Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Analiza Eidetică

    Enviado por

    cusiu
    10 visualizações6 páginas
    Analiza-eidetică

    Título original

    Analiza-eidetică

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Analiza-eidetică

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    10 visualizações6 páginas

    Analiza Eidetică

    Enviado por

    cusiu
    Analiza-eidetică

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 6
    ‘CAPITOLL. vi, ANALIZA 160 Aexoltare si, in cele din umd, il converteste pe cel. supe (bservatiei noastre inr-um uilizatoe ndemenati al atau Pe linet caracteral now pent majorite. cititorlog, Gime bie indeminai ew lansaorl de lane 4 fst les fin mai multe motive. Un mativ ese limbajul se olosest pus Este adevirat cd se poate spune oral cum se face sau se pot utlcg instuctunile tipsrite intro carte sau, in ine, poate primi a instr verbal din pares alto; este adevirat, de asemonca, ol ‘Baresi vorbis sau subvocale ale celui care ne inva ne pot sta 4s provesul de invite, Dar acetia nu par af factor cen $i a orice caz, substan prosesului de invalae reid In sustinres ‘migearesatlatt-ului si a Tancii ew mina, brat. umdrul @ chies co intregul corp. Un al mov este ed putem et suring reflect fasupra acesior procese vEzute la afi. in cazul in eave au putem priv pe fereastd gi ma putem observa pe cineva ivan’ ot oloseasc alatl-ul este use, ina rile tnd, 5a inventors ‘Dar este vorba despre un car eave implies fine umane: Persoana in chestune invata delibera si este un individ, Un cae EAE contasioa7A ew acesta in acest tel sensuri este acela al une {Up hon-uman edruia i se cauzeezi un comportanent difei at inporiva inenior sale. Nu sar putea oae cao urna de of legs la pbscut si fe morivate si le He team gi si fugd de musica eared tac le-am furnizato de efteva or in aclasi timp in care un ue feose le urmiree? Nou! seop, de fadepariare urs nu pout fe si fie explcat tiologic prin motive eauzale? Analizele motivationale, in consecint, sunt posibile si interesante, Iniradevar, studentuli i se va prea mei falar i Fi mat interesat de ncesteanalize deci de analizeletaxonomice care ‘a fost propuse si care au dominat acest text. Cind se roaliocars analizd de acest tip, procesele intentive se hserva ir termer ‘olor pe care le joae& ca seopuri§cauze in Munuril individesle $i coletive, umane si non-umane, Dimpotrva, fizicaiomul care ste negareaintetiviti ial caractorvlai cultural al abiectelor< na limins coparile i milonsse yi, de semen, evaluaren $l dering $1 va. admite doar explicaia etilogica a obictelor firice pentin ae obiecte fizie, de exemplu o inosire a obrajiler care ete eavoots de atten capilarcor, permitind astfl ecestren Mxuli sanguin, vst CCAPITOLUL V1. ANALIZA §3. Analiza eidetica io am fet iniseoexpcte mtr tice peta cay pre deere de cbse rein, i cet cz exe vata dips Gea cael tu mst cr Vs dn To ‘jana te putin md asin pal prin sl de std sincere cal nm es a, nal ie pt sate nase chiar cea fa aoe eae icon eden a let eat pri ne-am bat pe clei ois capmeile peed a eponsabil st onem 0 dete a tne investor SPAnitak eldich rempine 0 dies) tre fpa patil” gf pees iver” tudor” (eide” inh ve aecvD Cd sar a usc ate vale sat Ferri, negative sau oir, aca afr mu fae eri a Gio apa predominant ‘crafuive dn fxal ore singe peru ito epbaaard Sasi Fr nds che pose Topec el y dupbaniom incl stent aie Cene on frciewis Si sas, dr asa arf ami emp, preter ‘Sada, Atrmatin aie sn steel ste one roves iets cra, ado care st fe see ce ce i ea Tome Atte pak tmreateov acevo il ar Shiver glee event ava cians Char das jue 98 mt fer compo dle, nok simiveraisn” (ede) mt, coe ce pe Tl oo Fem in od core aut ue sel mse tie au sieyanie ‘ici © buna pare a tinal waver ino mani neghfend. leader aren dicular pi faction Ae tier adel eos eferuar a een ce ee dep sat 3 fs, tse e's ive sh esrcm scence shuca defgt Ni ts Sine inh spn epic ml ine pr Socks, de exempt open neat, Adeviule iver sant aden psf celr pete CAPITOLUL VI. ANALIZA 16 A niversalizainseamna a fi eonstient de un ids si, in ‘mod tipic, de uy set de eide, Se procedeaz8intr-un mod nealijent ‘ind nu ficem o experienta clas si distinct a eide-lor in mod direct, ceea ce se poate intimpla att de ugor ca si cu, objcetele role. Credinta in eide-le pe eate experienta eidetica ar putea sh @ Justifice variaz8 odata cu eaitatea acelei experiente. Dat aceasta ‘ intimpl8tumei cd noi universalizim neglient, cum © putem face mai adeevat? Existd doua tebnii care ajuta la imbundttien Universalizari. Una este ,inftinarea cidetic#” si cealaltd este Narita fetva", Sa eencdin SB raspundem la intebarea ,Ce ese tun seaum?". Co de obiesi, un exeniplu trivial ne va distrage alco ‘mai pujin dest altele. Intrcharea vce este un scaun?s, totus Al este 0 intrebare despre determinatile scaunului particular are cst plasat in cealalta parte a camerei in timp ce citim acesterindur, daoesta find un seaun factual sau de facto”. Este mai potivtl & intrebarereferitoare {ace este orice este seaun, ack propictatile $1 ‘lie i, recum fp ceva exe un seat ae i tu da seni Su # sci oases ex seine. Sante familarzai eu ee. fn plus, avem intotdcauna o experient saga ale Cid loca tna Saul (arm pen proms ne) ale cir seaune, pe care le inilnim, sunt yea", .instame” say ‘mai bine spus, exemple”. Pentru toate eid-le pot fi date exemple, cel putin ficave. Un obiet particular dat poste exemplifiea mulls cide. De exemplu, un scaun poate, in vrates elon sale particular, exemplifica cnloaea maro sau maroniul sau, dacd exe multicolor Poste exemplifiea diverse eufor! i, de asemenes, un desen — si Spunem, o soft in eurouri, Investizatia edetcd include consideraea ahomativl a eidi-lor insole si a exomplelor eide-or. Prima o face ‘mai inteligibils pe a doua, ia aceasta fave mai clark pe prima, Acesta este motivul pentru care su utlizate exemplele att de des in diseiplnee eidatice gi in acest text Pentru a rispunde Ia fntebarea ce este un scaun, pe care ‘cum o injelegem cs pe o inrebare despre scaune In general, exe nevoie im prinul rand 8 ne schimbam credinta noaste in orice ‘seaun actun! pe eave Iam putes avea ca obict al experientel, Mé 16 (CAPITOLUL VIL ANALIZA press, este nevoie sme abtinem de la creda t ele ea find arente su feale fm mod acta, a fate. Apo, ele devin simple posit pent noi. tn al dolla rnd, wetuie a investi 0 “veritas de alte seaune posible. Procedura eidetcd este orienta spre Scop (i deci supuns analizei motivational), idealul «find espeicta optima a ees ce este esetial pentru un scaun 3 era c= ru este ese. Sub llimsl aspet, pine persnane say chiar risiuna sustin ceva rebuiesf fc oale pontrw af seaun. ‘Am putea tncepe de la un scaun de fata adie 8 cred cA exis fect (Ga probabil), de exempl, saumel pe ct suntem ager. Provizru vom considera ac ea pe uh sean pur 31 simplu posibi, Saw mm putea, binetfles.s8 fneepem eu invemtarea un seaun, considerind, din Hou, un sean posi Daca imvertim un ait seaun, obserin cu uporinft 890i a rales in sean de facto amercr cand moma! oactlitat,c fn cre in exist sa actual fun oe 9 int-untimp,uedeva $i cindve ~ adiegcredeam ef exita in cadrl une! conesioni de ‘ai actual. Dar relile spas temporale (i, de asemenea, Teale cavzale tire scaun si col care a fleut_seaunul ‘chipament stu. din Tabriea de scaune) pot fi considerate pur 5 Simpl posit. Vom examina acum inrbarea doc pent ca ceva sie un scaun rebuies fe in turd sau in fea eultraa. ind se considers ck acess pe care sunt aera nw este sci un saun posibil prin alle puto infelege ma woe hurl porta cave ol ete un exemple a tiv) ~anume, Fpl dea 1 scaun. Dar experiona noasrt despre aceste cide este proba ‘agh inc. Penta ice ai cla si distnc bietl eit idee insele, putem s8 ne dedicdo acum efectdrit univariate" eca'ce numnim ya gAndi bine cove" consth adesea din sete varia itive. Variaile fictive due (a sehimbar inten obiect panicular posbil pe caret inchipuim (feigning). De exemplu Pte inventa joe cascaunul este verde imu mate Se par cn 2c ee prveyteeulorile, ceca ve dorim 58 ign depind in inwegine de noi, este liber su optional, Nu numai ca. putsm imaginascaunol verde, dar 1 putem imagina si alas, saben, torn caour reat sa eu pete te CCAPITOLUL VI ANALIZ 164 se interosant cf in aceasd variate ftv a eur, pute junge ft recuncatem e8sceunul comin 8 fe sau hr 2 ine cont de culcarea sau de cures Tn care so shim Penira un seaun, culoarea. ste, ajadar, .ineseiala” sau -Aecidentls™ Ceva nu trebue se maro pest af un Scaun. Va Trebui st sta 0 culoare oarcar, inchirind aici 3i obiectle transparente pe care le ptm ved, precum ect Bete din il acest vor ti analizate mai zu [Ne vom dedica acum fonne,incepind cu brafle. Put feat seaun eu dou brute, evn sing bra (novice din Pa 3 ia brag. In acest sens, pater recast re subsp de Scaue: fh bra, cu un sngur ba cu dow ba, unde seaunul ca un bra ince subspeile cu bal pe stings sic brat pe reapla. Dar este clr, Susi, cn scaun nu ae pevoie sb ab baje petra scaum, Numa in misur in care fil de af fk traf este un i aft de a ave Brae, la fl cum reps ese un tip al ig, se poate prtiue ef ceva rebules8 ab, in mod ‘obligates, bre petra a un seaun. Dar, rae aunt nese ‘Avani in clarifcaea ede-lor seaunelr, date in expedient, ce] ‘fin prin modal vag in care Mcspem acs ivestigte (Ces indinpla cu pice? Sesunal we fto” afl in cealaha pane a camel ate para picioare, dar ar pata aves doar tulsa rel su nouteprezece sa erice nut, ex Sings condi ca picioarl, covet Inseam mo oareeae cu pores de sean foam gent ie safcient de puternice peu a sine reunie el care gi 8 nu imeferea> persona care sta pe sean, SB Presper ch scainal a foe suspendat Dacha i floc pit Inloae xb, precur sunt lr sau fini, stun am psa "spe ar lant considerare un leg, dar dact se pune ascent mijloace fie, une putem spun fr etree ete un san, ti fel cum ae fis dach arf usin de o bosata de oe iy din pret Tn pile sf. Inteadevi, doch sounal ar sina deasopra dele, ao Inline priv, de wages sau de un sisi ane ‘aviaonal, canoseut pind acum doin soi cence-iton, a {or um scaun,Piem lat fo considera lean enn soa eae 32 lead aio pee pe ling alte caune car se agin, us CAPITOLUL VI. ANALIZA sential pate fi (a) c8 scaumul este suspendat si (b) © este suspendat carecum stabil. Calificarea ,oarecum” este nesesari in propozitia anterioard pentra a include balansoare 3i chiar feagine. Acelagi lueru este velabil pentra un scaun eu rote care este destul de rigid in ceea ce priveste modal in care susine corp, dar care in el insusi se misc’ cu ugurnt, dupa cum o fac 51 alte ‘clase de scaune dotate cu rof: aceasta poate imple o difereniere a Scaunelor in mobile si imobile, iar subspeciile sunt posible in Aambele sensuri, Este elatc8 puteam folosi expresia ,seaun” intun ens larg eae inchide speci care sunt stabil gi care se migcA, cele dina ind stabile acolo unde loeul este focaliza, in timp ce aceles din wm, inclusiy leagioele si balansoarcle, scauncle rostive de brow ete. sunt mobile, Nu este vorba aici de un simplu joc de fcavinte daca aceste expresii ar fi clarificate prin intemmediv! texpericate fictive sau retle a obiectslor eare ar putea fi stilte ea Semmifia(iiale lr, Ce sunt sau ce semn este folsit pentru a txprima 0 semnificatie ete ceva atbitrar sau conventional: Important este dacd lcrul (in acest eaz eldas-ul sau eile) este ‘aga eum somnificayi 0 semnilic in caval in eare ecest exeretia pare un simpli caz de ecivie arbtrard despre modul de utilzare a anumitor cuvinte ‘eea ce include, subtil, modul im eare alii au decis anterior st foloseascd euvintle tn modusi pe eare aol [eam mostenit prin invifarea limbii noaste native -, un alt caz. poate fi discutst pe curt in acest punct. Sd presupunem ed trim pe o insult unde ‘tese doar tei tipuri si mumai iret de copaci: 1) un capac care este ‘oni, eu frunze suliri mumile ace, eare crese pe fot parcursul sul; (2) un arbore cu frunze plate de marimea inci palme, care fe usted, cad in fiecare toamn’ si sunt inlocuite in fiecare primivard; $i G) wn arbore cu un trunchi lung dezgolit 31 0 extindere superticialé a unor frunze foarte mari numite frunze de palmior alate la vir. Dar, din momest ce oameni nostt au fost Scum izolai pe aceasta insula de mai multe generaii 3 a4 vita 38 iteased gi serie (nv au supravietult naufragivlor cA ceioane Sau hari), noi vor num arbori de tipul 1 arr”, aceia de ipul 2 palmieri, gi ce de tpul 3 pin (CAPITOLUL VI, ANALIZA 166. Pe de o pare, asoustaiusreaz8 molto care expreile folosite peau a desemna Iuerurt sunt arbizare 3 conventional; putea sine stim la fl de come folesindaveste ei numere in acest mod sou in orice alt fe Pe de ali part, fatal ca genul copac ore ext putin tel speci ou fomele gt comporamentle deserise nu depinde de moi. Arborit uni else posed combinayie de deteminali si ali posed allele. Tema sick exe observaren carilor i infeegerea‘eseteor univesele pe care cesta le xemplfcd, Daca am fit 0 greyed, et poate f ecunoseit corectth prin obsevaya ulterior. Put face inte adevargrepct 51 eu siguranit 68 este conventional modal Tn care foosim avintee- Dar eind face experienla aclu ceva la care face ‘win err, soe ceva este i ex fe. Candie contr cu 9 ‘retin desire, atunei pute inet 3 fcem experinta cera Se este dsers gi abeasa inlude deseieile factuale, precum si desencileeidetice Revorind La cam apr de af scan, eo se nimple sezutu? ln acast sens, daca fi fost SA invent un obict are a veal spetea7 (avn in vedere cd poate exist o pete term) ~adiea dar o suprfittvercald pe cae citeva ish poate $prin patel si nimi lleva care 1 print po el eae =e a35a78 de cidrea pe pode, stun noi au inventim un scaun, A oven seaut ese ental” pen ca ceva si fe scaun, Inr-adev, putes bmi gent cisia # apart sesuele im mod imedit lacus Tocurte sin ccapate de personel cire se ayensS. Aceasta cate ulilitatea oe si predominant componente flosie in ele ot intentions le Situtazd ize spcile practice ale obictelor cual Ramin preguateinveharile refenioare la marimea si forma jerutl ier spre care ne vient acum). dar un opto, in anumite limit, se pofort sau poses fe sli, poate Wi dur ‘sau mal, mai mul sau mai pun pans totus se un set Dick ‘ses sen este esc pnt sean. cand opus speifailer legit de eaoar, tae spore tel pute ne itrcbam das ‘se sulci posedaren acest est peir ca ceva si cau Trebuie ca un scaun si sustnd ersoanaagzalsseparat do sol, pode sau punt? Patem 58 inagindm un obo cae are doar wer (CAPITOLUL VI, ANALIZA un spatar pe care se sprijind persoana agezati sau numai beats” pe care se pot odihnibraele accel persoane Tn timp ce este ajezats pe sol gi aici ar fi orbs despre un Joe. Dar pare mai rezonabil 58 péstrdm cuvantl .scaun” pentru tipurle sav specile de Loe care i tin pe eel eare se afeuzt cel putin lao mica distant de suprafay pe are oamenii se pli cz in cate ceea ce toemai a fost doscris 51, poate fi numit ,spitar” nu este un seaun, In cea ditectie, un Scaum ar putea” un Toe destul de inal, de exemplu, in varful pavilionuli, pe puntea une! nave si totus si fie un scaun. Ce Se intimplé eu spitarul, adics cu acela pe care se sprijing persoana asezath sau, in mod echivalet, accla care Ti renjine ttunchiul crept sau ‘nt-un anumit unghi? Putem si Jmaginam usor seaune cu sau fird sptar, pentra ca ambele sunt psibile. Scaunele firt spitar sint taurete” sau inci", dar exist gf Bnei cu spitar. Cuvdntul ,seaun™ poate ff rezerva penta bieste care au yezat gi spitar si pe care sti © singurd. persoana. Dimpotriva, pe banci gi divane se pot ajeza mai multe persoane ‘Aceasta ridieaintcbarca daca sunt sau nu seaune locurile dint-un atru cae sunt dispuse fn sin gi eure au braje oe separd fcurile wlviduale, dar neste “necesae si vaspundem ici la toate Fntecharile. Ala inobare apare arunci cfd ne gindim la un gezat pe cal sau pe biciletA, care pare afi mai bine numit sa. Acesta au este un seaun, pentru ed 1 lipseste spitarul, dar evideniazi. prin comparatie i modul tipic de a sta pe scaun include situarea pictaarelor in fits tunchiulai celui care si si mu sinarea lor de nbele pati ale seeutului. Aeum se prezintl inc fatrebare, ci este posiil sf slat cu picioarele separate pe un scaun, si sta in pietoare pe wn seaun, sh te intinzi pe mai multe scaune aflateunul Tinga ltl, 34 ingetmadest car i hii pe wn scaun, adi si folesim seaunal intro manieri improprie. Agadar, se poate ecunoasle c& un scaun cere examinarea intrebiri referitoare La flosirea lui corets, ceca ce ar parca relevant pentr toate obectele culate de tp practic ‘Cesseintimpla cu mirimea? Dacd jgnocim mobilefe pentru Papusi i protoipurle folosite in design, care se relationea cel putin in mod indirect eu scaunele mormale, putem recunowstetipur (CAPITOLUL VI ANALIZA 16 de seaune ace sant pent cop sad. (Accasta se refer la sane desinste cameniloc, seanele pent. animale pot f\ aginate, de exemplh, penn uri sau eleant dela cite dat aceasta nu tebe analiza ai), Cle dit au mura c8 sun ah imei ca mime, e sunt adesea mai sunde sau mal inate dee tex enn ali, Mirmen pent adi este elionat c prie Sap ones eo eat saa dar ex de aserenea, varie, In sensu cl putem avea seaune cu spar inal ‘sau cu spitar scund. oe ind ceva corespuneSor mini cou eae se sfeaz, eu um star pe cre se spin, fel tm un sean ear sting pe cel ear th separat de suprafin pe care merge, cu pcioaree tn fa Inunchila, un scaun are nevoie x le const Ginn mateial futerns i dest de rig tn Cunt de greuate 3 presiune. In ss tin scaum nu tebuie a4 fe ait de ald sau alte rece Incit af levee persoan care st chiar das un asaun clecrc si scaunele fojosite pen torr pars fie tt seaune. in mod similar, un aun tebuie 8 mitoase ait de ru ne cei eae se ayear 8. fie impediatslfoloseasca nici feat de lipicios net st fic grew celal ayzat ss ridge. Imapiarenacesor variant pare extmavagand, dar ea scoute In eviden tain care 1 Sunt Sbmerabile in mod normal. Dack obecele pe cae le avem in bMenjie sunt yseaune™ sau ori” sau 1 a dun nme onvengonal, Ceca ce 2 desis exe esenfaa ceva, Aceast eset Sat ede nu ste ceva gin a mod ipotetic nant dea investiga aut efective, el mai degraba est epi prin (a) incepetea de a tn ea itv stu unul rel care ete ensformat in posta pin ‘ealizara eredioel in ef, asl Int se prin sisi ca simp posta sao prin (o) continure pin varia tive pen a {isingeesenfalul de nesta ‘Atalizele pot mew gi mai depart, Un animal aon nan extaeesr, cd un compartanent arate nemaivaaute pectoral spring, aviad pcioarelesiuae fn fh ese un sca? Ada ete neaplral ca un Seaun 34 fe nelnsue@? Sear putea culiva & ‘planed care i aclopta forma gi furctia unui scat? Qntrobares legit 109 CCAPTTOLLIL VI. ANALIZA de faptul daci un seaun este un obiect naturalist sau cultural a fost Solutionas mai sus. fn plus trebuie sh fle un seaun un artefact sau ar putea exist o forrajue geologicdint-o frm complet nemodelatt Ue actiunea umand care 8 Be tons un scaun, pentru c8 din punet de ‘ede fic ae © forma care permite camenilor sk se asere pe el ‘maniera corecth si sa se sprijiae pe ef? Stxtentul s¢ poate i a mai multe inrebai Pare suficient totus ne orion ai ‘Deserierea la care sa ajuns In nolizele anteriare, care pot fi mame -eidetie”, ae efteva trisituri interesante. Nu este vorba. ‘espe seaunul acesta sau seela, in particular, si nici de ceca ox este ‘omun unui set de seaune particule, presum productia dint-o 21 in Fabrica de scaune. Este vorba despre orice scaun si nu depinde de icin scaun care exist in mod actual. Dac8 toute scaunele din fume fr Ince 52 existe, ar exista towusiideea de seaun. in pls, deen de ‘aun nu este semnifiafia unui cuvant, chiar daca

    Você também pode gostar