie 1993 pentru produse cum sunt: maini i utilaje, calculatoare,
mobil, hrtie, iei, etc.), fie dup 10 ani (de la 1 ianuarie 1998, pentru produse considerate mai sensibile,
cum ar fi: confecii, medicamente, produse alimentare, etc.).
n comerul reciproc SUA Mexic i Canada Mexic, o mare parte din taxele vamale au fost eliminate
imediat la intrarea n vigoare a NAFTA sau n decurs de 5 ani (perioada 1994 1998, cu excepia unor
produse sensibile la care eliminarea se va realiza n 10 ani (1994 2003), sau n 15 ani (1994 2008) la
importul unor produse din SUA.
Astfel, de exemplu, la importul Canadei din Mexic, taxele vamale au fost eliminate la 1 ianuarie
1994 pentru maini i echipamente, inclusiv de telecomunicaii, componente de mobil, iar la 1 ianuarie
1999 pentru camioane uoare, maini-unelte i articole de cauciuc. La o serie de produse considerate
sensibile confecii, nclminte, jucrii eliminarea taxelor vamale s-a produs ncepnd cu 1 ianuarie
2003. La importul Mexicului din Canada, taxele vamale au fost eliminate la 1 ianuarie 1994 pentru
echipamente de telecomunicaii, ngrminte, sulf i produse din pete, iar la 1 ianuarie 1999 pentru
articole metalice, maini i utilaje, componente de echipamente electrice. La o serie de produse considerate
sensibile mobil, medicamente, jucrii eliminarea taxelor vamale la importul Canadei din Mexic, s-a
produs ncepnd cu 1 ianuarie 2003.
n comerul cu produse agricole SUA Mexic, majoritatea taxelor vamale au fost eliminate
imediat, cu excepia a circa 6 % din totalul produselor agricole la care eliminarea taxelor se va face n
decurs de 15 ani.3 Evoluiile ulterioare intrrii n vigoare a MERCOSUR (1 ianuarie 1995), au artat c,

7
dup o perioad de progres relativ rapid n realizarea obiectivului de creare a unei zone de comer liber,
rile partenere s-au confruntat cu dificulti majore att n meninerea fluxului liber de mrfuri ct i n
realizarea unor evoluii progresive n liberalizarea comerului cu zahr i automobile. Greutile s-au
manifestat pe fondul unei evoluii mai puin favorabile din economia mondial (criza asiatic i criza rus)
din a doua parte a anilor 90. Acestea au determinat apariia unor stri conflictuale ntre Argentina i
Brazilia, cei doi membri marcani ai MERCOSUR.
n aprilie 1999, Argentina a impus taxe vamale la importurile de oel din Brazilia. n iulie 1999,
autoritile din Argentina au aprobat un decret care a permis restricii la toate importurile din rile
nvecinate pentru a proteja industriile locale, fapt care a determinat Brazilia s suspende negocierile de
soluionare a diferendelor comerciale ntre cele dou ri.Argentina a anulat decretul dup cteva zile, dar a
repetat solicitarea pentru o anumit form de salvgardri temporare la anumite produse ca o compensare
pentru pierderea de competitivitate rezultat din dezvoltarea realului brazilian. Cu toate acestea,
progresele au fost foarte mici, iar
disputa comercial bilateral a continuat s schimbe MERCOSUR.Argentina a impus noi restricii la
textile i nclminte iar, n septembrie 1999, Brazilia a retras acordarea de licene automate de import
pentru produsele din Argentina, care, n consecin, au devenit supuse la acelai control de calitate, msuri
sanitare i control contabil aplicat la importuriledin rile din afara MERCOSUR.
n acelai timp, noile standarde de siguran i testele de conformitate introduse de Argentina
sunt o piedic pentru exportul de produse electronice al Braziliei. n plus, n iulie 1999, Argentina a
introdus noi contingente la importul de textile din Brazilia i a pus n discuie un sistem de restricii
voluntare la exportul de nclminte al Braziliei. Politicile comerciale privind sectoarele cele mai
sensibile, respective auto i zahrul, sunt deosebit de dezamgitoare. Aceste sectoare au fost deja exceptate
de la programul general al liberalizrii comerciale intra-regionale pentru a se merge tot mai repede ctre
formarea uniunii vamale. Ideea a fost de a reforma sectoarele sensibile pentru ca acestea s fie pregtite
pentru o pia regional deschis n momentul n care MERCOSUR trebuie s fie prezentat ca o realizare
de succes.