Alacuti de Pissarro, Renoir si Sisley, Monet este unul din eo reprezentantii cei mai importanti ai impresionismului — acel curent artistic care a revolugionat pictura secolului XIX. A trezit admiratia contemporanilor sai prin utilizarea culorilor luminoase, precum si cu peisajele sale, in care a transpus pe pinza vibratia. A cautat neobosit lumina, a cautat sa imortalizeze clipa. S-a nascut in 1840 la Paris, copilaria si-a petrecut-o in Normandia, toata viata gi-a dorit sa traiasca in provincie, aproape de natura. fn 1883 se muta la Giverny, in satul normand asezat intre Paris si Rouen. Este innebunit dupa flori si in ultimii ani ai vietii picteaza Nujerii, serie intrerupta de moartea sa, , survenita in anul 1926.PrcToR, Ml a LAL pe oONET - Ee CUPRINS r, = COLECTIA (MATA LOL MONET: SO in fecare sipcimani va area cite un nou volum al colectil, care, in cele 32 de pagin va prezenta OPERA str.8 acei pictori care au exercitat 0 mare influenta asupra epocii lor. Fiecare volum va cuprinde eee nce eae rengpiicat tpt cole Boe taronl Terasa din Sainte-Adresse ~ 1867 ag. 10 analiza celor mai importante opere ale sale si I Impresie, rasdrit de soare - 1872 pag. 12 ‘modul in care au fost realizate. Saptimana cu Gara Saint-Lazare ~ 1877 pag. 14 ‘saptimana, volum cu volum, v4 pute alcatui pro- LaManneporte - 1883 pag. 16 pria enciclopedie de pictura. Colectia cuprinde Dear cu umbrelt~ 1885 as a, Crean it Ease ps 18 inlets csp arise oe ee i ED SS | ee eee eae [20 ag. 24 contemporane. Fiecare numiir poate fi colectionat Nuferii — 1916-1926 pag. 26 iin bibliorafturile speciale care se vor putea gis in Filles oplbtll Suit atop (MONET $i CONTEMPORANIT/BAI 28 7 MONET IN MUZEELE LUMI se.31 iN NUMARUL VIITOR: GAUGUIN (1848-1903) Gauguin era un agent bogat, tata de familie Soe tating! chong ecru /Pacjaniawpcome | #1e0lectlonar de arta, care a renunfat a {con} Luror GraesoBrgoran Are Lbry (sap) ue 7 Roger Vee toate pentru a-si putea consacra viata pic- (ting) AKGPhet erent): pag 89 Sa gn) / AMUN ers) Sea reap) Pre 101: Era: pg. 218 Eames (ns) Sala rap: pg 1s Seas (ng) Edman apn pg es: AXP ox sans) REN. os sg ‘AxGPhot reap. 19 Edoda os stn / AKGPHoe (esp pe 1021 ‘AxGPhe sp /ARGPot ep) pag 2-8 RIN nS een) Ses Gs seapn Sea on rsa op. 1425 Earn eng RMN eae) pag 2627 RIN. (usr) RIN, os drape RMN. (8 Sent) og 1839 REIN os snga)/AKGPheto (eres) REIN. au react) AKGPHor os espe propriul drum, Fag 30-31, AKGPoUo Gos ngs) Roger Vale ang) Rogers os arr) ie a oe eSERMN, irect la Pecopert: MACI LA ARGENTEUIL} 1873 915 710m sox aes, Man Ory, Pais »MARI PICTORI* ear: Pbleng Seve SRL ‘Avera redscet Boars Pag ator A, 6.99.38 ta: (01) 2110780; 01)211 0800 Tpit: Darnley Palsh American Printing Company, Cracov, Peles (© Pabhing Serves SAL 2000, Iss 15e2-153VIATA LUI MONET Claude Monet | ‘Ténarul Monet a fost un norocos. Talencul sau pentru pictura a fost descoperit inca din copilarie. Pri- ma pictura a vindut-o la varsta de 14 ani, Tar doi ani mai térziu ig deschidea expozitia din Rouen. “iteva picturi din tinereye i-au fost acceptate si de Salon — expo- zitia de lux de la Paris. indra neala artistica a tinarului pictor i-a socat pe privitori, dar, inaince sa devina maestrul incontestabil al impresionistilor, a trebuit treaca prin cftiva ani grei. Tmude Monet za nascut la Pris ta Cre Sia perecut copilria tn Le Havre, unde persoane distinse au cumparat eu placere prictenilor. Pictorul olandez Eugen Bou- icaturile sale si ale din, pe cate L-a cunoscut in 1856,i-a influ- Refncep a do ;ecursor al impresionism| cel care il inigiaza pe Monet in taina uti lizarii vopseled cu ulei si fn te nepermisa in pictur mica. In ciuda voingei tatalui siu, care avea un m condimente, Claude isi doreste si studieze pictura la Paris. Familia nu este ineintaca de cheleuielile previzibile, care pe deasupr hu garanteazi © meserie banoast. F Monet a fnvagat pictur’ i-l dacor urat 0 bursé continu ANII DE STUDIU Monet se inserie fa L'Aca in 1862, Mor emie Suisse. Acolo fl data i teste din now la Paris, de aceases A AUGUST RENOIR: Pane aC PortaeTUL LUl cunoaste pe Pissarro si devine un client fide al Sisley, R oo Brasserie des Martyres, unde sia Courber. Cafeneaua Gu arles Gleyre, unde invata gi oir si Bazille. Gleyte, poteivie aormelor nzul si Gustave _acceprate pe atunci,slaveste frumosul antic si nu face MarlOnm fant ois e frecventata de August economie de critica la adresa clevilor sii, Monet nu il Mooetaelasest Renoir, Alfred Sisley si, mai ales, de Eduard Man ia fnsi fn serios, ba chiar il porecleste yre ppom= 35d ist ast 1861, Monet este inrolt;ealatoreste in Algeria, inde pier". In zilele insorite, elev fsi iau vopselele si Sebsimttomitie se imbolniveste de tifos, si din aceasta cauza este lsat sevaletul si ies la aer liber, pe urmele_,barbarilor’ ta vatra. Se refntorce la Le Havre. in timpul conva- (Corot, Courbet, Daubigni, Millet). isi dorese sa lescentei face cun: n natura”. Salonul accepta dowa din Jongkind, despre Mia devenit tre tablourile pictate de Monee in padurea ‘maestru; lui fi datorez perspectiva de a priv Fontainbleu, iar critica le ringa cu pictorul olandez Johann picteze natura da | Claupe moner 1 cimpul 1 al Lui Mar eal scandal cu opera sa provocat un Olimpia, Monet nu este catusi de purin scandalizat, isi admira tizul. Si lui i-ar placea si picteze Dejun pe Lucreaza mai multe Juni la tabloul d fara propottii, pe care, pfint la urma, nu fl yAsta e! Acesta da tempera- ment! Ele intr-adevar barba Priviti tablourile alaturate si distingeti mediocritatea ace- lora fata de aceasta f alege si- numeasca Jean. Monet isi lasase iubiea Buzille fn grija lui Pissarro si doar dupa ula spe ofa aaclc oe A eat stra ati aan sprenatural ‘obleme mate- 1 afara si din deschisa staurancele in care obisnuia sa termina din motive _ materiale. TOA Arnoros ents cu noc ven nince, deoarece nu mai placeste. fi po- Reugeste s4 vinda putine eablouri dar vestesce lui Basillec& vrea sa se ine cheltuie malt, iar banii primi de la matusa Le uni cred ins cd a inventat povestea despre sinucidere nuke fmprumutut ca si stireasca mila si si-i faca pe prieteni s2-si bit la Salon cu de deschida porrofelul Jucrars un peisaj si poreretul lui Camille, fata impre- Din fericite, Louis Gaudibere ti cumpara citeva luni cu care triieste Monet. Se decide si c IMPRESIONISTII ALUNGATI DIN SALON fn martie 1867, Monet se mutt 1a Bazille, in strada Visconti, unde locuise deja si Renoir. in acest an, juriul artistic al Salonului ii refuza picturile, apropiate de acea ,picturd tiniet importer lupea are adeptii cunoscuti si recunoscuti ai Academiei, Monet nu se da batut. in aprilie se urea Impreuna cu Renoir pe coloanele de acolo strizile pariziene. Vara 0 peerece ct paringii la Saince- Adresse, Camille aduce pe lume copilul, practic fara nici un ajucor AUGUST RENOIR: ‘DOAMNA MONET SUPIULEL, JEAN NGRAGINA DIN ARGENTEUIL Naina Galen Of, Wego (x28 be AN} miliei,calacoresc la Honfleur, dar paringii sai refuza = ori a Pais. Se stabileste la sginea mati, mat Sntdi La Fecamp, apoi la Ecretar 4i sceie lui Basille: , {mi petrec timpul in uri, pe malul pietros, Cind vremea e favorabila, ce cablouti siastfel poate c privese vasele plecate in larg, la pescuit, sau calatorese Mi-ar pl deauna in acest loc liniscit si cura." in 1869 Salona fi refed din now ablourile fn timpul yerii Monet se a Sain Michel, At ese des de Renoir, care fi relateaza Bazill nsiemi ajung banii pen. “4 CARICATURILE ACTORILOR MICULUI Aol Mone pee ye re ‘Sng din Le Hae seer prsane din Parc sings sae de pesY PortreTut inceresant, ve e sunt colorate. Sunt aici mai qaueciaeeg placut sa pictezi in compania lui Monet. multe su mori si yase fascinante.” Cand se avere, Datorits acestui fapt isi permit s& inchirteze 0 i 1 prin imprejurimile Parisului, la Argenteuil. Sunt aes Pets ercal vizitagi des de prieceni, eu care Monet picteaza p. . eee eicr entre malul Senei. In 1873 Monet nu erimite la Salon niet 0 pictura. Impreuna cu noua sa cunostinta, Gustav Cailleborte, si_cu_vechii sai prieteni infiingeaza Asociasia Artistilor Independent IMPRESIE Prima expozitie realizeaza la renumicul forograf Nadar. Nu au vanzare prea mare, publicul si critica iau in barjocura tablourile, prinere care si 1 Monet. Rasirit de soare devine, in esenta, mani impresionismului, iar tielul pe care Monet I-a ales moment (impression in franceza inseamna impre- je) a devenit numele noului curene plastic in anul urmator, in casa de vanzari a lui Drouot se id tablourile lui Monet, Renoir, Sisley si Berthey Morrisor. Incasarile sunt inca mici, dar se formeaza treptat cercul simpatizantilor now Bogatul intreprinzator Ernest Hoschedé lui Monet patra tablouri pentru p Montgeron. Manet si sovia gazdei sale se naste o profun: ui gen de pictur i comanda Larul sar din np, intze prietenie. In ‘cea ce influenteaza simtitor si sicuagia maceriala a lui pleaca acolo, In scutt ti 7, Hoschedé isi pierde cea mai mare parte aay Monet. In 1878 se naste al doilea fiu al sit, care-l va Manet, Camille se imbolnaveste, iar ea nas pe Manet. Camille se a starea sa se inraurageste constant. Moare la Vetheuil unde isi petrecusera vara. Monet pune la gacul femeii pe care reuseste si-l redobin- ru ajutorul medicului, un om. CAMILLE ~ FEMEIA CU ROCHIE VERDE si Doce, unos stele de Camille, rol at Mone nel mi Aife moment, prods rips pion Fam picteac oast desprth: Moet ein rests ata, pnt wma desi Atm sua maa lord fis model peers, nrchpnd personel feminine din sumer blo fn 1887 pots pntes oa cin Jes Dup meres cela dea die Fiallor, res Cole mone, An inpopare cu mela peer fost ecper dels amine dun pete dea le, Laces ee, aii Monte peceest cee PORTRETUL DOANE! M Sau Cathe ve1s7om Maced de Art| Hoschedé. Noro sale, Blanche, plies GRADINARUL DIN GIVERNY ‘Monet ador loi Pst tot unde loci in Soint-Michel, a Argenta si fn Vtheall~ saat griini futon ln Giverny placer ings cs ings carte inflorese {in pete colorat ii, dalle, bujri i rizancemele. Carpet prclamlistinoast in veciatte i amensjex o radia de ap. Pelacinflorese dou afer abi, Alexei cele datoritaablorls pe cae laa inp. Ling ele tun salen ffs ongnrin epi Prin aceasta graina colds membri familie! Monet= “| Mone fcjss in ces es I 1897 Behe fale ssl Jom care Jen devine i fa fc mur din Gay. Bach een dn sonnei in 914 Bes nl i nen en Peseta uae oa ied tha ee Mik clea diel Cami ant depres lla hele le | ope. Poitier deine, Ge fore xvod ata neater P MONET IN GRADINA LUI DIN GIVERNY.iN GRADINA CU FAMILIA i barjoc in 1891, Monet cumpar partic Tui, mot mit de np, pentru cumparitori sunt cumparate de americani din turd ete. Un-tablou ca ja risaOPERA Dejunul pe ae 1866 imense: 460 x 460 cm. In pid propria versiune zneala attistica a lui Monet, care in DEJUNUL PED IARBA [DETALIU,gp M-am comportat ca ceilalti, intai am facut studii in aer liber, apoi am creat totul in atelier. Acest tablou neterminat, schilodit, este foarte important pentru mine. DEJUNUL PE IARBA 1866; 13018100 Ma Pain owe bloul inciculac Femei in grading si-a permis si ep jumacageasca suprafaga tm lor si umbrelor. Aceasta abserv pitrunde prin frunzis. Monet munceste intens, cind descopera ca cabloul nghice multi bani din cauza calacoriilo incre padure spectiv atelierul din steada Furstemberg, inchiviac rentru el de Bazille, precum si din cauza din trebui e mulumit de nilor tabloului. in plu: 2 Salon, Monee nue termina lucrarea. in 1868 dou un care fine tabloul intr-o piv neda, Sase ani mai find i se restituie tabloul, erebuie sa repar paryile diseruse, Din versiunea inisiala au ramas doar partea central si din stinga. Aici se vede Bazille Talentatul si sufleristul Bazille si-a pierdue viaga in razboiul din 1870 or.) {in prezent, tabloul se afla la n Paris. in Muzeul Puskin din Mos ia tm ulei a fntre- ula rabl .e patem inchipui cum 4 DEJUNUL PE ARBATerasa din Sainte-Adresse — 1867 4S 5 1867 Camille ayecpea un copl si Monet nu ] icin ban Fama ini stipetreack vara stariunea Sainte-Adresse, unde isi petrec vacanta locuitorii orasului Le Havre. Tatal lui (Adolphe Monet) si macusa (Lecade) nu aproba nici acum casitoria cu Camille. Ca sa nu-si intarite familia, Monet o last pe Camille sub supravegherea lui Pissaro si Bazille. fi serie lui Bazille: ,(Camille) mi-a nascut un fiu fru- mos, mare, pe care, nu stiu de ce, il iubesc si sufi la gindul ca mama lui flamanzeste. In privinga lui Monet, totul este in ordine. Sunt fericit in sinul fax milici.... Toti sunt amabili cu mine si se bucura pen- teu fiecare crasaturd de pene! ingeijorar impiedica ind se inedlneste cw pri ea penteu Cami picteze f i pentra copil nu il intrerupere. Din cind én uillemet soseste la Stinte-Adressey anSiIERAA Flor leur fn aceasta period picceaza ta Vicor ae cae Aires, Pgja dn sine gy Monet este Aadese, Terasa din Saint- Aercchis Adress, Acest ultim t2- blow difera de celetsl- dar, Doamne, te, Moner fl mimeste ce ochi! 6 tablow chinezese cu aa steaguei" Undele ori- zontale de culori daw efeceul adinciesi, eae lorile intensive, peecusm si umbea diagonala, amincese de schitele japoneze admirate de Mo: care pas blicul necunoscator al Orientului Indepartat la numit in necunostinga de cauza ,chinezesc*. Influenta japonezi se observa cu usuringa fn tablourile de iarna exemplu in cel care prezints Sena ingherata fin tabloul inticulat Terasa din Saite-Adresse prezinta membrii familie. Tatal si matusa Tui se uita | stind cu spa lings balustrada verisoara Jeanne. Marguerite dialogheaza cu un tindr care poarta joben. Tabloul a fost cumparat de 0 cunosting’ a lui Bazille, de la care apoi I-a cumparat Durand-Ruel si ulterior, fn 1926, bs proprietatea Muzeului Metropolitan din New York, induc in America, Din 1967 tabloul este‘Y TERASA DIN SAINTE-ADRESSE 8659821990 Marlo Mf, NookImpresie, rasarit enumitul tablou a fost denumic mai ined de soare — 1872 | jade crearii tabloului. Monet a redatat tabloul pe care la pictat fn 1873 la Le Havre fn camera lui de Ia hotelul Amireauté. Formele vapoarelor luminate de rxzele soatelui care pateund prin ceata dimineti se dovedese a fiprincipalul subiece de interes pentru pictuta gi tehni- ca impresionised. Caci cu tori au fost nascuti in seco- lulal XIX-la, el al deavoleari rapide gi al progresului. Tabloul se regaseste in catalogul primei expoziti a Socetatii de Arta (Societé Anonyme d'artistes-pen- tres). In ultima clipt Monet schimba denumirea cabloului: Imprese sri de soare. Expoziria de la Nadar organizata de Monet, Renois, Degas gi alpi este onnoua Incercare de a convinge pe afi artisti despre concepfia or si de a gasi cumparatori. in total au fost expuse 165 |. Criticii au fost rotusi rauvoiteri, putine split pe plz cu mist epi smi se contopese, dct le ‘rvimd ao anumitdlstangTablou se fiseae in womentul cll prvi ochial ‘rico completeszs munca pciorli Pe abla! “avila Regal Agnes, prec obiectele seflecae in ap sunt pct cu tisituri de pene zontal, ins velle au fost pictte ex esti vitae ls ‘etc. Albl lor sapuns de catargele gene se ARGENTEUIE refers in apcu nuange sur. Sashes Marlon, Pe Ml Maras Pais IMPRESIE, RASARIT DE sreaeson tablouri si-au gasic proprietari si aceia pentru bani uti anticd nu puteau si pretuiasea temele rustice preferate cde impresionisti, considerinducle banale si nedemne si dlevina tema pentru pictura, Culorile deschise si fapeul 4 reprezentantilor noii generatii nu le plac contuturile Cei cate preferau pictura cu cem@ religioast sau ascufite au fost considerate drept rezuleacul nepri-cepeci la piceura. fa revista satin articolal fui Lowis Leroy, in impresionisti pe tinerit pictor, iar acesia tsi Tnsusese aceasta denumire defiimatoare si din acest moment se denumesc ast Degas. Din punct de vedere financiar, expozitia este un see, dar apar c iva adepti ai noului curent pli abloul Impresi..., crticii inovatoare protejeaza noul re ei Durand-Ruel — rile tineeilor pictori. Cu n total sa ocazia tuturor expoaitilor urmato P sl lor reste interesul faaadincime, forma 5 uunor nori, Ca de obicci, nu are nici u | roaga pe Pl eleuiclile un din sFace multe schige, dar este nemulgumit de rezultat, Decide si picteze din interior, s8 prinda cu rapiditace imaginea schimbatoare ~ pottivie principiilor li Ca si-si atinga scopul, imbeacat in bun pageste tn biroul sefului de gara, pregatie pentru orice, fsi arata bastonul cu buton de aur si manseta de dantela cu o eleganta neglijencs prezinta cu mimica specifica pictorilor cunoscuti si Sunt pictor” — se Gara SAINT-LAZARE S77 box Attn, es 99 Azi fantezia picturii ajuta ca pictorii nostri s& descopere poezia garilor, aga cum predecesorii deseoperit poezia padurilor sia raurilor.*¢ 4sana SAINT-LAZARE. 77ssxtom Mal Ory at mai putin cunoscuti. Seful garii era convins ca are de-a face cu un om foarte important, de aceea i-a sa- tisfacut toate dorintele, Ceferisti serviabli au pornit trenurile cu 0 jumatace de ora incirziere. Fochistul Cind intensifies focul, ca fumul si se rdice tn nori termind lucrarea,toti il saluta, aplecandu-se. Monet reproduce in tablou constructia cladiri, structura metalica a acoperisului de sticla, este arent la transparenya sticlei si la norii ,cetosi" rezuleati din aburiiridicayi. Manet si Cailleboree picteaza viaduerul din apropiere (Pont de l'Eu- rope) din perspectiva trecatorilor. Insa pentru ‘Monet punctul de obser~ vagie se afla pe sine, la nivelul la care se desfi- soara circulatia pe caile ine ferate. Reproducerea no- rilor de abuti este deja premergatoarea noii teh= nici, si nu o reminiscent zon romantica. Ciclul care prezinta Gara Saint- Lazare dovedeste ca dezvoltarea tebnicii le este apropiati impresionistilor. Sub privirile lor se formeaza societatea industrala gi ca toat8 lumea, ei admirau ideea simbolizaca perfect de gar si de erenuti G ‘ari, erezeste sentimente in calatori si in oamenii care ca ferata micsoreaza discangele, schimba imaginea privese trenurile, Monet ‘si prezinta tabloul in galeria lui Durand- Ruel la cea de-a Ill-a expozitie impresionisea———c La Manneporte — 1883 ee ee M 1868. Impreunt ca Alesandee Dumas si EVRETAT Coutbes, prives Se, ridica din mare, |: refluxului. Des Ae iii gered cu admiratie stincile ce s¢ doar dn bn poate ajung ncul este purer- pe nisipul umed, teepind sa lucreze. fa 1882 pi 2 plajele e sifn Pourvile Durand-Ruel comanda citeva tablouri cu matea, care se mai usor. .Ma cuttemur, gindese clea mune mi mai asteapta — fi serie lui Alice — muncese prea mult la cite-un tablou, mimic mus ma satisface, iar peisajul se schimba prea repel fn 1883 s-a dus la Eeretat »proiectez un tablou de dimensiuni ‘mari, reprezentind stanca din Etre- cat. fn urma lui Courbet,catea pie~ tat-o fantastic, ete un angjament riscant si indrazney” — fi scrie pe FALEZA IN AVAL. SF Claus, ist)1 iulie lui Alice. Monet reduce distantele spre stinci, scurteazt noteaza: .D sori m-am dus cu Monet si ciutim impresii. Cu ceral astfeltncdt se inal orizoncul. In eabloul finisac domina ocazia acestr cautiri pictorul a devenit un vanator al imaginil culoarea site fn stinea si in in spacele fui alergau eh copii, care spuma stealuceste lumina ca inte-o eR aA carau cinci sau sase tablouri prezen- ae (Eivetat, marea furtunoasa). Apoi ” Tie aaa ‘nd aceeasi tema fn lumini diferite. Se picteaza un inteeg cicls, care studiaza mana aversa ce cadea apuca si lucreze la unul sicind cerul se stinca de aproape sau de pe celalale pe mare, sia schimba, erecea la altul (...) Arciscul mal pictros. La Etretat Monct a transpus-o pepanza 6 astepta, studia soarele si umbrele, cu de vedere plastic. Mult mai tirziu con- soarelui sa norii ce pluceau si, dis tinua acese lucru cu ciclul Catedrala pretuind conventiile si ipocrizia, le Pencru el piatra devine mijloc de abservatie al mini transpunea repede pe p Pe inserate, dups o zi peerecuca ‘Maupassant, cate sta la hotclul Belle Ernestin, Renumitul scriitor _tonuti galbene, si cum a atins amploarea imaterila, orbitoare" wa. Am vazut cum a prins asefel lumina cined, Monet discuta cur sclipitoare de pe stinca alba, cum a imortalizat-o inundata de dpDoamna cu umbrela — 1883 Monee picteaza pentru prima oara Deanna cu \ | sumbrelain arul 1875. Atunedi-au fost modele Camille si micul Jean; peste 11 ani se toarce la aceasta tema. La aceasta daca el trdiesce deja de rei ani la Giverny, unde fi face placere si le picteze, pe fundal rustic, pe fiicele lui Alice Horschedé, Pentru noua variantd a tabloului Deana au umbrela o alege pe lasa Suzanne, cea care s-a ctsitort in 1892 cu pic- torul american Earl-Butlee. Ca si primul tablou, acesta reprezints o doamna eu umbrela, care se plimba pe cimp fn adierea vinculu. Tabloul din urma insa are un colorit mai blind, tchnica de picturé este mai precisi, mai maturi. Umbrela impune lumina si umbri. Numai rochia, stofa care pluteste, forma norulut indica adiera. ‘Cind Monet o picteaza pe Suzanne in anul 1886, nu mai are greutati materiale. Durend-Ruel, renumicul i cumpaa tabloutile, Incet, Monet \epe st 99 Trebui sa dandim astfel: Aici vad un metru patrat de albastru, aici 0 unda roz. Trebuie pictate exact, cum le vedeti, pastrand culoarea si forma lor, pana cand se formeazi o viziune personala, naiva despre ceea ce vedem 66 DOAMNA cu UMBRELX, National Caley Of A Wsbngon fn acesean se organizeazt ultima expozitie a impre- sionistilor accepra nefincaideca lui Durand-Ruel, care doresce sa expuina tablourile care Monet nu participa, deoarece nu calea aleasa de Seurat si Sisley impresionistilor in America. Expozitia de mare amploate contine 300 de tablouri, dintee care 48 sunt luctaride-ae lui Monet, care datoris expozitei devine cel mai canoscut pictorimpresionist in Ameria Ga trei ani mai tirzi, in 1889, cind Franga ani- verseaz4 100 de ani de la. revolutiafranceza, Georges Petit organizesza expozitia reerospectiva a tablourilor tui Monet sia statilor lui Rodin. Amindoi s-au nascut in acelasi an si in acee Expoaitia are mare succes. i zi: 14 noiembrie 1840. leveni bopat. DOAMNA cu P UMBRELA, InroreANOUse, 188611 BSon MeO, Pari(CAPITE DE FAN DP Capite de fan — sn 1890-1891 ‘ema cipitelor de fin nu este o noutate fn pic- ni diferite in dferitele faze ale zilei. In tabloutile sale | turd, Millet, Gauguin, Pissaro si van Gogh © Monet doreste sa reprezinte timpul trecitor. Serie ast- abordasera deja, evident fiecare in modul lui, fel: ,muncesc intens la cite un cicht, dar in perioada Monet fnnoieste in doua fe- aceasta soarele se luri pictura: ereeaza ciclurile sepede si eu nu por si tin pasul 9p Toti vor sa cumpere si tnnoieste viziunea asupra 2 cud (...) lnnebunese incet, i luminii, Cu ajutorul cicluri- Monet, se spune ca nu ceea ce ma. duce la disperare, ete cee ere poate picta atat de mult! daema conving din cei ce ma studia aceeagi tema fn lumi aes mule ca fncercarile mele fgi voratinge scopul. Trebuie sa gasesc ceca ce caut: clipa aceea scurta cind lumina acopera gi inunda ror in 1888 Monet picteaza capigele de fin din impre- jucimile localiayii Giverny. Un an mai erziu, tn tim- pul secergului, revine la aceasea tema, Munceste incor- dat pe parcursul mai multor luni, Picteaza cimpul | aurie de ultimele raze ale soarelui veri, apoi aceeasi tema fn culorile rosiatice ale coamnet sin farsi cim- pul acoperit de namerile irnii. De unele tablouri se poate ocupa zilnic doar 15 minute, e&ci lumina ce-l intereseazi se schimba repede, in zilele urmatoare revine asupra tabloului, zi de zi la aceeasi ora. I intris- teaza $i fl enervenz’, pencru ca nu gaseste de fiecare y iwepesy daca acelasi fect. Atunci distruge tabloul vor Manca intensi este incteruped de cazul Olimpia, In ALBABTRU: 1889 se hotareste sa cumpere acest rablou dela vaduva sy pusto Jui Manet si st-l daruiasca Muzeului Louvre. Porneste Cpa crite oe colecta, al carei prim sustinator este doctorul de orig- a nee er eel eee ee veri Pe parcursul mai multor luni Monet isi dediea tot Sxorerm —_cimpul si toata energia cazului Olimpia, pe care ol 1 considera un omagiul faga de Manet. Pana la urma se string 20.000 de franci si in 1890 daruiescte rabloul Muzeului National. din aceasta perioada lui Monet fi raméne putin timp pentru piceat. In plas, vars anulut 1890 a fost ploioass si noroasa. Tablourile ineepute le termina tn atelier. Monee picceaza din memorie ronuiile portocalii,albas- tre si roz-iliachii Cele 15 picturi prezentate de Durand-Ruel in expo- zitie trezesc 0 incantare generala. fn ciuda pretului ri- dicat (4.000-6.000) s-au vindut imediat. Au avut mare succes fn special tablouril pictate la apus de soarCatedrala din Rouen — 1892-1893 nul dintre amatorii de piceura din Rouen a int Martin, YCATEDRALA DIN smal parcurs V ATES existe pimint si PORTALU isi, fidel ALBANE, EFEcT obiceiului, picteaza s prinds RA de lumiCATEDRALA DIN De ROUEN IN LUMINA. oe 30" Mand Ora Pri 4.CATEDRALA DIN ROUEN, fy PORTALUL s! TURNUL ALBANE IN PLIN SOARE. ARMONIE DE ALBASTRU $t AURIU 9072700 Mad Ory Pri NOTA TEHNICA ates a, Mont i Sed eee ae 17 ele dng el pia dc a ‘he lee pe clap eg Wee ce duce Petter ipa Pisaustiiesalpgeoostt cbt pete eco ta, pean ce Ya tet eins, rei de Saeace CCATEDRALA DIN ROUEN IN ASEINTIY og Sud Pin oe aD exprim ceea ce sime. Consider ca cel cate afirma ca a terminat un tablow este exagerat de trufas.” — spune pric ctenului si biogeafului sia de mai tirziu, Gustav Geffroy. Refntors, lasa tablourile nedespa- chetate. si daca cotusi le ia fn 6 face doar ca si mai luereze la ele Ar dori ca cele 20 de tablouti sa fie vandute impreuna. Unele au un pret inigial de 15.000 de franc. Catedralle nase diferite cfecte Cezanne, Pissaro si Clemenceau sunt incintagi. Clemenceau vorbeste despre revolugia_catedealelor” ucind piatra némigcaca exprima miscarea lumii. Contrar voingei lui Monet rablourile jar in prezent Franga si tn Rusia. Ciclul a avue efect asupra mai sunt vindute sepa se afla tn Americ multor pictori din secolul XX. Pictorul frances Fautrier sustine ci tablourile acestea au schimbat radi- cal tehnica plastica a urmatoarelor generatii. fn 1969 americanul Roy Lichtenstein picteaza trei tablouri, ale caror titlu este: Catedral din Rouen, El se reintoarce direct la Monet.Tamisa in Londra — 1903 1 1870 Monet, aflindu-se la Londra, il il rakes ple pecracscenlicSprsi ona tuguringa englezeasea in modu dea picta aerul. Trisiturdcomund pentru amindoi ete faptul ci imortalizeazi pe pinzi clipa, dar Monet nut accept romantismul ui Turner. “Treizeci de ani mai tarziu se inroarce pa malurile Tamisei, pe care inca si-o aminceste foarte cat. Ar dori si dedice ceii londoneze tn fncreg ciclu. wAy dori si pictez citeva vatiance ale cei.” La Londea este vizitat de Geoffroy, care-si amin- eeeteet .Din cind in cind a fnceerupe munca, A plecat soarele — spu- nea. fn fafa noasera ‘Tamisaabia se zirea si vapoarcle era ca nste fancome, Trebuia si ne immaginam podutil, pe cate masa miscatoare afaviat densul voal de ceata. Pe Chaving Cross apisea din cind tn cind céte-un tren, pe Waterloo circula, omnibuzuri si fumul prindea forme com- 99 Ochii lui Monet arata inainte, ne depagese si ne conduc spre o noua viziune. Ne imbogatese si ne conving s& acceptam ceea ce ne inconjoara plexe, ca apoi sa se scurga in spagiul infinic, (...) Dintr-o daea, Monet sica luat paleta gi pensulcle: S-afntors soarele—a spus. Numa lil vedea, noi degeaba ne fortam ochii. in fara noasted se intindea in continuare ceata ca vata, in locul podurilor 2iream citeva forme abia distinctbile, care insi dispareau repede, iar Tamisa abia se vedea. Am fost foarte atenti, si pur tem deslusi taina. Ssi fnte-adevar: dupa un anumit timp am ob- servat urme indepar~ tate, care din cind in cand dispareau in aceasta lume incre meni.” La Londra Monet 2 pictat aproximativ 100 de cablouri. Din- tre acestea, in 1904, cexpune 37 de tablouri in Galeria lui Du- rand-Ruel, sub denu- ‘mirea generica de Tamisa in Londra Tablourile din Londra se geupeaza dupa cele ceei teme principale: Podul Waterloo, Charing Cross, precum si Pelamentul din Londra 4PoouL WarERLOO esd Cais: pssto CienaLONDRA, PARLAMENTUL, WESTMINSTER ABBE 19 btn Mads ae L Har (Fras)radina lui Monet teebuie inclusa G fn indal operlor de at, ca 99S stars este pina de farmec, ceca cc ajuta la studierea luminii,” — a sustinut cies asstaW taeeeVerien i gdst superbe si le gi picteaza, Berthe Morisot [a denumit nu fata temei ,pictorul apelor”, El observa cu precidere lacul acoperie de nuferi, veraui, care se reflect in Sean eae ac rains , 9) si umbra podului japonez. Peisajele cu suprafere de apa il ingeresau inca din 1892. Tacepind de lacul din geadina lui din ce in ce mai des. insa in anul 1911, dupa moarcea sorici sale, inceteaza orice munca. Doar sub influenta dliscutiet purtate eu Clemenceau in 19 L4 se pecatre emir Rope ia martor ocular al acestei intalniri, descrie tabloul izvorat din imaginagia maestralul: wLa ornarea salonului trebuie folositi nuferi, care ar acoperi peretii uniformi si ar fara orizont." Aceasta viziune se realizeaza Nuferii — 1916-1926 ..muncese mult. ‘Aceste peisaje cu ape si reflexii m-au blestemat tun an mai tirzia, Clemenceau i convinge pe Monet si daruiasca statului ciclal Neri (Grandes Decorations). Monet picteaza fncr-un hangar conseeuie special ip acest scop, unde lumina cade de sus si perpen- dicular. in 1918, la 0 luna de la terminarea primu- Jui eXzboi mondial, Clemenceau, numic de francezi ,tigel” sau sta- se duce la 1 Mo- aruiasca " semneazi scrisoarea de ral victor Giverny. Stabil stavului cichul, dar forn donarie abia in 19. Monet considers tablou propria proiectie asupra saaboiului mondial, Continua cautarile pen- teu locul de expunere a tablourilor. Pana la ‘urma pictorul alege Muzeul Orangerie din geadina Tuilleries din vecinatarea Louvre- lui. Deschiderea se va organiza insa dupa rmoartea lai Monet fnainte de moarte maestrul din Giverny sia mai formulae o data propria definitie despre impresionism: ,lmpresionismul este ), aceasta find pro sentimental clipei blema instinctelor" 6‘WNuFERI, ALEPOCASA — Monet — impresionistul mpresionisti iubitori de natura au fost urmasii [ores si ai Scolii de Ia Barbizon. S-2u tazveaic din prima clipa tmporriva normelor acad- mice si au fvagat valoares culorilor de la Delacroix tai in virsta cu 0 generatie decit ei. De eealisiiscolii buarbizoniene i-au apropiae preocuparile tematic, adica lipsa disprevului fara de morivele luate din viata de zi cu zi asupra lui Monet au exercitat o influenga puternici si Boudin si Jongkind impresile, influengele artistice ascunse in imaginea acei peisagisti care au studiat marii sau a cerului, Monet a studiat impresionismul smai trait la Grenouillére, unde a pictat pe malul Senci impreuna cu Renoir, IMPRESIONISMUL $1 SCOALA DE LA BARBIZON Realistii seolii barbizoniene nu au pictat deloc in natacs. in natura au desenar doar schita si au ,norat® calorile, Prin fapeul ca tema 0 studiaza tn natura, rup otusi legatura cu traditiile academice, unde natura exista doar ca simbol luat ea refering’. Locul zeilor si nimfelor din picturile academice este preluat de oameni obisnuigi, de obicei tirani muncind. Aceasta ypicturi demnocratica” este crcicata aspru de Neuwerkerke, care ceca fn acea vreme ceea ce ast3zi numim ministrl cule cai, Adepti scolibarbizonione au respins arta ,nenat- uurala", Ei au fost adeprii realismulu ce priveste cehnica de pictura, ci si fn pri iccura esce arta concretulut” ~scria Co: Corot renunsa in eablourile sale la umbrele m si foloseste intensitatea culorilor, pe care le api fond de un all puternic. Sub influenta forogeafiei se schimba si WHoreLut RocHEs Noines Ma ry asupra miscatii, deoarece aparatele rudimentare f forografii fara viata, nereusite din « migeare, Se spune cA atunci cind Monet 2 Boulevard des Capucins, a folosie fotografi. R critica despre tabloul expus la Nadar se lui Louis Leroy, care se gindeste lace ar pus Je pete mic, intuneeate din pa tabloului”, Poate este vorba de niste 1 probabil ii bate joc de noi in 1839 Nicéphone Ni¢pce descopers fotografia, ceea ce schimba radical modul de a zugravi natura Noua descoperire fi inte 2h in aceeasi masura pe Corot si pe impresionisti. Reprezentarea din imaginile alb-negra schimba rolul contrascului incre suprafetcle luminate si umbrice in 1863 Monet si priereni si peerec vara la Chailly, in padurea Fontainbleu. Poposesc la hotelul Calul al, al carui proprietar, Palla, erveste man rari delicioase si se sti ci lui Monet fi place si minin- 4 stRaDA Chaiuty, PADUREA FONTAINEBLEAU 8664555 Mul Ory Pa Exper in 18460 Son. Tabled dno ‘nen E. BOUIN: TARMUL O1N TROUVILLE 1869 83446308 Nn Gar nde Pelings peda ental etn foiled nn 1870 0 io pean Ie "Teowle99 Niciodata nu: teoriile. Singurul meu merit este ca picte. dircet din natur coperit tubul de vapses Jeseori cu barbizonisti mai fn a", pentru ao accidentat cu apa ree 29>sil indeamna sa pieteze fn continuare, dar ti fmpru mata din cfnd in cind si bani CEI DOI PRECURSOR! Al IMPRESIONISMULUI Hi dacorez lui Boudin Faprul ch am devenc pietor" — hh spune Monet. Boudin s-a niscut in Normandi: malul mari, in Honfleur. pirat garml cu 0 fi deosebita, Corot I-a numit ,regele cerului*. Adolescen- ul Monet vede tabloutile lui Boudin, dar nu i plac. Dar cind il cunoaste personal pe pictorul care se va ocupa sul de el ig schimba parerea Ilia cu el eSind pleaca st piceze si fi arata cum fn natura se pot observa cu mule mai bine schimbarile de intensitate ale luminii, deeat in acelieul de pictura. De acum fnainte Monet va rimine fidel acestdidei si va pictafntotdeauna sub cevul liber A towarat multe si de la Johann-Barthold Jongkind, TERITORIUL LUI MONET fa Prive pre wit, apt fn 1912, Kandinsky ire minteste dows eveimente care i-au mateat vag Primal ‘ste opera Lohengrin al lai Wagner, al doilea tabloul lui “Mone, Cite defn ,Simgenm vag ct ace tablow ie ‘un singur obec...) fn schimb am ingles met puteres esjeptats plete’ de eo, cate ma inal fne- me devs, bogie nemaintlaits pn unc, (.) pra ca tablouile sunt conditonate de obiecte este pus la in- oils. “Monet deschide deus spe pictues abstace,subor- lonind moval = adick obicctal ~ blow, eae pia ‘aloe. Pe wkimele blo’ ale Iai Monet personsjle se pied print culorle clinic. Sub presinnescuovilor ‘orizontul inceteaza ama exists, Acestetabloui sunt core- spondentlefauvsmuli,expresioniml, be chise mai sul, ale expesionismul abstract a ai Jackson Pollock. fn Giverny soses ul perodametican. Joan Michell nu din imple soe la cia pas de Monet. Popul saronez LA GIVERNY, x Gis wasn 891000 canoscut in Normandia, Pictorul de origine olandeza se ocupl ¢ saceluci si picteaza folosind tehnica vop- selelor fn ulei, aseman: (au imaginat impresionistii. in. 1 71 Edmond de Goncourt serie fncr-un saptaminal: ,Am observat influenta lui fong- kind. Influenta sa se simte in ucririle contemporanilor sai mai importangi Ia pictarea cerului, aerulai saw a peisajului. E evident, desi nimeni nu vorbeste despre asta.” Parerea lui Goncourt este impartasita de critici de arta, eare fl considera pe Jongkind primul Monet calatoreste des la Honfleur, de obicei cu Ca- mille, pe cate fi place sa 0 picteze pe mal sau cu Buzlle Bazillescrie fn 1864 urmatoarcle: ,La Honfleur, unde sungem acum, sunt 0 mulyime de oameni. Cativa pictori slabi,saltimbanci, dar in jurul nostru s-a adunat un cere foarte placut. Ne fntelegem fantastic cu Jongkind si Boudin, Practic suntem de nedespartit." Monet si Bazille inchiriaza o camera la medicul din localitate,Isiridica tn fiecare dimineata sevaleturile pe scineile paemului, incearea sa picveze cu erasttur scurte de pensula lumina speciala care se vede pe mare stinci si pe cet. Rezultacul se poate vedea doar privind tabloul de la distanga. Noile descoperiei optice si com- pozitile coloristice tnsorite conduc la o picturd ino toare. Repetarea petelor de culoare, care privite de la discanga se imbina, corespunde noii viziuni. Dacorita acestei tehnici impresionistii eenunta sa picteze ima ginea in oglinds a obiectului, Se naste 0 pictura plina de viata si de culoare, care exprima sentimente trezite de natura, si nu universul interior al pictorilor, ca la romantici. Se poate spune ci Monet a descoperit 30> - Le Boutevaro & DES CAPUCINES Mer Pein Moresmarea, sa cum numai ela reusit a si-o imagineze gi si iexprime schimbarea, miscarile, sitmal, stralucirea ne~ sfarsita si parfumul” — scric Octave Mirbeau in 1887. LA GRENOUILLERE Impresionistii au umplut satele micuge din jurul fmprejurimile acestora. in duminicile insorite tinerii ile si séurile pitoresti din dliscuca in hanuti, ziua fac baie sau se plimbi cu barca Seara, pacina, incepe dansul p parcherul lumina de Iampioane colorate birow dupa o lunga sapramina peteecuta in atelier ori Duminiea omul obignuit fsi pune palaia de paic, pan- caonii abi, ca sa placa pr enci saut logadnice ritatea fecelor — asemenea barbasilor — Iucreaza, dar se pot gisi aici si femeile usuratice, tinerele prostiuace de Bougivalu se gaseste o foarte frum a primit numele de La Grenouillére —lac mlistinos, ada- postal broastelor. Monet si Renoir piceeaza des aici in vara lui 1869 Monet nu mai are nici un ban, du- cindu-se des la culeare cu Camille si cu fiul sau fara si fi mincat nimic, Sunt salvagi de citeva ori de Renoir, care le aduce prinzal ramas de la paringii sai. Jesind prin {mprejurimi, se aseaza fn spatele sevalecutilor, uitind de eea ce provoacd stralucirea apei sayi bucuria oamenilor care vin duminicile la han. Personajele umane si natura le pictexza asemanator, ex trisaeuri scurte de pensuli, inundate de lumina, MONET iN MUZEELE LUMII DANEMARCA COPENHAGA ® \y Carley Glyptouk COrdmpaaardeaiingen FRANTA GIVERNY * Mc: Clande Monet HONFLEUR ® Musée Fuge Boudin LEHAVRE * Nove nade Bows drs LYON ® Musée des BerweeAns NANTES * Masiédes Bess Ans PARIS® Mise Marmettan- Must de UOrangerie Musée Onay ROUEN * Mis: de Bese Ane OLANDA HAGA * Gemeontemsscae ROTTERDAM ® Muzzum Boymanc-Van Beuningen JAPONIA TOKYO ® Bridgstone Museum of Are- Muzel Poplar Saki GERMANIA BERLIN * Galeria Pporals MUNCHEN © BayriceStacigen esammangen RUSIA MOSCOVA * Mace Peskin ST, PETERSBURG * Finite) 1 Flic Tourschon, adit Nid (820. 1910) af sn, La Grenouillére joaca un rol exteem de important in coin, | STATELE UNITE set | BALTIMORE © Th Babine Manin ofr BOSTON ® Asoeum of Fine dre CAMBRIDGE ® Fg Are Mass CHICAGO * Are isi of Chines CLEVELAND ® Clelend Maes of DENVER ® Denver drt Munn LOS ANGELES * Los Agile County Muon oft NEW YORK * Brecth Maseunt-Metapolen Mascam f Art Museu of Mader Ait | PHILADELPHIA * Phisiipe Maceo ft PITTSBURGH ® Asean of. SAN FRANCISCO * Calisonia Palace of he Lei f Honor WASHINGTON ® Navin! Caley fan formatea impresionismului. In impal eft fap Sate ttl pled perience cl ds Copies pace ind, Monet si Renoir stabilese cit ale noului curent. Umbra nu trebuie si fie intunecats, ci plina de culor biectele se nase din lumina, coneraste si din culorie laturat. fn eablourle pe cree picteazt la La Grenouilére folosesc doar culorile de baza (rosu pa ( Iben, albastru) si culorile secundare de, violet, icles outer de portocaliu). Nuangele de maro, negru si galben ocra le sonst asia, utilizeaza cat se poate de putin. Monet experimenteaz chen sistemat posibilcaile tchnice ale impresionisimulu CCiiva ani, mai tarziu ica spus lui nnceau: ,Culoarea ma urmi- hartuindu-ma, este, aproape Aceasta mi-a devenit bucuria gi Rese inet elena Ta] | crasaturile tragice ale moartei JEIEWE TIAN let prima lui sotie, Camille) care MZGRTGH Ruasass SHpiie Sanniity EUBai le | mica fost atie de aproape, am in- | ‘put stanalizez instinctiv schim- I NGARTA, | barile culorit fete, provocare de | BUIDABESTIA'® Magee Nene Miss moarte. Am vazut albastru, gal- ben. grialbaserui gr si nict cu EARS | nu-mi mai amintesc cite alte [MONDIIA Copal Insitute Gellenes | culori: Atunci cram inte-o stare ca | “Aol all Tate Gale |