UNIVERSITATEA DANUBIUS din GALAI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

REFERAT
privind
Analiza impactului progresului tehnic asupra economiei
regionale in contextul crizei globale

Monica Jochiac

GALAI
2017
 Sectiuni:

1.Rezumat (200 de cuvinte maxim)

2.Cuvinte cheie (3-5 cuvinte altele decat cele folosite in titlu)
3.Introducere
4.Stadiul cercetarilor efectuate la tematica investigata
5.Expunerea problemei
6.Concepte si terminologie
7.Rezolvarea problemei
8.Analiza rezultatelor
9.Concluzii
10.Propuneri
11. Bibliografie

1.Rezumat
Mondializarea este o manifestare a progresului tehnic si implicit al cunoasterii, iar
mecanismul globalizarii a facilitat, ca urmare a progrsului tehnic, declansarea unor ample
schimbari afectand la un mod pozitiv sau nedorit zone intregi,regiuni si tari.
Asa au aparut migratia fortei de munca, transferul de tehnologie, explozia retail
bankingului, preturile de transfer, turismul medical si exclusivitatile de natura tehnologica.
In arealul comerului internaional, pot fi sesizate mai multe trsturi i tendine care s-
au manifestat n timp i ar putea deveni premize care pot defini viitorul, precum:
- Creterea si mai accelerata a comerului mondial, comparativ cu producia mondial
de bunuri, determinat de condiiile favorabile, capabile s stimuleze comerul,
- Dezvoltarea sectorului privat si a antreprenoriatului prin implementarea noilor
tehnologii, a noilor forme de obtinere a energiei, energiile neconventionale i a mijloacelor
moderne de telecomunicaii.
- La nivel mondial se sesizeza o crestere a ponderii produselor manufacturiere cu nalt
progres tehnic, n detrimentul ponderii materiilor prime.
- Stetele interrelaioneaza in epoca actual, pe baza resorturilor economice, pe
activitatea de comer internaional aceasta devenind elementul de baz al procesului de
globalizare iar reglementrile organismelor internaionale n domeniu, prin analiza i
anticiparea politicilor comerciale, devin extrem de importante.
 2.Cuvinte cheie 3-5 cuvinte altele decat cele folosite in titlu
Retail banking, preturi de transfer, energii neconventionale, mondializarea, comert
international, PIGS, BERD, OECD, Zona Euro

3.Introducere
Impactul progresului tehnic asupra economiei regionale in contextul crizei globale este
evident. La nivelul intregii economii europene se resimte criza.
Au aparut termini precum PIGS cand e vorba de tarile care nu faceau fata asa zisului
avans care a consacrat zona euro, a aparut termenul de Zona Euro, ultima intalnire a liderilor
europeni vorbeste despre o Europa pe mai multe viteze, Grecia a ajucat mult jocul copilului
rasfat si neadaptat European, marile jocuri politice sunt anuntate deja de castigatorul la
Eurovision iar Turcia santajeaza europenii, facand presiune pentru acces liber pe piata
europeana in conditiile gazduirii refugiatilor ajunsi din Siria sau din emigrare.
In paralel, terorismul prinde noi proportii, a se vedea cronica atator evenimente
nedorite, de la ultimul eveniment de la Londra pana la 9/11 din Statele Unite1.
Ce au toate aceste elemente in comun? Progresul ethnic! Toate decurg cu mult mai
facil, s au elaborate deja procedure si metodologii pentru investitii, pentru programele BERD
sau OECD, pentru clusterele industriale si protocoalele bancare, pentru programele de
ajutorare si cele de investitii, la momentul redactarii referatului sarbatorindu-se 70 de la
activarea planului Marshall.
In acest context contemporan au aparut fin tech urile care rivalizeaza cu bancile!
Deja se culeg din plin roadele avansului tehnologic, atat la o maniera pozitiva si
dinamica dar si la o maniera negative, cu efecte sociale ample.2
Internetul , tehnologia informatiei, documentul arhivat si transmis pe mail sau prin
mediile de socializare fac posibila transferal de cunoastere. Astfel, un taran African sau
pakistanez poate gasi pe internet cum isi poate construe propria centrala cu biogas, softwarul
si proiectele se pot elabora in zone un publicul este instruit suficient si cu mult mai ieftin iar
taxele pot fi platite dupa un planning sau optimizare fiscal la modul la care se pot evita, cu
legea in mana taxele si impozitele din regiunea unde profitul a fost produs.
Este o noua faza de mobilitate a capitalului, functia de resposnabilitate sociala este
mult diluata si evitate ca mentiune in fisele de post chiar de catre noile guverne sau organisme
international.
1
Zf.ro, RT.com, CNN.com, Adevarul.ro
2
http://www.bnr.ro/Investitiile-straine-directe-(ISD)-in-Romania
 Cu toate acestea, pe site ul FAO se pot gasi si descarca de oricine, planurile unei barci
de pescuit, proiect dedicate in special indienilor care isi pot construi micul pescador din ferro
cement si folosi un motor cumparat de pe piata locala.
Marile orase vor deveni si mai mari, ele vor devein economii in sine si economii de tip
cetate, planeta va avea acces la mai multe tehnologii, de la imprimanta 3D pana la servicii
medicale rapide care inainte costa si durau mult, eficienta sporita a tehnologiilor va oferi
posibilitati de deforestare si exploatare de zacaminte cu mult mai rapide de cat eram obsinuiti,
se apropie noua criza a apei si omenirea intra intr o epoca unde vechea cunoastere si
tehnologie se indreapta catre Asia, in special India, urmatoarele produse care necesita efort
uman venind poate din Lumea BRICS.
Ceea ce caracterizeaz recesiunea mondial este aspectul su global, sincronizat, fapt
care reflect interconexiunea care se manifest n prezent ntre pieele financiare i pieele de
mrfuri.
Efectele negative ale crizei financiare s-au rspndit asupra economiei reale, regiunile
majore ale lumii fiind marcate de contracia produciei, imbatranire demografica si
deprofesionalizare abrupta, agresiva, condamnand la neviitor chiar generatii intregi.
Trebuie subliniat ponderea mare pe care o dein rile Uniunii Europene att n
comerul mondial cu bunuri i servicii ct i n fluxurile de Investiii Strine Directe, astfel c
modificrile intervenite n politica comercial a acestui mare grup comercial al UE au impact
asupra comunitii comerciale internaionale dar si asupra statelor membre, mai slab pregatite
si intrate cu mult mai tarziu, precum Romania si Bulgaria, cu adevarat ravasite economic ca
urmare a adeziunii la uniunea in sine.

4.Stadiul cercetarilor efectuate la tematica investigata

Viitorul muncii este surprins de catre Brad DeLong3, la o maniera expresiva.
Creierul uman este un supercomputer masiv paralel, care se potrivete n interiorul
unei jumti de cutii de pantofi. Ea atrage 50 de wai de putere. Este o main uimitoare de
inovare, analiz, evaluare i creare. 600 de milioane de ani de evoluie proto-mamifere i de
mamifere, mpreun cu algoritmul genetic, nseamn c aproape fiecare om poate rezolva
probleme de AI cu mult peste limitele noastre actuale de inginerie - att de mult nct multe
dintre mainile noastre gsesc imposibil creierul nostru Numim aceste capaciti
"necalificate".

3
http://www.bradford-delong.com/2017/05/delong-the-future-of-work-automation-and-labor-inclusive-
ai-technology-and-policy-for-a-diverse-human-future-1.html
 Cnd sunt combinate cu creierul nostru, degetele umane sunt dispozitive de
manipulare uimitor de fine.
Musculatura spatelui i piciorului - n special atunci cnd testosteronul este nmuiat -
sunt destul de buni la mutarea obiectelor grele.
Astfel, napoi n mediul de adaptare evoluionist, am folosit creierul nostru, muchii
mari i degetele noastre pentru a conduce cognitiv interesant n cazul n care viaa stresant i
scurt.
Dar istoria a evoluat de la vrsta vntorului-culegtor. i, pe msur ce istoria a
evoluat, ne-am dat seama de alte lucruri de fcut pentru a aduga valoare economic i
sociologic dect utilizarea lor n paradigma adunrii foamei. De-a lungul perioadei lungi de
explorare, capacitatea de a aduga valoare folosind spatele pentru a muta obiecte grele i
degetele noastre pentru a efectua manipulri fine n moduri cognitiv-interesante a sczut
relativ.
Ce vor face lucrtorii?
Poate c cea mai mare problem este ceea ce se ntmpl cu munca uman. Dac
tehnologia nlocuiete lucrtorii, ce va deveni rolul oamenilor? De la Kurt Vonnegut la Erik
Brynjolfsson, distorsionarea unei omeniri nerecunoscute i neclarizate ntr-o economie
robotizat au ngrijorat oamenii. Vor exista ntreruperi i durere, dar noua tehnologie va crea,
de asemenea, o nou cerere pentru lucrtori, pentru a ndeplini sarcinile pe care le creeaz o
nou tehnologie.
n 1914, care ar fi putut s-i imagineze ocupaii cum ar fi programator de jocuri video
sau gardian de paz pentru identitate?
Terapeuii fizici, consultanii social media i comentatorii de televiziune din sport sunt
toate ocupaiile create de noile tehnologii.
Pare plauzibil c i viitorul va crea ocupaii pe care nu ne putem imagina, cu att mai
puin s ne gndim. n plus, sarcina pe care tehnologia din secolul 20 pare s o realizeze cel
mai uor este de a crea activiti care s umple timpul liber tot mai mare, care a creat
pensionarea timpurie i sptmnile de lucru mai scurte. Creativitatea tehnologic a rspuns la
creterea timpului liber: o alegere uimitoare a programelor la televizor, creterea turismului n
mas, accesul la voin la aproape toate filmele realizate i oper scrise i o vast industrie a
animalelor de companie sunt doar cteva exemple. Luptele cu cocoul i concursurile cu ochii
pe care clasele muncitoare le-au fcut n trecut au fost nlocuite de un complex gigantic de
nalt tehnologie, spectator-sport industrial, att local, ct i global.4

4
http://economistsview.typepad.com/economistsview/2013/09/is-technological-progress-a-thing-of-the-
past.html
 Viziunea lui Keynes5
n scurtul su studiu, Posibiliti economice pentru nepoii notri (1931), Keynes a
prevzut o mare parte din impactul viitor al tehnologiei. Perspectivele sale pot surprinde pe
cei care l consider profetul omajului: "toate aceste [schimbri tehnologice] nseamn pe
termen lung c omenirea i rezolv problema economic". Contemplnd o lume n care
munca n sine ar deveni redundant datorit tiinei i capitalului (Keynes nu avea n vedere
roboi, dar ar fi ntrit cazul su), a simit c aceast er de petrecere a timpului liber i
abunden a fost nspimnttoare pentru c "Trebuie s se strduiasc i s nu se bucure ".

5.Expunerea problemei
Din punct de vedere istoric, tehnologia a jucat un rol central n creterea standardelor
de via din ntreaga regiune. Revoluia verde provocata de ecologizarea mediului, fapt care a
dus la trasfer de tehnologie, migratie de capital si preturi de transfer dar i diversele inovaii
ale medicinei moderne i ale sntii publice au contribuit la mbuntirea nutriiei, sntii
i sntii, au adus schimbare, recesiune dar si progres spre care se aliniaza omenirea.
Mijloacele de trai ale milioanelor de oameni sraci insa au ramas limitate, o mare parte
din populatie nu bea doi litrei de apa pe zi, chiar in Europa, analfabetsmul face ravagii ceea ce
va duc la o si mai puternica deprofesionalizare.
Cu toate astea agricultura i biotehnologia medical dein promisiunea extraordinar
asupra unui alt viitor, cu acesta incepand noi riscuri i preocupri care trebuie abordate inainte
ca ntregul lor potenial s poat fi realizat, conform OECD6
Mondializarea este o manifestare a progresului tehnic si implicit al cunoasterii, iar
mecanismul globalizarii a facilitat, ca urmare a progrsului tehnic, declansarea unor ample
schimbari afectand la un mod pozitiv sau nedorit zone intregi,regiuni si tari.
Asa au aparut migratia fortei de munca, transferul de tehnologie, explozia retail
bankingului, preturile de transfer, turismul medical si exclusivitatile de natura tehnologica. 7
In arealul amplului comerului internaional, pot fi sesizate mai multe trsturi i
tendine care s-au manifestat n timp i ar putea deveni premize care pot defini viitorul,
precum:
- Creterea si mai accelerata a comerului mondial, comparativ cu producia mondial
de bunuri, determinat de condiiile favorabile, capabile s stimuleze comerul,

5
https://en.wikipedia.org/wiki/John_Maynard_Keynes
6
Disponibil online la http://www.recentscientific.com
7
Raport BNR 2016
 - Dezvoltarea sectorului privat si a antreprenoriatului prin implementarea noilor
tehnologii, a noilor forme de obtinere a energiei, energiile neconventionale i a mijloacelor
moderne de telecomunicaii.
- La nivel mondial se siseaza deja o crestere, n comerul mondial, aponderii
produselor manufacturiere cu nalt progres tehnic, n detrimentul ponderii materiilor prime.8
- Stetele interrelaioneaza in epoca actual, pe baza resorturilor economice, pe
activitatea de comer internaional aceasta devenind elementul de baz al procesului de
globalizare iar reglementrile organismelor internaionale n domeniu, prin analiza i
anticiparea politicilor comerciale, devin extrem de importante.
- In 2020 IMO stabileste noi norme de poluare la nivel mondial pentru nave, in 2030
se estimeaza ca una din patru nave de pe planeta sunt chinezesti iar impactul asupra mediului
si implicit taxelor si comertului, ca si dezvoltarii , se vor resimti.

6.Concepte si terminologie
OCDE afirma in publicaie FMI (2016) c "PIB-ul msoar valoarea monetar a
bunurilor finale si serviciilor - adic cele care sunt cumprate de utilizatorul final -produs ntr-
o ar ntr-o anumit perioad de timp, de exemplu pentru un an ".9
Conceptul modern de PIB a fost dezvoltat pentru prima oar de ctre Simon Kuznets
pentru un raport al Congresului SUA n 1934 (Kuznets, S.,1934) 10. n acest raport, Kuznets a
avertizat mpotriva utilizrii sale ca a msura bunstrii11.
Dup conferina de la Bretton Woods12 din 1944, PIB-ul a devenit instrumentul
principal pentru msurarea economiei unei ri (Dickinson, E., 2012).13

PIB-ul
PIB-ul poate fi determinat prin trei ci, toate acestea ar trebui, n principiu, s ofere
acelai rezultat. Ele sunt producia sau producia sau valoarea adugat, abordarea veniturilor
sau abordarea cheltuielilor.

8
Foreign Policy
9
https://www.researchgate.net/publication/311534541_TECHNOLOGICAL_PROGRESS_AND_ECONOMIC_GR
OWTH_IN_INDONESIA_A_REGIONAL_PERSPECTIVE
10
https://en.wikipedia.org/wiki/Simon_Kuznets
11
https://en.wikipedia.org/wiki/Simon_Kuznets
12
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Sistemul-Bretton-Woods-si-Conf52.php
13
PROCESUL TEHNOLOGIC I CRETEREA ECONOMIC N INDONESIA: O PERSPECTIVA
REGIONAL (PDF Download Available). Disponibil de la:
https://www.researchgate.net/publication/311534541_TECHNOLOGICAL_PROGRESS_AND_ECONOMIC_GROWTH_I
N_INDONESIA_A_REGIONAL_PERSPECTIVE [accesat 9 iunie 2017].
 Cea mai direct dintre cele trei este abordarea produciei, care insumeaz rezultatele
fiecrei clase de ntreprinderi pentru a ajunge la total.
Abordarea privind cheltuielile funcioneaz pe baza principiului c toate
Abordarea produsului care trebuie s fie cumprat de cineva, prin urmare valoarea
total a produsului trebuie s fie egal cu totalul cheltuielilor populaiei n achiziionarea de
bunuri. Abordarea veniturilor funcioneaz pe principiul c veniturile factorilor productivi
trebuie s fie egale cu valoarea produsului lor i determin PIB-ul prin gsirea sumei tuturor
veniturilor productorilor14.
Sistemul Bretton Woods
Conferinta Monetara Internationala din 1944, care a dat numele sistemului, tinuta in
statiunea Bretton Woods, a fost rezultatul a mai bine de doi ani de planuri pentru reconstructia
monetara post-belica, de catre trezoreriile Regatului Unit si Statelor Unite ale Americii. La
aceasta conferinta, la care au participat reprezentantii principalelor state Aliate, s-au luat in
discutie doua proiecte importate de reconstructie monetara postbelica, planul White si
'planul Keynes, ambele bazate pe conceptie economica liberala.15
Banca Mondial16
Banca Mondial este o banc susinut cu finanri internaionale care ofer asisten
financiar i tehnic rilor srace. Grupul Bncii Mondiale este o instituie format din alte
cinci instituii financiare internaionale, i anume: Wikipedia
Sediu: Washington, D.C., Statele Unite
Director executiv: Kristalina Georgieva (2 ian. 2017)
nfiinare: 1944
Fondatori: John Maynard Keynes, Harry Dexter White

Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) este o organizaie

internaional a acelor naiuni dezvoltate care accept principiile democraiei reprezentative i
a economiei de pia libere. Organizaia i are originile n anul 1948, sub numele de
Organisation for European Economic Co-operation (OEEC), Organizaia pentru
Cooperare Economic European, pentru a ajuta la administrarea planului Marshall pentru
reconstrucia Europei dup Cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Mai trziu calitatea de membru
a fost extins pentru statele din afara Europei, iar n 1961 s-a reformat lund numele de

14
(Banca Mondial, 2009)
15
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Sistemul-Bretton-Woods-si-Conf52.php
16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Mondial%C4%83
Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), franceza: Organisation
de coopration et de dveloppement conomiques.
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic este un forum unic unde
guvernele a 34 de democraii conlucreaz pentru a rspunde provocrilor economice, sociale,
a celor ce in de globalizare i de exploatare a oportunitilor globalizrii.
Organizaia ofer un cadru n care guvernele pot s i compare experienele politice,
s caute rspunsuri la problemele comune, s identifice practicile bune i s-i coordoneze
politicile interne i internaionale. Aceasta este un forum, unde presiunea egal poate aciona
ca un stimulent puternic pentru mbuntirea politicii i pentru implementarea instrumentelor
independente care, ocazional, pot conduce la semnarea unor tratate.
Schimburile de informaii i analize dintre guvernele OCDE sunt puse la dispoziie de
un secretariat din Paris.
Secretariatul culege date, monitorizeaz trenduri i analize i prognozeaz dezvoltrile
economice. Acesta cerceteaz i schimbrile sociale sau modelele comerciale dezvoltate,
mediul, agricultura, tehnologia, taxele i alte domenii.
OCDE ajut guvernele n direcia creterii prosperitii i a luptei mpotriva srciei
prin cretere economic, stabilitate economic, comer i investiii, tehnologie, inovaie,
anteprenoriat i cooperare n scopul dezvoltrii.
Trebuie s existe asigurarea c creterea economic, dezvoltarea social i protecia
mediului sunt obinute mpreun. Alte scopuri includ crearea de locuri de munc pentru toi,
echitate social, guvernare curat i efectiv.
OCDE face eforturi pentru a nelege i a ajuta guvernele s rspund la noi dezvoltri
i preocupri. Acestea cuprind comerul i ajustarea structural, securitatea online i
provocrile legate de reducerea srciei n lumea dezvoltat. De mai mult de 40 de ani, OCDE
este una dintre cele mai mari i mai de ncredere surse de statistic comparat, statistic
economic i date sociale. Bazele de date OCDE cuprind o arie larg i divers, cum ar fi
conturile naionale, indicatorii economici, fora de munc, comerul, ocupaia, migraia,
educaia, energia, sntatea, industria, taxele i impozitele, i mediul. Cea mai mare parte a
studiilor i analizelor sunt publicate.
De-a lungul ultimei decade, OCDE a rezolvat o serie de probleme sociale, economice
i legate de mediu, adncindu-i legatura cu afacerile, uniunile comerciale i ali reprezentani
ai societii civile. Negocierile de la OCDE n privina taxelor i a preurilor de transfer au
deschis drumul tratatelor bilaterale n jurul lumii.17

17
https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_pentru_Cooperare_
%C8%99i_Dezvoltare_Economic%C4%83
 Preurile de transfer18
Prin definiie, preurile de transfer sunt preurile la care se deruleaz tranzaciile ntre
companiile care sunt pri ale aceluiai.
Conform legii, tranzacia ntre prile afiliate trebuie s fie ncheiat la pre de pia,
altfel spus la preul la care ar fi fost ncheiat o tranzacie similar ntre pri independente, n
condiii economice comparabile. Dac preul tranzaciei ntre afiliai nu este n intervalul de
pia, se consider c profiturile obinute de pri n urma tranzaciei nu sunt corect
reflectate, afectnd astfel impozitele i taxele pltite.
Conceptul preuri de transfer (transfer pricing) se refer la complexul de legi i
practici prin care statele se asigur c profitul obinut din transferul intra-grup al bunurilor/
serviciilor/ drepturilor de proprietate intelectual este nregistrat i impozitat acolo unde este
obinut. Acesta este un aspect foarte important, n condiiile n care preurile de transfer pot
duce la creterea profitului pltit de grup n jurisdiciile cu fiscalitate redus sau, din contr,
pot reduce profitul, acolo unde fiscalitatea este mare - aa numitul proces de erodare a bazei
de impozitare i mutare a profiturilor (n englez, base erosion and profit shifting vezi
despre BEPS).19

7.Rezolvarea problemei
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) a mbuntit
estimrile privind evoluia economiei mondiale n 2017, cnd ar urma s se nregistreze cel
mai rapid ritm de cretere din 2011, transmit DPA20, Bloomberg21 i BBC.
PIB-ul global ar urma s nregistreze un avans de 3,5% n 2017 i de 3,6% n 2018,
fa de un avans de 3,3% pentru acest an previzionat n martie. Majorarea comerului i a
investiiilor au compensat nrutirea perspectivelor n SUA, se arat ntr-un raport OECD
publicat miercuri.
Organizaia se ateapt la un avans al PIB-ului SUA de 2,1% n 2017 i de 2,4% n
2018, fa de prognoza anterioar ce indica o expansiune de 2,4% anul acesta i de 2,8% anul
viitor.
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic a meninut estimrile privind
creterea economiei Marii Britanii, de 1,6% anul acesta i de 1% anul viitor.

18
https://www.transferpricing.ro/vreau-sa-inteleg-preturile-de-transfer/ce-sunt-preturile-de-transfer
19
https://www.transferpricing.ro/vreau-sa-inteleg-preturile-de-transfer/ce-sunt-preturile-de-transfer
20
http://www.oecd.org/eco/economicoutlook.htm
21
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0014498385710066
 Secretarul general al OECD, Angel Gurria, a avertizat c evoluia economiei mondiale
ar putea fi afectat de protecionism i nu este suficient de solid pentru a satisface ateptrilor
oamenilor privind standarde mai bune de via.
n zona euro, politica monetar relaxat i o atenuare a politicii fiscale vor sprijini un
avans al economiei 1,8% n 2017 i n 2018, a anunat OECD. n estimarea precedent indica
o expansiune de 1,6%.

8.Analiza rezultatelor
Mondializarea este o manifestare a progresului tehnic si implicit al cunoasterii, iar
mecanismul globalizarii a facilitat, ca urmare a progrsului tehnic, declansarea unor ample
schimbari afectand la un mod pozitiv sau nedorit zone intregi,regiuni si tari.
Asa au aparut migratia fortei de munca, transferul de tehnologie, explozia retail
bankingului, preturile de transfer, turismul medical si exclusivitatile de natura tehnologica.
In arealul amplului comerului internaional, pot fi sesizate mai multe trsturi i
tendine care s-au manifestat n timp i ar putea deveni premize care pot defini viitorul,
precum:
- Creterea si mai accelerata a comerului mondial, comparativ cu producia mondial
de bunuri, determinat de condiiile favorabile, capabile s stimuleze comerul,
- Dezvoltarea sectorului privat si a antreprenoriatului prin implementarea noilor
tehnologii, a noilor forme de obtinere a energiei, energiile neconventionale i a mijloacelor
moderne de telecomunicaii.
- La nivel mondial se siseaza deja o crestere, n comerul mondial, aponderii
produselor manufacturiere cu nalt progres tehnic, n detrimentul ponderii materiilor prime.
- Stetele interrelaioneaza in epoca actual, pe baza resorturilor economice, pe
activitatea de comer internaional aceasta devenind elementul de baz al procesului de
globalizare iar reglementrile organismelor internaionale n domeniu, prin analiza i
anticiparea politicilor comerciale, devin extrem de importante.
- In 2020 IMO stabileste noi norme de poluare la nivel mondial pentru nave, in 2030
se estimeaza ca una din patru nave de pe planeta sunt chinezesti iar impactul asupra mediului
si implicit taxelor si comertului, ca si dezvoltarii , se vor resimti.
- Razboiale recente, de la cel sirian, tensiunile si bombardamentele saudite din Yemen,
jocul geocriminal al ISIS dar si tensiunile recente din Qatar unde miza sunt gazele anunta
mari schimbari. Lumea devine tot mai tehnologizata, cunoasterea devine o marfa ce este luata
in calcul la configurarea preturilr de transfer cand transnationalele isi stabiles sucursale in tari
cu potential uman pregatit si accesibil.
 9.Concluzii
Discutnd despre problemele viitoare de cercetare, implicaia principal a politicilor este
aceea c statisticile macroeconomice privind brevetele, noile politici economice si energetice,
protejarea creativitatii tehnologice pot corecta efectele globale ale crizei, deoarece acestea nu
sunt perturbatoare decat pentru economiile nepregatite, ci mai degrab limitate i
rspunztoare ajutand la revigorarea zonelor defavorizate de brusc crestere, dand sanse
clusterelor si zonelor libere ca si programelor de dezvoltare si sustinere a zonelor
defavorizate.

10.Propuneri
- Dezvoltarea sectorului privat si a antreprenoriatului prin implementarea noilor
tehnologii, a noilor forme de obtinere a energiei, energiile neconventionale i a mijloacelor
moderne de telecomunicaii.
- La nivel mondial se siseaza deja o crestere, n comerul mondial, aponderii
produselor manufacturiere cu nalt progres tehnic, n detrimentul ponderii materiilor prime.
- Stetele interrelaioneaza in epoca actual, pe baza resorturilor economice, pe
activitatea de comer internaional aceasta devenind elementul de baz al procesului de
globalizare iar reglementrile organismelor internaionale n domeniu, prin analiza i
anticiparea politicilor comerciale, devin extrem de importante.
- In 2020 IMO stabileste noi norme de poluare la nivel mondial pentru nave, in 2030
se estimeaza ca una din patru nave de pe planeta sunt chinezesti iar impactul asupra mediului
si implicit taxelor si comertului, ca si dezvoltarii , se vor resimti.
Razboiale recente, de la cel sirian, tensiunile si bombardamentele saudite din Yemen,
jocul geocriminal al ISIS dar si tensiunile recente din Qatar unde miza sunt gazele anunta
mari schimbari. Lumea devine tot mai tehnologizata, cunoasterea devine o marfa ce este luata
in calcul la configurarea preturilr de transfer cand transnationalele isi stabiles sucursale in tari
cu potential uman pregatit si accesibil.
Analiza brevetelor pare s devin mai dificil n epoca globalizrii, data fiind
progresul tehnologic. Pornind de la observaiile microeconomice, este evident c
ntreprinderile multinaionale urmresc diferite obiective tehnologice, de marketing i
strategice. De fapt, ele acoper pieele mondiale ntr-o manier diferit fa de proprietatea
intelectual. Noile provocri legate de statisticile privind brevetele cuprind atribuirea de ri
documentelor de brevetare ale firmelor multinaionale, utilizarea adecvat a "filtrelor"
economice n compararea statisticilor privind brevetele de la diferite birouri de brevete,
adaptarea noilor proceduri internaionale de brevetare oferite de Tratatul de Cooperare n
Domeniul Brevetelor (PCT) la statisticile naionale, atribuirea cererilor de brevet n cazul
destinaiilor retrase din ara respectiv i estimarea seriilor de timp n cazul n care seturile de
date cele mai recente sunt incomplete.
Propunem ajustri coerente i funcionale ale statisticilor privind brevetele care
depesc prile de mai sus menionate, pentru msurarea progresului tehnic n sensul
economic adecvat.
n concluzie, discutm despre problemele viitoare de cercetare. Implicaia principal a
politicilor este aceea c statisticile macroeconomice privind brevetele pot corecta efectele
produciei globale de cunotine, ntr-adevr, deoarece acestea nu sunt perturbatoare, ci mai
degrab limitate i rspunztoare ajutand la revigorarea zonelor defavorizate de brusc
crestere, dand sanse cluterelor si zonelor libere ca si programelor de dezvoltare si sustinere a
zonelor defavorizate.

11. Bibliografie
1. http://www.Zf.ro,
2. http://www.RT.com,
3. http://www.CNN.com,
4. http://www.Adevarul.ro
5. http://ForeignPolicy.com
6. http://www.bnr.ro/Investitiile-straine-directe-(ISD)-in-Romania
7. http://www.bradford-delong.com
8. http://economistsview.typepad.com
9. http://www.recentscientific.com
10. http://www.rasfoiesc.com
11. https://ro.wikipedia.org
12. https://www.transferpricing.ro/
13. http://www.oecd.org/
14. http://www.sciencedirect.com
15. Raport BNR 2016