Parc-l vd pe astronomul cu al negurii repaos,

Cum uor, ca din cutie, scoate lumile din chaos

i cum neagra vecinicie ne-o ntinde i ne-nva
C epocile se-nir ca mrgelele pe a.
Atunci lumea-n cpn se-nvrtea ca o moric,
De simeam, ca Galilei, c com?dia se mic. -
Ameii de limbe moarte, de planei, de colbul colii,
Confundam pe bietul dascl cu un crai mncat de molii
i privind pinjeniul din tavan, de pe pilatri,
Ascultam pe craiul Ramses i visam la ochi albatri
i pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pild
Ctre vreo trandafirie i slbatic Clotild.
mi plutea pe dinainte cu al timpului amestic
Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.
Scriirea de condeie ddea farmec astei liniti,
Vedeam valuri verzi de grne, undoiarea unei initi,
Capul greu cdea pe banc, preau toate-n infinit;
Cnd suna, tiam c Ramses trebuia s fi murit.
Mihai Eminescu